{"id":11583,"date":"2020-10-25T19:57:54","date_gmt":"2020-10-25T16:57:54","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11583"},"modified":"2020-10-25T19:57:54","modified_gmt":"2020-10-25T16:57:54","slug":"de-ai-nostri-grigore-radu-stanescu-o-istorie-a-rimnicului-sarat-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11583","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Radu St\u0103nescu – O istorie a R\u00eemnicului S\u0103rat (7)"},"content":{"rendered":"

\"\"

T\u00e2rgul sau ora\u0219ul implic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, existen\u021ba me\u0219te\u0219ugarilor \u0219i negustorilor, a celor ce produc diferite obiecte manufacturate \u0219i a celor ce v\u00e2nd \u0219i cump\u0103r\u0103.
\nAceste dou\u0103 categorii sunt elementele specific or\u0103\u0219ene\u0219ti; mul\u021bimea \u0219i diversitatea lor caracterizeaz\u0103 a\u0219ezarea urban\u0103 \u00een opozi\u021bie cu cea rural\u0103. Este natural deci ca, de la \u00eenceput, s\u0103 le g\u0103sim \u0219i \u00een ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat. Pentru veacurile XV \u0219i XVI nu avem documente \u00een leg\u0103tur\u0103 cu prezen\u021ba me\u0219te\u0219ugarilor pe teritoriul ora\u0219ului. \u00cen veacul al XVII-lea, \u00eens\u0103, avem \u0219tiri documentare, \u0219i ele arat\u0103 prezen\u021ba a tot felul de me\u0219te\u0219ugari posed\u00e2nd mori \u0219i pr\u0103v\u0103lii \u00een ora\u0219.
\n\u00centr-un document, datat \u00een iunie 1597 la T\u00e2rgovi\u0219te, afl\u0103m \u0219tirea c\u0103 Mihai Viteazul vinde, \u00een t\u00e2rgul din R\u00eemnicu S\u0103rat, lui Ion \u0219i Tudor, nepo\u021bii banului Mihalcea, dou\u0103 vaduri de moar\u0103 pe apa R\u00eemnic.
\nUn alt document, mai precis o \u00eensemnare a lui Achacy Tarzycki, secretar al marelui sol polonez Woicieh Miaskowski, ce dateaz\u0103 din 25 februarie 1640, arat\u0103 urm\u0103toarele: \u201eLa R\u00eemnic, parc\u0103 ar fi c\u0103zut o piaz\u0103 rea asupra solului \u0219i a noastr\u0103, a tuturor, c\u0103ci st\u00e2nd fiecare la gazde deosebite, vorbeam limbi diferite, de vin\u0103 erau vinurile bune, miedul \u0219i berea bun\u0103.\u201d
\nCeea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceste gazde ale solilor polonezi erau fabrican\u021bi \u0219i negustori de vinuri, mieduri \u0219i bere.
\nLa sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVHI-lea apare un nou me\u0219te\u0219ug, cel al f\u0103uritorilor de care \u0219i birje. Existau, pe atunci, mul\u021bi c\u0103ru\u021ba\u0219i, care f\u0103ceau transporturi de produse \u0219i m\u0103rfuri. De-a lungul secolelor, \u00een ora\u0219, au existat \u0219i al\u021bi me\u0219te\u0219ugari: lum\u00e2n\u0103rarii, t\u0103b\u0103carii, \u021bes\u0103torii, croitorii, bragagii, m\u0103celarii, cojocarii \u0219i cizmarii.
\n\u00cen secolul al XIX-lea, importan\u021ba negustorilor cre\u0219te fa\u021b\u0103 de aceea a me\u0219te\u0219ugarilor, care e \u00een regres. O puternic\u0103 lovitur\u0103 li se d\u0103 de c\u0103tre concuren\u021ba zdrobitoare pe care o fac produselor me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti produsele similare de fabric\u0103, mai ieftine, \u0219i, uneori, \u0219i de calitate mai bun\u0103. Importan\u021ba pe care, \u00een evul mediu, o avuseser\u0103 meseriile \u0219i, spre sf\u00e2r\u0219itul lui, manufacturile, va trece acum, mai ales \u00een urma legii pentru protec\u021bia industriei na\u021bionale (1887), asupra fabricilor.
\nBine\u00een\u021beles, meseria\u0219ii continu\u0103 s\u0103 existe \u0219i ast\u0103zi, numai c\u0103, pe de-o parte, produc\u021bia lor e redus\u0103, \u00een raport cu aceea a fabricilor, pe de alt\u0103 parte, ei lucreaz\u0103, \u00een marea lor majoritate, inclusiv cei ce presteaz\u0103 servicii, grupa\u021bi \u00een cooperative me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti.
\n\u00cen ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat meseria\u0219ii s-au grupat \u00een trei cooperative me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti prestatoare de servicii dar \u0219i produc\u0103toare de confec\u021bii. \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, covoare persane, confec\u021bii metalice \u0219i mobil\u0103.<\/p>\n


\nFabrici<\/strong><\/p>\n

Dezvoltarea impetuoas\u0103 a R\u00eemnicului S\u0103rat \u00een ultimele decenii este str\u00e2ns legat\u0103 de dezvoltarea industriei lui. Fabricile apar \u00een ora\u0219 abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. Prima fabric\u0103, atestat\u0103 documentar, este fabrica de gaz, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 1860 pentru a fabrica petrol lampant.
\nAlte fabrici sunt morile industriale mi\u0219cate de un motor cu vapori de ap\u0103. Una era instalat\u0103 \u00een nord-vestul ora\u0219ului, \u00een apropierea celei de ap\u0103, \u00eens\u0103 mai eficient\u0103, mai ales iarna, c\u00e2nd apa \u00eenghe\u021ba, \u0219i morile de ap\u0103 nu mai func\u021bionau. Ea a fost
\ncunoscut\u0103 sub numele de \u201emoara lui Maltizeanu\u201d, d\u0103r\u00e2mat\u0103 \u00een timpul bombardamentelor din 1944.
\nSpre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea apare o fabric\u0103 de ulei, iar dup\u0103 1960 un atelier central de confec\u021bii militare, o fabric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, dou\u0103 turn\u0103torii de font\u0103 \u0219i patru tipografii.
\nIndustria r\u00eemnicean\u0103 se \u00eembog\u0103\u021be\u0219te, \u00een 1937, cu o mare fabric\u0103 de \u021bigarete.
\n\u00cen perioada 1945-1989 \u00een R\u00eemnicu S\u0103rat s-au construit \u00eentreprinderea de garnituri de fr\u00e2n\u0103 \u0219i etan\u0219are, fabrica de mobil\u0103, \u00eentreprinderea pentru industrializarea laptelui, \u00eentreprinderea de industrializarea c\u0103rnii, \u00eentreprinderea de organe de asamblare, turn\u0103toria de font\u0103 pentru ma\u0219ini unelte, \u00eentreprinderea pentru nutre\u021buri combinate, \u00eentreprinderea de producere \u0219i industrializare a legumelor \u0219i fructelor. S-au extins \u0219i modernizat \u00eentreprinderea de confec\u021bii, \u00eentreprinderea de \u021bigarete \u0219i fabrica de regenerare a uleiurilor minerale.
\nAl\u0103turi de me\u0219te\u0219ugarii-negustori \u0219i de me\u0219te\u0219ugarii care prestau servicii, apar, de la \u00eenceput, negustorii propriu-zi\u0219i, cei care se ocupau exclusiv, de v\u00e2nzarea m\u0103rfurilor.<\/p>\n


\nHanuri<\/strong><\/p>\n

Pentru g\u0103zduirea negustorilor str\u0103ini sau dinafara ora\u0219ului \u2014 al c\u0103ror num\u0103r sporea continuu \u2014 \u0219i pentru p\u0103strarea m\u0103rfurilor lor, p\u00e2n\u0103 ce le desf\u0103ceau, au existat, de timpuriu, \u00een R\u00eemnicu S\u0103rat, hanuri.
\nErau cl\u0103diri \u00een form\u0103 de patrulater, cu ziduri groase, av\u00e2nd \u00een fa\u021b\u0103 o mic\u0103 pr\u0103v\u0103lie, pe o latur\u0103 o prisp\u0103, iar curtea era destul de mare, pentru a ad\u0103posti c\u0103ru\u021bele negustorilor. \u00cen fundul cur\u021bii se aflau magaziile, pentru depozitarea produselor, \u0219i grajdurile.
\nCuv\u00e2ntul han este de origine persan\u0103, ajuns la noi prin turci, \u0219i \u00eenseamn\u0103 cas\u0103 de g\u0103zduit \u0219i osp\u0103tat c\u0103l\u0103torii contra plat\u0103. El a p\u0103truns \u00een limba noastr\u0103, probabil, \u00een veacul al XVI-lea, odat\u0103 cu accentuarea domina\u021biei politice \u0219i economice turce\u0219ti, dar \u0219i prin intensificarea rela\u021biilor comerciale cu ora\u0219ele de sub st\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103.
\n\u00cen general, hanurile erau numite dup\u0103 proprietarul respectiv, fie cel ini\u021bial, care le zidise, fie unul din cei ulteriori, boier, negustor, hangiu \u2014 \u00een st\u0103p\u00e2nirea c\u0103ruia ajunsese. Ele erau construite pe principalele artere de penetra\u021bie \u00een ora\u0219. Documente scrise despre aceste hanuri, din vechime, nu avem.
\nDar cert este c\u0103 \u00een secolul al XIX-lea existau \u00een ora\u0219 peste 10 hanuri, unele din ele se mai p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi, \u00een pr\u0103v\u0103lii func\u021bion\u00e2nd magazinele de stat sau particulare.
\nPe bulevardul Foc\u0219ani a existat Hanul lui Ple\u0219i\u0219teanu, pe strada Dr\u0103g\u0103icii Hanul lui Cioar\u0103, pe strada Libert\u0103\u021bii Hanul lui Crintea. Astfel de hanuri existau \u0219i pe str\u0103zile B\u0103l\u021ba\u021bi, Domneasca \u0219i Pia\u021ba Halelor.
\nCooperativa de consum a construit \u00een anii 1978-1980 un modern han \u201ePoeni\u021ba”, situat pe \u0219oseaua na\u021bional\u0103 R\u00eemnicu S\u0103rat-Buz\u0103u, l\u00e2ng\u0103 stadionul \u201eOlimpia”.<\/p>\n


\nHOTELURI<\/strong><\/p>\n

A doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea \u00eenseamn\u0103 \u00eenceputul decaden\u021bei hanurilor. Acum apar \u00een R\u00eemnicu S\u0103rat primele hoteluri, de mod\u0103 european\u0103, oferind c\u0103l\u0103torilor un confort mult superior aceluia pe care \u00eel puteau g\u0103si \u00een hanuri.
\nHotelurile aveau la parter restaurant, la subsol pivni\u021b\u0103 zidit\u0103 cu c\u0103r\u0103mid\u0103, iar la etaj camerele de locuit. P\u00e2n\u0103 \u00een preajma celui de al doilea r\u0103zboi mondial au existat, \u00een ora\u0219, hotelurile \u201eRocca” \u0219i \u201eFra\u021bii lonescu”. Ast\u0103zi exist\u0103 \u00een ora\u0219 un singur hotel de categoria a III-a, insalubru, inestetic, o sfidare a civiliza\u021biei acestui sf\u00e2r\u0219it de secol.<\/p>\n


\nAdministra\u021bia ora\u0219ului<\/strong><\/p>\n

R\u00eemnicu S\u0103rat, ca \u0219i celelalte ora\u0219e ale \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, a avut un organ propriu de conducere, ales de ob\u0219tea ora\u0219ului, \u0219i anume, un sfat, alc\u0103tuit din 12 jura\u021bi. Mai marele sfatului se numea jude\u021b. Jude\u021b este de origine latin\u0103, din judex (\u201ejudec\u0103tor”) \u0219i reprezint\u0103 un vechi termen politic \u0219i adminis\u00ac\u00e2trativ, \u00eentrebuin\u021bat de rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 din evul mediu timpuriu; cu acest termen au fost desemnate \u0219i sub\u00eemp\u0103r\u021birile administrativ-teritoriale ale \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. corespunz\u00e2nd \u021binuturilor din Moldova.
\nDesigur c\u0103 R\u00eemnicu S\u0103rat a avut un asemenea organ propriu de conducere \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul existen\u021bei sale ca ora\u0219.
\nJude\u021bul \u0219i jura\u021bii erau ale\u0219i de ob\u0219tea or\u0103\u0219enilor mai de seam\u0103, de obicei din r\u00e2ndul negustorilor \u0219i meseria\u0219ilor. Nu ni s-a p\u0103strat o descriere a procedurii, dar se crede c\u0103 ea avea loc \u00eentr-o zi de s\u0103rb\u0103toare, probabil dup\u0103 slujba religioas\u0103, poate \u00een biseric\u0103, poate \u00een pia\u021b\u0103.
\nR\u00eemnicul n-a avut, din p\u0103cate, o cas\u0103 statornic\u0103 a sfatului, un edificiu trainic \u0219i permanent, a\u0219a cum au avut ora\u0219ele din Apus; sediul era, de obicei, la locuin\u021ba jude\u021bului, unde se p\u0103stra \u0219i pecetea ora\u0219ului.
\nDintre c\u00e2rmuitorii ora\u0219ului sunt cunoscu\u021bi \u0219i au adus o contribu\u021bie de seam\u0103 la dezvoltarea lui, Scarlat Turnavitu, \u00een perioada revolu\u021biei de la 1848, \u0219i Vasile Cristoforeanu, tat\u0103l celebrei artiste lirice, care, prin spiritul s\u0103u practic, a rezolvat multe din problemele edilitare ale ora\u0219ului.
\n\u00cencep\u00e2nd cu secole \u00een urm\u0103, \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1950, ora\u0219ul a fost re\u0219edin\u021b\u0103 de jude\u021b (Consf\u0103tuirea Ligii Na\u021bionale a jude\u021belor abuziv desfiin\u021bate, organizat\u0103 la R\u00eemnicu S\u0103rat \u00een ziua de 17 mai 1991, la care au participat, at\u00e2t parlamentari, c\u00e2t \u0219i reprezentan\u021bi ai fostelor jude\u021be, a subliniat, \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103, dorin\u021ba r\u00eemnicenilor de ,,restitutio in integrum\u201d a statutului acestui \u021binut cu str\u0103vechi rezonan\u021be istorice.), apoi din 1950 p\u00e2n\u0103 \u00een 1968 re\u0219edin\u021b\u0103 de raion, iar ast\u0103zi este al doilea ora\u0219, ca m\u0103rime, al jude\u021bului Buz\u0103u.
\n\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea prim\u0103ria \u00ee\u0219i avea sediul \u00eentr-una din cl\u0103dirile m\u0103n\u0103stirii br\u00e2ncovene\u0219ti din Pia\u021ba Halelor. Ast\u0103zi, consiliul local, func\u021bioneaz\u0103 \u00een fostul palat administrativ \u0219i de justi\u021bie.<\/p>\n


\nPecetea sau stema ora\u0219ului<\/strong><\/p>\n

Pentru a da un caracter de autenticitate \u201ec\u0103r\u021bilor\u201d sau documentelor emise de jude\u021b \u0219i de cei 12 jura\u021bi, se aplica pe ele \u201epecetea” ora\u0219ului.
\nPecetea sau stema ora\u0219ului reprezenta un scut t\u0103iat de o fascie undat\u0103, din argint. \u00cen c\u00e2mpul superior, pe albastru, o biseric\u0103 veche, moldoveneasc\u0103, din argint, \u00een profil spre st\u00e2nga, cu un singur turn \u0219i a\u0219ezat\u0103 pe o teras\u0103 verde. \u00een c\u00e2mpul inferior, pe ro\u0219u, dou\u0103 s\u0103bii \u00eencruci\u0219are, din argint, cu g\u0103rzile negre, \u00een jos. Scutul timbrat, cu o coroan\u0103 din argint in cinci turnuri.
\nBiserica aminte\u0219te str\u0103vechea ctitorie a lui \u0218tefan cel Mare, fascia undat\u0103 \u2014 apa R\u00e2mnicului, iar s\u0103biile simbolizeaz\u0103 luptele ce s-au purtat, de-a lungul veacurilor, \u00een \u00eemprejurimile ora\u0219ului.
\nStema jude\u021bului era reprezentat\u0103 de un cal.<\/p>\n

***<\/strong><\/p>\n

La drept vorbind, Istoria ca atare nu exist\u0103. Exist\u0103 doar oamenii. Truda lor etern sisific\u0103, deopotriv\u0103 triumf \u0219i eliberare, este un recurs la nesf\u00e2r\u0219ita ei des\u0103v\u00e2r\u0219ire.
\nCum pot fi defini\u021bi altfel, un Pavel Z\u0103g\u0103nescu, eroul de la 1843 din Dealul Spirii, locotenent-colonelul erou Ioan Buzoianu, ori Ion R\u0103dulescu \u0219i Valy Sterian, ambii compozitori de notorietate na\u021bional\u0103, r\u00eemniceni de ob\u00e2r\u0219ie, dec\u00e2t oameni cu un deosebit sim\u021b al datoriei \u0219i al armoniei, demni slujitori ai lui Cronos ?<\/p>\n

M\u0103rturiile acestea, at\u00e2tea c\u00e2te au fost descoperite, despre oamenii acestor locuri, afla\u021bi la confluenta dintre dou\u0103 provincii istorice: Muntenia \u0219i Moldova, vorbesc, cu puterea de net\u0103g\u0103duit a faptelor, c\u0103 rom\u00e2nii au fost \u0219i sunt un popor vechi \u0219i statornic, ne\u00eengenunchiat \u0219i neasimilat de nimeni, de\u0219i a stat, f\u0103r\u0103 voia lui, la \u201eumbra” p\u0103guboas\u0103 a multor imperii.
\n\u0218i, \u00eencheind aceast\u0103 carte, \u00eemi vin \u00een minte cuvintele marelui savant \u0219i patriot, Nicolae lorga: \u201eOdat\u0103 ce soarele a apus, aceasta e o condi\u021bie neap\u0103rat\u0103 pentru a-i vedea din nou r\u0103s\u0103ritul”.<\/p>\n


\nBibliografie<\/strong><\/p>\n

Almanahul R\u00eemnicului S\u0103rat. R\u00eemnicu S\u0103rat, 1933.
\nC\u0103l\u0103tori str\u0103ini despre \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, voi. 6, Ed. \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1976. Dic\u021bionar enciclopedic rom\u00e2n, voi. 4, Ed. Academiei, Bucure\u0219ti, 1962.
\nDocumente privind anul revolu\u021bionar 1848 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Ed. Academiei, Bucure\u0219ti, 1962. Istoria Rom\u00e2niei, Ed. Academiei, Bucure\u0219ti, 1964.
\nMic dic\u021bionar enciclopedic, Ed. \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1978.
\n\u0218iret\u2014Bucure\u0219ti. Ghid. Ed. Sport\u2014Turism, Bucure\u0219ti, 1971.
\nBuz\u0103ianu, Gh. R\u00eemnicu S\u0103rat de ieri \u0219i de azi. O cuprindere monografic\u0103 (manuscris nedactilografiat), 1988.
\nConstantinescu, Cornel Radu. Petre lorgulescu-Yor Ed. Meridiane, Bucure\u0219ti, 1965.
\nGiur\u0103scu, C. Istoria Rom\u00e2nilor, vol. 1, Ed. \u0219tiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti, 1974.
\nGheliuc, Jean. C\u0103pitanul Pavel Z\u0103g\u0103nescu, Ed. Militar\u0103, Bucure\u0219ti, 1968.
\nGorjan, A. Geografia jude\u021bului R\u00eemnicu S\u0103rat. R\u00eemnicu S\u0103rat, 1885.
\nHa\u0219deu, Bogdan Petriceicu. Arhiva istoric\u0103 a Rom\u00e2niei. Bucure\u0219ti, 1867.
\nHomescu, Mircea V. Spitalul R\u00eemnicu S\u0103rat \u2014 160 ani de activitate. (Dactilografiat), 1993.
\nlorga, Nicolae. Drumuri \u0219i ora\u0219e \u00een Rom\u00e2nia, ed. a II-a, Bucure\u0219ti, 1915.<\/p>\n

Iuga-Raica, Victoria. Traian S\u0103vulescu. Ed. \u0219tiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti, 1972.
\nMo\u0219escu, Octavian. R\u00eemnicu S\u0103rat. C\u0103l\u0103uz\u0103. R\u00eemnicu S\u0103rat, 1931.
\nOproescu, Al. Scriitori buzoieni. Buz\u0103u, 1980.
\nPosea, Gr. \u0219i Ielenicz, M. Jude\u021bul Buz\u0103u. Ed. Sport\u2014Turism, Bucure\u0219ti, 1971.
\nRosetti, AJ. Istoria limbii rom\u00e2ne. Ed. \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1978.
\nRumano, Mihai Tican. Hoin\u0103rind prin \u021bar\u0103. Ed. Sport\u2014Turism, Bucure\u0219ti, 1971.
\nSt\u0103nescu, Grigore Radu. R\u00eemnicu S\u0103rat, un ora\u0219 care \u00ee\u0219i merit\u0103 istoria. \u00een: Doina, nr. 3-4, 1990, p. 2 \u0219i nr. 5-6, 1990, p. 7.
\nU\u021b\u0103, Vasile. Privighetoarea c\u00e2ntecului rom\u00e2nesc, Florica Cristoforeanu. \u00een: Almanahul p\u0103rin\u021bilor, Bucure\u0219ti, 1982, p. 87-89.
\nVlahu\u021b\u0103, Al. Rom\u00e2nia pitoreasc\u0103. Ed. pentru literatur\u0103, Bucure\u0219ti, 1965.<\/p>\n

Tip\u0103rit\u0103 la<\/em>: Tipografia R\u00eemnicu S\u0103rat, comanda nr. 111 din 18 aprilie 1994.
\nDat la cules: 19.04.1S94. Bun de tipar: 01.06. 1994.
\nColi de tipar 2,5.
\n\"\"

\"\"

Me\u0219te\u0219ugari, manufacturi, fabrici T\u00e2rgul sau ora\u0219ul implic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, existen\u021ba me\u0219te\u0219ugarilor \u0219i negustorilor, a celor ce produc diferite obiecte<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":11450,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11583"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11583"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11583\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11592,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11583\/revisions\/11592"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11450"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11583"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11583"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11583"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}