{"id":11563,"date":"2020-10-24T20:50:18","date_gmt":"2020-10-24T17:50:18","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11563"},"modified":"2020-10-24T20:52:01","modified_gmt":"2020-10-24T17:52:01","slug":"grigore","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11563","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Radu St\u0103nescu – O istorie a R\u00eemnicului S\u0103rat (6)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Evenimentele, de altfel previzibile, din 16-22 decembrie 1989, din \u021bara noastr\u0103, \u00eenv\u0103luite \u00eenc\u0103 de mister, izbucnite mai \u00eent\u00e2i \u00een Timi\u0219oara, continuate mai apoi \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103 \u0219i \u00eencheiate, at\u00e2t de tragic, la Bucure\u0219ti, sunt, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, singulare \u00een \u00eentreaga panoplie a evenimentelor reformatoare din centrul \u0219i estul Europei.
\nUrm\u0103rirea, capturarea, judecarea \u0219i executarea celor doi dictatori ai \u201eepocii de aur\u201c a comunismului postbelic a marcat pr\u0103bu\u0219irea definitiv\u0103 a-vechilor structuri \u0219i \u00eenceputul unei noi etape \u00een via\u021ba poporului rom\u00e2n, aceea a democra\u021biei, libert\u0103\u021bii, demnit\u0103\u021bii \u0219i respectului fa\u021b\u0103 de proprietatea \u0219i ini\u021biativa particular\u0103 \u00een toate domeniile \u0219i alinierea fireasc\u0103 -a Rom\u00e2niei la standardele mondiale ale economiei de pia\u021b\u0103.
\n\u0218i la R\u00eemnicu S\u0103rat, \u00een ziua de 22 decembrie 1989, c\u0103tre amiaz\u0103, dup\u0103 anun\u021barea fugii dictatorilor din Bucure\u0219ti, un grup de oameni, p\u00e2n\u0103 nu demult, \u00een \u201econflict” cu autorit\u0103\u021bile, au str\u0103b\u0103tut, \u00een dou\u0103 \u201eDacii\u201d ora\u0219ul, agit\u00e2nd steagul tricolor cu stema decupat\u0103 \u0219i \u00eendemn\u00e2nd oamenii s\u0103 vin\u0103 \u00een pia\u021ba prim\u0103riei.
\nC\u00e2\u021biva cet\u0103\u021beni mai \u00eendr\u0103zne\u021bi au p\u0103truns \u00een sediul prim\u0103riei \u0219i, de la balcon, s-au adresat celor c\u00e2teva sute de locuitori ai ora\u0219ului, afla\u021bi \u00een pia\u021ba prim\u0103riei S-a c\u00e2ntat, mai \u00eent\u00e2i, \u201eDe\u0219teapt\u0103-te, rom\u00e2ne”, apoi s-a p\u0103strat un moment de reculegere in memoria celor c\u0103zu\u021bi \u00een evenimentele de strad\u0103 de la Timi\u0219oara \u0219i Bucure\u0219ti \u0219i, \u00een final, s-a cerut desfiin\u021barea vechilor structuri de conducere ale ora\u0219ului.
\nPuterea local\u0103 a fost preluat\u0103 de un comitet de cet\u0103\u021beni \u00een frunte cu prof. Marcel Ghiulea.
\nSeara, la postul de radioamplificare al ora\u0219ului, \u00eempreun\u0103 cu un grup de revolu\u021bionari, profesorul Grigore Radu St\u0103nescu, s-a adresat popula\u021biei, \u00eendemn\u00e2nd la calm, ra\u021biune \u0219i ap\u0103rarea tinerei democra\u021bii. Poetul \u0219i ziaristul Florin Ciurumelea a tip\u0103rit primul num\u0103r al ziarului \u201eCuv\u00e2ntul liber”, \u00een ale c\u0103rui coloane se oglindeau, \u00een acele zile de maxim\u0103 perplexitate, aspira\u021biile popula\u021biei ora\u0219ului la democra\u021bie, libertate \u0219i demnitate prin cuv\u00e2nt.
\nCa urmare a Comunicatului c\u0103tre \u021bar\u0103 al Consiliului Frontului Salv\u0103rii Na\u021bionale, prezentat la posturile de radio \u0219i televiziune, \u00een seara zilei de 22 decembrie 1989, de Ion Iliescu, pre\u0219edintele Consiliului, s-a constituit \u0219i la R\u00eemnicu S\u0103rat un Consiliul or\u0103\u0219enesc al Frontului Salv\u0103rii Na\u021bionale, ca organ al puterii locale. \u00cen func\u021bia de pre\u0219edinte a fost ales profesorul Marcel Ghiulea, iar mai t\u00e2rziu a fost numit primar al ora\u0219ului t\u00e2n\u0103rul inginer Adrian Neagu.
\nC\u00e2\u021biva tineri r\u00eemniceni \u0219i-au jertfit via\u021ba, ap\u0103r\u00e2nd aeroportul Bucure\u0219ti-Otopeni, Televiziunea rom\u00e2n\u0103 \u0219i unit\u0103\u021bile economice din R\u00eemnicu S\u0103rat.
\nDan Costel Gigel, Florian Iulian, Munteanu Mircea \u0219i Cioc\u00e2rlan Romeo au intrat cu eroism in noua istorie a patriei. \u00cen amintirea acestor eroi, \u00een parcul central al ora\u0219ului, a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 o troi\u021b\u0103 din lemn de stejar.
\nPluralismul politic, ap\u0103rut \u00een ianuarie 1990 \u00een Rom\u00e2nia, a readus pe scena politic\u0103 a \u021b\u0103rii c\u00e2teva partide puternice, cu vechi tradi\u021bii: Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc cre\u0219tin \u0219i democrat, Partidul Na\u021bional Liberal, Partidul Social Democrat, dar \u0219i partide noi, cum sunt: Partidul Democra\u021biei Sociale (FDSN), Partidul Democrat (FSN), Partidul Alian\u021bei Civice, Partidul Socialist al Muncii, Partidul Unit\u0103\u021bii Na\u021bionale Rom\u00e2ne, Partidul Rom\u00e2nia Mare, Partidul Liberal 93, Partidul Democrat Agrar \u0219i altele.
\n\u00cen R\u00eemnicu S\u0103rat fiin\u021beaz\u0103 organiza\u021bii ale Partidului Democra\u021biei Sociale, Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc cre\u0219tin \u0219i democrat, Partidului Na\u021bional Liberal, Partidului Liberal 93, Partidului Social Democrat, Partidului Socialist al Muncii, Partidului Rom\u00e2nia Mare \u0219i Partidului Democrat Agrar.
\n\u00cen alegerile din mai 1990, c\u00e2\u0219tigate de F.S.N., \u00een primul parlament bicameral al \u021b\u0103rii r\u00eemnicenii \u0219i-au ales ca reprezentan\u021bi pe domnii prof. Dumitru P\u00e2slaru, deputat \u0219i ing. Alexandru M\u00e2nzal\u0103, senator.
\nPrimul a fost reales, \u00een septembrie 1992, \u00een Camera Deputa\u021bilor, iar al doilea a fost ales Pre\u0219edinte al Consiliului Jude\u021bean Buz\u0103u, ambii pe listele Partidului Democra\u021biei Sociale din Rom\u00e2nia.
\nCu prilejul primelor alegeri locale, \u00een februarie 1992, a fost ales \u0219i Consiliul local. R\u00eemnicenii l-au ales, prin scrutin repetat, ca primar al ora\u0219ului, pe domnul ing. Constantin Ghinioiu, membru al partidului de guvern\u0103m\u00e2nt.
\nDup\u0103 anul 1989, odat\u0103 cu democratizarea \u021b\u0103rii \u0219i trecerea la economia de pia\u021b\u0103, \u00een ora\u0219 s-au \u00eenfiin\u021bat 750 societ\u0103\u021bi comerciale cu capital privat.
\nAu fost finalizate activit\u0103\u021bile de construc\u021bie la blocurile de locuin\u021be, \u00eencepute \u00eenainte de decembrie 1989, podul rutier de peste r\u00e2ul R\u00eemnic a fost dublat, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul r\u00eemnicean s-a \u00eembog\u0103\u021bit cu un nou edificiu, cel al \u0219colii generale nr. 8 \u0219i se afl\u0103 \u00een stadii avansate de execu\u021bie cl\u0103dirile de utilitate public\u0103: Banca agricol\u0103 \u0219i sta\u021bia de salvare.
\nUn vis mai vechi al r\u00eemnicenilor va deveni cur\u00e2nd o certitudine prin aduc\u021biunea de gaze naturale de la Ghergheasa, at\u00e2t de necesar\u0103, deopotriv\u0103, \u0219i dezvolt\u0103rii economiei ora\u0219ului, dar \u0219i popula\u021biei.
\nConcomitent cu aceasta, ctitoria br\u00e2ncoveneasc\u0103 a secolului al XVII-lea, situat\u0103 \u00een Pia\u021ba Halelor, este supus\u0103 unor ample lucr\u0103ri de restaurare, respect\u00e2ndu-se cu rigurozitate detaliile arhitecturale ini\u021biale, sub atenta \u0219i competenta supraveghere a prof. Mihai Ceau\u0219u, directorul Muzeului or\u0103\u0219enesc.
\nSuflul \u00eennoitor al evenimentelor din decembrie 1989 s-a manifestat \u0219i \u00een domeniul publicistic, \u00een ora\u0219 ap\u0103r\u00e2nd ziarele \u201eCuv\u00e2ntul liber\u201d, \u201eCurierul de Slam-R\u00e2mnic\u201c, \u201eTribuna R\u00e2mnicului\u201d, precum \u0219i revistele \u201eDoina\u201d \u0219i Vestala\u201d. Dintre acestea doar \u201eCurierul de Slam R\u00e2mnic\u201d continu\u0103 s\u0103-\u0219i informeze cititorii.
\nUn fapt notabil \u00eel constituie \u0219i introducerea \u00een locuin\u021bele r\u00eemnicenilor a televiziunii prin cablu. Efectele benefice ale economiei de pia\u021b\u0103 \u00eencep sa\u00ac\u0219i arate, \u0219i \u00een ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat, roadele.<\/p>\n

 <\/p>\n

Partea a doua
\n\u00centinderea ora\u0219ului<\/strong><\/p>\n

De la \u00eentemeierea ora\u0219ului \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, R\u00eemnicu S\u0103rat a crescut necontenit. Fa\u021b\u0103 de ce presupunem c\u0103 era sub Vlad \u021aepe\u0219, acum cinci secole, suprafa\u021ba lui actual\u0103 e de aproape dou\u0103zeci de ori mai mire.
\nS-a \u00eentins mereu, \u00een toate direc\u021biile; f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 seama de m\u0103surile de st\u0103vilire care s-au luat succesiv, de-a lungul veacurilor. Ritmul dezvolt\u0103rii lui n-a fost acela\u0219i; la \u00eenceput mai lent, el s-a accentuat la finele secolului al XVII-lea \u0219i \u00een secolul al XVIII-lea; a c\u0103p\u0103tat un impuls deosebit dup\u0103 unirea principatelor (1859), ating\u00e2nd apogeul \u00een deceniul al nou\u0103lea al secolului XX.
\nR\u00eemnicu S\u0103rat a fost, la \u00eenceput, un sat. R\u00eemniceanul a vrut s\u0103-\u0219i aib\u0103 curtea \u0219i gr\u0103dina lui, c\u00e2t mai mare, dac\u0103 se poate cu livad\u0103 \u0219i vie; de aici, \u00eentinderea considerabil\u0103, fa\u021b\u0103 de num\u0103rul popula\u021biei, spa\u021biul cl\u0103dit fiind o mic\u0103 frac\u021biune a celui necl\u0103dit.
\nOra\u0219ul n-a fost m\u0103rginit de ziduri de ap\u0103rare, prev\u0103zute cu turnuri, ca ora\u0219ele din Transilvania sau cele apusene. Spa\u021biul n-a fost limitat, t\u00e2rgove\u021bul n-a trebuit s\u0103 se restr\u00e2ng\u0103 \u00een limitele incintei fortificate, ca bra\u0219ovenii sau sibienii. De aceea, nu s-a cl\u0103dit \u00een \u00een\u0103l\u021bime; case cu etaj \u00een ora\u0219 s-au construit abia \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea.
\n\u00cen perioada 1842-1898, \u00een urma unor importante lucr\u0103ri edilitare, printre care \u0219i demolarea bordeielor \u0219i construirea a \u0219ase cl\u0103diri, din c\u0103r\u0103mid\u0103, la cele \u0219ase bariere ale ora\u0219ului, are loc \u0219i delimitarea lui printr-un \u0219an\u021b \u00eenconjur\u0103tor.
\nLocurile pe unde se putea intra \u0219i ie\u0219i din ora\u0219 erau a\u0219a-zisele \u201ebariere” \u2014 acest termen se \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 prima dat\u0103 \u00een Regulamentul Organic \u2014 \u0219ase la num\u0103r. Iat\u0103 a\u0219ezarea lor: bariera Foc\u0219ani, bariera Puie\u0219ti, bariera Br\u0103ilei, bariera Buz\u0103u, bariera T\u0103b\u0103cari \u0219i bariera Jideni.
\nDep\u0103\u0219irile hotarului de la 1842-1848 sunt cu mult mai mari \u00een partea de nord-vest \u0219i nord-est a ora\u0219ului, ast\u0103zi, c\u00e2nd suprafa\u021ba total\u0103, aprobat\u0103 ptiu legea privind \u00eemp\u0103r\u021birea adminis\u021brativ-teritorial\u0103 a \u021b\u0103rii din anul 1968, este de 5201 ha.<\/p>\n


\nPopula\u021bia R\u00eemnicului S\u0103rat<\/strong><\/p>\n

Primele m\u0103rturii asupra num\u0103rului de locuitori ai R\u00eemnicului dateaz\u0103 din secolul al XVII-lea, c\u00e2nd c\u0103l\u0103torul italian Bartolomeo Locadello afirma c\u0103 ora\u0219ul avea \u00een jur de \u201e200 de focuri” (gospod\u0103rii) \u00eensemn\u00e2nd, \u00een mod obi\u0219nuit 1003 de locuitori; se socotesc, \u00een genere, 5 persoane de cas\u0103.
\n\u00centre 1859-1860, ora\u0219ul ajunsese la 5707 locuitori, \u00een 1899 la 13286 locuitori, iar la recens\u0103m\u00e2ntul din 19 decembrie 1912 ora\u0219ul num\u0103ra 14496 locuitori.
\n\u00cen secolul al XX-lea, datorit\u0103 dezvolt\u0103rii sale mai accentuate, popula\u021bia ora\u0219ului cre\u0219te la 15007 locuitori, potrivit recens\u0103m\u00e2ntului din 29 decembrie 1930, atinge cifra de 19267 in 1948, la recens\u0103m\u00e2ntul din februarie 1956 are o popula\u021bie de 19095 locuitori, deci o sc\u0103dere vizibil\u0103. Redresarea vine dup\u0103 1966, c\u00e2nd, datorit\u0103 industrializ\u0103rii, popula\u021bia ora\u0219ului cre\u0219te de la 22.336 la 23.913 \u00een 1969; la 1 iulie 1971 avea 25080 locuitori, la 1 iulie 1972 ora\u0219ul num\u0103ra 26003 locuitori, iar la 1 iulie 1984 popula\u021bia ora\u0219ului atinsese cifra de 34.856 locuitori.<\/p>\n


\nComponen\u021ba etnic\u0103<\/strong><\/p>\n

Asemenea tuturor ora\u0219elor, R\u00eemnicu S\u0103rat a avut o popula\u021bie amestecat\u0103, autohtonilor, precump\u0103nitori, ad\u0103ug\u00e2ndu-li-se tot felul de elemente etnice str\u0103ine, atrase de posibilitatea c\u00e2\u0219tigului.
\nMajoritatea au format-o, de la \u00eenceput, rom\u00e2nii. Erau urma\u0219ii locuitorilor satului originar \u0219i ai satelor vecine. S-au ad\u0103ugat aceia proveni\u021bi din satele de deal \u0219i de munte. N-au lipsit rom\u00e2nii olteni, din Oltenia sau de pe malul st\u00e2ng al Oltului. Fenomenul de expansiune al oltenilor pe teritoriul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i chiar \u00een sudul Moldovei este dovedit prin num\u0103rul de a\u0219ez\u0103ri omene\u0219ti \u2014diverse sate \u0219i un t\u00e2rg \u2014 purt\u00e2nd acest nume, \u0219i care se \u00eent\u00e2lnesc \u00een fostele jude\u021be Teleorman, Ilfov, S\u0103cuieni \u0219i R\u00eemnicu S\u0103rat. A existat \u0219i o apreciabil\u0103 colonie de rom\u00e2ni moldoveni, al\u0103turi de ei, cei drept, mai putini \u0219i rom\u00e2ni transilv\u0103neni. \u00cen ora\u0219 s-au stabilit, de-a lungul vremii, s\u00e2rbi, a\u0219eza\u021bi aici de pe timpul lui Mihai Viteazul, pentru a sc\u0103pa de opresiunea turceasc\u0103 (ast\u0103zi exist\u0103 \u00een ora\u0219, peste calea ferat\u0103, un cartier cu acest nume), greci, polonezi \u0219i evrei.
\nAm l\u0103sat la urm\u0103 pe romi, din cauza situa\u021biei lor grele, de robi, pe care au avut-o, de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 \u00een plin veac al XIX-lea. Erau robi ai boierilor \u0219i ai m\u0103n\u0103stirii, locuiau \u00een s\u0103la\u0219e, \u00eentr-o latur\u0103 a cur\u021bilor boiere\u0219ti \u0219i \u00een preajma l\u0103ca\u0219urilor m\u0103n\u0103stirii.
\nDup\u0103 eliberare, sub \u0218tirbei Vod\u0103, zeci de familii de romi s-au tras spre marginea ora\u0219ului, \u00een actualul teritoriu al cartierului Zidari, pe strada Costieni \u0219i \u00een cartierul Barasca, al\u021bii locuind \u00een centrul ora\u0219ului, continu\u00e2ndu-\u0219i \u00eendeletnicirile tradi\u021bionale de me\u0219teri \u00een lucrul fierului, de l\u0103utari, de c\u0103r\u0103midari \u0219i zidari, dar chiar \u0219i de comercian\u021bi.<\/p>\n


\nComponen\u021ba social\u0103<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 cum era diferen\u021biat\u0103 sub raport etnie, pe l\u00e2ng\u0103 rom\u00e2nii \u2014 majoritari \u2014 tr\u0103ind, \u00een \u00een\u021belegere cu ace\u0219tia, tot felul de str\u0103ini, tot a\u0219a era diferen\u021biat\u0103 popula\u021bia R\u00eemnicului \u0219i din punct de vedere social.
\nExistau \u00een ora\u0219 patru mari categorii: or\u0103\u0219enii, care formau elementul specific, apoi boierii, cuprinz\u00e2nd pe c\u00e2rmuitorii ora\u0219ului, c\u00e2t \u0219i pe proprietarii de mo\u0219ii, apoi rum\u00e2nii sau vecinii \u2014 mai t\u00e2rziu cl\u0103ca\u0219i – \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, robii romi. Clericii \u0219i osta\u0219ii f\u0103ceau parte din primele dou\u0103 categorii.
\nOr\u0103\u0219enii sau t\u00e2rgove\u021bii, adic\u0103 mul\u021bimea meseria\u0219ilor \u0219i negustorilor, au imprimat pecetea lor a\u0219ez\u0103rii, determin\u00e2ndu-i \u0219i regimul special juridic, administrativ \u0219i fiscal. Ei au constituit \u0219i majoritatea popula\u021biei, \u00eentrec\u00e2nd pe toate celelalte categorii luate \u00eempreun\u0103.
\nLa \u201eclasa de mijloc\u201c se mai ad\u0103ugau \u201eslugi\u201c \u0219i \u201eslujnice”, calfe si ucenici de meseria\u0219i \u0219i negustori. Meseria\u0219ii \u0219i negustorii au format nucleul burgheziei; aceasta nu s-a \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at, \u00eens\u0103, ca o clas\u0103 social\u0103 unitar\u0103, ci s-a diferen\u021biat, la r\u00e2ndu-i \u00een mai multe categorii : burghezia mijlocie, reprezentat\u0103 de func\u021bionarii \u0219i meseria\u0219ii de mijloc, ultimii av\u00e2nd pr\u0103v\u0103lii \u0219i ateliere proprii, \u0219i mica burghezie, alc\u0103tuit\u0103 din meseria\u0219ii, negustorii \u0219i slujba\u0219ii mici.
\nBoierii, st\u0103p\u00e2nii de mo\u0219ii, au reprezentat \u00een-totdeauna \u00een ora\u0219 o minoritate numeric\u0103, dar aveau puterea politic\u0103 \u0219i o important\u0103 baz\u0103 economic\u0103.
\nEi st\u0103p\u00e2neau \u00eentinse suprafe\u021be, at\u00e2t \u00een cuprinsul ora\u0219ului, c\u00e2t \u0219i la marginea lui.
\nImportan\u021ba boierilor e maxim\u0103 \u00een epoca Regulamentului Organic; prima lovitur\u0103 o primesc prin Conven\u021bia de la Paris (1858), care desfiin\u021beaz\u0103 titlurile nobiliare \u0219i proclam\u0103 egalitatea tuturor cet\u0103\u021benilor \u00een fa\u021ba legii; a doua lovitur\u0103, mai serioas\u0103, o primesc prin noua lege electoral\u0103 din vremea lui Cuza \u0219i, mai ales, prin exproprierea din 1864; iar urma\u0219ii lor pierd \u0219i ultimele resturi, de avere prin reformele intervenite dup\u0103 \u00eencheierea celui de al doilea r\u0103zboi mondial (reforma agrar\u0103 din martie 1945, reforma monetar\u0103 din august 1947, exproprierea total\u0103 din 1949, na\u021bionalizarea abuziv\u0103 a unor imobile urbane din 1950); \u00een felul acesta boierimea, care a contribuit, \u00een felul ei, la progresul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti este lovit\u0103 crunt, desfiin\u021bat\u0103.
\nRobii \u0219i cl\u0103ca\u0219ii au disp\u0103rut \u00een secolul al XIX-lea, burghezia, la r\u00e2ndul ei, va fi minat\u0103 prin formarea \u0219i cre\u0219terea p\u0103turii muncitore\u0219ti. Alc\u0103tuit\u0103, la \u00eenceput, din lucr\u0103torii salaria\u021bi ai me\u0219terilor, ei \u00ee\u0219i sporesc r\u00e2ndurile prin \u00eenfiin\u021barea manufacturilor.
\nDar cre\u0219terea deosebit\u0103 a num\u0103rului muncitorilor are loc abia odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea fabricilor, adic\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea.
\nLucrul cel mai important nu este cre\u0219terea numeric\u0103 a muncitorilor, ci faptul c\u0103 dup\u0103 6 martie 1945 \u0219i, \u00een special, dup\u0103 30 decembrie 1947 ei ajung elementul conduc\u0103tor politic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

22 Decembrie 1989, piatr\u0103 de hotar \u00een noua istorie a R\u00eemnicului S\u0103rat Evenimentele, de altfel previzibile, din 16-22 decembrie 1989,<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11450,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11563"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11563"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11563\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11566,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11563\/revisions\/11566"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11450"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11563"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11563"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11563"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}