{"id":11524,"date":"2020-10-23T10:47:55","date_gmt":"2020-10-23T07:47:55","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11524"},"modified":"2020-10-23T10:47:55","modified_gmt":"2020-10-23T07:47:55","slug":"literadura-nr-13-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11524","title":{"rendered":"Literadura nr. 13 (6)"},"content":{"rendered":"

Florentin POPESCU<\/strong>
\n\"\"

Oameni \u0219i locuri din Buz\u0103ul de alt\u0103dat\u0103 (IX)
\nProfesorii de la Liceul \u201eB.P. Hasdeu\u201d (IV)<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 pe al\u0163i profesori, precum Liviu
\nChiriacescu (de istorie) sau D\u0103nil\u0103
\n(profesor de Filozofie \u2013 \u201espaima\u201d
\nmultora dintre noi \u2013 nu i-am cunoscut, ca s\u0103
\nzic a\u015fa, dec\u00e2t de la distan\u0163\u0103, pe al\u0163ii am avut
\nprilejul s\u0103-i v\u0103d \u015fi s\u0103-i aud vorbind de
\naproape, fiindc\u0103 \u00ee\u015fi predau disciplinele \u015fi la
\nclasa a XI-a, umanist\u0103, \u00een care m\u0103 aflam. \u00cen
\nplus, ca orice alt licean, mi-a\u015f fi putut spune
\np\u0103rerea (\u00een caz c\u0103 mi-ar fi cerut-o cineva
\ndinafara \u015fcolii, dar nu s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103)
\ndespre ei \u2013 fire\u015fte, a\u015fa cum am avut prilejul s\u0103
\nmi-o formez de-a lungul \u015fi de-a latul
\ntrimestrelor \u015fcolare.
\nUnul dintre vesti\u0163ii, pe atunci, dasc\u0103li era
\nTraian Cristescu, care preda istoria universal\u0103,
\ncelor din clasele terminale. D\u00e2nsul, ca \u015fi Ion
\nMoldoveanu, titularul \u201elimbii latine\u201d intrase
\n\u00een legenda ora\u015fului cu mult \u00eenainte de a-i
\najunge eu elev.
\nIau din raftul bibliotecii personale o mai
\nveche carte de amintiri buzoiene, Un
\nmesteac\u0103n r\u0103t\u0103cit \u00een c\u00e2mpie (Editura Mad
\nLynotipe, Buz\u0103u, 2007), caut evocarea pe care
\ni-o f\u0103ceam profesorului acolo \u015fi, cum nu mi-am
\nschimbat (nici nu aveam cum!) p\u0103rerea de
\natunci, \u00eemi permit s-o reproduc \u015fi aci. Fac
\nprecizarea c\u0103 o reiau spre a nu se crede cumva
\nc\u0103 m-a l\u0103sat memoria, c\u0103 m-am ramolit sau
\nmai \u015ftiu eu ce s-a putut \u00eent\u00e2mpla de m\u0103 repet.
\n\u015ei-apoi la drept vorbind, cum au trecut de
\natunci nu mai pu\u0163in de doisprezece ani, nu
\ncred s\u0103 mai fie mul\u0163i cititori care s\u0103-mi
\ndescopere acest mic aranjament de punere \u00een
\npagin\u0103 \u015fi de \u201ereeditare\u201d a acelui text.
\nM\u0103 v\u0103d la orele de istorie, o disciplin\u0103 \u015fcolar\u0103
\ncare m-a pasionat dintotdeauna, ascult\u00e2nd
\nlec\u0163iile predate de profesorul Traian Cristescu,
\npe atunci o adev\u0103rat\u0103 legend\u0103 vie \u00een ora\u015f.
\nB\u0103tr\u00e2n \u015fi mic de statur\u0103, u\u015for adus de spate, el
\nvenea la clas\u0103 \u00eentr-o \u0163inut\u0103 vestimentar\u0103 mai
\npu\u0163in controlat\u0103, ca s\u0103 nu spun neglijent\u0103, cu
\nhainele tocite pe la m\u00e2neci \u015fi cu pantalonii
\n\u015fifona\u0163i, lucio\u015fi de at\u00e2ta purtare.
\nNe preda istorie universal\u0103 \u015fi era \u00eentr-o
\nanumit\u0103 m\u0103sur\u0103 un fel de pionier al
\nmijloacelor modeme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, c\u0103ci intra
\n\u00een clas\u0103 cu diverse albume, h\u0103r\u0163i, tot felul de
\ntip\u0103rituri vechi pentru a-\u015fi \u201eilustra\u201d micile
\ndiscursuri despre greci \u015fi per\u015fi, despre
\nBabilon \u015fi Alexandru cel Mare.
\nParc\u0103-l v\u0103d \u015fi acum sco\u0163\u00e2nd dintr-o serviet\u0103
\nponosit\u0103 tot acel \u201ematerial didactic\u201d pe care,
\nnaivi cum eram \u015fi destul de incon\u015ftien\u0163i
\ntotu\u015fi, nu-l apreciam a\u015fa cum s-ar fi cuvenit,
\nd\u00e2ndu-ne coate \u015fi ironiz\u00e2ndu-l pe ascuns pe
\nprofesor. Nu \u015ftiu dac\u0103 el ne observa sau nu
\nnecuviin\u0163ele, c\u0103ci \u00ee\u015fi continua f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere
\nprelegerea p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit.
\nPot spune c\u0103 prima curiozitate pentru Orientul
\nantic el mi-a s\u0103dit-o, iar atunci c\u00e2nd peste
\nfoarte mul\u0163i ani mi-a fost dat s\u0103 ajung \u00een
\nBagdadul califilor \u015fi-n Babilonul afurisit de
\nprofe\u0163ii Bibliei, cele auzite de la profesorul
\nCristescu mi-au revenit \u00een minte cu o a\u015fa de
\nmare prospe\u0163ime de parc\u0103 le-a\u015f fi ascultat
\ndoar cu c\u00e2teva zile mai \u00eenainte.
\n\u015ei ca o compensa\u0163ie, t\u00e2rzie e drept, a
\ngre\u015felilor mele din \u015fcoal\u0103, \u00eendemnul interior
\nde a scrie \u015fi eu despre cele v\u0103zute pe
\nmeleagurile \u00eendep\u0103rtate pe unde mi-a fost dat
\ns\u0103 ajung mi s-a insinuat cu \u015fi mai mare putere
\n\u00een suflet. A\u015fa am elaborat, dup\u0103 \u00eentoarcerea \u00een
\n\u0163ar\u0103, Babilon, ora\u015ful blestemat, Pove\u015ftile
\nBabilonului \u015fi dic\u0163ionarul Divinit\u0103\u0163i,
\nsimboluri \u015fi mistere orientale.
\nDasc\u0103lul meu de istorie tr\u0103ia singur \u00eentr-o
\nc\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 aflat\u0103 \u00een micul \u015fi vechiul bloc de
\nl\u00e2ng\u0103 Palatul Comunal, cl\u0103dire care mai exist\u0103
\n\u015fi azi \u015fi care ani \u00een \u015fir a g\u0103zduit un magazin,
\napoi o libr\u0103rie \u015fi mai \u00eencoace \u201eCasa C\u0103r\u0163ii\u201d.
\nOdat\u0103, pretext\u00e2nd c\u0103 am vrea s\u0103 vedem ni\u015fte
\nalbume, c\u00e2\u0163iva dintre noi ne-am autoinvitat
\nacas\u0103 la profesor, de\u015fi se spunea c\u0103 nu
\nprime\u015fte musafiri. \u00cenc\u0103perea lui era plin\u0103 ochi
\nde c\u0103r\u0163i, de reviste \u015fi de ziare, \u00eentr-o
\nneor\u00e2nduial\u0103 greu de descris. \u015ei erau at\u00e2t de
\nmulte \u00eenc\u00e2t abia mai \u00eenc\u0103pea acolo \u015fi un divan
\n\u00eenghesuit \u00eentr-un col\u0163, singurul loc care
\n\u201esc\u0103pase\u201d neocupat de tip\u0103rituri. Legenda care
\ncircula \u00een leg\u0103tur\u0103 cu profesorul spunea c\u0103
\nnem\u0163ii i-ar fi ucis so\u0163ia \u015fi un copil chiar sub
\nochii lui \u015fi c\u0103 de atunci, de la r\u0103zboi \u00eencoace,
\nomul ar fi r\u0103mas \u015focat \u015fi cu min\u0163ile r\u0103t\u0103cite.
\nAt\u00e2t c\u00e2t mi-am putut da seama, partea cu
\n\u201er\u0103t\u0103cirea\u201d nu putea fi nicicum adev\u0103rat\u0103,
\nlec\u0163iile decurg\u00e2nd \u00eentr-o cursivitate \u015fi cu o
\nlogic\u0103 demne de un proasp\u0103t absolvent de
\nfacultate. Cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eens\u0103 adesea la o
\nv\u00e2rst\u0103 ca aceea pe care o aveam noi atunci,
\nvorbele \u015fi zvonurile ies repede \u015fi se difuzeaz\u0103
\ncu o mare vitez\u0103, iar cele care vin s\u0103
\nrestabileasc\u0103 \u2013 eventual! \u2013 adev\u0103rul nu au nici
\npe departe for\u0163a necesar\u0103 pentru a le
\ncontracara pe cele dint\u00e2i. E drept, profesorul,
\nuneori iritat, d\u0103dea \u015fi r\u0103spunsuri \u00een doi peri,
\nconsiderate de unii r\u0103ut\u0103cioase, ori chiar de
\nneini\u0163iat \u00een unele probleme cu care se afla la
\ncurent toat\u0103 lumea. A\u015fa, bun\u0103oar\u0103, un coleg la
\n\u00eentrebat \u00eentr-o zi ce p\u0103rere are despre fotbal,
\niar el i-a r\u0103spuns cu senin\u0103tate: \u201eFotbalul?
\nDou\u0103zeci \u015fi doi de nebuni care alearg\u0103 dup\u0103 o
\nb\u0103\u015fic\u0103 \u015fi al\u0163i dou\u0103-trei mii sau mai mul\u0163i care
\nse uit\u0103 la ei!\u201d
\nDar dincolo de legend\u0103 \u015fi de b\u00e2rfe profesorul
\nera de departe un as \u00een meseria lui \u015fi nu cred
\ns\u0103 fi existat elev pasionat de istorie care s\u0103 nu-i
\nfi apreciat bog\u0103\u0163ia informa\u0163iilor \u015fi a zecilor
\nde surse documentare folosite pentru
\nilustrarea unui eveniment, a unei figuri
\nmilitare sau istorice, a unui aspect esen\u0163ial din
\nistoria mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 ori mai apropiat\u0103 a
\nomenirii.
\nPeste ani, printre c\u0103rturarii Buz\u0103ului aveam
\ns\u0103-l cunosc \u015fi pe Alexandru Oproescu, ajuns
\nla un anumit moment director al Bibliotecii
\njude\u0163ene \u201eV. Voiculescu\u201d, om de mare d\u0103ruire
\n\u00eentr-ale culturii \u015fi ale c\u0103r\u0163ii \u00een special. L-am
\namintit acum datorit\u0103 unei c\u0103r\u0163i, Scriitori
\nbuzoieni, pe care a tip\u0103rit-o \u00een 1980 \u015fi \u00een care,
\nprintre altele, am aflat \u015fi aceast\u0103 \u201efi\u015f\u0103\u201d a
\nfostului meu profesor Traian Cristescu:
\n\u201eIstoriograf, editor. N\u0103scut \u00een Caracal, la 22
\ndec. 1904; m. 1966. Om de aleas\u0103 cultur\u0103,
\nreputat profesor de istorie (absolv\u0103 \u201eMagna cum
\nlaudae\u201d Facultatea de litere \u00een 1927), a predat
\nun timp la licee din Bucure\u015fti, C\u00e2mpulung-
\nMuscel, Miercurea-Ciuc, stabilindu-se din 1940
\nla Buz\u0103u. Coautor al c\u00e2torva pertinente edi\u0163ii
\ncomentate din \u201eCronicile rom\u00e2ne\u015fti\u201d, tip\u0103rite
\ndup\u0103 1942 cu N. Simache, Traian Cristescu
\nr\u0103m\u00e2ne \u00een posteritate \u015fi ca un bibliofil de
\nexcep\u0163ie\u201d.
\n\u015ei \u00een continuare autorul dic\u0163ionarului enumera
\nedi\u0163iile pe care profesorul le-a realizat
\n\u00eempreun\u0103 cu N. Simache, o alt\u0103 mare figur\u0103 a
\n\u015ftiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103rturar \u015fi istoric care \u015fi-a
\nl\u0103sat puternice amprente mai ales pe teritoriul
\njude\u0163ului Prahova, unde a tr\u0103it \u015fi a lucrat. Iat\u0103,
\na\u015fadar, edi\u0163iile celor doi: Cronograful lui
\nMihail Moxa (1942), Letopise\u0163ul
\ncantacuzinesc, 1290-1688 (1942), Variante ale
\nLetopise\u0163ului cantacuzinesc (1942), Via\u0163a \u015fi
\nopera lui Radu Popescu (1943), Doi c\u00e2nt\u0103re\u0163i
\ngreci ai lui Mihai Viteazul: Stavrinos \u015fi
\nPalamed (1943), \u015etirile geografice ale lui
\nHerodot despre \u0163inuturile noastre (1942),
\nStatele globului \u00een date statistice recente
\n(1943, aceasta din urm\u0103 \u00een colaborare cu Gh.
\nTeodorescu).
\nCitind toate aceste informa\u0163ii, m-am \u00eentrebat
\nde ce, oare, activitatea de editor a profesorului
\nnostru a \u00eencetat dup\u0103 1943. \u015ei neg\u0103sind
\nnic\u0103ieri un r\u0103spuns mul\u0163umitor, am \u00eenclinat s\u0103
\ndau crezare acelor zvonuri despre nefericitele
\nlui accidente biografice. Dar numai
\nDumnezeu \u015ftie care va fi fost adev\u0103rul
\nadev\u0103rat\u2026
\n\"\"


\nTab\u0103ra de crea\u021bie de la Monteoru –
\n23-25 August<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2r\u0219it de gustar 2019. Prilej de relaxare
\npentru participan\u021bii la cea de-a doua
\nedi\u021bie a taberei de crea\u021bie literar\u0103 de la
\nMonteoru. Mica vacan\u021b\u0103 a scriitorilor a durat
\ntrei zile 23-25 august.
\nPe 24 am fost invitat de amfitrioana \u0219i
\nmoderatoarea evenimentului, scriitoarea \u0219i
\neditoarea Claudia Minela la seara de lectur\u0103.
\nA fost o dup\u0103 amiaz\u0103 \u0219i o sear\u0103 frumoas\u0103,
\nparc\u0103 ne cuno\u0219team dintotdeauna. Un
\nsentiment ap\u0103s\u0103tor \u0219i, paradoxal, \u00een\u0103l\u021b\u0103tor s\u0103
\ncuno\u0219ti adev\u0103rate pove\u0219ti de via\u021b\u0103 \u0219i ale unor
\noameni greu \u00eencerca\u021bi; pe strad\u0103 dac\u0103 trecem
\npe l\u00e2ng\u0103 ei, nu ne d\u0103m seama c\u00e2nd \u00eei vedem
\nz\u00e2mbind, r\u00e2z\u00e2nd, pentru c\u0103 dragostea de via\u021b\u0103
\nle d\u0103 puterea de a merge mai departe, uneori
\nc\u00e2nd nici ei nu \u0219tiu dac\u0103 o mai pot face,
\nCarmen Popescu sau Camelia Baciu (Italia).
\nDiversitatea d\u0103 culoare acestor evenimente
\nprin unicitatea celor care particip\u0103.
\nFiecare poveste spune ceva, ce nu avem, ce nu
\nam tr\u0103it, oameni pe care unii i-au \u00eent\u00e2lnit \u0219i pe
\ncare am fi vrut s\u0103-i \u00eent\u00e2lnim, dar nu am avut
\nocazia. C\u0103r\u021bile poate sunt pentru unii doar un
\nliant de a ie\u0219i din singur\u0103tate, un pod. Scrisul
\neste pur\u0103 terapie pentru al\u021bii. Scriind
\ncon\u0219tientizezi de fapt sensuri noi \u0219i de multe
\nori te descoperi pe tine.
\nAu citit: pentru Matei Ungureanu, \u0218tefan
\nApostol. Camelia Baciu, proz\u0103 autobiografic\u0103
\ndin volumul \u00een lucru, \u201eDe ce eu?\u201d; pentru
\nAura Dan, Br\u0103ila, a citit Magda B\u0103cescu;
\nPopescu Carmen, Pite\u0219ti; Ionu\u021b Calot\u0103,
\nBucure\u0219ti; Daniela Toma editor la Art
\nCreativ, Bucure\u0219ti; Gabriel Nicolae Mih\u0103il\u0103,
\nGala\u021bi; Andrada Ingrid Maran, Bucure\u0219ti;
\nTudor Ciobotaru, Bucure\u0219ti; Teo Cabel,
\nBuz\u0103u, Claudia Minela, Bucure\u0219ti.
\nMatei Ungureanu (invitat special Spania) o
\nfigur\u0103 aparte prin sinceritatea \u0219i cerbicia cu
\ncare \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 unele p\u0103reri. Una dintre ele, \u00een
\nlumea literar\u0103 este prea mult\u0103 auto-idolatrie.
\nFoarte pu\u021bini se implic\u0103 dezinteresa\u021bi \u00een a-i
\npromova \u0219i pe al\u021bii.
\nPoeta Carmen Popescu a expus \u0219i c\u00e2teva
\ntablouri dup\u0103 care cei prezen\u021bi s-au inspirat,
\ndac\u0103 tot a fost tab\u0103r\u0103 de crea\u021bie, \u0219i au scris
\nfiecare despre ce au fost impresiona\u021bi.
\nStefan Apostol \u0219i Magda B\u0103cescu au pus \u00een
\nscen\u0103, pe treptele terasei, o scenet\u0103 spumoas\u0103
\ndespre realitatea noastr\u0103 modern\u0103.
\nSeara s-a terminat \u00een mod festiv cu bucate \u0219i
\nbun\u0103 voie cum le st\u0103 bine unor oameni care au
\nde \u00eemp\u0103r\u021bit bucurie \u0219i emo\u021bie.
\nS\u0103 vedem cum se transform\u0103 evenimentul \u00een
\ntradi\u021bie!
\n\"\"

\"\"

\"\"


\nG\u00fcner AKMOLLA<\/strong><\/p>\n

Eroul nostru
\nNEGIP HAGI FAZ\u00ceL (1906-1948)<\/strong>
\n\"\"

De c\u00e2te ori deschidem cartea sf\u00e2nt\u0103 a istoriei unei na\u021biuni, cu pio\u0219enie descoperim o nou\u0103
\nvaloare, un nou nume care cinste\u0219te memoria neamului s\u0103u. P\u00e2n\u0103 \u00een Decembrie 1989
\nnumele lui Negip Hagi Faz\u00eel ( 17 apr.1906 – 22 oct.1948; satul Azaplar, azi T\u0103taru, jud.
\nConstan\u021ba) nu se rostea, sau se pronun\u021ba \u00een tain\u0103 ca s\u0103 nu supere prin evocarea vie\u021bii \u0219i mor\u021bii sale
\neroice pe comuni\u0219tii de dincoace sau de dincolo de Prut… Militant na\u021bional t\u0103tar crimeean, poet,
\neseist, nuvelist, dramaturg, conduc\u0103tor al organiza\u021biei \u201eComitetul pentru Eliberarea Crimeii \u201d
\ndevenit ulterior, \u00een 1943 \u201eComitetul pentru Ajutorarea Refugia\u021bilor T\u0103tari din Crimeea\u201d,
\ncolaborator asiduu al revistelor de cultur\u0103 \u201eEmel\u201d (Rom\u00e2nia) \u0219i \u201eNoua Cale Na\u021bional\u0103\u201d (Berlin), el
\na fost al doilea Erou Na\u021bional, urm\u00e2nd cronologic dup\u0103 Numan Celebi Gihan (1885- 1918, Primul
\nPre\u0219edinte al Statului Democrat T\u0103tar Crimeean (noiembrie 1917- ian.1918) din Crimeea. Este
\ndatoria noastr\u0103 s\u0103-i aducem omagiul nostru ori de c\u00e2te ori o cere istoria, pentru c\u0103 popoarele \u00ee\u0219i
\ncreeaz\u0103 eroii atunci c\u00e2nd istoria lor traverseaz\u0103 momente de criz\u0103. Fratele s\u0103u, Mustegep Faz\u00eel
\nUlkusal \u00eel define\u0219te astfel: \u201eDeschiz\u00e2nd la T\u0103taru o Cas\u0103 Special\u0103 de S\u0103n\u0103tate, \u00een anul 1933, el a
\ndesf\u0103\u0219urat o activitate de \u00eengrijire a r\u0103nilor, de vindecare a bolilor u\u0219oare, at\u00e2t ale copiilor c\u00e2t \u0219i ale
\nb\u0103tr\u00e2nilor. C\u00e2nd nu se descurca, chema doctorul din centrele urbane, intermediind adeseori
\nconsulta\u021biile medicale. Fiind timp de c\u00e2\u021biva ani pre\u0219edintele Asocia\u021biei Absolven\u021bilor de Seminar
\nMusulman s-a str\u0103duit s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 activitatea de leg\u0103tur\u0103 a acestui organ cu organele de drept ale
\nstatului rom\u00e2n, desigur, s\u0103dind astfel, sentimentul de colegialitate \u0219i de \u00eencredere \u00eentre membri. De o
\nimportan\u021b\u0103 deosebit\u0103 sunt faptele lui \u00een rela\u021bia sa cu revista \u201eEmel\u201d 1930-1941 \u00een Rom\u00e2nia; 1968-
\n1998 \u00een Turcia; 2004-2018 \u00een Rom\u00e2nia), cu Domnul ministru al fragilului guvern din Crimeea,
\nGeafer Seydamet K\u00eer\u00eemer, comemor\u00e2nd zilele de importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103, evoc\u00e2nd jertfele cunoscute
\nde-a lungul timpului, cu \u00een\u0103l\u021barea monumentului funerar dedicat poetului Memet Niyazi \u00een
\nMedgidia.\u201d<\/p>\n

De la Comana drumul trece prin fa\u021ba \u0219colii ce-i poart\u0103 numele, Negip
\nEl este fiul ce a dat satului glorie \u0219i nemurire, Hagi Faz\u00eel Negip!
\nCase r\u0103zle\u021be de cre\u0219tini coloniza\u021bi t\u00e2rziu poart\u0103 c\u0103r\u0103ri pline de iarb\u0103
\nSpre vechiul cimitir t\u0103tar ce din b\u0103tr\u00e2ni aici s-a a\u0219ezat c\u00e2ndva, \u00een grab\u0103…<\/p>\n

Da, e cimitirul t\u0103t\u0103resc p\u0103zind de cinci sute de ani mormintele str\u0103bune
\nFamilii se mutau aici \u00een vremi de boli, de secet\u0103, de r\u0103zbun\u0103ri nebune!
\nAici veneau femeile bocindu-\u0219i fiii prea iubi\u021bi \u0219i prea de tineri mor\u021bi,
\nCimitirele vechimii n-aveau nici monument \u0219i nici lac\u0103te la por\u021bi.<\/p>\n

Eroul se odihne\u0219te sub un morman de \u021b\u0103r\u00e2n\u0103, de marmur\u0103 \u0219i flori
\nEl, cel care, la masa sa, sute de fra\u021bi primise \u00een anii cu eroi nemuritori.
\nPrigoni\u021bii soartei nu sunt ierta\u021bi oric\u00e2t de vinova\u021bi n-ar fi \u00een Patrie,
\nIstoria nu \u00ee\u0219i uit\u0103 nici eroii, morminte cresc acum \u00een alt\u0103 a lor patrie…<\/p>\n

Ne spunem ruga musulman\u0103, Ager,Murat, Deniz, Onder Kaulamet, Ersan
\nDe la ancheta uciga\u0219\u0103 a marelui Negip Faz\u00eel azi se \u00eemplinesc 70 de ani *
\nE fiul Azaplar-ului, al mamei \u0218erife \u0219i al hagiului Faz\u00eel,t\u0103tar \u201ecu cap german\u201d
\nAici s-au auzit gemete, bocete, aici sunt veacuri scurse \u00een uitare, an de an.<\/p>\n

* Eroul din Dobrogea ( 1906- 1948) a fost dat mort dup\u0103 5 zile de anchet\u0103 \u00een Siguran\u021ba din
\nConstan\u021ba, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat la 22 oct.1948 \u00een cimitirul din satul natal. Morm\u00e2ntul din fotografie a
\nfost restaurat de fiul s\u0103u, Bora Faz\u00eel Ulkusal.
\n\"\"

M\u0130LL\u0130 \u015eEH\u0130TIMIZ<\/strong><\/p>\n

Mustapa\u015f’tan col aylana Azaplar’\u011fa koy mekteb\u0131n \u015fanl\u0131 kun\u0131n b\u0131ld\u0131re
\nKoy balas\u0131 Nec\u0131p berd\u0131 c\u0131g\u0131tl\u0131kmen, b\u0131lg\u0131s\u0131men, do\u011fr\u0131l\u0131qman ad\u0131n\u0131 meteb\u0131ne
\nSeyrek \u00fcyler – m\u0131nda kolonistler cerle\u015ft\u0131ler to\u015fep kenar collar\u0131n\u0131
\nQartlar\u0131m\u0131zdan keld\u0131 tarih\u0131m\u0131zn\u0131 d\u00fcnya\u011fa tan\u0131t\u0131p Tatar esk\u0131 mezarl\u0131\u011f\u0131.<\/p>\n

Elbette, bo mezarl\u0131q barl\u0131\u011f\u0131m\u0131zn\u0131 ayta tura kelgen – ketken col\u015f\u0131\u011fa
\nAyleler ko\u015fkenler kun yaman\u0131n s\u0131ras\u0131nda esk\u0131 tatar mezarl\u0131qqa…
\nC\u0131lap, taqmaqlap c\u0131laular\u0131n apaqaylar c\u0131g\u0131tler\u0131n ol\u0131m\u0131ne can\u011fanlar
\nO zamanlar abide yoq, k\u0131l\u0131tte yoq, ta\u015f sal\u0131n\u011fan ba\u015flar\u0131na esk\u0131, esk\u0131 mezarlar!<\/p>\n

\u015eehit\u0131m\u0131z m\u0131nda cata topraq mermer ta\u015f ast\u0131nda, \u015fe\u015feklermen
\nOn\u0131n evel s\u0131pras\u0131nda y\u00fczlerce qarda\u015f ol\u0131ms\u0131zl\u0131g\u0131n\u0131 bergen…
\nZaman\u0131m\u0131z fena bol\u0131p \u011furbetl\u0131kte tatarlar Q\u0131r\u0131m Vatann\u0131 terketkenler
\nQurban bol\u0131p o tarihte mezarl\u0131qn\u0131 ba\u015fqa c\u00fcrtta t\u0131zgenler.<\/p>\n

Musulmanl\u0131q duam\u0131zn\u0131 aytt\u0131q, Acer, M\u0131rat, Deniz, Onder, Ersan Kaulamet
\nBugun 70 sene told\u0131 \u015fehitl\u0131g\u0131n, o kun bold\u0131 millet\u0131ne aq\u0131rzaman, q\u0131yamet…
\nAzaplar’n\u0131n balas\u0131 o, \u015eeripe ana, Faz\u0131l ac\u0131 „alman ba\u015fl\u0131 dep tan\u0131l\u011fan”
\nM\u0131nda mezar qaz\u0131l\u011fanda Nec\u0131p u\u015fun, esk\u0131 mezar, taze mezar qalt\u0131ra\u011fan!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florentin POPESCU Oameni \u0219i locuri din Buz\u0103ul de alt\u0103dat\u0103 (IX) Profesorii de la Liceul \u201eB.P. Hasdeu\u201d (IV) Dac\u0103 pe al\u0163i<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":11440,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11524"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11524"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11524\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11531,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11524\/revisions\/11531"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11440"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11524"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11524"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11524"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}