{"id":11504,"date":"2020-10-22T10:08:41","date_gmt":"2020-10-22T07:08:41","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11504"},"modified":"2020-10-22T10:08:41","modified_gmt":"2020-10-22T07:08:41","slug":"de-ai-nostri-grigore-radu-stanescu-o-istorie-a-rimnicului-sarat-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11504","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Radu St\u0103nescu – O istorie a R\u00eemnicului S\u0103rat (4)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Cucerirea independen\u021bei d\u0103 un nou impuls vie\u021bii poporului nostru, impuls care se manifest\u0103 \u0219i in dezvoltarea ora\u0219ului. Este perioada in care au loc ample lucr\u0103ri ce asigur\u0103 r\u00eemnicenilor o alimentare cu ap\u0103 de bun\u0103 calitate, prin capt\u0103rile \u0219i aduc\u021biunile de la R\u0103duce\u0219ti \u2014 Cacova ; c\u00e2nd se taie noi artere de comunica\u021bie \u0219i se ridic\u0103 numeroase cl\u0103diri particulare \u0219i publice, c\u00e2nd – fapt esen\u021bial \u2014 industria intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 de dezvoltare.
\nPrima lucrare edilitar\u0103, de mari propor\u021bii, a fost aduc\u021biunea apei \u0219i \u00eenfiin\u021barea, \u00een c\u00e2teva puncte ale ora\u0219ului, ci\u0219melelor publice. Paralel cu aceast\u0103 opera\u021biune s-au pavat numeroase str\u0103zi cu pietre de r\u00e2u, iar strada Mare a fost pavat\u0103 cu pietre cubice de granit.
\nA fost delimitat\u0103 \u0219i modernizat\u0103 gr\u0103dina public\u0103, ast\u0103zi Parcul Central.
\nToi \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 se traseaz\u0103, mai \u00eent\u00e2i bulevardul G\u0103rii, creat ca urmare a faptului c\u0103, de la noua cl\u0103dire a g\u0103rii, nu exista nicio arter\u0103 direct\u0103 cu centrul ora\u0219ului, apoi se delimiteaz\u0103 \u0219i strada Matei Basarab, construindu-se cl\u0103diri \u0219i pe partea dreapt\u0103, pornind de la gar\u0103 spre \u0219oseaua na\u021bional\u0103 Buz\u0103u \u2014 Foc\u0219ani.
\n \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 s-au construit o serie de cl\u0103diri, unele din ele monumentale, pentru institu\u021biile publice, \u00een 1897 se construie\u0219te, pe bulevardul G\u0103rii, \u00eentr-unul din col\u021burile gr\u0103dinii publice, Palatul Administrativ \u0219i de Justi\u021bie \u2014 ast\u0103zi sediul administrativ al ora\u0219ului, iar \u00een anul urm\u0103tor se inaugureaz\u0103 cl\u0103direa g\u0103rii, monument arhitectonic; \u201eo gar\u0103 prea mare pentru micul ora\u0219”, cum o considera celebrul istoric Nicolae Iorga.
\nEdilii \u00eembog\u0103\u021besc peisajul arhitectonic al ora\u0219ului cu o nou\u0103 construc\u021bie, situat\u0103 \u00een gr\u0103dina public\u0103, destinat\u0103 iubitorilor Thaliei, Teatrul Comunal, avariat grav de cutremurul din 1940 \u0219i mai apoi demolat. \u0218i, fiindc\u0103 am amintit de unul din cele mai mari cutremure petrecute pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre, s\u0103 cosemn\u0103m c\u0103, jude\u021bul \u0219i ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat, a\u0219a cum men\u021bioneaz\u0103 documentele vremii, au cunoscut mari distrugeri materiale \u0219i umane \u00een urma cutremurelor de p\u0103m\u00e2nt din 11 ianuarie 1838 \u0219i 25 mai 1912.
\nInteresul pentru dezvoltarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului r\u00eemnicean cunoa\u0219te noi \u0219i importante dimensiuni. Astfel, se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 gimnaziul particular \u201eAl.I. Cuza (1877), \u00eenchis dup\u0103 doi ani din lips\u0103 de fonduri, gimnaziul \u201eVasile Boerescu”, care, peste cinci ani,
\nse mut\u0103 \u00eentr-un local nou, impun\u0103tor ca suprafa\u021b\u0103 \u0219i arhitectur\u0103, dar \u0219i cu denumirea schimbat\u0103 \u00een \u201eRegele Ferdinand” (ast\u0103zi liceul \u201eAl. Vlahu\u021b\u0103”), \u0219coala rural\u0103 mixt\u0103 (1895), situat\u0103 pe bulevardul \u201eAl.I. Cuza\u201c \u0219i o \u0219coal\u0103 agricol\u0103 (1904), care-\u0219i avea sediul \u00een vechiul local al g\u0103rii.
\nDezvoltarea industrial\u0103 se intensific\u0103 dup\u0103 votarea, \u00een 1889, a primei legi de protec\u021bie a industriei na\u021bionale. Apar primele ateliere de \u021bes\u0103torie, t\u0103b\u0103c\u0103rie \u0219i curel\u0103rie, prese de ulei, distil\u0103rii pentru producerea \u021buicii din prun\u0103 \u0219i a rachiului de tescovin\u0103.
\nSe \u00eenmul\u021besc, apreciabil, c\u0103r\u0103mid\u0103riile \u0219i ia fiin\u021b\u0103 un atelier de prelucrare a lemnului. Comer\u021bul se dezvolt\u0103; apar noi \u0219i diverse magazine cu vitrine din ce \u00een ce mai atr\u0103g\u0103toare.
\nO not\u0103 caracteristic\u0103 a comer\u021bului r\u00eemnicean constituindu-o \u0219i comer\u021bul ambulant, reprezentat, \u00een special de lipoveni, care purtau pe str\u0103zi carele \u00eenc\u0103rcate cu pe\u0219te, precum \u0219i mocanii de prin p\u0103r\u021bile R\u00eemnicului \u0219i Buz\u0103ului, care str\u0103b\u0103teau, de asemeni, str\u0103zile al\u0103turi de carele \u021bepene de var nestins \u0219i lemne de loc.
\nCa urmare a dezvolt\u0103rii activit\u0103\u021bii industriale \u0219i a cre\u0219terii nego\u021bului, a \u00eenmul\u021birii institu\u021biilor de stat \u0219i a \u0219colilor de tot felul, popula\u021bia Ora\u0219ului cunoa\u0219te salturi spectaculoase. De la aproximativ, 8000 de locuitori, c\u00e2t era \u00een 1870, ea ajunge la 13.286, \u00een 1899, \u0219i la 14.496 la recens\u0103m\u00e2ntul din 19 decembrie 1912.
\nSub raport cultural, perioada cuprins\u0103 \u00eentre 1878 -1914, are o deosebit\u0103 \u00eensemn\u0103tate \u00een istoria R\u00eemnicului S\u0103rat. Tiparul ia av\u00e2nt. Apar tot felul de ziare \u0219i reviste, politice \u0219i culturale. \u00cen 1884 apare \u201eGazeta S\u0103teanului\u201d, sub direc\u021bia lui C. Datculescu, \u00een care public\u0103 scriitori de prim\u0103 m\u0103rime ai \u021b\u0103rii, printre care: I.L. Caragiale, St.O. Iosif \u0219i Al. Vlahu\u021b\u0103.
\n\u00cenceputurile literaturii moderne au \u0219i \u00een jude\u021bul Rinnicu S\u0103rat un reprezentant de seam\u0103, poetul Al. Sihleanu, supranumit, de Eminescu, \u201elir\u0103 de argint\u201d. \u00cei urmeaz\u0103 poe\u021bii, prozatorii \u0219i drama\u00acturgii: Toma Dicescu, Matei Elian, Alexandru Scurtu, Ion I. Pavelescu, Virgil Tabacu, Al. Popescu-Negur\u0103, Victor Dimitriu, I. M\u0103g\u00e2rdiceanu, Stelian Cucu, Dumitru Cr\u0103ciun, \u0218tefan St\u0103nescu, Al. Baiculescu precum \u0219i editorii, esei\u0219tii, memoriali\u0219tii, criticii \u0219i istoricii literari: C. C. Datculescu, Elena R\u0103dulescu-Pogoneanu, Eufrosina C. Hommoriceanu, Octavian Mo\u0219escu, Nicolae Mih\u0103escu, Ion Cre\u021bu, George Baiculescu \u0219i Emilian Constantinescu.
\nIau fiin\u021b\u0103 societ\u0103\u021bile culturale \u201eFilarmonica\u201d \u0219i \u201eVasile Alecsandri\u201d (1908), care organizeaz\u0103, duminical, \u00een amfiteatrul liceului \u201eVasile Boerescu\u201d conferin\u021be \u0219i \u0219ez\u0103tori literare. Au conferen\u021biat \u0219i c\u00e2\u021biva profesori universitari printre care se num\u0103r\u0103 \u0219i marele istoric Nicolae Iorga.
\n\u00cen 1912 se fondeaz\u0103 societatea de dansuri na\u021bionale \u201eChindia\u201d, care, prin activitatea sa de popularizare a dansului popular rom\u00e2nesc, s-a afirmat pe plan na\u021bional \u0219i european.
\n\u00cen domeniul ocrotirii s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei este de men\u021bionat faptul c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 spitalul \u00eenfiin\u021bat \u00een 1833 de bivelserdarul Alecu Bagdad (actualul spital de bolnavi cronici), municipalitatea construie\u0219te, pe bulevardul G\u0103rii, un alt spital (1887 numai parterul) supraetajat \u00een 1937. Iar pentru procurarea medicamentelor, \u00een afar\u0103 de farmacia \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 1843, oficialit\u0103\u021bile mai deschid dou\u0103, \u00een 1876 \u0219i 1918.
\n\u00cen perioada 1878\u20141914, concomitent cu cre\u0219terea, \u00eentr-o propor\u021bie \u00eensemnat\u0103, a num\u0103rului muncitorilor industriali, are loc \u00eenceputul organiz\u0103rii lor politice. \u00een 1893, c\u00e2nd st\u0103p\u00e2nii brut\u0103riilor din Gala\u021bi au \u00eencercat s\u0103 aduc\u0103 sp\u0103rg\u0103tori de grev\u0103 din ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat, muncitorimea de aici, p\u0103turi e nevoia\u0219e, s-au solidarizat cu grevi\u0219tii.
\nPartidul social-democrat, constituit \u00een 1893, \u00eencepe s\u0103 reprezinte o for\u021b\u0103: din 1894 el are o gazet\u0103 zilnic\u0103, \u201eLumea nou\u0103\u201d. Activitatea partidului \u00een vederea luptei pentru condi\u021bii mai bune de via\u021b\u0103 \u0219i de munc\u0103 ale tuturor muncitorilor \u0219i ale familiilor acestora se face din ce \u00een ce mai mult sim\u021bit\u0103. Ziarul \u201eLumea nou\u0103\u201d relata \u00een 1894, c\u0103 \u00een \u0219colile primare din R\u00eemnicu S\u0103rat izbucnise o epidemie de angin\u0103 difteric\u0103, \u0219i dup\u0103 10 zile nicio autoritate nu luase m\u0103suri pentru st\u0103vilirea epidemiei sau \u00eenchiderea \u0219colii, de\u0219i mureau zilnic c\u00e2te 3-4 copii.
\n\u00cen anul 1895 \u00eenfrunt\u00e2nd m\u0103surile teroriste ale guvernului, ne\u021bin\u00e2nd seama de \u00eendemnul la \u201elegalitate” din partea elementelor burghezo-liberale, sociali\u0219tii din R\u00eemnicu S\u0103rat au organizat o manifesta\u021bie de strad\u0103 \u00een ziua de 1 Mai.
\n\u00cen 1907 c\u00e2nd a izbucnit marea r\u0103scoal\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, dovedind prin amploarea \u0219i intensitatea ei necesitatea acut\u0103 a rezolv\u0103rii problemei agrare \u00een favoarea maselor largi de la sate, muncitorimea era al\u0103turi de \u021b\u0103r\u0103nime.
\nLa 2 martie, diminea\u021ba, un grup de peste 200 de \u021b\u0103rani din \u00eemprejurimile ora\u0219ului s-au dus la prim\u0103rie \u0219i au solicitat arendarea mo\u0219iei Domne\u0219ti, proprietatea ora\u0219ului R\u00eemnicu S\u0103rat.
\nMul\u021bimea s-a dus acas\u0103 la prefect, c\u0103ruia i-au expus cerin\u021bele lor, pl\u00e2ng\u00e2ndu-se c\u0103 n-au p\u0103m\u00e2nt \u0219i c\u0103 le mor copii de foame.
\n\u00cen diminea\u021ba zilei de 10 martie peste 3000 de \u021b\u0103rani se aflau \u00een ora\u0219. \u00cen telegrama prefectului Alexandrescu adresat\u0103 ministrului de interne se arat\u0103: \u201eSpiritele foarte agitate \u00een multe localit\u0103\u021bi, trupele regimentului nu sunt de-ajuns. V\u0103 rog dispune\u021bi s\u0103 se trimit\u0103 trupe de cavalerie… \u0219i a autoriza s\u0103 putem uza de arme \u00een cazuri extreme.”
\n\u021a\u0103ranii au ocupat strada Mare cer\u00e2nd s\u0103 li se dea p\u0103m\u00e2nt. \u00cen \u00eent\u00e2mpinarea lor a ie\u0219it prefectul \u201epov\u0103\u021buindu-i s\u0103 se lini\u0219teasc\u0103 \u0219i s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere c\u0103 se vor lua m\u0103suri pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea soartei lor”.
\n\u00cen acela\u0219i timp, pe alte str\u0103zi mii de \u021b\u0103rani r\u0103scula\u021bi fug\u0103reau pe arenda\u0219ul mo\u0219iei Obidi\u021bi, Gh. Codreanu care, pentru a sc\u0103pa, se refugiase \u00een localul prim\u0103riei. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103-l scoat\u0103 afar\u0103, \u021b\u0103ranii au \u00eenconjurat pia\u021ba prim\u0103riei.
\n\u00cen \u021b\u0103rani s-a tras cu gloan\u021be oarbe. \u021a\u0103ranii au asaltat prim\u0103ria arunc\u00e2nd cu pietre, au spart toate geamurile, r\u0103nind mai multe persoane, printre care \u0219i pe arenda\u0219. Maiorul Gherghiceanu a refuzat s\u0103 trag\u0103 la ordinele procurorului.
\nPe alte str\u0103zi, \u00eens\u0103, \u00eencepuse agita\u021bia elementelor nevoia\u0219e ale ora\u0219ului, care au atacat casele proprietarului Antonescu, cafeneaua \u0219i locuin\u021ba arenda\u0219ului Lupescu. \u00cen raportul s\u0103u, procurorul consemna faptul c\u0103 \u201esub ochii comandantului, solda\u021bii m\u00e2ncau portocale date de devastatori, luate de la arenda\u0219i”.
\nEvenimentele petrecute \u00ee\u0219i dezv\u0103luie semnifica\u021bia \u0219i \u00een reac\u021bia pe care au provocat-o \u00een r\u00e2ndurile burgheziei din ora\u0219 \u0219i a bog\u0103ta\u0219ilor de la sate, care, de team\u0103, se retr\u0103seser\u0103 \u00een re\u0219edin\u021ba jude\u021bean\u0103.
\nA fost instituit\u0103 o gard\u0103 civic\u0103 \u0219i s-a lansat un manifest c\u0103tre cet\u0103\u021beni, solicit\u00e2ndu-se s\u0103 se \u00eenarmeze. Revolverele aflate \u00een magazinele comercian\u021bilor din localitate au fost v\u00e2ndute.
\n\u00cen anii ce au urmat r\u0103scoalei din 1907, muncitorimea din ora\u0219 \u00eencepe s\u0103-\u021bi str\u00e2ng\u0103 r\u00e2ndurile, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se organizeze. Cele dou\u0103 mari reforme, votul universal \u0219i \u00eempropriet\u0103rirea \u021b\u0103ranilor, formulate \u00eenainte de izbucni a primului r\u0103zboi mondial \u0219i realizate dup\u0103 terminarea lui, bine\u00een\u021beles, \u00een limitele pe care le impuneau interesele statului, au avut ad\u00e2nci influen\u021be asupra vie\u021bii politice.
\nPrimul r\u0103zboi mondial, care pricinuise mari pierderi \u0219i multe suferin\u021be, foamete \u0219i ruin\u0103 economic\u0103, a gr\u0103bit procesul de radicalizare a maselor, \u00een anul 1919 se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 primele sindicate \u00een ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat, iar un an mai t\u00e2rziu se creeaz\u0103 o sec\u021biune a Partidului socialist. La 1 Mai 1920, la R\u00eemnicu S\u0103rat numero\u0219i lucr\u0103tori, meseria\u0219i, func\u021bionari, intelectuali, precum \u0219i \u021b\u0103rani din \u00eemprejurimi au manifestat pentru democra\u021bie, libertate \u0219i progres social.
\n\u00cen zilele de 21\u201423 iulie 1923 are loc la R\u00eemnicu S\u0103rat Congresul ziari\u0219tilor, la care a participat \u0219i secretarul general al \u201eLigii drepturilor omului”.
\nZece ani mai t\u00e2rziu s-a constituit comitetul jude\u021bean antifascist. Pentru ajutorarea victimelor terorii din Austria, muncitorii, intelectualitatea din R\u00eemnicu S\u0103rat au trimis, \u00een 1934, importante ajutoare materiale.
\nCaracter antifascist avea \u0219i \u00eentrunirea, \u00een ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat, \u00een decembrie 1935, a Frontului comun al meseria\u0219ilor, comercian\u021bilor \u0219i func\u021bionarilor particulari.
\nLa recens\u0103m\u00e2ntul din 29 decembrie 1930, ora\u0219ul num\u0103ra 15.007 locuitori, cu 511 mai mult dec\u00e2t \u00een 1912. Era o cre\u0219tere ne\u00eensemnat\u0103, fenomen explicabil din cauza slabei echip\u0103ri industriale, cu toate c\u0103, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, se construiesc atelierele de confec\u021bii militare \u0219i fabrica de \u021bigarete.
\n\u00cen acela\u0219i timp se m\u0103re\u0219te \u0219i suprafa\u021ba ora\u0219ului. Iau fiin\u021b\u0103 noi cartiere \u00een nordul \u0219i sud-estul ora\u0219ului. Terenurile virane, din interior, \u00een mare parte cultivate cu legume \u0219i porumb, \u00eencep s\u0103 fie echipate cu o serii de construc\u021bii, mai mult sau mai pu\u021bin, modeste, reflect\u00e2nd posibilit\u0103\u021bile materiale precare de care dispunea majoritatea popula\u021biei. \u00eens\u0103, cea mai important\u0103 realizare edilitar\u0103 a ora\u0219ului o constituie construc\u021bia, \u00een 1936, a noilor hale de carne \u0219i pe\u0219te, precum \u0219i a pie\u021bei propriu-zise, construc\u021bie monumental\u0103, raport\u00e2nd-o la ceea ce se realizase p\u00e2n\u0103 atunci \u00een domeniul construc\u021biilor edilitar-gospod\u0103re\u0219ti.
\nPentru iluminatul ora\u0219ului accentul cade, acum, pe electricitate. Pe str\u0103zile din centrul comercial se instaleaz\u0103 becuri. Mahalalele, \u00eens\u0103, r\u0103m\u00e2n, \u00eenc\u0103, ani de zile, f\u0103r\u0103 lumin\u0103. Merit\u0103 s\u0103 fie relevat faptul c\u0103 \u00een 1935, doar 25% din gospod\u0103rii aveau instalat\u0103 energia electric\u0103, restul utiliz\u00e2nd vechile mijloace de iluminat.
\n\u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul r\u00eemnicean cunoa\u0219te, \u00een perioada 1919-1939, o nou\u0103 \u0219i important\u0103 dezvoltare. Dup\u0103 anul 1920, \u00een condi\u021biile cre\u0219terii poten\u021bialului industrial al \u021b\u0103rii se face tot mai mult sim\u021bit\u0103 nevoia de muncitori califica\u021bi. \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103 se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 peste 80 de \u0219coli, printre care \u0219i \u0219coala de arte \u0219i meserii din R\u00eemnicu S\u0103rat (15 noiembrie 1922). De altfel, \u00een 1938, \u00een ora\u0219 func\u021bionau 8 \u0219coli primare (patru de b\u0103ie\u021bi, trei de fete \u0219i una mixt\u0103), un liceu, o \u0219coal\u0103 agricol\u0103, \u0219coal\u0103 profesional\u0103, \u0219coal\u0103 de comer\u021b \u0219i dou\u0103 gr\u0103dini\u021be.
\n\u0218i acum, ca \u0219i \u00een epocile anterioare \u0219i ca \u00eentotdeauna peste tot, \u00een toate \u021b\u0103rile, esen\u021bial\u0103 pentru via\u021ba cultural\u0103 este opera de crea\u021bie original\u0103, \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, literatur\u0103 \u0219i art\u0103, contribu\u021bia nou\u0103 prin care na\u021biunea spore\u0219te, at\u00e2t patrimoniul s\u0103u, c\u00e2t \u0219i pe acela al umanit\u0103\u021bii.
\n\u00cen privin\u021ba aceasta \u0219i R\u00eemnicu S\u0103rat \u0219i-a adus contribu\u021bia prin c\u00e2teva personalit\u0103\u021bi, de prim rang, pe plan na\u021bional \u0219i universal. Aici s-au n\u0103scut \u0219i au \u00eenv\u0103\u021bat, \u00een primii ani de \u0219coal\u0103, Traian S\u0103vulescu (1889-1963), fondatorul \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti de fito- patologie; pictorul Petre lorgulescu-Yor (1890-1939) \u0219i marea artist\u0103 liric\u0103, Florica Cristoforeanu (1886- 1960), una dintre cele mai prestigioase mesagere ale teatrului liric rom\u00e2nesc pe manie scene ale lumii, fiind singura c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia care a c\u00e2ntat timp \u00eendelungat la \u201eScala” din Milano \u0219i pe care celebrul dirijor Arturo Toscani a considerat-o cea mai mare solist\u0103 liric\u0103 a lumii din acel timp.
\n\u00cen propagarea ideilor politice \u0219i, mai ales, \u00een difuzarea culturii, un rol important au periodicele, de la gazetele zilnice, p\u00e2n\u0103 la revistele de specialitate, casele de editur\u0103 \u0219i diferitele asocia\u021bii \u0219i societ\u0103\u021bi culturale, \u00eencep\u00e2nd cu cercurile \u0219tiin\u021bifice, literare \u0219i artistice \u0219i ispr\u0103vind cu ateneele populare.
\n\u00cen ce prive\u0219te presa, perioada dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u00eenseamn\u0103, \u00een R\u00eemnicu S\u0103rat, un r\u0103stimp de ampl\u0103 dezvoltare.
\nVechile foi \u00ee\u0219i sporesc tirajul; apar altele noi, conduse, prea adesea, de gazetari cu talent, dar f\u0103r\u0103 \u021binut\u0103, cu \u0219tiin\u021b\u0103, dar f\u0103r\u0103 convingeri, adev\u0103ra\u021bi condotieri ai cuv\u00e2ntului, \u00eenchiriindu-\u0219i pana grupurilor de interese sau curentelor politice interne, care-i pl\u0103tesc.
\nSunt ziare, independente sau democrat-independente ca: \u201eAmicul Poporului” (1918), \u201eCurierul R\u00eemnicului” (1916), \u201eEcoul” (1915), \u201eFulgerul” (1915) \u201eFoaia R\u00eemnicului” (1923), \u201eGazeta Liber\u0103” (1934), \u0219i \u201eR\u00eemnicul” (1916); ziare ale diferitelor partide \u0219i grup\u0103ri politice ca: \u201eGlasul Poporului” (1918), \u201eLibertatea” (1915); reviste literare \u0219i artistice: \u201eMachina” (1924), \u201eVestala” (1916) \u0219i \u201eGlas T\u00e2n\u0103r” (1935); reviste ale asocia\u021biei \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor: \u201eLumina” (1931) \u0219i ale administra\u021biei de stat: \u201eMonitorul jude\u021bului R\u00eemnicu S\u0103rat”, \u201eMonitorul comunei R\u00eemnicu S\u0103rat”.
\nNum\u0103rul editurilor cre\u0219te, de la trei la \u0219ase, exist\u00e2nd \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 editurile: Leon Svorene, A. Posmantir, Lumina, Poporul, Moderna \u0219i N. Chiri\u021bescu.
\nLa tipografia \u201ePoporul” \u00ee\u0219i tip\u0103re\u0219te, \u00een anul 1916, George Bacovia volumul de poezii \u201eSc\u00e2ntei galbene”.
\n\u00cen 1922 societatea cultural\u0103 \u201eV. Alecsandri” se transform\u0103 \u00eentr-o sec\u021bie a \u201eLigii culturale”. Sub auspiciile acestei societ\u0103\u021bi au conferen\u021biat: Nicolae Iorga, Traian S\u0103vulescu, Victor Eftimiu \u0219i al\u021bii.
\nAl\u0103turi de \u201eLiga cultural\u0103” a activat \u0219i societatea \u201eGeorge Enescu”, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1922 \u0219i inaugurat\u0103 cu un concert sus\u021binut de George Enescu.
\nO contribu\u021bie deosebit\u0103 la mi\u0219carea cultural\u0103 a ora\u0219ului \u0219i \u00eemprejurimilor sale a avut, in aceast\u0103 perioad\u0103, \u0219i cercul studen\u021besc \u201eAl. Sihleanu” (1925) prin conferin\u021be, \u0219ez\u0103tori literare \u0219i \u00eenfiin\u021barea de biblioteci publice \u00een mediul rural.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la r\u0103zboiul independen\u021bei p\u00e2n\u0103 la al II-lea r\u0103zboi mondial Cucerirea independen\u021bei d\u0103 un nou impuls vie\u021bii poporului nostru, impuls<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11450,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11504"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11504"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11505,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11504\/revisions\/11505"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11450"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}