{"id":11496,"date":"2020-10-21T12:55:34","date_gmt":"2020-10-21T09:55:34","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11496"},"modified":"2020-10-21T12:55:34","modified_gmt":"2020-10-21T09:55:34","slug":"spatii-culturale-nr-72-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11496","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 72 (10)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/em><\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong><\/p>\n

St\u0103p\u00e2nim doar ceea ce vedem*
\nsau \u201ecronofiabilometria\u201d criticului
\nMarius Manta<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eLume nu-i cumu-i, ci cum o vedem<\/em>\u201d (Eminescu<\/strong>)<\/p>\n

Func\u021bia demiurgic\u0103 a vederii\/ poetica privirii
\neste precump\u0103nitoare \u00een activitatea criticului,
\nscriitorului, artistului etc. Altfel spus, fiecare dintre noi
\neste at\u00e2t c\u00e2t vede \u0219i are \u00een st\u0103p\u00e2nire ceea ce este \u00een stare
\ns\u0103 vad\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 excludem tirania
\nnomenclaturii pentadice a sim\u021burilor, ci doar reamintim
\nc\u0103 Eul \u0219i Lumea cap\u0103t\u0103 realitate\/ substan\u021b\u0103, \u00een actul
\ncontempl\u0103rii \u2013 ochiul secondat de g\u00e2nd are puteri
\nnelimitate: \u201eCondi\u021biile a orice posibilitate sunt \u00een
\ncapul nostru. Aicea sunt legile ciudate c\u0103rora natura
\ntrebuie s\u0103 li se supun\u0103\u201d, noteaz\u0103 \u201eprimul cronofiabil\u201d,
\nEminescu, \u00een Caiete. De voin\u021ba \u0219i for\u021ba creatoare a ideii
\ndin infinitivul a vedea ar trebui s\u0103 fie cuprins orice
\nintelectual autentic, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, un Giordano Bruno
\nconsidera ideea drept \u201ecauza \u0219i scopul lucrurilor\u201d.
\nProteismul invizibil \u00eei asigur\u0103 Ideii eternitatea \u0219i
\neficien\u021ba. Ce idee a murit de la facerea Lumii \u00eencoace?
\n\u00ee\u0219i \u00eentreba Noica, discipolii? Niciuna. La fel crede \u0219i
\nscriitorul Marius Manta, care \u00een vol. Cronofiabile,
\nargumenteaz\u0103 cu elegan\u021b\u0103 maiorescian\u0103 \u0219i inventivitate
\nc\u0103linescian\u0103, tocmai teza c\u0103 Ideile sunt \u201eeternit\u0103\u021bi care
\numbl\u0103 printre oameni\u201d. \u00cen limbaj noicanian, profesorul
\nde frumos, de la Colegiul Na\u021bional de Art\u0103 \u201eGeorge
\nApostu\u201d ne propune ca \u201e\u00een locul n\u0103scutului s\u0103 punem
\nf\u0103cutul\u201d. De ce? Pentru c\u0103 doar ideea f\u0103cut\u0103 (s\u0103 zicem
\nIdeea de Eminescu) se sublimeaz\u0103 \u00een fapt\u0103\/ via\u021b\u0103.
\nDiscipolul profesorului universitar Constantin
\nC\u0103lin are capacitatea de a lega \u201ecronofiabilele\u201d ca pure
\nabstrac\u021bii, printr-un \u201enex epic\u201d (G. C\u0103linescu) \u0219i a le
\ntransforma \u00een evenimente consemnate ini\u021bial \u00een revista
\nATENEU (iulie-august 2014 \u2013 noiembrie-decembrie
\n2019), pentru ca, apoi s\u0103 le includ\u0103 \u00eentr-un scenariu epic
\n\u0219i s\u0103 le \u201epun\u0103 \u00een scen\u0103\u201d, \u00eenso\u021bite de data aceasta, de o
\n\u201ecertificare de cronofiabil\/ chronofiabile\u201d din partea
\ncriticului \u0219i istoricului literar, Marius MANTA. Cel ce
\nsemneaz\u0103 certificarea are harul de a configura \u0219i
\nfictiviza jocul ielelor, cu un evident dar epic, adic\u0103 cu
\nfacultatea de a judeca \u0219i valoriza c\u0103r\u021bile de ieri, azi,
\nm\u00e2ine, \u00een mi\u0219carea lor cronologic\u0103, prin grila tripticului
\naxiologic: Adev\u0103r, Frumos, Bine \u0219i a le integra \u00een
\ncoordonatele de valori \u2013 x, y, z \u2013 ale rom\u00e2nismului.
\nSub privirea empatic\u0103 care (re)creeaz\u0103, judec\u0103,
\nvalorizeaz\u0103, criticul Ateneului \u00eentruchipeaz\u0103 benevol,
\nsclavia celui ce crede \u00een Carte, adic\u0103 \u00eentr-un utopic
\nclimat axiologic, ce nu poate fi desprins de un real
\nsuficient sie\u0219i, autotelic, agresiv. Astfel, permanent, M.
\nM perpetueaz\u0103 cu un discret \u0219i cordial spirit polemic,
\n\u201er\u0103zboiul\u201d filosofico-poetic \u00eempotriva celor trei F care
\nterorizeaz\u0103 Lumea: F(rigul) existen\u021bial \u2013 b\u00e2ntuie
\nRom\u00e2nia de cel pu\u021bin 80 de ani \u2013 F(rica) \u2013 e suficient s\u0103
\nvezi \u00eensp\u0103im\u00e2ntatul prezent \u2013 F(oamea), pe care am
\nexperimentat-o cu succes \u00een comunism. Autorul celor 54
\nde CRONOFIABILE configureaz\u0103 un autentic
\npalimsest, graffitto, puzzle\/ palimtext existen\u021bial, \u00een care
\nscriitorii, cronofiabilii operelor reconfigurate \u00een Marea
\npoveste a literaturii, devin personaje actante \u00een propriile
\nlor Istorii\/ c\u0103r\u021bi purt\u0103toare de valori estetice, ce coexist\u0103
\n\u00eentr-o ordine simultan\u0103.
\nProfesorul, criticul \u0219i istoricul Marius Manta
\nst\u0103p\u00e2ne\u0219te bine estetica, poetica \u0219i poietica genurilor \u0219i
\nspeciilor literare, sincretismul artelor, suita de posibile
\ngrile critice (semiotic\u0103, mitic\u0103, fenomenologic\u0103,
\ngenerativ\u0103, teologic\u0103, lingvistic\u0103, psiho-sociologic\u0103,
\nfilosofic\u0103, stilistic\u0103 etc.), limbajul impus de fiecare
\ndintre cele 54 de c\u0103r\u021bi propuse procesului de
\n\u201e\u00eemb\u0103tr\u00e2nire for\u021bat\u0103\u201d, dar \u0219i de principiul excelent
\nfolosit de autor: Totul trimite la tot, \u00eenc\u00e2t Eul devine
\nprizonier al propriului demers critic, \u00een arhitectura
\nc\u0103ruia se (trans)substan\u021biaz\u0103 \u0219i se reconfigureaz\u0103 prin
\npluralitatea viziunilor, punctelor de vedere polemice,
\n\u00eentr-o circularitate criptic\u0103 a valorilor plutitoare ale
\nCronofiabilelor. Discursul critic tr\u0103deaz\u0103 pl\u0103cerea
\ntextului, absen\u021ba complexelor, libertate de spirit, de
\napreciere, judecat\u0103 estetic\u0103 v\u0103zut\u0103 din perspective
\nmultiple, g\u00e2ndire polivalent\u0103 \u0219i imagina\u021bie ludic\u0103. \u00cen
\nmod voluntar sau involuntar, Marius Manta alunec\u0103 cu\/
\n\u00een fascinante digresiuni, c\u00e2nd \u00een demersul esteticianului,
\nteologului, filosofului culturii, c\u00e2nd \u00een cel al
\ncomparatistului, politologului, istoricului,
\npsihanalistului, copilului\/ adolescentului etc.
\nPermanent criticul pare nelini\u0219tit de pierderea
\nmemoriei, de invazia ignoran\u021bei, a simulacrului
\ngeneralizat, de pierderea demnit\u0103\u021bii etc., \u00eenc\u00e2t \u00eencearc\u0103
\ns\u0103 fie simultan \u00een Adev\u0103r \u0219i\/sau Istorie. Probabil, de la
\nmentorul s\u0103u Constantin C\u0103lin, Marius va fi \u00eenv\u0103\u021bat
\n\u0219tiin\u021ba citatului. Interpretarea volumului Antologia
\nliricii de deten\u021bie anticomunist\u0103 din spa\u021biul
\nrom\u00e2nesc, de Ilie Popa, Funda\u021bia Memoria, 2016, \u00eei
\nprilejuie\u0219te criticului nevoia s\u0103 aduc\u0103 \u00een fa\u021ba cititorului,
\ncelebrul decalog al de\u021binutului politic rom\u00e2n, ce
\naminte\u0219te nu doar de cunoscutul motiv al lumii pe dos,
\nci \u0219i de miza de nedorit a unui prezent amenin\u021bat de
\nresurec\u021bia neocomunismului. Citarea decalogului \u00een
\nAspecte ale \u201eliteraturii carcerale\u201d, p. 173, confirm\u0103
\narta criticului de a actualiza parabolic \u201eun trecut care nu
\na trecut\u201d. Paradoxal, doar prezentul trece, uit\u00e2ndu-se
\ndoar la viitor\u2026
\nConota\u021biile decalogului reconfirm\u0103 mai ales
\nvaloarea sufleteasc\u0103 – \u201eactul modific\u0103 sufletul\u201d- a celor
\n1310 texte\/ poezii scrise de cei 167 de autori din
\nAntologia liricii de deten\u021bie anticomunist\u0103. Iat\u0103
\ntragedia Rom\u00e2niei eterne, reconfigurat\u0103 parabolic, \u00een
\ncele 10 cerin\u021be ce ilustreaz\u0103 \u00een subsidiar filosofia \u0219i
\npsihologia poporului rom\u00e2n aflat \u0219i \u00een momentul c\u00e2nd
\nscriem aceste r\u00e2nduri, \u00eentr-o \u00eenchisoare diabolic\u0103
\nproiectat\u0103 de Covid 19: \u201e 1. \u00cen pu\u0219c\u0103rie s\u0103 nu faci azi
\nce po\u021bi face m\u00e2ine (pasivitatea \u00een\u021beleapt\u0103); 2. T\u0103cerea
\ne cel mai mare r\u0103u al temni\u021bei; 3. S\u0103 nu vorbe\u0219ti
\nmulte, ci mult (o strategie pentru comportamentul la
\nanchet\u0103); 4. \u00cen pu\u0219c\u0103rie exist\u0103 doar dou\u0103 categorii:
\ncei mor\u021bi de afar\u0103, cei vii din\u0103untru (o miz\u0103
\nsoteriologic\u0103 \u2013 \u00eenchisoarea ca microcosmos este
\namplasat\u0103 \u00een \u00eenchisoarea-\u021bar\u0103); 5. \u00cen temni\u021b\u0103,
\nDumnezeu se poate ascunde sub orice uniform\u0103, de
\nmili\u021bian, iar dracul \u00een hainele v\u0103rgate ale oric\u0103rui
\nde\u021binut; 6. \u00cen celul\u0103 nu ai dec\u00e2t un singur du\u0219man:
\npe tine \u00eensu\u021bi; 7. Orice m\u00e2ncare e bun\u0103, cu excep\u021bia
\ncelei care lipse\u0219te; 9. Nu c\u0103uta speran\u021ba at\u00e2rnat\u0103 de
\npere\u021bii temni\u021bei. Ea are un singur loca\u0219: \u00een
\nobi\u0219nuin\u021ba de toate zilele; 10. \u00cen temni\u021b\u0103 te eliberezi
\n\u00een fiecare zi.\u201d
\n\u00centr-un \u201ediscurs despre un alt discurs\u201d, critica\/
\nmetacritica din vol. Cronofiabile configurat\u0103 oarecum
\n\u0219i sub semnul hazardului, dar \u0219i al necesarului pluralism
\nestetic, revel\u0103 \u00eentr-o fic\u021biune a fic\u021biunii, un mod de a
\ng\u00e2ndi despre un alt mod de a g\u00e2ndi. Ceea ce \u00eenseamn\u0103
\nc\u0103 filosofia este inerent\u0103 criticii. Hermeneutica \u0219i critica
\nau caracter de imanen\u021b\u0103 \u0219i sunt absolut de nedesp\u0103r\u021bit.
\nSensul originar (\u201ehermeneia\u201d = expresie, discurs, p\u0103r\u021bile
\ndiscursului) este dublat de \u00een\u021belegerea inten\u021biilor
\nauctoriale \u0219i de liberul examen al criticului. Spirit critic
\nautentic, Marius MANTA caut\u0103 procedee \u0219i judec\u0103\u021bi
\nindividuale, \u00een func\u021bie de problematica operei analizate\/
\ninterpretate. Primatul necorupt al Textului reprezint\u0103
\npentru autorul prezentului volum, o axiom\u0103.
\nRevelator pentru judec\u0103\u021bile de valoare personale
\n\u0219i spiritul polemic ale cronofiabilului M.M. mi se pare
\nhermeneutica, vol. Iudacainul. Cartea \u00eent\u00e2i a
\npoc\u0103in\u021bei. M\u0103 voi opri la finalul demersului (mai ales
\ndin cauza spa\u021biului): \u201ePoezia lui Ioan Enache mizeaz\u0103
\npe un dinamism total, pe vorbe tari, pe substantive
\npline de sens, deloc abstracte, a\u0219 numi-o filosofia
\nunui fatalism dejucat. Pentru mine aceast\u0103 carte a
\npoc\u0103in\u021bei este cea dint\u00e2i \u00een sensul \u00een care a fost
\ncroit\u0103, pe cea mai \u00eenalt\u0103 formul\u0103 de redescoperire a
\nomului, iar acesteia nu i-ar urma o a doua, ci mai
\ndegrab\u0103 un volum scris \u00een urcare pe sc\u0103rile Crucii. E
\ntimpul ca pr\u0103pastia s\u0103 fie schimbat\u0103 cu \u00een\u0103l\u021bimea, e
\ntimpul s\u0103 ne aducem aminte de acel minunat
\n\u201eBucuria mea\u201d rostit din lumin\u0103, cu lumin\u0103, de
\nSf\u00e2ntul Serafim de Sarov. \u0218i astfel, \u021binutul omului-neom
\nva fi fost de acum abandonat\u201d. Nu e greu de
\nobservat c\u0103 \u00een viziunea lui M. M., \u201ecronofiabilometrie\u201d
\n\u00eenseamn\u0103 alegere (voin\u021b\u0103 proprie \u00een alegerea ideilor,
\nc\u0103r\u021bilor interpretate, a viziunilor critico-analitice, a
\ntentativelor de \u00eemp\u0103care a contrariilor\u2026), arbitraj,
\njudecat\u0103 estetic\u0103 \u2013 geniul e numai estetic \u2013, estima\u021bie
\n(\u201epeste Olimp, mode \u0219i timp\u201d), verdictul ce implic\u0103
\nspiritul filosofic de \u201edistinguo\u201d, elementele ce
\nsingularizeaz\u0103 scriitura \u0219i \u0219i pluralitatea mesajelor.
\n\u0218i ca o permanen\u021b\u0103 – aspira\u021bia spre o \u201ecritic\u0103
\ntotal\u0103\u201d, posibil\u0103 doar teoretic – : * demersul critic pleac\u0103
\nde la cercul existen\u021bial ce ar impune hermeneutica
\nn\u0103scut\u0103 din legit\u0103\u021bile interne ale operei cronofiabile, \u00een
\ntotalitate \u0219i ca totalitate; * privire circular\u0103 de la tot la
\nparte, de la fragment la oper\u0103, de la semnificat la
\nsemnificant, de la fond la form\u0103 (desigur, se poate \u0219i
\ninvers); * viziune integral\u0103, inter- \u0219i transdisciplinar\u0103,
\ncare s\u0103 reveleze cititorului de elit\u0103, o convergen\u021b\u0103
\ncvasitotal\u0103, la sistemul semiotic al operei supuse
\ninterpret\u0103rii; * suprimarea dogmatismului critic, care
\npresupune pluralismul metodelor; * extrem\u0103
\ndisponibilitate \u00een care toate grilele sunt posibile,
\nnecesare, dar nici una suficient\u0103; * toate demersurile
\ncritice – scrise cu \u201ecerneala\u201d c\u0103r\u021bii selectate; *
\nschimbarea limbajului critic de la oper\u0103 la oper\u0103 este o
\nnecesitate absolut\u0103 ce perpetueaz\u0103 farmecul
\nCronofiabilelor, prin suple\u021be, alternan\u021b\u0103, captare \u0219i
\nintegrare continu\u0103 a disciplinelor conexe, dup\u0103
\nnecesit\u0103\u021bi \u0219i ra\u021biuni de oportunitate \u00een descoperirea celei
\nmai eficiente viziuni critice; * aproape fiecare eseu
\ncritic al c\u0103r\u021bii este o dram\u0103 de idei, o alt\u0103 realitate
\norganic\u0103 a operei etc.
\nVe\u021bi fi observat deja, aspira\u021bia spre critica total\u0103 \u2013
\nfireasc\u0103 la un critic \u0219i istoric literar de valoarea lui
\nMarius Manta \u2013 nu este un mixtum compositorum, ci o
\ndocufic\u021biune \u00een continu\u0103 devenire, capabil\u0103 s\u0103 \u00eenving\u0103
\ntimpul. Este produsul unei totaliz\u0103ri organice, deschise,
\nparametodice, o revelatoare sintez\u0103 cronofiabil\u0103, ce
\ntinde spre totalitatea polisemantic\u0103 \u0219i unicitatea operei
\nliterare interpretate. O particularitate a acestei necesare
\nc\u0103r\u021bi: fiecare demers critic are ceva din ambiguitatea \u0219i
\nautoritatea oracolului: \u201ePeste toate, la sf\u00e2r\u0219it, r\u0103m\u00e2i cu
\ncertitudinea c\u0103 Rom\u00e2nia modern\u0103 e crea\u021bia \u201eunora
\ncare au rupt cartea\u201d, iar singura posibilitate de a
\ndep\u0103\u0219i \u201estarea de mizerie\u201d se leag\u0103 de \u0219ansa pe care
\no are fiecare de a r\u0103m\u00e2ne \u00een lumin\u0103: \u201eMai mult\u0103
\nlumin\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u2013 oriunde \u0219i oric\u00e2nd \u2013 mai pu\u021bin\u0103
\ndezordine, chiar \u00een noi \u00een\u0219ine, la toate v\u00e2rstele\u201d. De
\naici p\u00e2n\u0103 la serenitatea veterotestamentar\u0103 nu
\nr\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t un pas \u2013 \u201eFericit b\u0103rbatul care cite\u0219te
\n\u0219i \u00een\u021belege ceea ce cite\u0219te p\u00e2n\u0103 \u00een ultima sa zi\u201d
\n(Constantin C\u0103lin \u2013 \u00cen plin\u0103 lumin\u0103) . \u0218i mai fericit\u0103,
\nadaog eu, tot cu \u201eserenitatea veterotestamentar\u0103\u201d, este
\nfemeia-cititoare, cea care asigur\u0103 longevitate oric\u0103rei
\nliteraturi. Prin urmare, citim cinci ani de istorie a
\nliteraturii autohtone cuprins\u0103 \u00eentre interoga\u021bia aparent
\nretoric\u0103: exist\u0103 \u201ePericolul real al dispari\u021biei rom\u00e2nilor
\ndin Istorie\u201d? \u2013 ve\u021bi fi observat, probabil, formalismul
\n\u201eac\u021biunilor\u201d de Ziua Limbii Rom\u00e2ne, \u00een acest 2020 de
\nreferin\u021b\u0103 \u00een istoria neamului \u2013 \u0219i Testamentul mioritic \u0219i
\nhristic al lui Mircea Vulc\u0103nescu: S\u0103 nu ne r\u0103zbuna\u021bi!?
\nRedescoperim \u0219i cu aceast\u0103 ocazie un M.M.
\n\u00eenzestrat, consecvent cu sine \u00eensu\u0219i, care nu-\u0219i apar\u021bine
\nsie\u0219i, ci Textului. Admirabil, c\u0103linescian a\u0219 putea
\nspune, mi se pare proteismul criticului \u0219i istoricului
\nliterar, \u00cen cele 258 pag. ale volumului ap\u0103rut la Editura
\nStudion, \u00eel vedem critic, eseist, teolog, lingvist,
\nstructuralist, tematolog, istoric al ideilor literare,
\ncomparatist, psihanalist, sociolog, istoric literar etc.
\nCritica din Cronofiabile este principial \u0219i structural
\nantidogmatic\u0103, aflat\u0103 \u00eentr-o fireasc\u0103 adversitate fa\u021b\u0103 de
\nepigonism, cli\u0219ee, poncife, \u0219abloane \u201emetode\u201d ce nasc
\nrutin\u0103, anchilozare \u0219i sclerozare a gustului, este
\n\u00eempotriva infatu\u0103rii de tip magister dixit. Fratelui
\nnostru, cititorul, tiranul nostru absolut, – pe care-l iubim,
\ntotu\u0219i – \u00eei reamintesc celebra butad\u0103: \u201ec\u00e2nd vreau s\u0103
\ncitesc o carte perfect\u0103, n-am dec\u00e2t o singur\u0103 solu\u021bie: s-o
\nscriu eu \u00eensumi\u201d. Din aceast\u0103 cauz\u0103 s\u0103 fi sc\u0103zut alarmant
\nnum\u0103rul cititorilor?
\nCondi\u021bia pe care criticul Marius Manta, o cere
\nscriitorilor de azi \u0219i de m\u00e2ine: s\u0103 aib\u0103 certificarea
\n\u201echronofiabile\u201d a ceasurilor elve\u021biene, din nostalgica \u0219i
\nfermec\u0103toarea sa copil\u0103rie, adic\u0103 s\u0103 fie reprezentative
\n\u201epentru datele organice ale unui neam\u201d, – spre a-i
\nasigura demnitatea \u0219i eternitatea.
\n*Marius MANTA, Cronofiabile, Editura Studion,
\nBac\u0103u, 2020<\/p>\n


\nIonel NECULA<\/strong><\/p>\n

Petru Blaj repliat \u00een matca dintre Jiuri<\/strong><\/p>\n

Ini\u021bial am crezut c\u0103 autorul \u2013 pe care n-am \u00eencetat
\nniciodat\u0103 s\u0103-l \u021bin \u00een gra\u021bii receptive neerodate \u2013 \u00een noua
\nsa carte Valea Jiurilor transilvane (Editura Napoca
\nStar, Cluj, 2020) se repliaz\u0103 \u00een spa\u021biul din care-a descins
\n\u0219i-ncearc\u0103 s\u0103 dea seama despre mediul spiritual \u0219i
\ndespre oamenii cu care via\u021ba l-a intersectat. N-ar fi fost
\nnimic neobi\u0219nuit. \u0218coala de literatur\u0103 de la T\u00e2rgovi\u0219te \u2013
\ncu Mircea Horia Simionescu, cu Costache Ol\u0103reanu,
\nRadu Petrescu \u0219i mul\u021bi al\u021bii \u2013 a statornicit cu bune
\nrezultate aceast\u0103 tenta\u021bie de a face literatur\u0103 \u0219i mul\u021bi
\nscriitori se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc din aceast\u0103 manier\u0103.
\nAm fost \u00een eroare. Petru Blaj nu \u0219i-a abandonat nici
\n\u00een aceast\u0103 lucrare tenta\u021bia eseistic\u0103 cunoscut\u0103 \u0219i
\nrecunoscut\u0103 de noi, ori de c\u00e2te ori mi s-a oferit ocazia.
\nAm reg\u0103sit, \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103, acela\u0219i eseist rafinat,
\ndocumentat \u0219i ademenitor – prin stilistic\u0103, prin acribie \u0219i
\nprin grija pentru lucrul bine f\u0103cut.
\nValea Jiurilor transilvane este, printre altele, \u0219i un
\ncapitol de istorie rom\u00e2neasc\u0103, o generoas\u0103 incursiune
\nprin fr\u0103m\u00e2ntata istorie a \u021a\u0103rii lui Litovoi, \u0219i prin felul
\ncum acest spa\u021biu spiritual a trecut prin zbuciumata
\netnogenez\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Aici, \u00een z\u0103voaiele dintre Jiuri,
\nsimbioza elementului roman cu cel dacic a dat na\u0219tere
\nunei spiritualit\u0103\u021bi fascinante \u0219i cu multe elemente de
\ndistinc\u021bie la cheie. De pe ultima copert\u0103 a c\u0103r\u021bii ne
\nprive\u0219te autorul \u00een costum jienesc, semn c\u0103 el \u0219i familia
\nlui au trecut prin etnogeneza rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i s-au integrat
\nconfortabil \u00een tradi\u021bia \u0219i \u00een duhul credin\u021belor populare.
\nAdus\u0103 de Traian \u00een Dacia la \u00eenceputul mileniului I
\nde dup\u0103 Hr., legiunea XIII Gemina a c\u0103r\u0103u\u0219it cu ea \u0219i
\n\u00eenv\u0103\u021b\u0103turile pruncului din iesle – axul \u00eentregii evolu\u021bii a
\nculturii europene \u0219i, fire\u0219te, axul \u00eentregii deveniri
\nrom\u00e2ne\u0219ti.
\nCartea este un fel de cronic\u0103 a familiei Blaj, dar este,
\n\u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u0219i o carte de \u00een\u021belepciune prin reflec\u021biile
\ndisipate cu generozitate \u0219i prin felul cum confer\u0103 acestei
\nvechi familii rom\u00e2ne\u0219ti \u021binut\u0103 exemplar\u0103. Petru Blaj
\nconfer\u0103 particularului valoare prototipal\u0103 \u0219i caut\u0103 s\u0103 dea
\nseama de universalitate din condi\u021bia individualului. Este
\no amfibolie \u0219i nu trebuie s\u0103 ne surprind\u0103, de vreme ce \u0219i
\nun strop de rou\u0103 poate reflecta lumea, universul \u0219i toat\u0103
\nexistarea \u00een complexitatea ei. \u00cen aceast\u0103 carte, Petru Blaj
\nface cam de toate; face istorie, face literatur\u0103 de bun\u0103
\ncalitate \u0219i proiecteaz\u0103 totul \u00eentr-o perspectiv\u0103 eseistic\u0103.
\nMai este ceva; dr. Petru Blaj s-a remarcat ca unul
\ndintre cei mai rafina\u021bi comentatori ai fenomenului
\nreligios \u0219i toat\u0103 lucrarea pe care o coment\u0103m este
\nstr\u0103b\u0103tut\u0103 de duhul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor evanghelice. Asemeni
\nlui Nichifor Crainic, d\u0103 seama de lumea profan\u0103 din
\nperspectiv\u0103 biblic\u0103 \u0219i face din lumea jienilor \u2013 popula\u021bia
\ndin Valea Jiurilor \u2013 o adev\u0103rat\u0103 matrice genezic\u0103 \u00een
\ntoponimia c\u0103reia s-au conservat cel mai bine elementele
\nlimbii dace, ale fundamentului autohton \u00een articula\u021biile
\nspiritului rom\u00e2nesc. Minunea c\u0103 au ajuns p\u00e2n\u0103 la noi
\ndenumirile daco-romane se datoreaz\u0103 nu numai
\nfaptului c\u0103 jienii daco-romani au fost pe aceste
\nmeleaguri \u00een acele timpuri, ci \u0219i dragostei lor de
\np\u0103m\u00e2ntul str\u0103bun, \u00eencr\u00e2ncen\u0103rii \u0219i d\u00e2rzeniei lor de a-l
\np\u0103stra. Astfel, atunci c\u00e2nd \u0219i-au \u00eenmorm\u00e2ntat mor\u021bii \u00een
\nograda casei lor, au zis \u00een sinea lor: Acesta este cel
\nmai sf\u00e2nt act de proprietate pe care nimeni \u00een lume
\nnu-l va putea anula (p.36).
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 fie istoric sau filolog, Petru Blaj aduce at\u00e2tea
\nfapte \u0219i dovezi conving\u0103toare despre etnogeneza
\nrom\u00e2neasc\u0103 \u0219i despre limba veche a dacilor, \u00eenc\u00e2t ar fi
\np\u0103cat s\u0103 nu continue sau ca lucrarea aceasta s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103
\nf\u0103r\u0103 urm\u0103ri printre cercet\u0103tori. \u00centreaga dispunere este \u0219i
\no dovad\u0103 de iubire a autorului fa\u021b\u0103 de toposul din care-a
\ndescins \u0219i de oamenii care \u00eel populeaz\u0103, de care a r\u0103mas
\nlegat ombilical. \u00cen locul unei cronici de familie, cum
\nb\u0103nuiesc c-a inten\u021bionat autorul, ini\u021bial, a ie\u0219it o
\nmonografie a toposului transilvan \u0219i o etnografie a
\n\u021binutului celui mai \u00eenc\u0103rcat de istorie, de legend\u0103 \u0219i de
\ncredin\u021b\u0103 nestr\u0103mutat\u0103. Iar aceast\u0103 iubire s-a transmis,
\nvolens-nolens, \u0219i cititorului, cu toate \u00eenfior\u0103rile induse
\n\u00een text.
\n\u00cenc\u0103 ceva. A\u0219 propune autorului ca m\u0103car un
\nexemplar s\u0103 ajung\u0103 \u0219i la Academia Rom\u00e2n\u0103, \u00een speran\u021ba
\nc\u0103 va fi lecturat\u0103 de cineva. N-am nici o \u00eendoial\u0103 c\u0103 acel
\nce-o cite\u0219te o va propune \u0219i pentru un premiu, pe care
\nautorul \u00eel merit\u0103 cu asupra de m\u0103sur\u0103.<\/p>\n


\nDiana Dobri\u021ba B\u00ceLEA<\/strong><\/p>\n

Ca \u00eentr-o curs\u0103 contracronometru<\/strong><\/p>\n

Dora Alina Romanescu, autoare a \u0219aisprezece
\nromane, pare s\u0103 fie \u00eentr-o curs\u0103 contra cronometru
\npentru a ne ar\u0103ta c\u00e2t mai multe dintre durerile,
\nfragilit\u0103\u021bile, p\u0103catele, orgoliile, ne\u00eemplinirile, umilin\u021bele
\nsau nedrept\u0103\u021bile lumii contemporane. Demersurile ei
\nromane\u0219ti au un scop bine conturat: prin exemplele pe
\ncare le pune \u00een scen\u0103 cu abilitate, dar \u0219i cu un
\nsentimentalism ce \u021bine de calitatea uman\u0103 cu totul
\nexcep\u021bional\u0103 a naratoarei, \u00eencearc\u0103 s\u0103 contribuie la
\nprevenirea unor trauma fizice \u0219i emo\u021bionale \u0219i chiar la
\nvindecarea sufletelor ce se zbat prin tenebrele acestui
\ntimp. Pledoariile auctoriale au rolul de a \u00eent\u0103ri rolul
\nmoralizator al acestor adev\u0103rate studii de caz.
\n\u00cen romanul \u201eElmira Mahmudi\u201d (Ed.
\nLivingstone, Bucure\u0219ti, 2016, cu o prefa\u021b\u0103 realizat\u0103 de
\ncunoscutul prozator Ovidiu Dun\u0103reanu), Dora Alina
\nRomanescu se abate pu\u021bin de la specificul mesajelor cu
\ncare ne-a obi\u0219nuit \u0219i vrea s\u0103 ne conving\u0103, prin felul \u00een
\ncare evolueaz\u0103 trama fic\u021bional\u0103, c\u0103 venim pe lume cu un
\ndestin scris deja de divinitate \u0219i c\u0103, oric\u00e2t ne-am
\n\u00eempotrivi intervenind cu ajutorul \u0219tiin\u021bei, al celor care ne
\niubesc sau al rug\u0103ciunilor, nu putem schimba nimic.
\nEste \u00eens\u0103 foarte interesant parcursul pe care autoarea \u00eel
\nconstruie\u0219te pentru acest destin implacabil, cum demne
\nde interes sunt \u0219i cadrul social \u0219i cel rela\u021bional care
\nsus\u021bin povestea. Nici m\u0103car nu i se poate repro\u0219a
\nautoarei absen\u021ba unui happy-end pe care \u00eel a\u0219teapt\u0103
\ncititorul dup\u0103 at\u00e2ta demonstra\u021bie de solidaritate, de efort
\nmaxim uman \u0219i medical, de iubire de semeni \u0219i de
\nDumnezeu, pentru c\u0103 moartea nu vine abrupt \u0219i nici at\u00e2t
\nde absurd. Zborul din final al sufletului pe deasupra
\noceanului, revederea celor dragi \u0219i posibilitatea
\n\u201em\u00e2ng\u00e2ierii\u201d acestora \u00eenainte de a porni pe \u201edrumul spre
\neternitate\u201d, cu scopul de a ajunge \u00een spa\u021biul \u201eiubirii
\nabsolute\u201d \u00eent\u0103resc idea cre\u0219tin\u0103 c\u0103 omul este efemer pe
\np\u0103m\u00e2nt, dar ve\u0219nic \u00een cer. Autoarea explic\u0103 aceast\u0103
\nplecare prea timpurie a protagonistei la Domnul prin
\nfragilitatea trupului, boala fiind uneori mai puternic\u0103
\ndec\u00e2t dorin\u021ba de a o \u00eenvinge.
\nPentru mai mult\u0103 autenticitate (de altfel, ni se
\nspune c\u0103 romanul este inspirat dintr-un \u201efapt real\u201d),
\nDora Alina Romanescu \u00ee\u0219i alege drept personaj
\nprincipal o fat\u0103 de etnie t\u0103tar\u0103 din Mangalia, un ora\u0219
\ncosmopolit \u00een care rom\u00e2nii \u2013 printre care \u0219i autoarea,
\nardeleanc\u0103 stabilit\u0103 de foarte mul\u021bi ani pe malul m\u0103rii \u2013
\ntr\u0103iesc \u00een bun\u0103 \u00een\u021belegere cu turcii, t\u0103tarii, lipovenii,
\nrromii \u0219i unde marea este v\u0103zut\u0103 ca un fel de zeitate
\nprotectoare pentru to\u021bi riveranii. De exemplu, e\u0219uarea
\n\u00eencerc\u0103rii de suicid a unei tinere prietene a protagonistei
\nElmira Mahmudi este un caz l\u0103muritor \u0219i elocvent de
\ndragoste \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u00eentre om \u0219i mare. Efigia ora\u0219ului
\neste luminoas\u0103, oamenii \u00ee\u0219i v\u0103d de treburi netulbura\u021bi de
\nevenimente ur\u00e2te sau de vreun semn r\u0103u-prevestitor,
\nnatura ofer\u0103 un spectacol edenic. Figura cea mai
\npregnant\u0103 \u00een aceast\u0103 mare de lumin\u0103 este Elmira
\nMahmudi, o licean\u0103 de 17 ani, frumoas\u0103, de\u0219teapt\u0103,
\niubit\u0103 de to\u021bi cei care o cunosc, o biruitoare \u00een tot ceea
\nce-\u0219i propune \u0219i cu visuri \u00eenalte, specific v\u00e2rstei sale.
\nVestea bolii necru\u021b\u0103toare n-o deprim\u0103, mai ales c\u0103 \u00eei are
\nal\u0103turi pe p\u0103rin\u021bii dispu\u0219i s\u0103 lupte pentru via\u021ba ei. Dora
\nAlina Romanescu, o bun\u0103 cunosc\u0103toare a sistemului de
\ns\u0103n\u0103tate rom\u00e2nesc, denun\u021b\u0103 mai multe dintre
\nneajunsurile acestuia. O face \u00een cuvinte simple, direct,
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 acuze, dar cu dorin\u021ba evident\u0103 de a atrage aten\u021bia
\nasupra cazurilor \u00een care omenia unor cadre medicale
\nlipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire. Apoi face o compara\u021bie cu
\nsistemul sanitar american, costisitor, dar cu medici care,
\npe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 \u00ee\u0219i fac treaba cu abnega\u021bie \u0219i
\nprofesionalism, se \u00eemprietenesc cu pacien\u021bii \u0219i chiar
\npl\u00e2ng pentru ei c\u00e2nd nu reu\u0219esc s\u0103-I salveze. Voltaire
\nspunea c\u0103 \u201emedicina este arta de a distra pacientul, p\u00e2n\u0103
\nc\u00e2nd natura \u00eel vindec\u0103\u201d. \u00cen cazul Elmirei, natura este
\nprogramat\u0103 s\u0103 nu mai func\u021bioneze la un moment dat.
\nDar fata are prilejul s\u0103 se bucure de admira\u021bia
\namericanilor pentru engleza ei perfect\u0103, de solidaritatea
\ncomunit\u0103\u021bii t\u0103tare din Statele Unite \u0219i a multor
\namericani \u00eenduio\u0219a\u021bi inclusive prin intermediul mass-media
\nde povestea ei, de credin\u021ba pe care o
\ndemonstreaz\u0103 foarte mul\u021bi oameni adun\u00e2ndu-se \u00een clinic
\n\u0219i rug\u00e2ndu-se \u00eentr-un singur glas unui Dumnezeu
\nneap\u0103rat milostiv.
\nStructura pregnant dialogic\u0103 a c\u0103r\u021bii,
\nsuccesiunea alert\u0103, cinematografic\u0103 a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor,
\nsuspansul, simplitatea discursului fac romanul atr\u0103g\u0103tor
\n\u0219i u\u0219or de parcurs. Cititorul r\u0103m\u00e2ne \u0219i cu ni\u0219te
\n\u00eenv\u0103\u021b\u0103minte, cum ar fi acela c\u0103 lipsa de afec\u021biune \u0219i de
\naten\u021bie a p\u0103rin\u021bilor pentru copiii lor poate avea urm\u0103ri
\ntragice (cazul Cameliei, fiica boga\u021bilor Macedon \u0219i Jana
\nBozbici). De altfel, Dora Alina Romanescu \u201estrig\u0103\u201d cu
\nvoce \u00eenalt\u0103, \u00een toate romanele sale, c\u0103 iubirea este
\nsingura cale pe care trebuie s\u0103 mearg\u0103 oamenii,
\nindiferent de clasa social c\u0103reia \u00eei apar\u021bin, de valorile \u00een
\ncare cred, de forma\u021bia lor profesional\u0103, de aspira\u021bii \u0219i a\u0219a
\nmai departe. Ea \u0219tie c\u0103 iubirea previne r\u0103ul sau \u00eel
\nanihileaz\u0103 atunci c\u00e2nd s-a produs deja. C\u0103r\u021bile sale se
\nadreseaz\u0103 tuturor v\u00e2rstelor, dar mai ales tinerilor afla\u021bi
\n\u00een pragul at\u00e2tor ispite \u0219i tenta\u021bii. Iar tinerii au nevoie de
\nmodele, pe care nu le g\u0103sesc mereu \u00een societatea noastr\u0103
\natunci c\u00e2nd le caut\u0103 cu disperare. De aceea, empatica \u0219i
\ninfatigabila prozatoare construie\u0219te personaje de
\ntipologii opuse, sper\u00e2nd ca puterea exemplului s\u0103 ajung\u0103
\nacolo unde trebuie. \u0218i trebuie, azi parc\u0103 mai mult ca
\noric\u00e2nd! Dora Alina Romanescu este o romancier\u0103
\ndemn\u0103 de tot interesul tocmai pentru c\u0103 are un mesaj util
\nde transmis semenilor s\u0103i.<\/p>\n


\nLucian GRUIA<\/strong><\/p>\n

Din ora\u0219ul de fier \u2013 o poveste cu Virgil Diaconu
\nAntologia de autor Din ora\u0219ul de fier (Ed.
\nTIPARG, Pite\u0219ti, 2018), semnat\u0103 de Virgil Diaconu,
\neste cu adev\u0103rat reprezentativ\u0103. Ea cuprinde cinci c\u0103r\u021bi,
\nprimele patru de versuri: I. Eros \u0219i leprocra\u021bie, II.
\nPrin\u021bes\u0103 cu fluture, III. Schimnic, IV. \u00centre dou\u0103
\nbiserici \u0219i V. Atelierul de fluturi (Parabole, proze,
\nmicroeseuri). Eu a\u0219 numi-o pe a cincea, carte de
\n\u00een\u021belepciune.
\n\u00cencerc s\u0103 fac din prezentarea acestei antologii o
\npoveste.
\n\u00centrebat de c\u0103tre Genghis-Han, cu se ocup\u0103, un
\n\u00een\u021belept, adept al lui Lao-tse, r\u0103spunde c\u0103 el caut\u0103
\neternul, sufletul, calea, tao: \u201eTao cel adev\u0103rat este
\nprincipiul tuturor.\/ \u00centre toate, omul are cel mai ad\u00e2nc
\ntao.\/ Dac\u0103 omul are un \u021bel, atunci acesta nu poate fi\/
\ndec\u00e2t acela de a-\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219i tao, sufletul.\u201d Manifestarea
\ncea mai \u00eenalt\u0103 a sufletului este spiritul: \u201eDesprins
\nvizibilului, Spiritul nu poate fi v\u0103zut.\/ El nu poate fi
\n\u0219tiut dec\u00e2t prin semnele sale.\/ Semnul spiritului este
\nCrea\u021bia.\/ Pentru un spirit, nu exist\u0103 destin dinainte
\nhot\u0103r\u00e2t; -\/ abia prin crea\u021bie el \u00ee\u0219i face destinul.\/ Eu sunt
\nspiritul meu, crea\u021bia mea.\u201d (Dialog) Aceste ultime
\ncuvinte \u0219i le poate asuma \u0219i Virgil Diaconu.
\nDar ce creeaz\u0103 poetul \u00een atelierul s\u0103u? Nici mai
\nmult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t fluturi:
\n\u201eEu lucrez toat\u0103 noaptea \u00een atelierul de fluturi. \u0218i
\ncum razele dimine\u021bii \u00eemi bat \u00een geam, ei \u00ee\u0219i iau repede
\nzborul prin v\u0103zduhul zilei, prin lumin\u0103.
\nDesigur, ei trebuie s\u0103 cucereasc\u0103 ora\u0219ul; \u0219i, mai
\ndeparte de ora\u0219, s\u0103 cucereasc\u0103 lumea. I-a v\u0103zut cineva?
\nNu i-a v\u0103zut? I-a citit cineva? Nu i-a citit? (…)
\nEu lucrez toat\u0103 noaptea \u00een atelierul de fluturi.
\nC\u00e2nt Bach! Eu nu am visurile culturii de mas\u0103.
\nAplauzele care urc\u0103 scara p\u00e2n\u0103 la mine sunt, desigur,
\ndiscrete. (…)
\nEu sunt scriitorul de fluturi.
\nCineva m-a l\u0103sat, pentru o clip\u0103, s\u0103-i \u021bin locul.
\nCineva.\u201d (Atelierul de fluturi)
\nFluturii sunt, desigur, poeziile sale menite s\u0103
\ncucereasc\u0103 ora\u0219ul \u0219i lumea \u00eentreag\u0103. Poetul este un
\ncreator, \u00eenlocuindu-l \u00een clipele \u00een care scrie, pe
\nDumnezeu.
\nDar lumea \u00een care zboar\u0103 fluturii s\u0103i alba\u0219tri este
\nostil\u0103, denumit\u0103 de poet Absurdistan. \u201eAbsurdistan este
\nnoua or\u00e2nduire social\u0103, culmea civiliza\u021biei atinse \u00een noul
\nmileniu. (…)
\nPerfec\u021biunea st\u0103 \u00een ra\u021biune. Iar ra\u021biunea nu poate
\nfi dob\u00e2ndit\u0103 dec\u00e2t prin lichidarea sl\u0103biciunilor noastre,
\ndeci a emo\u021biilor \u0219i sentimentelor\u201d, spune \u00eenc\u0103 din primul
\nei paragraf Legea Moral\u0103 din Absurdistan. Dar \u0219i
\nPre\u0219edintele \u00eensu\u0219i, care ne vorbe\u0219te \u00een fiecare zi, de
\ndiminea\u021ba p\u00e2n\u0103 seara, pe marile ecrane.
\nDe altfel, lichidarea emo\u021biilor \u0219i a sentimentelor
\neste scopul statului Absurdistan. Lichidarea acestora
\neste asigurat\u0103 de pastila anti emo\u021bii, pe care o luam
\nzilnic, diminea\u021ba, \u00eenainte de a pleca la lucru. (…)
\nDesigur, cei mai periculo\u0219i infractori afectivi sunt
\ncei cunoscu\u021bi sub numele de arti\u0219ti, pentru c\u0103
\npreocuparea principal\u0103 a acestora, a\u0219adar a poe\u021bilor, a
\npictorilor sau muzicienilor, este aceea de a provoca
\nemo\u021bii. De\u0219i se \u0219tie c\u0103 \u00een Absurdistan nu ai voie s\u0103
\nprovoci emo\u021bii \u0219i s\u0103 treze\u0219ti sentimente. E interzis!\u201d
\nDe aceea, \u00een Absurdistan au fost arse toate
\ncrea\u021biile artistice. Arti\u0219tii fac parte din Rezisten\u021b\u0103 \u0219i sunt
\nprigoni\u021bi.
\n\u00cen Absurdistan\/Anomalisa func\u021bioneaz\u0103 un
\nsimulacru de democra\u021bie \u2013 democratura sau leprocra\u021bia:
\n\u201eDin nou, leprocra\u021bia se d\u0103 \u00een stamb\u0103.\/ Gulerele albe din
\nguvern fac tot ce pot\/ ca s\u0103-\u0219i albeasc\u0103 dosarele \u0219i s\u0103
\nscape de zeghe.\/ Face\u021bi pu\u021bin\u0103 lini\u0219te: crocodilii tinerei
\nnoastre democra\u021bii\/ lucreaz\u0103 la legea imunit\u0103\u021bii lor.\/ A
\nnemuririi lor \u00een fotoliile puterii.\u201d (Anomalisa, patria
\nmea)
\nSuntem condu\u0219i de o faun\u0103 bogat\u0103 de demagogi:
\n\u201eIat\u0103 ale\u0219ii, iat\u0103 dobermanii bicamerali,\/ care traduc
\nBinele Universal \u00een ajutor de \u0219omaj.\/\/ E vremea faunei
\npolitice.\/ A \u0219tiucilor vorace cu solzii \u00een secer\u0103\/ \u0219i a
\nvulpilor cu dou\u0103 ie\u0219iri. E vremea c\u00e2rti\u021belor
\n\u00eentunericului.\/\/ \u0218i vremea clo\u0219tilor care voteaz\u0103 cu patru
\naripi,\/ pline de devotament fa\u021b\u0103 de liderul cuibarelor.\/\/
\n(…)\/\/ E vremea hienelor propagandistice.\/ E vremea
\nviermilor de serviciu!\/ \u0218i a \u021biparilor, care se strecoar\u0103
\nat\u00e2t de elegant\/ printre degetele \u00eempietrite ale Justi\u021biei.\/
\nE vremea lipitorilor, pentru care s\u00e2ngele\/ nu este nici de
\nst\u00e2nga, nici de dreapta. \/\/(…)\/ iat\u0103 dobermanii
\nbicamerali, care fac declara\u021bii mioritice\/ de la fereastra
\njeepului! Iat\u0103 dobermanii bicamerali,\/ care \u0219i-au permis
\n\u0219i \u00een anul acesta un mic concediu \u00een Dubai,\/ pentru a se
\ng\u00e2ndi \u00een lini\u0219te la soarta \u021b\u0103rii.\/ Pentru a se g\u00e2ndi la
\ndatoria lor fa\u021b\u0103 de patrie,\/ care le \u00eengra\u0219\u0103 conturile. \u201d
\n(Secol)
\n\u0218i pamfletele continu\u0103: \u201e\u00cenc\u0103 o zi \u00een care
\nnostalgicii ro\u0219ii\/ fac un pas mai \u00een fa\u021b\u0103 \u00een istorie,\/ iar
\n\u00eentunericul aprinde lum\u00e2n\u0103ri pentru viitorul\/ dus de
\ncur\u00e2nd la groap\u0103.\u201d (Pagina de istorie)
\nViziunile poetului, \u201efluturii alba\u0219tri\u201d, vor fi
\ncontrolate: \u201eAt\u00e2ta doar c\u0103 de-acum \u00eenainte\/ fluturii vor
\nfi programa\u021bi pe calculator,\/ pentru ca ei s\u0103 zboare
\norganizat, \u00een pluton.\/ \u0218i pentru ca niciun curcubeu s\u0103 nu
\nmai dea buzna pe cer,\/ neprogramat \u0219i f\u0103r\u0103 acte \u00een
\nregul\u0103.\u201d (Fluturii alba\u0219tri)
\nPoliticienii \u00eencearc\u0103 f\u0103r\u0103 succes s\u0103-l cumpere pe
\npoet ca s\u0103 nu mai latre prin ziare cu poeziile sale despre
\nDemocratura de cabaret a gulerelor albe. (Banchetul)
\nBa mai mult, guvernan\u021bii nu vor mai \u00eeng\u0103dui
\nvisele libere, acestea vor fi reciclate\/cenzurate: \u201eNoul
\nguvern nu mai \u00eeng\u0103duie nimic.\/ P\u00e2n\u0103 \u0219i visurile au fost
\nacuzate c\u0103 stric\u0103 lini\u0219tea public\u0103,\/ somnul public. \u0218i
\nordinea stabilit\u0103 de \u00eenal\u021bii func\u021bionari.\/ De aceea,
\nvisurile au fost date \u00een urm\u0103rire general\u0103.\/ Visurile
\nmele, date \u00een urm\u0103rire general\u0103.\/ Ele vor fi prinse unul
\nc\u00e2te unul \u0219i vor fi reciclate.\/\/ Mai \u00eent\u00e2i, visurile vor fi
\nsp\u0103late cu noua ideologie,\/ ca s\u0103 ias\u0103 din ele toate
\nculorile. Tot curcubeul!\/ (…)\/\/ Visurile mele sunt
\nurm\u0103rite \u00eendeaproape,\/ pentru ca nu cumva revolta s\u0103
\nias\u0103 iar\u0103\u0219i pe str\u0103zi\/ \u0219i s\u0103 aprind\u0103 mul\u021bimile. \u0218i c\u0103r\u021bile
\nmele sunt arse\/ fil\u0103 cu fil\u0103. (…)\/\/ Visurile mele vor fi
\nreciclate.\/ Din ele, exper\u021bii guvernamentali vor ob\u021bine\/
\nvisuri legate la ochi \u0219i cusute la gur\u0103.\/ Din edi\u021bia
\nprinceps a visurilor mele\/ se vor face visuri oficiale.\u201d
\n(Reciclarea visurilor)
\nVia\u021ba a devenit un co\u0219mar sau un circ care ne
\nmacin\u0103 zilele: \u201eCircul e-n toi \u0219i dac\u0103 ai r\u0103bdare \u00eei po\u021bi
\nvedea pe ale\u0219i\/ cum jongleaz\u0103 cu zilele tale;\/ po\u021bi vedea
\npe viu cum \u00ee\u021bi dispar zilele una c\u00e2te una\/ \u00een spatele
\nmuntelui de promisiuni sau al decretelor.\/ Po\u021bi vedea
\ncum \u00ee\u021bi dispar zilele una c\u00e2te una\/ \u00een spatele decretelor
\ncare \u00ee\u021bi bat \u00een cuie speran\u021ba.\u201d (Patria mea)
\n\u00cen mitologia indian\u0103 exist\u0103 ideea c\u0103 exist\u0103 patru
\nepoci ale istoriei omenirii, yuga, care se repet\u0103 dup\u0103
\napocalipse: epocile de aur, argint, bronz \u0219i fier. Un
\n\u00eentreg ciclu poart\u0103 numele de kaliyuga. Dup\u0103 ciclul de
\nfier, cel mai dec\u0103zut, urmeaz\u0103 apocalipsa. Cam aici ne
\nafl\u0103m noi \u00een Ora\u0219ul de fier imaginat de Virgil Diaconu:
\n\u201eLeprele de toat\u0103 m\u00e2na au ajuns din nou la putere.\/
\nTresele lor sunt bine ascunse sub noile carnete de
\npartid.\/\/ Abia \u00eenceput, secolul este deja pe sf\u00e2r\u0219ite,
\nprietene,\/ copiii str\u0103zi viseaz\u0103 codrii de p\u00e2ine-n canale.\/\/
\nUneori mi se pare c\u0103 secolul meu\/ este Apocalipsa
\nadus\u0103 la zi.\/ Apocalipsa, aceast\u0103 Facere cu beregata
\nt\u0103iat\u0103.\u201d (Secol pe sf\u00e2r\u0219ite)
\nDragostea \u0219i poezia \u00eembl\u00e2nzesc c\u0103derea. Viril\u0103 \u0219i
\nsenzual\u0103, poezia de dragoste a lui Mircea Diaconu tinde
\nspre platonism, se prevede contopirea \u00eendr\u0103gosti\u021bilor
\n\u00eentr-o singur\u0103 fiin\u021b\u0103: \u201eE\u0219ti goal\u0103 sub c\u0103ma\u0219a albastr\u0103,\/
\n\u00eembr\u0103\u021bi\u0219area mea face pulbere \u00eentunericul.\/\/ B\u0103t\u0103ile
\ninimii tale deja se aud la mine \u00een piept.\u201d (Vara ca o
\npoveste)
\nO muzic\u0103 imaginar\u0103 \u00eenv\u0103luie gesturile tandre:
\n\u201eAtunci eram convins c\u0103 simfonia pe care o ascult\/ este
\nchiar trupul t\u0103u blond \u0219i c\u0103 m\u00e2inile reci\/ m\u0103 a\u0219teapt\u0103 \u00een
\nspatele partiturii nev\u0103zute.\/ \u0218i pu\u021bin a lipsit ca s\u0103 nu m\u0103
\ndau \u00een spectacol,\/ s\u0103 nu te dezbrac \u00een mijlocul lui do
\nmajor,\/ ca s\u0103 m\u0103 satur odat\u0103 de s\u00e2nii gure\u0219i\/ \u0219i de
\npicioarele lungi \u0219i de piersic\u0103.\/ Vezi, eu niciodat\u0103 nu am
\nputut s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la altceva\/ \u0219i \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a
\najunge la tine \u021bi-am pus m\u00e2na pe s\u00e2ni.\u201d (Floarea
\nsoarelui)
\nIubirea devine de sorginte divin\u0103: \u201eNumai rochia
\nalbastr\u0103 nu este toate rochiile\/ Numai m\u00e2inile tale nu
\nsunt toate m\u00e2inile,\/ cum s-au amestecat de-a binelea\/ cu
\npsalmii din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103.\u201d (Rochia albastr\u0103)
\nO poezie plin\u0103 de umor vorbe\u0219te despre
\ninstituirea cenzurii… \u00een dragoste: \u201eDup\u0103 ce m-a l\u0103sat s\u0103
\n\u00eemi satur foamea,\/ n\u0103prasnica foame de carne t\u00e2n\u0103r\u0103,
\nmi-a spus:\/ – S\u0103 \u0219tii c\u0103 m\u0103 voi duce la preot \u0219i \u00eei voi
\nspune totul…\/ (…)\/\/ De azi \u00eenainte Domnul va sta \u00eentre
\nnoi \u2013 am \u00een\u021beles …\/ Va sta \u00eentre noi \u0219i \u00eemi va da peste
\nm\u00e2ini de fiecare dat\u0103\/ c\u00e2nd \u00ee\u021bi pun m\u00e2na pe s\u00e2ni sau
\n\u00eentre pulpe. (…)\/\/ – Am fost la preot, mi-a spus, de azi
\n\u00eenainte\/ nu mai am voie s\u0103 alerg goal\u0103 prin tine.\/\/ A\u0219a
\ns-a instalat \u00een mine cenzura!\/ Domnul s-a pus ca un zid
\n\u00eentre noi,\/ \u00eentre b\u0103t\u0103ile inimii mele \u0219i femeia da Parma.\u201d
\n(Cenzura)
\nIubirea induce starea de ,,crin\u201d: \u201eDe c\u00e2nd te-am
\nluat \u00een bra\u021be am dat \u00een mintea crinilor.\/\/ Doamne, mi-a
\nc\u0103zut la pat o raz\u0103!\u201d (Locuiesc \u00eentr-un crin)
\nC\u00e2nd nu e social\u0103\/civic\u0103, poezia lui Virgil
\nDiaconu e aluziv\u0103. Cire\u0219ele, vr\u0103biu\u021bele, fluturele \u0219i
\nprin\u021besa vorbesc despre copil\u0103rie \u0219i uimirea \u00een fa\u021ba
\nnaturii virgine\/ideale: \u201eFire\u0219te, \u00eenc\u0103 nu am aflat dac\u0103
\ncineva\/a dat de cire\u0219e printre pagini.\/ Sau de m\u00e2inile
\nprin\u021besei.\/\/ Sau dac\u0103 a auzit ciripitul vr\u0103biilor printre
\nr\u00e2nduri.\/ Ciripitul z\u0103p\u0103citelor vr\u0103bii. \u00cenc\u0103 nu am aflat.\/
\nAm vreme, moartea este lung\u0103.\u201d (Portret cu cire\u0219ul \u00een
\nbra\u021be)
\nUneori prin\u021besa devine muza care protejeaz\u0103
\nsufletul liric al poetului: \u201ePentru tine am \u00eembl\u00e2nzit
\nbalaurul,\/ prin\u021bes\u0103 de lapte printre cadavrele nop\u021bii!\/\/
\nAzi-noapte te-am visat cu un fluture albastru \u00een palm\u0103.\/\/
\nCred c\u0103 eu eram fluturele acela.\/\/ Ai grij\u0103 s\u0103 nu-l
\nstrive\u0219ti!\/\/ Sufletul meu albastru este \u00een palmele tale.\u201d
\n(Prin\u021bes\u0103 cu fluture)
\nO alt\u0103 tem\u0103 important\u0103 \u00een lirica lui Virgil
\nDiaconu este extinc\u021bia.
\nMoartea tat\u0103lui este impresionant\u0103: \u201e\u00cen ultima
\nvreme, tat\u0103l meu \u00ee\u0219i r\u00e2nduise\/ toate cele de trebuin\u021b\u0103
\nplec\u0103rii.\/ Costumul cel negru \u0219i c\u0103ma\u0219a;\/ cravata \u0219i
\npantofii cei buni.\/ (…)\/\/ Atunci, \u00een ziua \u00eentunericului,
\neram trei:\/ eu, trupul s\u0103u \u00eempietrit \u0219i Domnul.\/ \u0218i
\nDomnul, care venise s\u0103 \u00ee\u0219i ia sufletul \u00eenapoi.\/(…)\/\/
\nFire\u0219te, eu nu am \u00een\u021beles niciodat\u0103\/ de ce are Domnul
\nnevoie de sufletele noastre.\u201d (Tat\u0103l meu)
\nDar nu numai tat\u0103l poetului a plecat la cele
\nve\u0219nice ci \u0219i mul\u021bi prieteni. Povestea este
\ncutremur\u0103toare: \u201ePrietenii mei au plecat r\u00e2nd pe r\u00e2nd\/ \u0219i
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 nimic.\/(…)\/\/ Albe \u0219i de marmur\u0103 sunt
\ncrucile lor,\/ scrise \u00een piatr\u0103 sunt numele lor, pe to\u021bi
\nvecii!\/ galbene lum\u00e2n\u0103ri se aprind din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd la
\nc\u0103p\u0103t\u00e2i.\/ Fl\u0103c\u0103ri galbene p\u00e2lp\u00e2ie la c\u0103p\u0103t\u00e2iul lor,\/ fl\u0103c\u0103ri
\ncare le lumineaz\u0103 drumul,\/ ca s\u0103 \u0219tie sufletul, desp\u0103r\u021bit
\nde trup,\/ pe unde s\u0103 mearg\u0103,\/ \u00een timp ce ei r\u0103m\u00e2n \u00eenchi\u0219i
\n\u00een casele lor de lemn;\/ \u00een timp ce carnea \u0219i pielea, \u0219i
\nmu\u0219chii lor\/ se desprind de pe oase…\u201d (Prietenii mei)
\n\u00cen zadar invoc\u0103 poetul interven\u021bia divin\u0103,
\nautocra\u021bia mor\u021bii nu poate fi abolit\u0103: \u201eCum vine
\nmoartea? Nu \u0219tii cum vine…\/ Se moare pe strad\u0103 sub
\nro\u021bile bolidului,\/ se moare \u00eempu\u0219cat, se moare de cu\u021bit.\/
\nSe moare de cancer sau de inim\u0103.\/ Se moare \u00een cas\u0103, \u00een
\nspitalele albe\/ f\u0103r\u0103 medicamente, sau pe scena cea
\nmare…\/ Se moare c\u00e2nd nici nu te a\u0219tep\u021bi, Doamne,\/ \u0219i
\nTu nu e\u0219ti acolo s\u0103 ne \u00eentinzi o m\u00e2n\u0103!\/ \u00centotdeauna te
\nfaci c\u0103 nu vezi…\/ Cu ce \u021ai-am gre\u0219it?\/\/ Democra\u021bia
\nmor\u021bii ne egaleaz\u0103 pe to\u021bi.\u201d (Cum vine moartea? (II))
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te religia, poetul pune \u00eentreb\u0103ri
\nlogice care eludeaz\u0103 sintagma \u201ecrede \u0219i nu cerceta\u201d.
\n\u00cen finalul pove\u0219tii s\u0103 prezent\u0103m crezul poetic al
\nlui Virgil Diaconu.
\nToate citatele sunt desprinse din textul: Poezia nu
\napar\u021bine genera\u021biilor, ci poe\u021bilor singulari (Interviu
\nrealizat de Eduard Simion Iulie 2016)
\nPentru Virgil Diaconu exist\u0103 dou\u0103 feluri de
\npoezie: genera\u021bionist\u0103 \u0219i transgenera\u021bionist\u0103. Iat\u0103 c\u00e2teva
\nexemple de poezie genera\u021bionist\u0103: \u201eromantic\u0103,
\nsimbolist\u0103, parnasian\u0103, neoclasic\u0103, ermetic\u0103,
\nexpresionist\u0103, dada, futurist\u0103, suprarealist\u0103 etc.\u201d
\n\u201ePoezia genera\u021bionist\u0103 care domin\u0103 ast\u0103zi cantitativ
\npeisajul poetic rom\u00e2nesc este poezia postmodernist\u0103, al
\nc\u0103rei concept\/canon este de sorginte american\u0103.\u201d
\nVirgil Diaconu este ce mai important critic al
\npostmodernismului \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, pentru
\nurm\u0103toarele motive. \u00cen poezia \u00eempricinat\u0103, \u201e… firele
\ncare \u00eel leag\u0103 pe poet de realitate \u0219i de imagina\u021bia poetic\u0103
\nraportat\u0103 la aceast\u0103 realitate sunt tot mai pu\u021bine, pentru
\nc\u0103 poetul postmodernist \u00ee\u0219i face poezia din poezia altor
\npoe\u021bi, experien\u021ba sa nefiind at\u00e2t \u00een mediul social-istoric
\n\u00een care tr\u0103ie\u0219te, c\u00e2t \u00een mediul textual: poetul
\npostmodernist este mai mult un poet de bibliotec\u0103, ce \u00ee\u0219i
\nface c\u0103r\u021bile din c\u0103r\u021bi. El scrie o poezie artificial\u0103 \u0219i
\nlipsit\u0103 de originalitate.\u201d
\nPoetul este nemul\u021bumit c\u0103 revistele literare \u0219i
\ninstitu\u021biile culturale sunt conduse ast\u0103zi de
\nreprezentan\u021bii curentului postmodernist \u0219i c\u0103 premiile
\nliterare se \u00eempart \u00eentre adep\u021bii acestui curent.
\n\u00cen contrapondere, autorul elogiaz\u0103 poezia
\nvaloroas\u0103 dintotdeauna, poezia transgenera\u021bionist\u0103:
\n\u201ePoezia autentic\u0103 sau de valoare nu se creeaz\u0103 prin
\nimitarea unui poet sau altuia, ci doar prin raportarea
\ndirect\u0103 a poetului la marea realitate. Poezia este o
\nreac\u021bie la realitate, mai precis o anumit\u0103 viziune supra
\nei, a lumii, a existen\u021bei. Viziune care se petrece \u00een
\nspiritul artei moderne estetice.\u201d
\nPentru cine vrea s\u0103 afle mai multe despre crezul
\npoetic al autorului, \u00eei recomand s\u0103-i citeasc\u0103 volumele:
\nPoezia postmodernist\u0103. Anchet\u0103 (Ed. Feed Back, Ia\u0219i,
\n2008) \u0219i Destinul poeziei moderne (Ed. Brumar,
\nTimi\u0219oara, 2008).
\nVirgil Diaconu este un poet transgenera\u021bionist.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Petre ISACHI St\u0103p\u00e2nim doar ceea ce vedem* sau \u201ecronofiabilometria\u201d criticului Marius Manta Motto: \u201eLume nu-i cumu-i, ci<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11496"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11496"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11496\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11497,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11496\/revisions\/11497"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11496"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11496"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11496"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}