{"id":11488,"date":"2020-10-21T11:13:03","date_gmt":"2020-10-21T08:13:03","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11488"},"modified":"2020-10-21T11:13:03","modified_gmt":"2020-10-21T08:13:03","slug":"de-ai-nostri-grigore-radu-stanescu-o-istorie-a-rimnicului-sarat-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11488","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Radu St\u0103nescu – O istorie a R\u00eemnicului S\u0103rat (3)"},"content":{"rendered":"

\"\"

C\u00e2t este de vechi ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat? De c\u00e2nd dateaz\u0103 a\u0219ezarea sau t\u00e2rgul acesta? Unde era situat\u0103 prima vatr\u0103 a lui, nucleul \u00een jurul c\u0103ruia s-a dezvoltat? Sunt \u00eentreb\u0103ri la care r\u0103spunsurile difer\u0103.
\n\u00cen general, se admite c\u0103 ora\u0219ul exista \u00een veacul al XIII-lea; C. Giur\u0103scu afirm\u0103 c\u0103 \u201emulte t\u00e2rguri preced formarea statului feudal al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (1324); atestarea documentar\u0103 nu constituie un indiciu al vechimii lor, fiind determinat\u0103, de obicei, de un act al autorit\u0103\u021bii politice-tratate de nego\u021b, eliberare de hrisoave interne sau de vreo relatare a unui c\u0103l\u0103tor. Foarte rar sunt amintite. Unele t\u00e2rguri, precum R\u00eemnicu S\u0103rat, pe r\u00e2ul R\u00eemnic, loc de etap\u0103 pe calea spre Moldova. Foarte probabil dinainte de 13J0 sunt T\u00e2rgul Jiului, Caracalul \u0219i R\u00eemnicu S\u0103rat. Tustrele jucau rolul de centru de nego\u021b pentru s\u0103tenii de pe Valea Jiului superior, din Romana\u021bi \u0219i de pe valea R\u00e2mnicului S\u0103rat”. (Giur\u0103scu C. – Istoria rom\u00e2nilor, vol. I, Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti, 1971, p. 244)
\n\u00cen ce prive\u0219te nucleul originar al ora\u0219ului credem c\u0103 el s-a format \u00een perimetrul actualei Pie\u021be a Halelor cuprins \u00eentre str\u0103zile Mihail Kog\u0103lniceanu, Dobrogeanu Gherea \u0219i \u0218tefan cel Mare.
\nFormarea t\u00e2rgului R\u00eemnicu S\u0103rat, ea \u0219i a celorlalte t\u00e2rguri din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, se leag\u0103 de procesul cristaliz\u0103rii dezvolt\u0103rii continue a for\u021belor \u0219i rela\u021biilor de produc\u021bie feudale \u00een secolele X-XIII. La baza form\u0103rii t\u00e2rgurilor a stat procesul de separare a me\u0219te\u0219ugurilor de agricultur\u0103.
\nChiar \u00een prima faz\u0103 a economiei medievale, c\u00e2nd marea majoritate a produselor alimentare, de \u00eembr\u0103c\u0103minte, de \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte \u0219i de uz casnic erau ob\u021binute pe loc, \u00een cuprinsul satului, de c\u0103tre gospodari, exista, totu\u0219i, un num\u0103r de articole ce trebuiau procurate dinafar\u0103, din anumite centre specializate, adic\u0103 din t\u00e2rguri.
\n\u00cen domeniul alimentar, de pild\u0103, sarea era un articol de prim\u0103 necesitate, pe care s\u0103tenii trebuiau s\u0103 \u0219i-l procure, fie merg\u00e2nd, cei din apropiere, direct la ocne, sau la malurile de sare, \u00een Vrancea, R\u00eemnicu S\u0103rat, Buz\u0103u, fie aprovizion\u00e2ndu-se, cei afla\u021bi la distan\u021be mari, din depozitele f\u0103cute \u00een anumite centre de st\u0103p\u00e2nii locali.
\nS-a dezvoltat, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, \u0219i produc\u021bia me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103, de confec\u021bionare a c\u0103r\u0103mizilor \u0219i a obiectelor casnice, de prelucrare a produc\u021biei viticole. La produc\u021bia me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103 s-a ad\u0103ugat nego\u021bul. La \u00eenceput, me\u0219te\u0219ugarii erau negustori; \u00ee\u0219i desf\u0103ceau singuri marfa. Dovada numele \u00eensu\u0219i de t\u00e2rg, de a\u0219ezare unde se f\u0103cea un schimb de produse. La ace\u0219tia s-au ad\u0103ugat de timpuriu, \u00eens\u0103, \u0219i negu\u021b\u0103torii propriu-zi\u0219i, at\u00e2t pentru v\u00e2nzarea m\u0103rfurilor locale, c\u00e2t \u0219i pentru a celor str\u0103ine, destinate, mai ales, st\u0103p\u00e2nilor feudali \u0219i or\u0103\u0219enilor boga\u021bi.
\nR\u00eemnicu S\u0103rat, fiind ultimul t\u00e2rg al \u021a\u00e2rii Rom\u00e2ne\u0219ti la grani\u021ba cu Moldova, a jucat rolul unui puternic punct vamal. O \u0219tire scris\u0103 \u0219i datat\u0103 8 septembrie 1439 arat\u0103 c\u0103 \u201eliovenii (negustorii din Liov) pl\u0103tesc prima vam\u0103 la R\u00eemnicu S\u0103rat doi florini ungure\u0219ti de c\u0103ru\u021b\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103, apoi dau \u0219i celelalte v\u0103mi: … precum pl\u0103tesc \u0219i oamenii mei\u201c, preciza voievodul Vlad Dracul.
\nT\u00e2rgul R\u00eemnicu S\u0103rat, \u00een acea perioad\u0103, se compunea din trei p\u0103r\u021bi:
\n– Vatra t\u00e2rgului, ocupat\u0103 de pr\u0103v\u0103lii \u0219i case, cur\u021bi, gr\u0103dini; ea forma centrul a\u0219ez\u0103rii.
\n– Un teren agricol \u00eenconjur\u0103tor, constituind hotarul t\u00e2rgului, cu ogoare, f\u00e2ne\u021be, livezi \u0219i vii, apar\u021bin\u00e2nd locuitorilor t\u00e2rgului.
\n– Un ocol, exterior hotarului \u0219i cuprinz\u00e2nd mai multe sate.
\nOra\u0219ul \u00ee\u0219i trage numele de la r\u00e2ul R\u00eemnic, care \u00eenseamn\u0103 ,,iaz cu pe\u0219te\u201d. Din slavonescul R\u00eeba (pe\u0219te) a derivat apoi R\u00eebnic, R\u00eemlik, R\u00eemnic.
\nT\u00e2rgul era \u00eenconjurat de \u0219an\u021buri, mai mult cu rolul de delimitare dec\u00e2t de ap\u0103rare, el fiind \u00een multe r\u00e2nduri teatrul unor b\u0103t\u0103lii cr\u00e2ncene.
\nAstfel, \u00een noiembrie 1473, armata moldovean\u0103 condus\u0103 de \u0218tefan cel Mare p\u0103trunde \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenaint\u00e2nd pe la R\u00eemnicu S\u0103rat, iar la 8 iulie 1481, acela\u0219i domnitor surprinde \u0219i \u00eenfr\u00e2nge la R\u00eemnicu S\u0103rat, \u00eentr-o lupt\u0103 grea, armata \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, condus\u0103 de Basarab cel T\u00e2n\u0103r, al\u0103turi de care particip\u0103 \u0219i o armat\u0103 otoman\u0103 condus\u0103 de Ali-beg \u0219i Skander-beg, care p\u0103trunseser\u0103 \u00een \u021aara de jos a Moldovei \u0219i pr\u0103daser\u0103, \u201ep\u00e2n\u0103 sub Lunca cea mare”. \u00cen aceast\u0103 lupt\u0103 a c\u0103zut eroic Sendrea, cumnatul domnului Moldovei.
\n\u00cen 1597, la \u00eendemnul boierilor pribegi \u0219i al regelui Poloniei, oastea lui Radu cel Mare, \u00eenso\u021bind pe un pretendent, Roman, a pr\u0103dat regiunea Putnei, la care domnul Moldovei (Bogdan) a r\u0103spuns prin arderea \u0219i jefuirea regiunii R\u00eemnicului.
\nDup\u0103 uciderea lui Mihai Viteazul pe c\u00e2mpia Turzii, oastea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti este \u00eenfr\u00e2nt\u0103 l\u00e2ng\u0103 R\u00eemnicu S\u0103rat, la 15 august 1601, de moldovenii lui Simion Movil\u0103 sprijini\u021bi de poloni \u0219i t\u0103tari.
\nInforma\u021bii despre ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat ne sunt date \u0219i de c\u0103l\u0103tori str\u0103ini \u00een trecere prin \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Astfel, Bartolomeo Locadello, negustor italian originar din Bergamo, care se d\u0103dea in 1622, la Constantinopol, drept fiul lui Aron Vod\u0103, fostul domn al Moldovei, fiind refuzat, spune, \u00een lucrarea sa \u201eDescrierea pe scurt a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti” (1641), urm\u0103toarele: \u201eAceast\u0103 provincie (\u021aara Rom\u00e2neasc\u0103), a\u0219ezat\u0103 la \u0219es, are c\u00e2mpii \u00eentinse \u0219i p\u0103duri nesf\u00e2r\u0219ite, precum \u0219i mun\u021bi, dar numai spre partea Transilvaniei. Cele mai mari ora\u0219e sunt: Gherghi\u021ba, Buz\u0103u, R\u00eemnic, Foc\u0219ani \u0219i Slatina toate \u00een jur de 200 de focuri (gospod\u0103rii).\u201d
\n\u00cen 1636 solul polonez Jerzy Krasinski nota \u00een descrierea sa: \u201eDeoarece ne aflam acum \u00eentr-o \u021bar\u0103 prieten\u0103, nu mai era nevoie s\u0103 obosim caii, din care cauz\u0103 am str\u0103b\u0103tut numai trei mile p\u00e2n\u0103 la or\u0103\u0219elul R\u00eemnicul S\u0103rat, unde nu era nimic deosebit de v\u0103zut”.
\nUn alt c\u0103l\u0103tor str\u0103in, bulgarul Petru Bogdan Baksic, \u00een a sa \u201eDescriere a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, a\u0219ezare, produse” (1610), afirma: \u201eR\u00eemnic, ora\u0219 odinioar\u0103 catolic, apoi a ajuns schismatic din vina unui episcop, care punea credincio\u0219ii s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dare”. Iar Minoritul Conventual Francesco Maria Spera din Nurni, venit ca misionar \u00een Moldova, scria \u00een 1652: \u201eLa R\u00eemnic este o biseric\u0103 stricat\u0103, are c\u00e2teva bunuri st\u0103p\u00e2nite de schismatici, c\u0103ci nu mai sunt catolici acolo de mul\u021bi ani \u00eencoace. S-ar
\nputea ridica din nou, cu oarecare subsidii din Polonia”.
\nDup\u0103 r\u0103stimpul de lini\u0219te \u0219i \u00eenflorire, care a fost domnia lui Matei Basarab, urmeaz\u0103 iar\u0103\u0219i, \u00een istoria R\u00eemnicului S\u0103rat, ca \u0219i \u00een a altor ora\u0219e, ani de grele \u00eencerc\u0103ri, \u00een care v\u0103rsarea de s\u00e2nge \u0219i prada sunt urmate de molim\u0103 \u0219i foamete.
\nUrma\u0219ul \u00een scaun al lui Matei, anume Constantin \u0218erban Basarab, zis \u201eC\u00eernul”, \u021bin\u00e2nd seama de atitudinea protestatar\u0103 avut\u0103 la T\u00eergovi\u0219te de osta\u0219ii lefegii \u00een ultimul an de domnie al predecesorului s\u0103u, voi s\u0103 dizolve corpul seimenilor s\u00e2rbi, care se dovediser\u0103 cei mai vehemen\u021bi. Ace\u0219tia izbutir\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 solidarizeze cu ei pe doroban\u021bi \u0219i \u00eencepur\u0103, la 27 februarie 1655, o r\u0103scoal\u0103 cu un pronun\u021bat caracter antifeudal.
\nPentru potolirea ei a fost necesar\u0103 interven\u021bia simultan\u0103 a pa\u0219ii de Silistra, a domnului Moldovei, Gheorghe \u0218tefan, \u0219i a principelui Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy II. La 23 iunie 1655 Gheorghe \u0218tefan, \u00ee\u0219i a\u0219eaz\u0103 tab\u0103ra la R\u00eemnicu S\u0103rat. \u00centr-una din scrisorile lui Coloman Mikes, trimisul lui Gheorghe Rakoczy al II-lea la Gheorghe \u0218tefan, domnul Moldovei, adresate principelui Transilvaniei afl\u0103m urm\u0103toarele: \u201e\u0218i noi am plecat ieri noaptea la lupt\u0103 \u0219i am \u00eent\u00e2lnit la R\u00eemnic 900 de c\u0103l\u0103ra\u0219i… Am putut prinde vii numai 20 dintre ei, iar pe c\u00e2\u021biva i-am t\u0103iat\u201d.
\nUn vestit c\u0103l\u0103tor turc, Evlia Celebi, a v\u0103zut ora\u0219ul o singur\u0103 dat\u0103, \u00een 1666, constat\u00e2nd c\u0103 la r\u0103s\u0103rit de ora\u0219 exist\u0103 depozite de silitr\u0103. Nu este exclus ca el s\u0103 fi fost \u0219i oaspetele uneia din c\u00eerciumile ora\u0219ului, construite din lemn sub care erau ad\u0103postite pivni\u021bele cu vinul cel mai bun al vestitelor podgorii r\u00eemnicene \u0219i unde tinerele cr\u00ee\u0219m\u0103ri\u021be te ame\u021beau cu frumuse\u021bea lor, tot a\u0219a de bine ca \u0219i vinul.
\nProgrese importante, at\u00e2t sub raportul cultural, c\u00e2t \u0219i sub acela al construc\u021biilor, face ora\u0219ul \u00een timpul domniei lui \u0218erban Cantacuzino (1678-1688). Ora\u0219ul \u00ee\u0219i l\u0103rge\u0219te aria, se construiesc noi pr\u0103v\u0103lii, boierii preocup\u00e2ndu-se ca fiii lor s\u0103
\n\u00eenve\u021be \u00een limba greac\u0103 veche \u201egramatica, retorica \u0219i filozofia\u201d.
\nDomnia lui Constantin Br\u00e2ncoveanu este benefic\u0103 \u0219i pentru ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat. \u00cempreun\u0103 cu unchiul s\u0103u Mihai Cantacuzino, Br\u00e2ncoveanu cl\u0103de\u0219te, \u00eentre 1691-1697 o impun\u0103toare m\u0103n\u0103stire la R\u00eemnicu S\u0103rat. \u00eenconjurat\u0103 de ziduri \u00eenalte de 8 metri, prev\u0103zute la col\u021buri \u0219i pe dou\u0103 din laturi cu turnuri p\u0103trate sau octogonale ea era \u0219i un loc de \u201eap\u0103rare\u201d \u0219i \u201emult\u0103 sc\u0103pare pentru popula\u021bia din \u00eemprejurimi\u201d.
\nM\u0103n\u0103stirea a fost \u00eembr\u0103cat\u0103 pe din\u0103untru cu minunate zugr\u0103veli de P\u00e2rvu Mutu. Frumuse\u021bea \u0219i c\u0103ldura zugr\u0103velilor lui este dat\u0103 \u0219i de tonurile culorilor \u00eentrebuin\u021bate. El p\u0103r\u0103se\u0219te canonul tradi\u021bional al culorilor pure, \u00eembin\u00e2nd curajos tonuri pastelate de albastru-cenu\u0219iu cu violeturi intense cu griuri, cu galbenuri aurii, cu diferite nuan\u021be de verde realizate prin combinarea acestuia cu galbenul sau albastrul, cu diferite nuan\u021be de cafeniu.
\n\u00cen a doua parte a domniei fanariote, mai precis Intre anii 1787-1792 se dezl\u0103n\u021buie r\u0103zboiul ruso-austro-turc. Acest r\u0103zboi aduce \u0219i pe meleagurile R\u00eemnicului S\u0103rat semnele sale distrug\u0103toare.
\nOpera\u021biunile militare sunt defavorabile turcilor. Generalul Suvorov a nimicii la R\u00eemnic armata marelui vizir, \u00een ziua de 31 iulie 1789, \u00een urma c\u0103rei victorii a fost distins cu titlul de \u201econte de R\u00eemnic”.
\nFunc\u021bia comercial\u0103 a ora\u0219ului este din ce \u00een ce mai amplificat\u0103. Se practic\u0103 acum \u0219i comer\u021bul de tranzit. Astfel, \u00een anul 1790, octombrie, casa comercial\u0103 Ion Marcu din Sibiu trimitea lui B\u0103lu\u021b\u0103 Tei\u0219anu din R\u00eemnic diverse m\u0103rfuri cump\u0103rate din Vene\u021bia \u0219i Triest, printre care \u0219i 5 litri de petrol.
\n\u00cen timpul mi\u0219c\u0103rii lui Tudor Vladimirescu (1821) locuitorii ora\u0219ului \u0219i jude\u021bului se \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103, p\u0103r\u0103sindu-\u0219i, \u00een bun\u0103 parte, gospod\u0103riile. Aceast\u0103 spaim\u0103 este generat\u0103 de faptul c\u0103 \u00een fruntea a dou\u0103 mii de greci, s\u00e2rbi \u0219i albanezi, str\u00e2n\u0219i la Ia\u0219i, Ipsilanti se \u00eendreapt\u0103, la 1\/13 martie, spre Bucure\u0219ti. El \u021binea, mai ales, s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu Tudor Vladimirescu, care \u00eel asigura c\u0103-i aduce 16 000 de oameni bine echipa\u021bi \u0219i bine \u00eenarma\u021bi. La Roman, Ipsilanti afl\u0103 c\u0103 locuitorii din R\u00eemnic \u0219i Buz\u0103u fug la apropierea trupelor lui.
\n\u00centr-o adres\u0103 c\u0103tre divanul \u021b\u0103rii, el \u00ee\u0219i exprim\u0103 mirarea pentru acest fapt; nu vine el ca eliberator \u0219i nu garanteaz\u0103 el securitatea averii, persoanelor \u0219i st\u0103p\u00e2nirii locale? El asigur\u0103 din nou oc\u00e2rmuirea c\u0103 \u201estra\u0219nica \u0219i marea putere, ce are sub protec\u021bia sa aceste dou\u0103 eparhii, nici \u00eentr-un chip nu va l\u0103sa s\u0103 se fac\u0103 \u00eentr\u00e2nsele cea mai mic\u0103 n\u0103v\u0103lire a varvarilor” \u0219i-i cere s\u0103 lini\u0219teasc\u0103 popula\u021bia, care n-are nici un motiv de \u00eengrijorare.
\nSub domnia p\u0103m\u00e2ntean\u0103 a lui Grigore Ghica ora\u0219ul, ca de altfel \u00eentreaga \u021aar\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103, trece prin lipsuri grele, mai ales \u00een primii ani. Ocupa\u021bia turceasc\u0103 costase, numai p\u00e2n\u0103 \u00een iulie 1822, cincisprezece milioane de pia\u0219tri. Au trebuit puse impozite grele; ca s\u0103 le poat\u0103 pl\u0103ti, \u021b\u0103ranii v\u00e2nduser\u0103 o parte din vite cu pre\u021buri derizorii.
\nPe 1824, capita\u021bia crescu de la 33 la 39 de pia\u0219tri pe bimestru de lude \u00een plus, din zece lude se f\u0103cur\u0103 unsprezece. Sporul era de aproape 15 pia\u0219tri anual pe locuitor. Oieritul. dijm\u0103ritul, vin\u0103riciul \u0219i tutun\u0103ritul fur\u0103 triplate.
\nDup\u0103 recens\u0103m\u00e2ntul din 1831, valabil \u0219i pentru situa\u021bia din primele dou\u0103 decenii ale secolului, \u021b\u0103r\u0103nimea din R\u00eemnicu S\u0103rat se compunea din 90% cl\u0103ca\u0219i.
\n\u0218i totu\u0219i, se simte un progres \u00een multe privin\u021be fa\u021b\u0103 de ce a fost. Se construiesc pe Strada Mare, centrul comercial al ora\u0219ului, noi pr\u0103v\u0103lii, unde se v\u00e2nd lum\u00e2n\u0103ri, accesorii pentru cai, iar pe str\u0103zile de p\u0103trundere \u00een ora\u0219 ap\u0103rur\u0103 c\u00e2teva hanuri \u0219i magazii de depozitare a cerealelor, fie spre a fi v\u00e2ndute \u00een oborul ora\u0219ului, situat atunci \u0219i mult\u0103 vreme dup\u0103 aceea, p\u00e2n\u0103 \u00een preajma celui de al doilea r\u0103zboi mondial, \u00eentre str\u0103zile Matei Basarab, Oborului, Artileriei \u0219i Dr\u0103g\u0103icii, fie spre a lua drumul Br\u0103ilei.
\nTot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 se introduce \u0219i iluminatul public prin felinare cu ulei de rapi\u021b\u0103.
\n\u00cen timpul lui Gheorghe Bibescu, al doilea domn regulamentar (1842-1848), are loc o ac\u021biune de mari propor\u021bii \u00een ce prive\u0219te dezvoltarea edilitar\u0103 a ora\u0219ului. Astfel, \u00een anul 1844, s-a f\u0103cut un \u0219an\u021b \u00een jurul ora\u0219ului pentru limitarea lui, s-a proiectat construc\u021bia a \u0219ase cl\u0103diri din c\u0103r\u0103mid\u0103 la barierele celor \u0219ase drumuri publice \u0219i a \u00eenceput desfiin\u021barea bordeielor \u0219i cl\u0103dirilor necorespunz\u0103toare.
\nUn fapt \u00eensemnat este prefacerea \u00een spiritul public, ce are loc \u00een perioada 1828-1848. Dou\u0103 sunt ideile principale care se cristalizeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 vreme: una e ideea na\u021bional\u0103, a prop\u0103\u0219irii \u0219i a unit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, ca limb\u0103, ca literatur\u0103 \u0219i chiar ca form\u0103 politic\u0103.
\nA doua idee principal\u0103, care domin\u0103 spiritele, este ideea democratic\u0103 liberal\u0103, a luptei \u00eempotriva feudalismului, a chem\u0103rii la o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 a mul\u021bimii nec\u0103jite.
\nRevolu\u021bia muntean\u0103 de la 1848 a fost \u00een primul r\u00e2nd o revolu\u021bie a bucure\u0219tenilor. Dar ecourile ei au r\u0103zb\u0103tut \u0219i dincolo de fruntariile capitalei p\u00e2n\u0103 la R\u00eemnicu S\u0103rat. \u0218i dincolo de Milcov se manifest\u0103, \u00een aceast\u0103 vreme, dorin\u021ba de unire cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, sus\u021binut\u0103 de mul\u021bi or\u0103\u0219eni moldoveni cu prilejul venirii lor la R\u00eemnicu S\u0103rat pentru a asista la depunerea jur\u0103m\u00e2ntului pe \u201eConstitu\u021bie” la 21 iunie\/3 iulie 1848.
\nO activitate sus\u021binut\u0103, \u00een sprijinul revolu\u021bionarilor, desf\u0103\u0219oar\u0103, \u00eei lunile iulie-august 1848, Aron Pumnul, comisar de propagand\u0103 al jude\u021bului R\u00eemnicu S\u0103rat, viitorul profesor al lui Eminescu.
\nDup\u0103 \u00een\u0103bu\u0219irea revolu\u021biei, c\u00e2nd trupele \u021bariste, au trecut, la 15 septembrie 1848, grani\u021bele \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, administratorul jude\u021bului R\u00eemnicu S\u0103rat, Scarlat Turnavitu\u2019 \u201ese pune \u00een fruntea a o mul\u021bime de \u021b\u0103rani pentru a protesta \u00eenc\u0103lc\u0103rii teritoriului.”
\nCurajul s\u0103u \u0219i al \u021b\u0103ranilor din jude\u021b a fost aspru pedepsit de trupele interven\u021bioniste, c\u0103ci el a fost pus \u201e\u00een fiare \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2teva sute de \u021b\u0103rani \u0219i preo\u021bi care fur\u0103 nevoi\u021bi s\u0103 urmeze pe jos armata care \u00eenainta spre capital\u0103.”
\nCei treisprezece ani care urmeaz\u0103 dup\u0103 revolu\u021bia de la 1848 au o \u00eensemn\u0103tate deosebit\u0103 \u00een istoria \u021b\u0103rii. \u00cen acest r\u0103stimp se preg\u0103te\u0219te \u0219i se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te Unirea Principatelor.
\n\u00cen drum spre Bucure\u0219ti, \u00een februarie 1859, locuitorii ora\u0219ului R\u00eemnicu S\u0103rat, pe tot parcursul \u0219oselei na\u021bionale, ce str\u0103bate ora\u0219ul, au ova\u021bionat \u201e\u00een sunetele clopotelor bisericii Cuvioasa Paraschiva”, pe noul ales, Alexandru Ioan Cuza.
\nDup\u0103 Unirea Principatelor ora\u0219ul \u00eencepu s\u0103 se dezvolte \u00eentr-un ritm mai sus\u021binut. \u00eentre 1859-1860 R\u00eemnicu S\u0103rat avea 5707 locuitori, o \u00eentindere mai mare \u0219i o via\u021b\u0103 me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103 \u0219i comercial\u0103 mai vie. \u00cen 1862 s-a str\u0103mutat re\u0219edin\u021ba jude\u021bului Slam-R\u00eemnic din Foc\u0219ani la R\u00eemnicu S\u0103rat. Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de Unirea Principatelor a fost inaugurat\u0103 sta\u021biunea balnear\u0103 Balta Alb\u0103, fiind vizitat\u0103, printre al\u021bii, \u0219i de poetul Vasile Alecsandri.
\nEste de remarcat, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, pavarea cu piatr\u0103 de r\u00e2u a str\u0103zilor din centrul ora\u0219ului.
\n\u00cen toamna anului 1863 Cuza \u00eentreprinde o c\u0103l\u0103torie prin \u021bar\u0103, fiind pretutindeni bine primit \u0219i aclamat de mul\u021bime, dovedindu-se c\u0103 agita\u021bia din Camera Deputa\u021bilor nu are r\u0103sunetul scontat \u00een mase.
\nCu acest prilej, \u00een octombrie 1863, locuitorii ora\u0219ului R\u00eemnicu S\u0103rat trimit o adres\u0103, cu isc\u0103lituri autografe, lui Cuza: \u201eDezaprob\u00e2nd hot\u0103r\u00e2rea anarhic\u0103 a Camerei Deputa\u021bilor, prin care sunt socoti\u021bi c\u0103lc\u0103tori de lege cei ce ar percepe impozitele sau ar aplica bugetele nevotate de Adunare, ace\u0219ti locuitori asigur\u0103 pe domn de dragostea, devotamentul \u0219i supunerea lor\u201c.
\nSub domnia lui Cuza ora\u0219ul \u00eencepe s\u0103 capete o u\u0219oar\u0103 voca\u021bie industrial\u0103, datorit\u0103 bog\u0103\u021biilor minerale descoperite \u00een jude\u021b. La \u00eenceputul secolului al XlX-lea, un c\u0103l\u0103tor englez d\u0103dea urm\u0103toarele informa\u021bii cu privire la bog\u0103\u021biile minerale din jude\u021bul R\u00eemnicu S\u0103rat: \u201e\u00cen susul R\u00eemnicului, \u00een dep\u0103rtare de trei ceasuri, ajunser\u0103m la satul P\u0103curile, unde locuitorii ne \u00eencredin\u021beaz\u0103 c\u0103 sunt dou\u0103 izvoare \u00eendestulate cu p\u0103cur\u0103, din care iau foarte pu\u021bini locuitori”.
\n\u00cen 1860, prefectura jude\u021bului R\u00eemnicu S\u0103rat informa Ministerul Cultelor c\u0103 pe mo\u0219ia Jitia a m\u0103n\u0103stirii R\u00eemicu S\u0103rat se construiser\u0103, de-a lungul anilor, 11 pu\u021buri.
\nCa urmare a acestui fapt, autorit\u0103\u021bile locale dau autoriza\u021bia de \u00eenfiin\u021bare \u00een ora\u0219, \u00een 1860, a unei fabrici care prelucra petrol lampant. Acest debut industrial atrage dup\u0103 sine modernizarea re\u021belei de iluminat public \u00een ora\u0219. La 29 mai 1862, municipalitatea din R\u00eemnicu S\u0103rat solicita aprobarea ca ora\u0219ul s\u0103 fie iluminat cu 40 felinare cu lamp\u0103 fabricate din nou\u201d.
\n\u00cen ce prive\u0219te dezvoltarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, prima \u0219coal\u0103 men\u021bionat\u0103 \u00een documente a fost o \u0219coal\u0103 particular\u0103, organizat\u0103, de negustorii \u0219i meseria\u0219ii din ora\u0219, \u00een anul 1834.
\nCel mai mare num\u0103r de institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt se realizeaz\u0103 \u00een ora\u0219, \u00een vremea domnitorului Cuza. Prima \u0219coal\u0103 de stat a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1860 pe l\u00e2ng\u0103 biserica \u201eSf. Ioan\u201c, \u00eentr-un local ne\u00eenc\u0103p\u0103tor, \u00een c\u00e2teva camere rezervate, p\u00e2n\u0103 atunci, personalului bisericesc. Patru ani mai t\u00e2rziu, se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 prima \u0219coal\u0103 de fete.
\n\u00cen r\u0103stimpul dintre 1860 \u0219i 1870, ora\u0219ul spore\u0219te, ca popula\u021bie, de la 5707 locuitori la aproape 8000. Concomitent cu sporirea num\u0103rului r\u00e2mnicenilor cre\u0219te \u0219i num\u0103rul caselor. Pe artera comercial\u0103 a ora\u0219ului apar, acum, primele construc\u021bii cu un singur etaj; la parter fiind pr\u0103v\u0103liile, iar la etaj domiciliul proprietarilor.
\nPentru facilitarea construc\u021biilor de case \u0219i pentru a veni \u00een ajutorul burgheziei s-a \u00eenfiin\u021bat \u00een anul 1860, \u00een ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat, cooperativa de credit \u201eEconomia”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenceputurile ora\u0219ului R\u00eemnicu S\u0103rat C\u00e2t este de vechi ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat? De c\u00e2nd dateaz\u0103 a\u0219ezarea sau t\u00e2rgul acesta? Unde era<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11450,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11488"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11488"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11488\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11489,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11488\/revisions\/11489"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11450"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11488"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11488"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11488"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}