{"id":11479,"date":"2020-10-20T12:12:41","date_gmt":"2020-10-20T09:12:41","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11479"},"modified":"2020-10-20T12:12:41","modified_gmt":"2020-10-20T09:12:41","slug":"spatii-culturale-nr-72-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11479","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 72 (9)"},"content":{"rendered":"

Roxana Mihaela
\nCONSTANTINESCU<\/strong>
\n\"\"

\u0218i-n tribunal po\u021bi da de poezie\u2026<\/strong><\/p>\n

S\u0103li gri, pere\u021bi \u00eemb\u00e2csi\u021bi de praf peste tot.
\nClan\u021be zorn\u0103ind \u00een l\u0103ca\u0219ul lor, u\u0219i cu fisuri mari.
\nVopsea scorojit\u0103.
\nUn miros iute de clor r\u0103zbate din grupurile
\nsanitare, aflate l\u00e2ng\u0103 arhiv\u0103.
\nAglomera\u021bie, oameni gr\u0103bi\u021bi ce se \u00eenghesuie unii
\n\u00een al\u021bii. Ner\u0103bdarea lor plute\u0219te \u00een aer.
\nSunt ca valul, vin, pleac\u0103, apoi devin o uria\u0219\u0103
\nmaree care inund\u0103 spa\u021biul \u0219i a\u0219a limitat.
\nDosarele stau teancuri, teancuri, pe jos, \u00een fi\u0219ete,
\npe birouri. Mesele prea mari \u0219i b\u0103ncile din lemn
\nne limiteaz\u0103 accesul spre doamnele ce ne dau
\nrela\u021bii.
\nPeste tot robe negre, serviete \u00eendesate, dulapuri
\nmetalice \u00eenchise cu lac\u0103te, sigilate.
\nAusteritate, putin\u0103 lumin\u0103, \u0219i asta strivit\u0103 de
\naglomera\u021bie, p\u0103trunde printre mun\u021bi de
\ndocumente…
\n\u0218i \u00een tot griul cotropitor ce se scurge de pe pere\u021bi,
\no raz\u0103 a r\u0103s\u0103rit pe un birou…
\nUn buchet minuscul de ochiul boului, rupt dintr-o
\ngr\u0103din\u0103, \u00eentr-o can\u0103 de sticl\u0103…
\nUn om sensibil s-a g\u00e2ndit s\u0103 aduc\u0103 toamna \u00een
\nincinta arhivei Cur\u021bii de Apel, s\u0103 rup\u0103 monotonia
\nculorii dominante..
\nUn om cu suflet printre mun\u021bi de h\u00e2rtii, metal \u0219i
\nlemn.
\nCu el, \u00een fa\u021b\u0103, studiezi mai u\u0219or…
\nTo\u021bi ocoleau cu grij\u0103 masa…
\nS\u0103 nu o loveasc\u0103, s\u0103 nu deranjeze echilibrul precar
\nal vasului \u00eenc\u0103rcat cu flori, cu capete grele.
\nS\u0103 nu se piard\u0103 pata de culoare!
\nE minunat s\u0103 vezi c\u00e2t ne pas\u0103 de frumos…<\/p>\n


\nPoe\u021bi din R\u00e2mnic<\/strong><\/p>\n

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

[\u00cen clipa r\u0103nii c\u00e2nd durerea doare]
\n\u0218i a\u0219trii chiar, capitul\u00e2nd ispitei,
\nplanetelor trimit versuri arz\u00e2nde;
\nc\u0103l\u0103ul iar, \u00eendeplinind os\u00e2nde,
\namantul cum, \u0219opte\u0219te-n zori iubitei
\n\u0219i ei nutresc un g\u00e2nd de izb\u0103vire,
\nlovind u\u0219or Fiin\u021ba la str\u00e2mtoare.
\n\u00cen clipa r\u0103nii c\u00e2nd durerea doare,
\ne inima care ne d\u0103 de \u0219tire,
\nc\u0103 nu suntem, doar glorie etern\u0103,
\nci \u0219i iubire chiar de-ar fi arip\u0103.
\nIar existen\u021ba de ne este tern\u0103,
\ng\u0103sim \u00een ea ascuns\u0103 o minune;
\ns-o judec\u0103m nu este timp; \u00een prip\u0103,
\nnu vom putea s\u0103 trecem de genune.<\/p>\n


\nSorin C\u0102LIN<\/strong>
\n\"\"

Dor de…<\/strong><\/p>\n

Vre\u021bi poezie?
\nPune\u021bi poporul sugar la s\u00e2nul mu\u0219ei
\nCu sf\u00e2rcul \u00een sus
\nS\u0103-i \u021b\u00e2\u0219neasc\u0103 lapte lui Eminescu,
\nAdemeni\u021bi-l cu-n os str\u0103bun \u0219i
\nPune\u021bi-l s\u0103 v\u0103 amu\u0219ineze g\u00e2ndurile,
\nS\u0103-i curg\u0103 experimentele lui Pavlov
\nPeste coapsele protuberan\u021belor albe,
\nCenu\u0219ile nedefinite ale min\u021bilor pierdute,
\nFruste, imuabile, vindecabile la
\nCongresul pieilor ro\u0219ii.
\nV\u0103 place poezia?
\nA\u0219a nebun\u0103, pierdut\u0103
\nPe-un cal \u0219arg, cu coama de v\u00e2nt,
\nCu ochii de plasm\u0103,
\nFugar peste c\u00e2mp, peste vremea de-asear\u0103,
\nCu g\u00e2nd de Ion, de ocar\u0103, cu plete de lut,
\nCu secer\u0103 la treierat de stele.
\nLa cules, la v\u00e2nat de pu\u0219c\u0103 \u00een capcana pupilei,
\nLa naiba cu c\u0103r\u021bi.
\nA\u021bi citit o poezie?
\nC\u00e2t pentru fiecare sete de blond p\u0103r,
\nAscuns de Mihai, b\u0103iat din flori,
\nDe viori, de nurori, de…
\nFoame de hulpe, de pe\u0219te pr\u0103jit la soare,
\n\u00centins pe burt\u0103 \u00een m\u0103laiele lui Neptun.
\nAscul\u021bi ce-\u021bi spun? Adu degrab\u0103
\nColea, l\u00e2ng\u0103 mine, tritonul
\nS\u0103-mi zic\u0103 de susur, de t\u0103lic\u0103,
\nMadamo ingrat\u0103: mai vre\u021bi poezie?<\/p>\n


\nNina BELDIE<\/strong>
\n\"\"

C\u0103ut\u00e2nd clipa<\/strong><\/p>\n

Tu cau\u021bi clipa care a fost c\u00e2ndva\u2026
\n\u0218i eu, umbra ei, te am\u0103gesc
\nCu un \u201eBun\u0103 diminea\u021ba, Iubire!\u201d,
\nVenind din alte umbre ale clipelor mele\u2026<\/p>\n

Tu r\u0103scole\u0219ti printre cuvintele de alt\u0103dat\u0103\u2026
\n\u0218i eu, umbra lor, te am\u0103gesc
\nCu un \u201eBun venit, Dragule!\u201d, obosit,
\nCa \u0219i cum a\u0219 fi urcat o mie de trepte abrupte\u2026<\/p>\n

Tu \u00ee\u021bi cau\u021bi somn \u0219i odihn\u0103 \u00eentr-un culcu\u0219
\n\u0219tiut alin\u0103tor, c\u00e2ndva\u2026
\n\u0218i eu, nici m\u0103car umbr\u0103 a lui,
\nnu te mai am\u0103gesc\u2026
\n\u0218i \u00eentr-un t\u00e2rziu, mai t\u00e2rziu ca o uitare,
\nRobotul telefonului meu \u00ee\u021bi va spune rece \u0219i sec:
\n\u201eNum\u0103rul format nu mai este conectat!\u201d<\/p>\n


\nIstorie literar\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Ionel NECULA<\/strong>
\n\"\"

Ion Petrovici \u0219i tenta\u021biile filosofiei ca
\nsistem<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103-i adev\u0103rat c\u0103 deplina \u00eemplinire a unui filosof
\neste pl\u0103smuirea unei viziuni filosofice originale \u0219i
\nsistemice atunci putem conchide c\u0103 pu\u021bini g\u00e2nditori
\nrom\u00e2ni au ajuns la aceast\u0103 performan\u021b\u0103, de a articula un
\nansamblu de teze \u0219i idei \u00eentr-o dispunere
\nnoncontradictorie \u0219i complet\u0103, f\u0103r\u0103 reziduuri \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021be
\nnecuprinse \u00een act. Cel mai adesea, g\u00e2nditorii rom\u00e2ni sau
\ndisipat \u00een comentarii filosofice, \u00een extrac\u021bia
\ns\u00e2mburului metafizic dintr-un fapt de via\u021b\u0103 sau dintr-o
\nperspectivare filosofic\u0103 a unei noi achizi\u021bii \u0219tiin\u021bifice.
\nFilosofia are aceast\u0103 capacitate de a se reinventa \u0219i de a
\nse re\u00eennoi permanent, prin rea\u0219ezarea g\u00e2ndului \u00eenalt \u0219i
\nad\u00e2nc \u00eentr-o mirare mai structurat\u0103 \u0219i mai cuprinz\u0103toare.
\nNu to\u021bi g\u00e2nditorii sunt vizionari, nu to\u021bi propun o
\nviziune despre lume \u0219i despre om \u0219i cred c\u0103 Blaga avea
\ndreptate c\u00e2nd distingea cele dou\u0103 coloane de g\u00e2nditori \u2013
\nuna constituit\u0103 din g\u00e2nditorii cu abilit\u0103\u021bi vizionar-constructive
\ninteresa\u021bi de priveli\u0219tea existen\u021bei ca
\ntotalitate, alta eclectic\u0103, cuprinz\u00e2nd g\u00e2nditorii interesa\u021bi
\ncu prec\u0103dere de problemele omului.
\nDin acest punct de vedere, putem spune c\u0103 Ion
\nPetrovici a fost un g\u00e2nditor eclectic, de\u0219i visa la o mare
\nconstruc\u021bie filosofic\u0103, av\u00e2nd ca axe rectangulare
\nra\u021biunea \u0219i spiritul demiurgic, dou\u0103 paternuri factuale
\ncare ar fi trebuit s\u0103 configureze liniamentele unui
\nsistem de g\u00e2ndire articulat.
\nN-a realizat-o. Lunga deten\u021bie \u00een lag\u0103rele
\ncomuniste, s\u0103n\u0103tatea deteriorat\u0103 \u0219i v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103 i-au
\ntemperat elanul ini\u021bial \u0219i-a conferit prioritate
\nproblemelor de supravie\u021buire. La data eliber\u0103rii din
\n\u00eenchisoare (2 octombrie 1958), dup\u0103 executarea celor
\nzece ani de temni\u021b\u0103 grea \u0219i de tratamente infernale, n-a
\nmai avut elanul \u0219i dispozi\u021bia necesare pentru a conferi o
\ncontinuitate vechilor tenta\u021bii, aceea de a pl\u0103smui o
\nviziune sistemic\u0103. Avea 76 de ani, o s\u0103n\u0103tate \u0219ubrezit\u0103
\n\u0219i purta stigmatul de du\u0219man al poporului \u0219i de fost
\nde\u021binut politic \u2013 dou\u0103 pietre de moar\u0103 ata\u0219ate destinului
\ns\u0103u \u0219i restului de via\u021b\u0103 ce-i mai r\u0103m\u0103sese de parcurs. \u00cen
\nmai 1964, dup\u0103 cunoscuta Declara\u021bie de independen\u021b\u0103 a
\nPartidului Comunist Rom\u00e2n, c\u00e2nd s-a indus iluzia c\u0103 s-a
\nschimbat ceva \u00een \u0219i \u00een politica statului rom\u00e2n, sursa
\nRadu R\u0103dulescu \u2013 unul din cei peste treizeci de turn\u0103tori
\ndistribui\u021bi de securitatea comunist\u0103 pe urmele sale –
\nraporta \u00eentr-o not\u0103 informativ\u0103 c\u0103 avea \u00eenc\u0103 dispozi\u021bie
\npentru lucru intelectual \u0219i nu-\u0219i reprima orgoliul de a
\nar\u0103ta c\u0103 profesorul \u0219i filosoful de alt\u0103 dat\u0103 e acela\u0219i ca
\nintelect de\u0219i are 80 de ani (ACNSAS, dosar 3080, vol.1,
\nfila 53).
\nN-a ar\u0103tat. F\u0103r\u0103 pensie \u0219i cu vederea sl\u0103bit\u0103 \u00eenv\u0103\u021base
\ndin deten\u021bie c\u0103 trebuie s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 cu pu\u021bin \u0219i s\u0103
\nsupravie\u021buiasc\u0103 anonim \u0219i marginalizat \u00een lumea pe
\ncare-o sim\u021bea ostil\u0103 \u0219i indiferent\u0103 la ceea ce reprezenta
\nfilosoful Ion Petrovici.. O singur\u0103 dat\u0103 i s-a oferit
\nprilejul s\u0103 se manifeste public \u2013 la 20 martie 1971, c\u00e2nd
\ns-a omagiat 130 de ani de la na\u0219terea lui Titu Maiorescu
\n\u0219i Casa de Cultur\u0103 Pet\u00f6fi Sandor din Bucure\u0219ti l-a
\ninvitat s\u0103 conferen\u021bieze despre fostul s\u0103u profesor \u0219i
\nmodel de reu\u0219it\u0103 \u00een via\u021b\u0103.
\nAu fost \u0219i intelectuali care l-au ajutat chiar \u0219i \u00een
\nacele condi\u021bii de suspiciune generalizat\u0103 Mihai Gafi\u021ba,
\ndirectorul Editurii pentru literatur\u0103, bun\u0103oar\u0103, i-a propus
\ns\u0103-\u0219i redacteze memoriile risipite prin mai multe lucr\u0103ri
\n\u00eentr-un singur volum pe care l-a contractat contra unei
\nsume destul de generoas\u0103 pentru acea vreme. A\u0219a s-a
\nconvenit asupra volumului memorialistic De-a lungul
\nunei vie\u021bi constituit din comasarea mai multor lucr\u0103ri de
\nmemorii publicate de-a lungul timpului. Ap\u0103rut\u0103 \u00een
\n1968, cartea s-a tras \u00eentr-un tiraj hipopotamic \u0219i-a
\n\u00eensemnat un succes de libr\u0103rie imens. Saturat\u0103 de
\nproletcultism, lumea a luat cu asalt libr\u0103riile pentru a
\nprocura cartea lui Petrovici, c\u0103dea bine, ca o voce
\navizat\u0103 despre trecutul interbelic la care ne raportam ca
\nla un azimut al evolu\u021biei noastre hurducate.
\n\u00cen evaluarea lui Petrovici trebuie avute \u00een vedere
\ntoate ipostazele \u00een care s-a implicat \u0219i care \u00eel pot defini
\nc\u00e2t mai exact. Petru c\u0103 a fost deopotriv\u0103 poet,
\nacademician, dramaturg, orator, parlamentar \u0219i ministru
\n\u00een mai multe guverne.
\nCu mintea sa bine mobilat\u0103 intelectual a avut o
\nascensiune rapid\u0103 \u0219i multe din partidele de dup\u0103
\nR\u0103zboiul \u00centregirii \u0219i-ar fi dorit s\u0103 defileze cu el, mai
\nales dup\u0103 r\u0103sun\u0103torul succes oratoric ar\u0103tat la moartea
\nlui Delavrancea. A cedat, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, greu dar a cedat
\ninsisten\u021belor partidului averescan, dar numai dup\u0103 lungi
\npertract\u0103ri cu Argetoianu, ca trimis personal al lui Al.
\nAverescu.
\nAm f\u0103cut aceast\u0103 introducere mai generoas\u0103 prin
\nbiografia sa, bogat\u0103 \u00een succese de tot felul, tocmai
\npentru a induce ideea c\u0103 o \u00eencadrare corect\u0103 a
\ng\u00e2nditorului \u00eentr-o direc\u021bie filosofic\u0103 consacrat\u0103 trebuie
\ns\u0103 aib\u0103 \u00een vedere toate aceste ipostaze conjuncturale.
\nTrecea drept un g\u00e2nditor cre\u0219tin \u0219i un ap\u0103r\u0103tor al
\ntradi\u021biei \u0219i al dreptei credin\u021be ortodoxe, dar nu s-a
\nstatornicit \u00een curentul tradi\u021bionalist reprezentat de
\nJoseph de Maistre \u0219i de vicontele Du Bonald, cum
\nne-am fi a\u0219teptat de\u0219i ar\u0103ta mare respect fa\u021b\u0103 de
\ng\u00e2ndirea lor. A devenit profesor universitar la 26 de ani
\n\u0219i \u00een lec\u021bia de deschidere a anului universitar din 1905 a
\nprezentat o adev\u0103rat\u0103 profesie de credin\u021b\u0103 privind
\ndirec\u021bia de g\u00e2ndire asumat\u0103 programatic. D-l Petrovici,
\nse spunea \u00eentr-un articol din G\u00e2ndirea (nr.3 din 1942)
\n\u0219i-a trasat cu preciziune liniamentele fundamentale ale
\nunui mod propriu de a privi o problematic\u0103 \u00eemprejurul
\nc\u0103reia a militat de treizeci de ani \u00eencheia\u021bi. Cu
\nclaritatea ce-i este at\u00e2t de fireasc\u0103 d-sa \u0219i-a desemnat
\nviguros \u0219i sigur at\u00e2t profilul spiritual c\u00e2t \u0219i modul
\noriginal \u00een care a \u0219tiut s\u0103 \u00eembine cerin\u021bele ad\u00e2nci ale
\ntradi\u021bionalismului nostru ortodox cu exigen\u021bele majore
\nale ra\u021bionalismului.
\nCred c\u0103 aceast\u0103 combina\u021bie de tradi\u021bionalism \u0219i
\nra\u021bionalism poate fi considerat\u0103 ca una dintre
\nstatorniciile g\u00e2ndirii lui Petrovici, de\u0219i nu lipsesc nici
\nalte nuan\u021be aluvionare preluate din g\u00e2ndirea universal\u0103.
\n\u00centr-un moment poate dificil, mai sublinia autorul de la
\nG\u00e2ndirea, c\u00e2nd sau se sublinia atitudinea strict mistic\u0103
\na drepturilor imprescriptibile ale credin\u021bei, sau se
\nafirmau preten\u021biile lucide ale ra\u021biunii autonome, d-l Ion
\nPetrovici a \u00eencercat \u0219i a izbutit ceea ce noi \u00een\u0219ine am
\n\u00eencercat de a armoniza aceste divergen\u021be \u00eentr-o viziune
\nde integrat\u0103 cuprindere. Este, desigur, una dintre
\ncaracteristicile g\u00e2ndirii filosofice activate de Petrovici \u0219i
\nle vom reg\u0103si deseori \u00een dispunerile sale, inclusiv \u00een
\ncritica filosofiei lui Blaga \u0219i \u00een pozi\u021bionarea sa fa\u021b\u0103 de
\nImaginea Marelui Anonim.
\nSe \u0219tie c\u0103 \u00een centrul viziunii sale filosofice Lucian
\nBlaga a\u0219eza misterul incognoscibil \u0219i Marele Anonim,
\nidentificat de Dumitru St\u0103niloaie \u0219i de al\u021bi intelectuali ca
\nun substitut al divinit\u0103\u021bii biblice, dar cu mai pu\u021bine
\natribute dec\u00e2t cele postulate doctrina teologic\u0103. Reac\u021biile
\nau luat o amploare a\u0219a de mare \u00eenc\u00e2t a \u00eemp\u0103r\u021bit c\u0103rturarii
\nrom\u00e2ni \u00een dou\u0103 tabere antitetice. Una, \u00een frunte cu
\nDumitru St\u0103niloaie, C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i mul\u021bi al\u021bii
\nerau \u00eempotriva lui Blaga, alta, din care mai f\u0103cea parte
\nNoica, Mircea Eliade, D.C. Amz\u0103r \u0219i al\u021bi care luau
\nap\u0103rarea lui Blaga \u0219i subliniau noutatea \u0219i \u00eendr\u0103zneala
\ng\u00e2nditorului de a elabora un sistem de g\u00e2ndire articulat,
\noriginal \u0219i \u00eenchegat. Ion Petrovici, cum se vede, s-a
\nintegrat primei tabere \u0219i-a luat atitudine potrivnic\u0103 fa\u021b\u0103
\nde viziunea filosofului din Lancr\u0103m. Cu c\u00e2\u021biva ani
\n\u00eenainte rostise r\u0103spunsul la Discursul lui Blaga, rostit cu
\nprilejul primirii \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103, dar \u00eentre timp
\nrela\u021bia a evoluat abraziv, iar Petrovici a r\u0103mas al\u0103turi de
\nC. R\u0103dulescu-Motru \u0219i atunci c\u00e2nd Academia Rom\u00e2n\u0103 a
\nredactat o scrisoare de consolare pentru autorul
\nPersonalismului energetic – grav avariat de verbul
\nnecru\u021b\u0103tor al lui Lucian Blaga \u00een cele c\u00e2teva pamflete
\nincendiare. A fost unul dintre semnatari.
\nMai mult, \u00een num\u0103rul 9 din noiembrie 1944 revista
\nG\u00e2ndirea, Petrovici va publica studiul Considera\u021bii
\ncosmogonice consacrat unei critici extrem de acide
\nasupra filosofiei lui Blaga. Ca \u0219i D. St\u0103niloaie, filosoful
\ntecucean este nemul\u021bumit de imaginea conferit\u0103
\nDivinului, c\u0103ruia nu i se mai recunosc \u00eensu\u0219irile
\nconsacrate de doctrina cre\u0219tinismului. Dup\u0103
\nconvingerea sa, n-ar exista nici o imposibilitate din
\npartea Marelui Anonim (confundat cu Divinitatea) s\u0103 se
\nreproduc\u0103 la nesf\u00e2r\u0219it, f\u0103r\u0103 nici o sc\u0103dere de for\u021b\u0103 \u0219i
\nperfec\u021biune. A r fi suficient s\u0103 se cugete pe sine \u0219i orice
\nact de auto cugetare ar fi baza autoreproducerii sale
\naievea. \u00cens\u0103 o atare z\u0103mislire de fiin\u021be egale sau chiar
\nde altele pre pu\u021bin inferioare lui, iar periclita domnia
\nlini\u0219tit\u0103 cu centralismul st\u0103p\u00e2nirii sale. De aceea, de
\nteama unor uzurp\u0103ri posibile el st\u0103vile\u0219te singur for\u021bele
\ncreatoare, \u00eeng\u0103duindu-\u0219i numai reproduceri degradante
\n\u0219i minimalizate.
\n\u00centr-adev\u0103r, Marele Anonim blagian, considerat ca
\nun substitut al Dumnezeului biblic, nu mai de\u021binea
\nacelea\u0219i poten\u021be creatoare cunoscute din textul biblic al
\nFacerii, era obligat s\u0103-\u0219i repudieze actul crea\u021biei din
\nteama de a nu da na\u0219tere altor divinit\u0103\u021bi cu care ar trebui
\ns\u0103 \u00eempart\u0103 puterea. Blaga specula o \u00eenfund\u0103tur\u0103 logic\u0103
\npe care vechii greci o rezolvaser\u0103 prin \u00eencredin\u021barea ei
\nmitologiei. Cronos avea \u0219i aceast\u0103 temere c\u0103 va fi nevoit
\ns\u0103 \u00eempart\u0103 puterea cu propriile sale progenituri, dar
\nnu-\u0219i reprima poten\u021bele creatoare, nu se auto castra, ci
\npur \u0219i simplu \u00ee\u0219i devora propriile odrasle. C\u0103 Rheea \u00eel
\nascunde pe Zeus \u0219i-l salveaz\u0103 de hr\u0103p\u0103re\u021bul s\u0103u tat\u0103 era
\no solu\u021bie, dar Blaga n-o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te, ci prefer\u0103 auto
\ncastrarea.
\nUlterior, p\u0103rintele St\u0103niloaie a revenit asupra
\ncriticilor sale acrite, at\u00e2t de acrite \u00eenc\u00e2t a generat un
\nadev\u0103rat curent de opinie \u00een care s-au prins nu doar
\npreo\u021bi \u0219i institu\u021bii clericale, dar \u0219i mul\u021bi intelectuali de
\nbun\u0103 credin\u021b\u0103. A \u00een\u021beles c\u0103 imaginea divinit\u0103\u021bii poate fi
\ndispus\u0103 \u0219i sub form\u0103 metaforic\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103
\natributele sale cunoscute. R\u0103m\u00e2nea \u00een continuare
\natotputernic, ve\u0219nic \u0219i ubicuu.
\nPetrovici n-a avut aceast\u0103 posibilitate, dar nici n-a
\nrevenit asupra opiniilor sale din vremea c\u00e2nd era
\nministru la Culte \u0219i \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Oricum, atunci c\u00e2nd a
\ncreat catedra de filosofie a culturii la Universitatea din
\nBucure\u0219ti, dup\u0103 modelul celei din Cluj, de\u021binut\u0103 de
\nBlaga, \u0219i-a instituit concurs pentru ocuparea ei Comisia
\nspecial constituit\u0103 a dat c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103 lui Ioan
\nZamfirescu \u0219i nu lui Noica sus\u021binut de Lucian Blaga. Nu
\nsunt dovezi c\u0103 ministrul Petrovici a intervenit pe l\u00e2ng\u0103
\nmembrii comisiei pentru sus\u021binerea lui Ioan Zamfirescu,
\ndar din cadrul comisiei special constituit\u0103, Blaga era
\nsingurul \u00een specialitate \u0219i \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 se pronun\u021be
\nasupra celui mai oportun dintre candida\u021bii prezen\u021bi la
\nconcurs. \u0218i exact opinia lui a fost ignorat\u0103.
\nVorbim \u00eens\u0103 despre dimensiunea cre\u0219tin\u0103 a filosofiei
\nlui Petrovici \u0219i despre tenta\u021bia sa de a-\u0219i structura ideile
\n\u00eentr-un sistem filosofic articulat, chiar dac\u0103 era con\u0219tient
\nc\u0103 vremea sistemelor \u00eencheiate \u0219i \u00eenchise ermetic
\ndevenise \u00eentre timp caduc\u0103 \u0219i de glorie apus\u0103. Cuno\u0219tea
\nfilosofia universal\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelul g\u00e2nditorilor m\u0103run\u021bi,
\nde raft secund \u0219i-ar fi \u0219tiut cum s\u0103 evite imita\u021biile sau
\ninfluen\u021bele.
\nEvident c\u0103 n-a scris-o, dar putem evalua c\u0103 de-ar fi
\nelaborat-o ar fi a\u0219ezat \u00een centrul ei, ca piatr\u0103 unghiular\u0103
\n\u0219i concept fundamental ideile subliminale de Dumnezeu
\n\u0219i de Neant ca premise apriorice care se neag\u0103 \u0219i se
\npresupun reciproc, se pun, se opun \u0219i se compun \u00eentr-o
\nrostogolire cosmogonic\u0103 nesf\u00e2r\u0219it\u0103 gener\u00e2nd existarea
\n\u00een toate atributele ei. \u0218i poate Constantin Micu a sesizat
\nbine c\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care sistemul astfel conceput ar fi
\ntrebuit s\u0103 legitimeze \u0219i un derivat moral, acesta ar fi
\nfost impregnat de ideea de m\u00e2ntuire.
\nConstantin Micu a fost printre cei dint\u00e2i anali\u0219ti care
\na girat aptitudinea sistemic\u0103 a filosofiei lui Petrovici \u0219i
\nfaptul c\u0103 ulterior nu i s-a dat prea mare importan\u021b\u0103 s-a
\ndatorat mai mult pozi\u021biei sale de fost \u0219ef de cabinet al
\nfilosofului, \u00een vremea c\u00e2nd de\u021binea portofoliul
\nMinisterului Culturii Na\u021bionale, ceea ce \u00eel suspecta de
\nobedien\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de \u0219eful s\u0103u, de\u0219i observa\u021biile sale privind
\npremisele unei g\u00e2ndiri sistemice erau pertinente \u0219i pline
\nde substan\u021b\u0103, de con\u021binut. Lucrarea sa Cunoa\u0219tere \u0219i
\nm\u00e2ntuire \u00een problematica filosofic\u0103 a d-lui I.
\nPetrovici publicat\u0103 \u00een 1942 la Tipografia C\u0103r\u021bilor
\nBiserice\u0219ti din Bucure\u0219ti r\u0103m\u00e2ne o abordare referen\u021bial\u0103
\npentru cei interesa\u021bi de liniamentele g\u00e2ndirii celui ce
\nfigura drept alumnul cel mai fidel al lui Maiorescu.
\nPetrovici a cochetat \u0219i el cu metafora, ca \u0219i Blaga pe
\ncare l-a amendat destul de acid pentru asta, pentru c\u0103
\nabordase problemele filosofiei \u00een manier\u0103 metaforizat\u0103,
\n\u0219i nu adopt\u0103 ca premis\u0103 \u0219i punct de pornire triada
\n\u00eentreb\u0103rilor puse de Gorgias din Leontinoi \u2013 dac\u0103 exist\u0103
\nceva, \u00een cazul c\u00e2nd exist\u0103 dac\u0103 poate fi cunoscut, \u00een
\ncazul c\u00e2nd poate fi cunoscut dac\u0103 poate fi comunicat \u2013
\nci de la triada \u00eentreb\u0103rilor puse de Elsa de Brabant din
\nopera Lohengrin a lui Wagner logodnicului s\u0103u care se
\noferise s\u0103 lupte pentru ea – cine e\u0219ti, cum te cheam\u0103 \u0219i
\nde unde vii. De aceea filosofia sa are mai mult o tent\u0103
\ngnoseologic\u0103, dar cunoa\u0219terea nu urmeaz\u0103
\nepistemologia obi\u0219nuit\u0103, ci se converte\u0219te \u00een reflec\u021bie
\nteologic\u0103, iar reflec\u021bia teologic\u0103 se \u00eempline\u0219te \u00een ideea
\nde m\u00e2ntuire, de \u00eenfr\u00e2nare a instinctelor care
\nposibilizeaz\u0103 p\u0103catul. Ra\u021biunea uman\u0103 lupt\u0103 cu natura,
\ncu natura uman\u0103, cu instinctele, nicidecum cu
\ndivinitatea. \u00cen timp ce toate celelalte fiin\u021be se adaptau
\nnaturii \u0219i desf\u0103\u0219urau o activitate conform\u0103 scopurilor
\nei, omul apare pentru a opri roata lumii pe loc \u0219i a o
\nface s\u0103 se \u00eenv\u00e2rteasc\u0103 \u00eentr-un sens opus direc\u021biei ei
\nnaturale. Oriunde omul apare \u00een istorie, apare ca
\ndesf\u0103\u0219ur\u00e2nd o activitate opus\u0103 ordinii fizice a naturii
\n(Op. cit, p.12)
\n\u0218i mai spune ceva Constantin Micu: Drama Elsei de
\nBrabant este drama din totdeauna a sufletului uman
\n\u00eensetat de a p\u0103trunde dincolo de v\u0103lul aparen\u021belor
\n(Ibidem, p. 13). \u00cen\u021belegem c\u0103 toat\u0103 zbaterea lui Petrovici
\na fost \u00eendreptat\u0103 \u00een direc\u021bia legitim\u0103ri ra\u021biunii \u00een efortul
\nei de a \u00een\u021belege natura ce i-a fost h\u0103r\u0103zit\u0103 prin actul
\nbiblic al Facerii, al armoniei \u0219i al Creatorului care a
\ngenerat-o. Era un filon \u0219i un ghem problematic din care
\nse putea desf\u0103\u0219ura firele unui sistem de g\u00e2ndire articulat
\npe care Petrovici n-a mai avut r\u0103gazul s\u0103-l desf\u0103\u0219oare \u00een
\n\u00eentregime. Ceea ce putem desprinde din opera
\nfilosofului sunt doar semne \u0219i indicii disparate despre
\nceea ce urmau s\u0103 fie puse \u00een rost \u0219i \u00een dispuneri
\ncomplexe \u0219i structurate.<\/p>\n


\nRodica DASC\u0102LU<\/strong><\/p>\n

dubl\u0103 oglindire<\/strong><\/p>\n

\u00ee\u0219i poart\u0103 \u00eempreun\u0103 grijile,
\num\u0103r l\u00e2ng\u0103 um\u0103r se roag\u0103,
\n\u00ee\u0219i vorbesc privindu-se \u00een ochi.
\n\u00een jurul lor e at\u00e2ta pace \u00eenc\u00e2t
\niubirea se propag\u0103 \u00een
\nunde generoase.<\/p>\n

Dumnezeu \u00eemi a\u0219az\u0103
\n\u00een fa\u021b\u0103 o oglind\u0103.
\npare a fi crea\u021bia unui regizor
\ndestinat\u0103 spectatorului
\npentru a se vedea.<\/p>\n

inspir\u00e2ndu-m\u0103,
\nsparg pojghi\u021ba fragil\u0103
\na aparen\u021belor. nu sunt mereu
\nmul\u021bumit\u0103 de ceea ce descop\u0103r.
\ndrumul care \u00eencepe e f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere.<\/p>\n


\nechilibru<\/strong><\/p>\n

realizez limita efemerului echilibru.
\nnu exist\u0103 pericolul desprinderii,
\nrisipirea l\u0103untric\u0103 \u00eencetine\u0219te.<\/p>\n

devin con\u0219tient\u0103 de puterea cuv\u00e2ntului.<\/p>\n

omul \u00eent\u00e2lnit, experien\u021ba tr\u0103it\u0103,
\ncartea asupra c\u0103reia m\u0103 aplec trezesc
\nlumi adormite, pl\u0103smuindu-mi fiin\u021ba.<\/p>\n

pe m\u0103sur\u0103 ce pa\u0219ii alearg\u0103 \u00een exterior
\n\u00eemi \u00eensu\u0219esc un alt fel de a vedea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Roxana Mihaela CONSTANTINESCU \u0218i-n tribunal po\u021bi da de poezie\u2026 S\u0103li gri, pere\u021bi \u00eemb\u00e2csi\u021bi de praf peste tot. Clan\u021be zorn\u0103ind \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11479"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11479"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11479\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11481,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11479\/revisions\/11481"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11479"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11479"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11479"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}