{"id":11470,"date":"2020-10-20T10:16:26","date_gmt":"2020-10-20T07:16:26","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11470"},"modified":"2020-10-20T10:16:26","modified_gmt":"2020-10-20T07:16:26","slug":"de-ai-nostri-grigore-radu-stanescu-o-istorie-a-rimnicului-sarat-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11470","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Radu St\u0103nescu – O istorie a R\u00eemnicului S\u0103rat (2)"},"content":{"rendered":"

\"\"

A\u0219ezarea geografic\u0103<\/strong><\/p>\n

Ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat se desf\u0103\u0219oar\u0103, pe ambele maluri ale r\u00e2ului cu acela\u0219i nume, pe o suprafa\u021b\u0103 de 5204 ha, \u00eentr-o zon\u0103 ce face trecerea de la c\u00e2mpie la dealurile subcarpatice, beneficiind, \u00eenc\u0103 din vechi timpuri, de o re\u021bea de drumuri comerciale ce l-au legat de principalele ora\u0219e ale Munteniei \u0219i Moldovei \u0219i, care, i-au hot\u0103r\u00e2t \u00een mod cert dezvoltarea sa, \u00een timp, ca t\u00e2rg, ora\u0219, iar \u00een zilele noastre localitate \u00een plin proces de rea\u0219ezare a statutului s\u0103u administrativ-teritorial, al c\u0103rui num\u0103r de locuitori este de aproximativ 45000.
\nOra\u0219ul este situat la 45\u00b023\u2019 latitudine nordic\u0103 \u0219i 27\u00b003\u2019 longitudine estic\u0103.
\nExamin\u00e2nd mai de aproape a\u0219ezarea R\u00eemnicului S\u0103rat se impun trei constat\u0103ri.
\n\u00cen primul r\u00e2nd c\u0103 ora\u0219ul se afl\u0103 pe cursul inferior al r\u00e2ului, pe un platou aproape neted \u00een st\u00e2nga lui, iar \u00een dreapta r\u00e2ul este str\u0103juit de dealurile comunei Valea R\u00eemnicului.
\nA doua constatare este c\u0103 ora\u0219ul, a\u0219ezat la confluen\u021ba c\u00e2mpiei cu zona dealurilor subcarpatice bogat\u0103 \u00een livezi, vii \u0219i p\u0103duri, a beneficiat din plin de pe urma acestora \u00een dezvoltarea sa economic\u0103 \u0219i comercial\u0103; to\u021bi s\u0103tenii din comunele de deal \u0219i de munte g\u0103siser\u0103 mai lesnicioas\u0103 calea de deplasare pe firul V\u0103ii R\u00eemnicului, de a comercializa produsele \u0219i de a se aproviziona cu cele necesare uzului casnic \u00een t\u00e2rgul R\u00eemnicului, dec\u00e2t a trece mun\u021bii Ia Bra\u0219ov.
\nA treia constatare este tot \u00een leg\u0103tur\u0103 cu drumurile comerciale. Principalul drum transversal al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti mergea pe sub dealuri unind T\u00e2rgul Jiului cu R\u00eemnicu V\u00e2lcea, trecea apoi prin Curtea de Arge\u0219, C\u00e2mpulung Muscel, T\u00e2rgovi\u0219te, T\u00e2rg\u0219or, Buz\u0103u, R\u00eemnicu S\u0103rat \u0219i atingea grani\u021ba Moldovei la Milcov.<\/p>\n


\nC\u0102ILE DE ACCES<\/strong><\/p>\n

Ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat este accesibil, at\u00e2t pe \u0219osea, c\u00e2t \u0219i pe calea ferat\u0103, beneficiind de bune leg\u0103turi cu cele mai importante localit\u0103\u021bi din jude\u021bele \u00eenvecinate.
\nPe calea ferat\u0103, este la distan\u021ba de 162 km. de Bucure\u0219ti, 102 km. de Ploie\u0219ti, 58 km. de M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, 141 km. de Bac\u0103u, 286 km. de Suceava \u0219i 247 km. de Ia\u0219i.
\nPrincipalele c\u0103i rutiere:
\nD. N. 2 \u0219i E 20. Bucure\u0219ti-Buz\u0103u-Foc\u0219ani- Bac\u0103u-Suceava trece \u0219i prin R\u00eemnicu S\u0103rat, care se g\u0103se\u0219te la 142 km. de Bucure\u0219ti, 136 km. de Bac\u0103u \u0219i 290 km. de Suceava.
\nD. N. 20 \u2014 R\u00eemnicu S\u0103rat-Br\u0103ila-Tulcea; trecerea peste Dun\u0103re, Br\u0103ila-Sm\u00e2rdan, cu bacul. Distan\u021be: 80 km. de Br\u0103ila, 98 km. de M\u0103cin, 137,3 km. de Isaccea \u0219i 172 km. de Tulcea.
\nTotodat\u0103, dispun\u00e2nd de o re\u021bea dens\u0103 de drumuri locale modernizate, ora\u0219ul asigur\u0103 accesul spre cele mai importante localit\u0103\u021bi ale jude\u021bului Buz\u0103u, precum \u0219i spre unele obiective de interes turistic.
\nDintre itinerarele ce prezint\u0103 interes deosebit enumer\u0103m: R\u00eemnicu S\u0103rat\u2014Balta Alb\u0103 (25 km.); R\u00eemnicu S\u0103rat\u2014Buda-Bisoca (56 km.) \u0219i R\u00eemnicu S\u0103rat-Dumbr\u0103veni-Dragosloveni (23 km).
\nA\u0219ezarea sa la r\u0103sp\u00e2ntia unor drumuri spre c\u00e2teva din cele mai importante centre industriale, economice \u0219i culturale ale \u021b\u0103rii (Bucure\u0219ti, Ploie\u0219ti, Bac\u0103u, Ia\u0219i, Gala\u021bi \u0219i Br\u0103ila), precum \u0219i trecutul s\u0103u de lupt\u0103 \u0219i mai ales efortul constructiv, de-a dreptul impresionant, al locuitorilor, fac din ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat un posibil punct de atrac\u021bie pentru turi\u0219ti.<\/p>\n


\nClima<\/strong><\/p>\n

Fiind a\u0219ezat la margine de c\u00e2mpie, ora\u0219ul are o clim\u0103 ce se caracterizeaz\u0103 printr-o reparti\u021bie relativ uniform\u0103 a tuturor elementelor. Temperaturile medii anuale \u0219i cele ale anotimpurilor de prim\u0103var\u0103, var\u0103 \u0219i toamn\u0103 sunt mai mari dec\u00e2t \u00een regiunea de dealuri \u0219i de munte.
\nPrecipita\u021biile \u00eenregistreaz\u0103 valori sub 400 mm anual. Fenomenele de iarn\u0103 au o durat\u0103 redus\u0103, iar stratul de z\u0103pad\u0103 este instabil \u0219i discontinuu.
\nTrecerile de la iarn\u0103 la var\u0103 sunt aproape bru\u0219te, desprim\u0103v\u0103rarea fiind timpurie.
\nTemperatura cea mai ridicat\u0103 a fost atins\u0103 \u00een luna august 1951 (39\u00b0 C), iar cea mai sc\u0103zut\u0103 \u00een februarie 1940 (-26\u00b0 C).
\nV\u00e2ntul este, \u00een general, predominant din pre vest. Uneori, iarna, bate dinspre est criv\u0103\u021bul.<\/p>\n


\nHidrografia<\/strong><\/p>\n

Al doilea r\u00e2u ca m\u0103rime, ce str\u0103bate o parte din jude\u021bul Buz\u0103u, este R\u00eemnicu S\u0103rat. Acesta, \u00een lungime de 139,5 km., izvor\u0103\u0219te din Muntele Furu, de la altitudinea de 1310 m., str\u0103bate depresiunea subcarpatic\u0103 Neculele, de unde prime\u0219te numeroase izvoare cloro-sodice (Motn\u0103u, P\u0103curi etc.), intr\u0103 \u00een Depresiunea subcarpatic\u0103 a Dumitre\u0219tilor, unde media c\u0103derii este de 33 m km., str\u0103bate Poarta de la Buda primind un singur torent Izvorul Pietrelor, iar \u00een dreptul ora\u0219ului R\u00eemnicu S\u0103rat prime\u0219te \u00eenc\u0103 un afluent piemontan, Greb\u0103nu dup\u0103 care r\u00e2ul str\u0103bate lene\u0219 C\u00e2mpia R\u00eemnicului, ab\u0103t\u00e2ndu-se treptat spre nord. Debitul mediu multianual este de 17,7 m3\/s. \u00een vara anului 1987 albia r\u00e2ului secase complet datorit\u0103 temperaturii foarte ridicate \u0219i a lipsei prelungite de precipita\u021bii.
\nSub raport termic valorile medii lunare cele mai ridicate ale r\u00e2ului R\u00eemnicu S\u0103rat au fost \u00eenregistrate \u00een lunile iulie 19\u00b0 C \u0219i august 18\u00b0 C, iar cele mai cobor\u00e2te \u00een ianuarie 0,2\u00b0C \u0219i februarie 0,4\u00b0 C.
\n\u00cen aval de R\u00eemnicu S\u0103rat r\u00e2ul \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te afluen\u021bii din dreapta, colect\u00e2nd de pe st\u00e2nga p\u00e2r\u00e2ul Co\u021batcu \u00een care \u00ee\u0219i vars\u0103 apele Voetinul cu Balta Voetinu, Cire\u0219ul \u0219i Slimnicul.
\nDe\u0219i mai pu\u021bin cunoscut\u0103 \u0219i cercetat\u0103, Valea R\u00eemnicului \u00ee\u0219i dezv\u0103luie cu d\u0103rnicie frumuse\u021bile sale a\u0219tept\u00e2ndu-\u0219i vizitatorii.<\/p>\n


\nVegeta\u021bia \u0219i Flora<\/strong><\/p>\n

Vegeta\u021bia R\u00eemnicului S\u0103rat \u0219i a zonelor din imediata sa apropiere este bogat\u0103 \u0219i, \u00een mare m\u0103sur\u0103, cercetat\u0103 de botani\u0219ti. Se cunosc c\u00e2teva sute de specii \u00een majoritatea lor specifice stepei. Lunca R\u00e2mnicului are \u00een alc\u0103tuire specii cu lemnul moale cum sunt s\u0103lciile (Salix alb, S. fragilis \u0219.a.), plopii (Populus alba, P. nigra), precum \u0219i unii arbu\u0219ti ca s\u00e2ngerul, lemnul c\u00e2inesc, curpenul de p\u0103dure (Climatis vitalba), hameiul (Humulus lupulus), murul de miri\u0219te (Rubus caesius) \u0219.a.
\nPrim\u0103vara de timpuriu, cu mult \u00eenainte de apari\u021bia frunzi\u0219ului, \u00eenfloresc ghioceii, br\u00e2ndu\u0219a galben\u0103 (Cracus moesiacus), brebeneii, viorelele, apoi mai t\u00e2rziu n\u0103prasnicul, vinari\u021ba \u0219.a.
\nNu lipsesc muscineele, ferigile \u0219i ciupercile.
\nPrezen\u021ba s\u0103r\u0103turilor cu vegeta\u021bia caracteristic\u0103 se face observat\u0103 pe ambele maluri ale R\u00eemnicului S\u0103rat. \u00cent\u00e2lnim aici specii din familia Gramineae, Cyperaceae, Leguminosac \u0219i Compositac.
\nSuprafe\u021bele \u00eentinse din c\u00e2mpie \u0219i \u00een zona de dealuri sunt cultivate cu gr\u00e2u, porumb, cartofi, leguminoase, plante industriale \u0219i furajere, iar viile alc\u0103tuiesc o adev\u0103rat\u0103 cunun\u0103 a ora\u0219ului, p\u0103trunz\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een interiorul lui.<\/p>\n


\nFauna<\/strong><\/p>\n

Fauna din \u00eemprejurimile R\u00eemnicului S\u0103rat nu prezint\u0103 specii caracteristice, dar ea este divers\u0103 \u0219i alc\u0103tuie\u0219te un veritabil tablou ecologic \u0219i cinegetic.
\n\u00cen p\u0103durile de fag \u0219i de stejar de pe dealurile din apropierea ora\u0219ului pot fi \u00eent\u00e2lni\u021bi porcii mistre\u021bi (Sus scrofa), lupi (Cani\u0219 lupus), vulpi (Cani\u0219 vulpes) \u0219i uneori c\u0103prioare (Capreolus capreolus), care, parc\u0103 sim\u021bindu-se ocrotite de lege, ies \u00cen grupuri din p\u0103duri p\u00e2n\u0103 \u00een largul c\u00e2mpiei \u00eenverzite.
\n\u00cen zona dealurilor \u0219i c\u00e2mpiilor s\u0103l\u0103\u0219luiesc iepurii de c\u00e2mp, pop\u00e2nd\u0103ul, h\u00e2rciogul \u0219i c\u00e2rti\u021ba.
\nPrim\u0103vara \u0219i vara, paji\u0219tile colinelor \u0219i c\u00e2mpia, bogate \u00een flor\u0103, \u00ee\u0219i \u00eentregesc peisajul cu zborul numeroaselor specii de fluturi (Hamearis lucina, Scoliantides-orion, Apatura ilia clytic, Lasimonata Fravia, Fabriciana adippe etc.) \u0219i \u201econcertul” insectelor at\u00e2t de bine cunoscute: greierul \u0219i cosa\u0219ul.
\nDin lumea p\u0103s\u0103rilor \u00eent\u00e2lnim aici cioc\u00e2rlia, privighetoarea, cucul, vrabia, r\u00e2ndunica, pi\u021bigoiul, turturica, fluierarul etc., iar pe lacurile Balta Alb\u0103 \u0219i Amara pot fi v\u0103zute lebede \u0219i ra\u021be pestri\u021be.
\nR\u00e2ul R\u00eemnicu S\u0103rat nu este bogat \u00een faun\u0103 ihtiologic\u0103. \u00cen schimb lacurile Balta Alb\u0103 \u0219i Amara sunt populate cu specii de crap (Cyprinus carpio) \u0219i caras (Carassius carassius).
\nVarietatea reliefului \u0219i a bog\u0103\u021biei faunistice a V\u0103ii R\u00eemnicului ofer\u0103 condi\u021bii favorabile practic\u0103rii v\u00e2n\u0103toarei \u0219i pescuitului sportiv.<\/p>\n


\nSolurile<\/strong><\/p>\n

Constitu\u021bia solului r\u00eemnicean la sud-vest, unde trecerea de la c\u00e2mpie la Subcarpa\u021bi se face aproape pe nesim\u021bite, este alc\u0103tuit mai \u00eent\u00e2i dintr-un piemont de acumulare constituit din pietri\u0219uri \u0219i nisipuri dispuse monoclinal (piemontul R\u00eemnicului) \u0219i apoi printr-un glacis care \u00eembrac\u0103 adesea caracter de eroziune \u0219i par\u021bial de acumulare.
\nPiemontul urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0103l\u021bimea de 300-400 m., \u00eembin\u00e2ndu-se cu v\u00e2rfurile subcarpatice, pe c\u00e2nd glacisul \u00eencepe aproximativ de la altitudinea de 250 m. \u00een jos. \u00cens\u0103 cea mai \u00eentins\u0103 suprafa\u021b\u0103 a ora\u0219ului are solul constituit din sedimente moi, domin\u00e2nd la suprafa\u021b\u0103 forma\u021biunile loessoide; aluviunile \u0219i chiar nisipurile, iar \u00een ad\u00e2ncime argilele \u0219i pietri\u0219urile.
\nDin loess sau lut s-au fabricat olanele pentru aduc\u021biunea apei \u00een ora\u0219 \u00een urm\u0103 cu un secol, iar din lut amestecat cu nisip s-au confec\u021bionat c\u0103r\u0103mizile; exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een vestul ora\u0219ului un cartier numit Zidari \u0219i o strad\u0103 \u00een estul lui. aproape de malul R\u00eemnicului, cu numele C\u0103r\u0103midari. Majoritatea c\u0103r\u0103mid\u0103riilor, ca \u0219i a gropilor de nisip \u0219i pietri\u0219, au fost pe malul st\u00e2ng ai R\u00eemnicului, \u00een vestul \u0219i estul ora\u0219ului. R\u00eemnicenii au avut la \u00eendem\u00e2n\u0103, dintotdeauna, materiale de construc\u021bie ‘diverse \u0219i suficiente.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cadrul natural A\u0219ezarea geografic\u0103 Ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat se desf\u0103\u0219oar\u0103, pe ambele maluri ale r\u00e2ului cu acela\u0219i nume, pe o suprafa\u021b\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11450,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11470"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11470"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11470\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11471,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11470\/revisions\/11471"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11450"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11470"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11470"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11470"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}