{"id":11448,"date":"2020-10-19T14:11:03","date_gmt":"2020-10-19T11:11:03","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11448"},"modified":"2020-10-19T14:13:25","modified_gmt":"2020-10-19T11:13:25","slug":"de-ai-nostri-grigore-radu-stanescu-o-istorie-a-rimnicului-sarat1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11448","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! &#8211; Grigore Radu St\u0103nescu &#8211; O istorie a R\u00eemnicului S\u0103rat(1)"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/stanescu-e1553764816105.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-7754 lazyload\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/stanescu-267x300.jpg\" alt=\"\" width=\"267\" height=\"300\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 267px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 267\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-7754\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/stanescu-267x300.jpg\" alt=\"\" width=\"267\" height=\"300\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n<strong>Predoslovie&#8230; la truda altuia<\/strong><br \/>\n<em>Cine nu-\u0219i cunoa\u0219te trecutul, piere; cine \u0219i-l ignor\u0103 trebuie s\u0103 piar\u0103.<\/em><br \/>\n<strong>Karl Jaspers<\/strong><\/p>\n<p>Din principiu nu pun pre\u021b pe \u201eintroducerile\u201d sau pe \u201ecuvintele \u00eenainte&#8221; ale lucr\u0103rilor care se public\u0103. Le consider un fel de Jignire adus\u0103 acestor mig\u0103loase trude de a aduna material faptic, de a-l \u201esistematiza\u201d \u0219i apoi de a-l \u00eembr\u0103ca \u00een ni\u0219te \u201estraie\u201d stilistice fluente, concise \u0219i agreabile; ceea ce &#8211; sincer vorbind este la fel de greu de \u00eemplinit ca \u0219i colectarea de fapte \u0219i de date. O atare trud\u0103 se sus\u021bine singur\u0103 ; sau nu se sus\u021bine \u0219i atunci nici m\u0103car o \u201eprefa\u021b\u0103\u201d iscusit\u0103 n-o mai poate \u201esalva\u201d. \u00cen acest context m\u0103rturisesc \u00eentocmirea acestei predoslovii&#8230; f\u0103r\u0103 a fi citit opusul.<br \/>\nPentru ce scriu, totu\u0219i, s-ar putea s\u0103 fiu \u00eentrebat? Pentru om-autor \u0219i mai pu\u021bin de ce-a scris. \u00cei cunosc str\u0103daniile pe ogorul scriiturii destinat\u0103 altora &#8211; de o bun\u0103 vreme &#8211; care se m\u0103soar\u0103 \u00een ani, cu unitatea conven\u021bional\u0103 a zecilor, l-am apreciat totdeauna consecventa, talentul creator-imaginativ \u0219i disponibilitatea de a \u00eenfrumuse\u021ba banalul cotidian \u0219i de a-l oferi apoi, amatorului de tihn\u0103 sufleteasc\u0103, \u0219i sub&#8230; fa\u021ba nev\u0103zut\u0103 a \u201emai-greu-vizibilului&#8221;.<br \/>\nVibreaz\u0103 armonios, ampla, subtil \u0219i totu\u0219i clar, la chem\u0103rile existentei funciare, ceea ce-l apropie oarec\u00e2t de \u201etr\u0103irismul\u201d quasi-vetust, iar \u00een plan filozofic \u00eel aliniaz\u0103 \u00een preajma \u201eexisten\u021bialismului&#8221;, quasi-anarhic, care ne place \u00eenc\u0103&#8230; altfel nu l-am invoca at\u00e2t de des, chiar \u0219i numai pentru a-l \u201edescalifica\u201d. Mai mult dec\u00e2t pentru orice altceva, am r\u0103spuns cu pl\u0103cere dorin\u021bei autorului de a-i \u201e prezenta\u201d opusul, pentru onestitatea de a-l fi intitulat \u201eO istorie &#8230;\u201d, Nu dore\u0219te, \u0219i nici nu pe\u021be\u0219te, utopia istoriei absolute \u0219i exhaustive. Ofer\u0103 cititorului doar opinia domniei sale despre trecutul \u0219i prezentul urbei de care se simte legat \u0219i \u201eobligat\u201d si-i exploreze r\u0103d\u0103cinile \u00een timp. Nu ofer\u0103 \u201eistorie\u201d ci doar \u201eo istorie\u201d, fiindc\u0103 \u0219tie c\u0103 triada isterie- obiectivitate-adev\u0103r r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i o utopie&#8230; subcultural\u0103 \u0219i eminamente demagogic\u0103. S\u0103p\u00e2nd \u00een zgura trecutului-cu inten\u021bia de a-l prezenta contemporanilor &#8211; nu ne putem sustrage de sub inciden\u021ba unui \u201eciclu de \u0219apte capcane, de pi urma c\u0103rora&#8230; min\u021bim prin eroare sau premeditat. Prima este eroarea reduc\u021biei, prin care lu\u0103m \u201etotul\u201d faptic, doar o parte, pe care o alegem noi cu preferin\u021bele noastre. A doua este eroarea simplific\u0103rii prin care cobor\u00e2m problematica antamat\u0103 la nivel arhetipal-primitiv, folosind c\u0103r\u0103ri b\u0103t\u0103torite, dup\u0103 legea lui ,,e bine ce e suficient\u201d&#8230; de\u0219i mediocru. A treia este eroarea genetic\u0103, prin care acord\u0103m prioritate op\u021bional\u0103 ordinii cronologice a producerii fenomenelor, nu evalu\u0103rii calitative ierarhizante. A patra eroare este eroarea obiectivist\u0103, prin care aplic\u0103m rigid ra\u021bionalismul cartezian la logica istoriei \u0219i a condi\u021biei ontice, cu riscuri imprevizibile. A cincea este eroarea subiectivist\u0103, prin care confund\u0103m evenimentul cu condi\u021biile \u00een care s-a produs. A \u0219asea este eroarea relativist\u0103, prin care substituim motiva\u021bia istoric\u0103 cu standardele culturale contemporane. A \u0219aptea este eroarea pragmatismului formalist, prin care for\u021b\u0103m orice utopie s\u0103 vibreze la unison cu mult doritul ,,adev\u0103r istoric\u201d. Pentru c\u0103 a \u0219tiut s\u0103 se fereasc\u0103 de ispita acestor capcane \u0219i nu a fost tentat de pre\u021biozitatea de a-\u0219i denumi opusul ,, istorie\u201d, ci doar ,,o istorie\u201d, g\u0103sesc de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 afirm c\u0103 domnul Grigore St\u0103nescu aduce un bine-venit serviciu ora\u0219ului, a c\u0103rui cea de a 555-a aniversare o cinste\u0219te cu aportul s\u0103u intelectual ,dar \u0219i afectiv.<br \/>\nCe anume a a\u0219ternut \u00een paginile care urmeaz\u0103, vom aprecia \u00eempreun\u0103; dumneavoastr\u0103 cititorii \u0219l eu, semnatarul predosloviei, dup\u0103 ce vom fi parcurs \u201ecolec\u021bia\u201d sa de date, oameni, sentimente fi evalu\u0103ri personale, despre ce&#8230; \u0219i cum&#8230; au fost multe, pe aceste meleaguri. \u00eel felicit c\u0103 a evitat \u201ecalea de mijloc\u201d &#8211; care de fapt &#8211; nici nu exist\u0103, atunci c\u00e2nd a selectat evoc\u0103rile de care aminte\u0219te. Lep\u0103d\u00e2nd lin\u021boliul perfid al confuziilor premeditate, se cade s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 aceast\u0103 \u201ecale de mijloc\u201d, aceast\u0103 \u201eechidistan\u021b\u0103\u201d fa\u021b\u0103 de oameni \u0219i evenimente, este o fic\u021biune. \u00een ad\u00e2ncurile ei&#8230; este doar mediocritate, duplicitate \u0219i la\u0219itate, toate trei \u201econdimentate\u201d \u0219i cu imoralitate. Oameni fiind&#8230; ne place, sau nu ne place, ceva; indiferen\u021ba este marea minciun\u0103 a i(a)moralit\u0103\u021bii contemporane&#8230; \u0219i nu numai. Cu aceste garan\u021bii, s\u0103 \u00eentoarcem fila \u0219i s\u0103 purcedem a afla&#8230; ceea ce \u00eenc\u0103 nu \u0219tim, sau ceea ce am uitat&#8230; despre urbea \u00een care vie\u021buim \u0219i care \u201evie\u021buie\u0219te\u201d de 555 de ani.<br \/>\n<em>Aprilie 1994<br \/>\ndr. Mircea V. HOMESCU<\/em><\/p>\n<p><strong>Partea \u00eent\u00e2i<\/strong><\/p>\n<p><strong>Ce s-a scris mai de seam\u0103 despre istoria R\u00eemnicului S\u0103rat<\/strong><\/p>\n<p>De ce \u201eO istorie a R\u00eemnicului S\u0103rat&#8221;? R\u0103spunsul nu e greu de dat. Autorul acestei lucr\u0103ri, cercet\u00e2nd multe izvoare \u0219i documente despre istoria ora\u0219ului, unde a v\u0103zut lumina zilei, \u00een care tr\u0103ie\u0219te \u0219i munce\u0219te \u0219i pe care-l iube\u0219te, crede c\u0103, deocamdat\u0103 istoria ora\u0219ului R\u00eemnicu S\u0103rat nu poate fi scris\u0103, deoarece, probabil, mai sunt \u00eenc\u0103 documente nedescoperite \u0219i necercetate privitoare la istoria acestui ora\u0219.<br \/>\nDe aceea a optat pentru acest generic \u201eO istorie a R\u00eemnicului S\u0103rat&#8221;, poate \u0219i cu g\u00e2ndul, nem\u0103rturisit, p\u00e2n\u0103 acum, de a stimula \u0219i pe al\u021bii \u00een a \u00eentreprinde asemenea \u00eencerc\u0103ri de natur\u0103 s\u0103 informeze cu date istorice, social-politice, economice \u0219i culturale, pe r\u00eemniceanul dornic s\u0103 cunoasc\u0103, fire\u0219te, c\u00e2t mai multe despre ora\u0219ul \u00een care tr\u0103ie\u0219te \u0219i munce\u0219te, la a c\u0103rui dezvoltare \u0219i-a adus obolul de trud\u0103 \u0219i suferin\u021b\u0103.<br \/>\nC\u00e2\u021bi \u0219tiu, de pild\u0103, printre altele, c\u0103 Matei Eminovici, fratele poetului nostru na\u021bional, \u0219i-a satisf\u0103cut serviciul militar \u00een garnizoana R\u00eemnicu S\u0103rat \u00een deceniul nou\u0103 al secolului al XIX-lea?<br \/>\nDespre ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat s-a scris relativ pu\u021bin. Am scris \u0219i noi, rom\u00e2nii, care voiam s\u0103 facem cunoscut\u0103 genera\u021biei actuale \u0219i genera\u021biilor viitoare, istoria sa veche \u0219i zbuciumat\u0103, dar \u0219i str\u0103inii, care \u00een calitate de secretari ai soliilor poloneze, c\u0103l\u0103tori turci \u0219i italieni, au z\u0103bovit c\u00e2teva ceasuri sau zile pe meleagurile acestui ora\u0219 \u00een trecere spre \u0219i din capitala \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, Bucure\u0219tii.<br \/>\nO interesant\u0103 monografie despre ora\u0219ul R\u00eemnicu S\u0103rat, cu limitele dar \u0219i calit\u0103\u021bile ei, o dator\u0103m colec\u021bionarului \u0219i omului de cultur\u0103 Octavian Mo\u0219escu, tip\u0103rit\u0103 \u00een anul 1931.<br \/>\nDespre ora\u0219ul nostru au scris Nicolae Iorga \u00een ,,Drumuri \u0219i ora\u0219e din Rom\u00e2nia&#8221;, ed. a-II-a, 1915, capitolul \u201eR\u00eemnicu S\u0103rat&#8221;, Mihai Tican Rumano \u00een \u201eHoin\u0103rind prin \u021bar\u0103\u201d, capitolul \u201eR\u00eemnicu S\u0103rat&#8221; \u0219i Ion S\u0103ndulescu \u00een articolul: \u201eV. Cristoforeanu. Conferin\u021ba d-lui institutor Ghi\u021b\u0103 Niculescu&#8221;, ap\u0103rut \u00een ,,Gazeta liber\u0103\u201d din R\u00eemnicu S\u0103rat, la 18 martie 1936.<br \/>\nC\u0103l\u0103torii str\u0103ini care au scris despre R\u00eemnicu S\u0103rat au fost men\u021biona\u021bi \u00een cuprinsul lucr\u0103rii al\u0103turi de informa\u021biile date de ei.<br \/>\nEvocatoare, pline, de o discret\u0103 melancolie sunt \u0219i amintirile scriitorului Octavian Mo\u0219escu, str\u00e2nse \u00een volumele: ,,Vitralii\u201d (1971), ,,Oaspe\u021bi de alt\u0103 dal\u0103\u201d (1972) \u0219i ,,Alte vitralii\u201d (1973).<br \/>\nTot aici, trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m sintezele concise din monografia ,,Jude\u021bul Buz\u0103u\u201d, de Posea Gr. \u0219i lelenicz M. (1971), ghidul ,,Siret-Bucure\u0219ti\u201d (1971), Dic\u021bionarul enciclopedic rom\u00e2n, voi. 4. (1962) \u0219i Mic dic\u021bionar enciclopedic (1971).<br \/>\nO \u00eencercare monografic\u0103, aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een manuscris, a riscat \u0219i profesorul pensionar Gh. Buz\u0103ianu, fost director al Muzeului R\u00eemnicu S\u0103rat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1966.<br \/>\nInteresant este \u0219i manuscrisul \u201eRetrospectiv\u0103 r\u00eemnicean\u0103\u201d, apar\u021bin\u00e2nd animatorului cultural Matinc\u0103 Costea.<br \/>\nLucrarea de fa\u021b\u0103, spre deosebire de monografia din anul 1931, este mai bogat\u0103 \u00een informa\u021bii, ea viz\u00e2nd, cvasitotalitatea domeniilor social-politice, economice \u0219i culturale \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, istoria \u0219i geografia acestei a\u0219ez\u0103ri \u00een dinamica ei, adesea, insignifiant\u0103 \u0219i contradictorie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Predoslovie&#8230; la truda altuia Cine nu-\u0219i cunoa\u0219te trecutul, piere; cine \u0219i-l ignor\u0103 trebuie s\u0103 piar\u0103. Karl Jaspers Din principiu nu<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11450,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11448"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11448"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11453,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11448\/revisions\/11453"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11450"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}