{"id":11423,"date":"2020-10-17T20:02:46","date_gmt":"2020-10-17T17:02:46","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11423"},"modified":"2020-10-17T20:02:46","modified_gmt":"2020-10-17T17:02:46","slug":"spatii-culturale-nr-72-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11423","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 72 (6)"},"content":{"rendered":"

Codru\u021ba VANCEA<\/strong>
\n\"\"

1. Gr\u0103dina minunat\u0103<\/strong><\/p>\n

e ziua \u00een care am
\nparfum de migdale \u00een
\nm\u00e2inile goale
\n\u00eemi pun la urechi
\ncercei de petale
\ndin cei mai albi
\ntrandafiri
\n\u00eenflori\u021bi
\n\u00eentr-o gr\u0103din\u0103 s-a ascuns lumea toat\u0103
\nprintre ierburi \u0219i flori
\nprin scorburi
\n\u00een ramuri de pom \u00eenverzite
\n\u00een boboci de bujor
\nce a\u0219teapt\u0103
\ns\u0103 explodeze \u00een culori
\n\u00eentre fire de iarb\u0103
\nmici g\u00e2ze
\nstau la taclale
\np\u0103s\u0103ri cu ciocuri portocalii le privesc ciudat
\nde pe-o creang\u0103
\ndin cel mai b\u0103tr\u00e2n copac
\nse coboar\u0103 de acolo
\npentru o scurt\u0103 b\u0103l\u0103ceal\u0103
\n\u00een lac
\n\u00eentr-o gr\u0103din\u0103 s-a ascuns toat\u0103 lumea
\nde mult\u0103 vreme deja
\ne verde \u0219i vie
\no mic\u0103 dumbrav\u0103
\na nim\u0103nuia
\nLizuca m\u0103 cheam\u0103
\nc\u00e2nd trec prin ea<\/p>\n


\n2. Spre via\u021b\u0103 \u0219i dragoste<\/strong><\/p>\n

\u0219i zilele se scurg \u00eentr-un loc al zilelor
\nadunate
\nun loc de nimeni cunoscut
\nun loc al paradisului pierdut
\nbucuria e \u00eenc\u0103 la mod\u0103
\ntriste\u021bea st\u0103 prins\u0103 \u00eentr-o plas\u0103 de iluzii
\namintiri \u0219i confuzii
\ngustul prim\u0103verii nu se dezminte de parc\u0103 ea a f\u0103cut un
\npact cu dragostea
\nc\u00e2t timp p\u0103m\u00e2ntenii vor iubi
\nprim\u0103vara nu va \u00eemb\u0103tr\u00e2ni
\n\u0219i totu\u0219i
\nnimic nu st\u0103 pe loc
\nnici noi, nici ea, prim\u0103vara
\niubirea ce a fost se poate schimba
\nochiul frumos poate l\u0103crima
\nt\u00e2n\u0103rul obraz se poate br\u0103zda de un rid
\nbanal \u0219i nemilos
\namintirea devine o umbr\u0103 ce-\u021bi \u00eenso\u021be\u0219te fiin\u021ba
\nsecretul vie\u021bii nu-l cunoa\u0219te omenirea
\nr\u0103m\u00e2n zg\u00e2rie-norii s\u0103 sfideze \u00een\u0103l\u021bimea \u0219i lini\u0219tea
\nr\u0103m\u00e2n locuri \u00een care s-a povestit via\u021ba
\nr\u0103m\u00e2n fotografii din gloria ta
\nculoarea ochilor pe care timpul nu o poate fura
\nrecunosc un b\u0103tr\u00e2n numai din ochii cu care prive\u0219te
\nazi lumea
\nnu-i cunosc chipul
\nv\u0103d doar un obraz scof\u00e2lcit \u0219i un trup obosit
\na iubit pasional c\u00e2ndva
\na fost adorat la vremea sa
\na luptat pentru ceva, pentru o credin\u021b\u0103
\na \u00eendurat o umilin\u021b\u0103
\na \u021binut \u00een suflet mereu o dorin\u021b\u0103
\npa\u0219ii lui t\u00e2r\u0219i\u021bi \u00een aceasta a mia prim\u0103var\u0103
\nnu mai cer nimic
\nzgomotul lor e ca un regret \u0219i un dor
\nnavigheaz\u0103 spre un port \u00eenc\u0103 necunoscut
\npeste mii \u0219i mii de ceasuri ce au trecut
\nprim\u0103vara \u00eei c\u00e2nt\u0103 la urechi
\nun \u00eendr\u0103gostit
\nneobi\u0219nuit<\/p>\n


\n3. Dor<\/strong><\/p>\n

pe-un cocor mi-am luat zborul
\neram eu
\n\u00een fa\u021b\u0103 doar noaptea
\nveneam am\u00e2ndoi din \u021b\u0103rile calde
\nam ajuns foarte repede
\nse ridicase noaptea
\nla marginea ei sta ziua
\n\u0219i soarele \u00eemi z\u00e2mbea cu ochii \u00eenchi\u0219i
\nam cobor\u00e2t de pe spatele cocorului meu
\n\u00een iarb\u0103
\n\u00een vreme ce el se \u00eendep\u0103rta de mine
\nurechea mea asculta lini\u0219tea
\nl\u00e2ng\u0103 mine
\no furnic\u0103 cu ochii foarte negrii m\u0103 privea
\navea o stare de agita\u021bie de parc\u0103 m\u0103 \u00eentreba
\nuria\u0219ule ce cau\u021bi tu \u00een lumea mea?
\nmi-am dat seama
\nc\u0103 eram \u00eentr-un c\u00e2mp cu maci \u00eenflori\u021bi
\npetale de s\u00e2nge sim\u021beam \u00een palme
\niar pe t\u0103lpi aveam flori de nu-m\u0103-uita
\nm-am ridicat din iarb\u0103
\neram fericit st\u00e2nd acolo singur pe c\u00e2mp
\n\u00een zare cocorul \u00eemi f\u0103cea cu aripa<\/p>\n


\n4. Oameni<\/strong><\/p>\n

iubesc chiar \u0219i nop\u021bile care mi-au smuls somnul
\nl-au f\u0103cut praf
\nl-au aruncat \u00een foc ca pe o sticl\u0103
\nplin\u0103 cu benzin\u0103
\na fost o explozie colosal\u0103 \u00een dormitorul meu
\ns-a auzit p\u00e2n\u0103 \u00een vecini, la distan\u021b\u0103 de c\u00e2teva str\u0103zi
\nvecinii to\u021bi dormeau sau se pref\u0103ceau c\u0103 dorm
\ncel mai nevinovat somn
\npentru c\u0103 era miezul nop\u021bii
\natunci c\u00e2nd luna nu e voie s\u0103 fie deranjat\u0103 de nimic ce-i
\nomenesc
\npentru c\u0103 un astru nu-\u0219i pleac\u0103 niciodat\u0103 urechea la
\nfurtul unui somn p\u0103m\u00e2ntesc
\napoi s-a l\u0103sat iar \u00eentunericul
\nlini\u0219tea a prins curaj s\u0103 vin\u0103 \u00eenapoi
\n\u0219i nu \u0219tiu cum geana de sus s-a lipit cu geana de jos
\nau hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se iubeasc\u0103 o vreme
\nochiul meu era mul\u021bumit c\u0103 \u00ee\u0219i savura nev\u0103zutul
\niubesc chiar \u0219i zilele triste care mi-au smuls z\u00e2mbetul
\nl-au dat p\u0103s\u0103rilor s\u0103-\u0219i legene-n el\/ dimine\u021bile
\nc\u00e2nd curg ceasurile g\u00e2tuie de c\u00e2te un pumnal
\n\u00eentr-un cerc desenat pe \u00eencheietura m\u00e2ini st\u00e2ngi
\n\u0219i pentru c\u0103 iubesc
\ntimpul
\nde fiecare dat\u0103 c\u00e2nd are vreme
\nse joac\u0103 cu mine de -a bucuria
\n\u00een a \u00eent\u00e2lni un om bun
\nce pare cel mai bun om de pe P\u0103m\u00e2nt
\ncobor\u00e2t dintr-un vis
\nde pe vremea c\u00e2nd eram copil
\nciteam pove\u0219ti nemuritoare
\nde\u0219i adul\u021bii le ironizau doar din team\u0103 c\u0103 ele nu se vor
\nadeveri\/ niciodat\u0103
\napoi \u00een alt\u0103 zi, dup\u0103 o alt\u0103 noapte
\ncu alte explozii spectaculoase
\ntimpul iar se joac\u0103 de-a bucuria
\n\u00eent\u00e2lnesc un alt om bun
\ne cel mai bun om de pe P\u0103m\u00e2nt
\ndefinitiv matur\u0103
\ndup\u0103 o infinitate de ani petrecu\u021bi printre adul\u021bii cei mai
\nadul\u021bi
\npove\u0219tile din copil\u0103rie prind via\u021b\u0103
\ncunosc zilnic
\ncei mai buni oameni de pe P\u0103m\u00e2nt<\/p>\n


\n5. Despre nop\u021bi<\/strong><\/p>\n

mi-am pus \u00een g\u00e2nd s\u0103 dorm
\ndoar c\u0103 noaptea avea alte planuri cu mine
\nde aceea am orbec\u0103it o vreme pe \u00eentuneric
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd mi-am aprins toat\u0103 lumina din felinare
\nam deschis cea mai grea carte cu o mie de pagini
\nliterele erau scrise m\u0103runt
\ntoate pove\u0219tile lumii se \u00eengr\u0103m\u0103diser\u0103 \u00een ea
\nam pus r\u0103m\u0103\u0219ag cu o stea c\u0103 pot s\u0103 o citesc toat\u0103
\np\u00e2n\u0103 diminea\u021b\u0103
\npe la mijlocul ei devenisem c\u00e2te un personaj din carte
\neram o vreme o femeie r\u0103nit\u0103
\napoi o haimana
\nun c\u0103pitan de vas
\nun c\u0103lug\u0103r franciscan
\nun monarh
\no \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 teribil de frumoas\u0103
\npe m\u0103sur\u0103 ce citeam tot mai mult din cartea mea
\nsim\u021beam cum m\u0103 love\u0219te ceva \u00een moalele capului
\n\u00eencepusem s\u0103 cred c\u0103 nu vreau s\u0103 treac\u0103 noaptea
\nultimele pagini le-am pierdut de oboseal\u0103
\nadormisem
\ncu coada ochiului v\u0103zusem cum steaua r\u00e2dea
\npierdusem r\u0103m\u0103\u0219agul cu ea
\nde acum eram obligat\u0103 s\u0103-i citesc \u00een fiecare sear\u0103 o
\npoezie
\ndespre stele
\ndac\u0103 a\u0219 fi reu\u0219it s\u0103 c\u00e2\u0219tig \u00eemi promisese un condei de
\nscris poezie
\nnoaptea asta f\u0103cuse praf visele mele<\/p>\n


\n6. Sunt un automat bine reglat<\/strong><\/p>\n

sunt un automat
\nsunt f\u0103cut\u0103 cu butoane
\n\u00een primul r\u00e2nd am un buton de restart
\npe care \u00eel accesez foarte des
\ncum simt c\u0103 m\u0103-ncing m\u0103 resetez
\nc\u00e2teva din butoane sunt pe dat \u00eenainte
\nnu \u0219tiu exact \u00een ce direc\u021bie
\ndar de cele mai multe ori se blocheaz\u0103 \u0219i apare o
\nimagine amuzant\u0103 pe chipul meu din pixeli revolta\u021bi c\u0103
\nau fost deranja\u021bi \u0219i atunci
\nmi se \u00eenchid ochii, mi se ridic\u0103 buzele sau se las\u0103 \u00een jos
\no spr\u00e2ncean\u0103 e arcuit\u0103, iar alta e \u00een\u021bepenit\u0103
\nrevin la butonul pe care e desenat\u0103 ziua de azi
\nsunt reconstruit\u0103 bucat\u0103 cu bucat\u0103
\nalte c\u00e2teva butoane sunt pe dat \u00eenapoi
\nmi se activeaz\u0103 memoria RAM oferind acces direct la
\norice loca\u021bie \u00een orice ordine, chiar \u0219i la \u00eent\u00e2mplare
\nuneori descop\u0103r c\u0103 am cel pu\u021bin o mie de ani de c\u00e2nd
\nfunc\u021bionez \u00een bun\u0103 stare pentru c\u0103 mi-am implementat
\namintiri dintr-o epoc\u0103 f\u0103r\u0103 calculatoare
\n\u00eentr-o zi un alt automat m-a \u00eentrebat dac\u0103 am un buton
\nde iubit
\n\u00eel am
\ndoar c\u0103 nu e vizibil
\ns\u0103 nu fie accesat de oricare alt robo\u021bel parfumat
\nautomatul a vrut s\u0103 \u0219tie cum e cu acest buton ap\u0103sat
\nc\u0103 el nu fusese niciodat\u0103 \u00eendr\u0103gostit
\ndar nici iubit
\nnu m-am priceput s\u0103-i explic
\nnu \u0219tiu cum e un automat \u00eendr\u0103gostit
\nam vrut sa-i fac o surpriz\u0103 \u0219i l-am scos din priz\u0103
\ns\u0103 nu fie tot mereu nemul\u021bumit
\ns\u0103 vad\u0103 \u0219i el c\u0103 poate s\u0103 fie mult mai nefericit
\nnici n-a clipit vreun circuit
\nmi-a z\u00e2mbit larg:
\ntu chiar crezi c\u0103 pe mine cablul acela m\u0103 face fericit?<\/p>\n


\nLeon-Iosif GRAPINI<\/strong>
\n\"\"

La col\u021b<\/strong><\/p>\n

Stau bosumflat la col\u021b, pu\u021bin spus, bosumflat am
\nfost la \u00eenceput, c\u00e2nd eram convins c\u0103 e o pedeaps\u0103 de
\nscurt\u0103 durat\u0103, acum sunt sup\u0103rat, am\u0103r\u00e2t, se pare c\u0103 nu
\nau de g\u00e2nd s\u0103 m\u0103 elibereze din \u00eentristarea ce m\u0103
\ncuprinde din ce \u00een ce mai tare, \u00een\u021beleg acest lucru
\nprivindu-i cum trec indiferen\u021bi pe l\u00e2ng\u0103 mine, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi
\narunce m\u0103car o privire, semn c\u0103 m-au iertat \u0219i c\u0103 \u00eemi voi
\nrelua locul obi\u0219nuit \u00een camera mea. Vorbesc de iertare
\nca \u0219i cum a\u0219 con\u0219tientiza o gre\u0219eal\u0103 comis\u0103 cu inten\u021bie
\nsau din neglijen\u021b\u0103, \u00eens\u0103 v\u0103 asigur cu total\u0103 sinceritate c\u0103
\nnu m\u0103 fac vinovat de nimic. Le urm\u0103resc mi\u0219c\u0103rile,
\nam\u00e2ndoi, dup\u0103 ce m-au trimis la col\u021b, s-au apucat s\u0103 fac\u0103
\nordine \u0219i cur\u0103\u021benie \u00een odaia mea, de\u0219i, nu v\u0103 mint,
\ndezordine ori mizerie nu mi se pare c\u0103 este, \u00eens\u0103, dac\u0103
\nau considerat c\u0103 se impune o cur\u0103\u021benie \u0219i o aranjare a
\n\u00eenc\u0103perii, a\u0219a o fi, ei \u0219tiu mai bine ce \u0219i cum. Cu
\ncertitudine pun ceva la cale, dar ce, dac\u0103 e a\u0219a numai ei
\nau de \u0219tire, iar de \u00eentreprind ceva pe ascuns, f\u0103r\u0103 ca eu
\ns\u0103 fiu p\u0103rta\u0219, cu at\u00e2t mai mult nu-mi vor face cunoscute
\ninten\u021biile lor. B\u0103nuiesc c\u0103 va urma ceva nepl\u0103cut,
\nsup\u0103r\u0103rile te \u00eemping la b\u0103nuieli \u0219i la g\u00e2nduri negre, te
\nfac s\u0103 crezi c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla ceea ce este mai r\u0103u
\npentru tine, oricum, \u00een cele din urm\u0103 tot \u00eemi voi da
\nseama, ce urmeaz\u0103 s\u0103 se petreac\u0103 se va petrece, bine sau
\nr\u0103u, voi vedea, r\u0103bdare, \u00eemi spun, \u0219i voi afla, dar po\u021bi fi
\nr\u0103bd\u0103tor c\u00e2nd stai la col\u021b f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bi se spun\u0103 motivul, nu
\npo\u021bi.
\nC\u00e2nd au venit dup\u0103 mine, erau joviali, curio\u0219i \u0219i
\ndornici s\u0103 ne aib\u0103, a\u0219a cum sunt to\u021bi tinerii c\u0103s\u0103tori\u021bi, noi
\neram o droaie, a\u0219teptam de fiecare dat\u0103 cu emo\u021bie vizita
\ncelor interesa\u021bi s\u0103 ne ia acas\u0103 la ei, recunosc, \u00eenainte, ori
\nde c\u00e2te ori eram privit \u00eendeaproape, cu preocupare,
\n\u00eencrederea c\u0103 voi fi luat de acolo era mare, ca, apoi,
\nv\u0103z\u00e2nd cum mereu altul, bucuros nevoie-mare, pleca
\ndintre noi, \u00eencrederea se \u00eempu\u021bina tot mai mult, dup\u0103 un
\ntimp mi-am pierdut orice speran\u021b\u0103, \u00eens\u0103, c\u00e2nd ei au intrat
\n\u00een acel loc \u0219i i-am v\u0103zut, dintr-un anume considerent,
\npoate exuberan\u021ba lor sau siguran\u021ba cu care au p\u0103\u0219it
\n\u00een\u0103untru, poate dorin\u021ba mea aprig\u0103 s\u0103 fi \u00eentins o punte
\nspre inten\u021biile lor, poate alt\u0103 cauz\u0103 necunoscut\u0103 s\u0103 fi
\nfost, convingerea c\u0103 m\u0103 vor alege pe mine a fost
\ndeplin\u0103, chiar \u00eemi venea s\u0103 le \u0219optesc, \u00een zadar v\u0103 roti\u021bi
\nprivirile c\u0103ut\u00e2nd pe altul, eu sunt aici \u0219i v\u0103 a\u0219tept, la
\nmine v\u0103 ve\u021bi opri \u00een cele din urm\u0103, nu \u0219ti\u021bi, dar eu \u0219tiu,
\neu voi fi alesul. \u0218i am fost alesul lor. Nu-i vorb\u0103, dac\u0103 e
\ns\u0103 m\u0103 refer la hainele purtate, eram cel mai atr\u0103g\u0103tor,
\n\u00eembr\u0103cat \u00een acele straie \u00een culori asortate, atr\u0103geam
\nprivirile, dar s\u0103 nu-mi atribui toate drepturile, cred c\u0103
\natunci am avut norocul s\u0103 fiu \u00eempins \u00een fa\u021b\u0103, a\u0219a c\u0103 nu
\naveau cum s\u0103 nu m\u0103 observe, aflat \u00een primul r\u00e2nd,
\n\u00eembr\u0103cat bine \u0219i frumos la chip cum eram nu puteam
\nrata \u0219ansa de a pleca de acolo. A\u0219a s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat, \u00een
\nacea zi tinerii m-au luat cu ei, \u00eenc\u00e2nta\u021bi de mine, \u00eei
\npriveam pe r\u00e2nd \u0219i le ghiceam bucuria \u0219i satisfac\u021bia de a
\nse fi oprit asupra mea, el conducea cu aten\u021bie
\nautoturismul, \u00eens\u0103 tot \u00eentorcea capul s\u0103-mi arunce o
\nprivire mul\u021bumit\u0103 c\u00e2nd ea \u00eei \u0219optea, parc\u0103 s\u0103 nu m\u0103
\nst\u00e2njeneasc\u0103, neput\u00e2ndu-\u0219i st\u0103p\u00e2ni admira\u021bia, ia uit\u0103-te
\nla el, nu-i a\u0219a c\u0103-i cel mai frumos, \u0219i cred c\u0103 nu ne va
\ndezam\u0103gi, \u0219i m\u0103 dezmierda cu m\u00e2na ei cald\u0103 \u0219i
\nodihnitoare, mi-au dat camera cea mai \u00eensorit\u0103, cea mai
\nc\u0103lduroas\u0103, cea dinspre sud, apoi, dup\u0103 o vreme, am
\nf\u0103cut schimb cu cel din camera de la r\u0103s\u0103rit, unde m\u0103
\naflu acum, n-a fost niciun bai, e o odaie la fel de
\nprimitoare, \u00een ciuda faptului c\u0103 m\u0103 bucur de razele dulci
\nale soarelui doar diminea\u021ba, v\u0103 \u00eentreba\u021bi, probabil, de ce
\nau recurs la acest schimb, cum la fel \u0219i eu \u00eemi pun
\naceea\u0219i \u00eentrebare, n-a\u0219 \u0219ti r\u0103spunsul, poate c\u0103 cel cu care
\nam f\u0103cut rocada avea prioritate, a ajuns aici \u00eenaintea
\nmea, acum doi ani, e frumos \u0219i pl\u0103cut la purtare ca \u0219i
\nmine, \u00eens\u0103, chiar dac\u0103 mi-a luat \u00eenc\u0103perea, nu-i port
\nranchiun\u0103, nu l-am cunoscut dec\u00e2t atunci c\u00e2nd am intrat
\n\u00een casa lor, cu siguran\u021b\u0103 a fost luat din alt\u0103 parte, locuri
\ncu cei de teapa noastr\u0103 sunt destule, persoane care s\u0103 ne
\ndoreasc\u0103 s\u0103 fie, c\u0103 noi suntem \u00een num\u0103r mare.
\nA\u0219a cum v\u0103 spuneam, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi m-am bucurat
\nde aten\u021bia lor, dar ce zic, am avut parte de \u00eentreaga lor
\niubire, au avut grij\u0103 de mine cum numai p\u0103rin\u021bii iubitori
\no pot face, azi \u00eens\u0103 ceva le-a schimbat atitudinea, nu \u0219tiu
\ndac\u0103 \u0219i sentimentele, dar s\u0103 m\u0103 trimit\u0103 la col\u021b f\u0103r\u0103 nicio
\nexplica\u021bie nu poate fi dec\u00e2t un semn r\u0103u, \u00eencerc s\u0103
\n\u00een\u021beleg, \u00een zadar, dac\u0103 ei nu vorbesc despre asta, nu \u00eei
\nvoi da de cap\u0103t acestei ne\u00een\u021belegeri, pe fratele meu, ca
\ns\u0103-i zic a\u0219a, nu-l pot \u00eentreba, cel pu\u021bin nu \u00een prezen\u021ba lor,
\nel st\u0103 cuminte \u00een odaia lui, l-o fi n\u0103p\u0103dit teama, frica de
\na nu p\u0103\u021bi \u0219i el ce am p\u0103\u021bit eu, cu toate c\u0103 au dereticat \u0219i
\n\u00een camera lui, f\u0103r\u0103 a-l apostrofa sau a-l trimite la col\u021b, lau
\nprimenit \u0219i pe el, primeneal\u0103 de care eu n-am avut
\nparte azi, cine \u0219tie, e o vorb\u0103, vom tr\u0103i \u0219i vom vedea,
\nde\u0219i, drept s\u0103 v\u0103 spun, \u00een situa\u021bia de fa\u021b\u0103 numai chef de a
\ntr\u0103i nu mai am, at\u00e2t de mari \u00eemi sunt \u00eengrijorarea \u0219i
\nsuferin\u021ba. Chiar \u00een aceast\u0103 clip\u0103 ea cotrob\u0103ie prin
\ndosarele \u021binute \u00eentr-un sertar de la vitrin\u0103, caut\u0103 ceva,
\nS
\nSPA\u021aII CULTURALE nr. 72, sept.\/ oct. 2020
\n33
\noare ce, deschide unul dintre dosare, r\u0103sfoie\u0219te toate
\nh\u00e2rtiile p\u00e2n\u0103 g\u0103se\u0219te ceea ce caut\u0103 \u0219i strig\u0103 victorioas\u0103,
\n\u021bi-am spus eu, azi se \u00eempline\u0219te exact un an de zile de
\nc\u00e2nd e la noi, \u0219i-l \u00eentreab\u0103 mai mult retoric, nu crezi c\u0103 e
\nsuficient? Doamne Dumnezeule, ce-mi aud urechile, nu
\npricep, ce vrea s\u0103 spun\u0103, adic\u0103 am stat la ei suficient,
\noare a\u0219a s-or fi \u00een\u021beles \u00eenc\u0103 din prima zi, s\u0103 m\u0103 ia numai
\npentru un an, doar nu au de c\u00e2nd s\u0103 m\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103, s\u0103
\nvin\u0103 altul \u00een locul meu, n-am nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 de mine e
\nvorba, c\u0103ci eu sunt pedepsitul, cel\u0103lalt tace m\u00e2lc \u00een
\ncamera al\u0103turat\u0103, motive s\u0103 tac\u0103 are, o fi suspicios \u00een
\nceea ce-l prive\u0219te, \u00eei este mil\u0103 de mine, regret\u0103 c\u0103 ne
\nvom desp\u0103r\u021bi, dup\u0103 un an petrecut \u00eempreun\u0103, \u00een care neam
\nobi\u0219nuit unul cu altul, desp\u0103r\u021birea nu poate dec\u00e2t s\u0103
\ndoar\u0103, \u0219i mie \u00eemi va p\u0103rea r\u0103u dup\u0103 el, l-am \u00eendr\u0103git
\nmult, \u00eens\u0103 cele mai mari regrete, dac\u0103 presupunerea mea
\nse va adeveri, vor fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ei, de ei \u00eemi va fi dor,
\nchiar \u0219i a\u0219a, cu toat\u0103 nebunia asta, nu am nimic a le
\nrepro\u0219a, chiar \u0219i gestul nejustificat de ast\u0103zi nu-l g\u0103sesc
\nreprobabil, cum nu-i \u00eenvinuiesc nici pentru ceea ce vor
\nface cu mine.
\nA\u0219a c\u0103 nu mai sta pe g\u00e2nduri, \u00eei aud vocea, ia
\ncheile ma\u0219inii \u0219i s\u0103 mergem, la care so\u021bul \u00eentreab\u0103, \u0219i cu
\nel ce facem, Doamne nu m\u0103 l\u0103sa, oare ce au de g\u00e2nd cu
\nmine, nu \u0219tiu, \u00eei r\u0103spunde ea, vom vedea, hai s\u0103 plec\u0103m.
\nVor vedea, \u00eenc\u0103 nu s-au hot\u0103r\u00e2t ce soart\u0103 s\u0103-mi
\nh\u0103r\u0103zeasc\u0103, una neprielnic\u0103 f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, m\u0103 vor
\nduce \u00eenapoi, greu de crezut, de va fi, totu\u0219i, a\u0219a, cine m\u0103
\nva mai alege, a trecut un an de la sosirea mea aici, m-am
\nschimbat \u0219i eu, pu\u021bin, dar m-am schimbat, c\u0103 eram
\nfrumos c\u00e2nd m-au preferat nu \u00eencape nicio t\u0103gad\u0103, doar
\nea a spus, e cel mai frumos, nu-i a\u0219a dragul meu, iar el a
\nconfirmat d\u00e2nd conving\u0103tor din cap, eu zic c\u0103 tot frumos
\n\u0219i dr\u0103g\u0103la\u0219 am r\u0103mas, \u0219i o spun cu toat\u0103 modestia, dac\u0103
\nnu m\u0103 \u00eenapoiaz\u0103, ce variante mai sunt, \u00eemi vor c\u0103uta alte
\npersoane care s\u0103 m\u0103 doreasc\u0103, pu\u021bin probabil, cine se
\nleag\u0103 de unul ca mine dup\u0103 un timp petrecut \u00een aceast\u0103
\nfamilie, se vor \u00eentreba din ce cauz\u0103 au renun\u021bat la mine,
\nsau, dac\u0103 se va g\u0103si cineva, cine \u0219i cum va fi acel
\ncineva, nici nu vreau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc, cel mai mult \u00eemi
\nst\u0103ruie \u00een minte \u00eentrebarea oare numai frumuse\u021bea
\nconteaz\u0103 pentru tinerii ace\u0219tia, toate celelalte, adunate \u00een
\ntimp \u00eentr-o rela\u021bie de familie, nu au nicio importan\u021b\u0103, ce
\nfel de oameni judec\u0103 astfel, cum po\u021bi s\u0103 iei pe cineva la
\ntine, s\u0103-l \u00eendr\u0103ge\u0219ti \u0219i s\u0103-l faci s\u0103 te \u00eendr\u0103geasc\u0103 la
\nr\u00e2ndul s\u0103u, iar dup\u0103 o vreme s\u0103 renun\u021bi la el, a\u0219a, tamnisam,
\npoate nu i-am perceput eu bine, poate nu am
\nreu\u0219it s\u0103-i cunosc \u00eendeajuns, cu toate acestea, \u00een caz c\u0103
\nvoi pleca de aici \u00eei voi regreta nespus, a\u0219a cum am
\nafirmat adineaori, le voi duce dorul, deocamdat\u0103 viitorul
\neste nesigur \u0219i m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103. A\u0219tept cu \u00eenfrigurare
\n\u00eentoarcerea lor, de la col\u021b nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103 plec, nu o fac
\ndin respect pentru ei \u0219i pentru gestul lor, dar \u0219i din
\nrespect pentru mine, nu-mi pot \u0219tirbi reputa\u021bia, sunt
\nascult\u0103tor, nu am ie\u0219it o dat\u0103 din vorba lor, unde m-au
\npus acolo am stat.
\nSe aude cheia \u00een u\u0219\u0103, s-au \u00eentors, Doamne nu m\u0103
\np\u0103r\u0103si, f\u0103-mi bucuria de a-i vedea intr\u00e2nd \u0219i spun\u00e2nd c\u0103
\nm-au p\u0103strat, dar, vai, \u00een chiar clipa urm\u0103toare lumea s-a
\npr\u0103bu\u0219it cu totul, au intrat \u00een camer\u0103 cu altul, a c\u0103rui
\nfrumuse\u021be nu i-o pot contesta cu toate r\u0103ut\u0103\u021bile de care
\na\u0219 putea fi \u00een stare, altul care, f\u0103r\u0103 a-mi acorda nici cea
\nmai mic\u0103 aten\u021bie, de\u0219i m-a v\u0103zut, s-a tol\u0103nit pe jos,
\nradiind de fericire, mai ales c\u0103 ea s-a culcat al\u0103turi \u0219i-l
\nm\u00e2ng\u00e2ia cu dragoste ne\u021b\u0103rmurit\u0103, \u00eentreb\u00e2ndu-\u0219i
\nconsoarta, \u00ee\u021bi pare r\u0103u, dragul meu, el a negat cu binecunoscutul
\ngest f\u0103cut din cap, arunc\u00e2ndu-mi priviri
\ncomp\u0103timitoare \u0219i nostalgice, chiar i-am z\u0103rit str\u0103lucirea
\nunei lacrimi \u00eentre genele ochiului st\u00e2ng, fapt ce mi-a
\n\u00eenc\u0103lzit sufletul, f\u0103r\u0103 a-mi da, totu\u0219i, speran\u021be, \u00eel cunosc
\ndeja, dac\u0103 ea \u00eei propune ceva, el imediat riposteaz\u0103, mai
\napoi se d\u0103 pe brazd\u0103, \u00eei \u00eendepline\u0219te dorin\u021bele, a\u0219a c\u0103
\nceea ce mi-e scris \u00een frunte mi-e pus, mai exact ceea ce
\nmi-a scris \u0219i h\u0103r\u0103zit ea, care nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 o \u0219i fac\u0103, o
\ns\u0103-l ducem la \u021bar\u0103. Doamne Dumnezeule, auzi\u021bi, la \u021bar\u0103,
\nla \u021bar\u0103 unde \u0219i la cine, nu poate fi vorba dec\u00e2t de p\u0103rin\u021bii
\nei, ai lui sunt de la ora\u0219, pe tat\u0103l ei nu-l cunosc, nu a fost
\nniciodat\u0103 \u00een vizit\u0103, cel pu\u021bin de c\u00e2nd sunt eu aici, \u0219i
\nchiar de l-a\u0219 cunoa\u0219te \u0219i ar fi un om bun, tot degeaba,
\nc\u0103ci o \u0219tiu pe mama ei, \u0219i e suficient, o cucoan\u0103 coafat\u0103
\n\u0219i fardat\u0103 strident, mereu mofturoas\u0103 \u0219i nemul\u021bumit\u0103, cu
\ngura mare, c\u0103reia nu-i cazi \u00een gra\u021bii oric\u00e2t\u0103 str\u0103duin\u021b\u0103 \u021biai
\nda, a venit la scurt\u0103 vreme dup\u0103 ce m-au luat acas\u0103,
\nfiic\u0103-sa a adus-o \u00een camera mea, m-a ar\u0103tat \u0219i a \u00eentrebato,
\ncu toate c\u0103 p\u0103rea sigur\u0103 de negarea sa, \u00ee\u021bi place,
\nmam\u0103, r\u0103spunsul, o \u00eentrebare, de fapt, m-a descump\u0103nit,
\nce ai v\u0103zut la el de l-ai luat, ulterior, ori de c\u00e2te ori
\nvenea la fat\u0103 \u0219i la ginere \u00eemi arunca priviri r\u0103ut\u0103cioase,
\nde parc\u0103 i-a\u0219 fi gre\u0219it cu ceva, pe fratele meu p\u0103rea s\u0103-l
\nagreeze c\u00e2t de c\u00e2t. V\u0103 da\u021bi seama unde \u0219i pe ce m\u00e2ini
\nvoi ajunge, voi tr\u0103i un co\u0219mar ve\u0219nic cu aceast\u0103 bab\u0103
\nsclifosit\u0103, \u021b\u00e2fnoas\u0103 \u0219i \u00eembuibat\u0103 de resentimente. \u0218i dac\u0103
\nnu-l vrea mama-soacr\u0103, a venit \u00eentrebarea lui ca o zare
\npeste negura sufletului meu, zare stins\u0103 grabnic de
\nreplica ei, am vorbit deja, scuz\u0103-m\u0103 c\u0103 nu te-am anun\u021bat,
\neste de acord, a zis c\u0103 va face ea ceva cu el. Asta-i cea
\nmai proast\u0103 veste, oare ce-ar putea face cu mine, ceva
\nbun nici la un caz.
\nStau aici \u0219i m\u0103 uit la noul-venit, nu-i port pic\u0103,
\nchiar sunt \u00een stare s\u0103 m\u0103 bucur pentru bucuria lui, va
\navea o via\u021b\u0103 fericit\u0103 precum a mea de p\u00e2n\u0103 acum. Dac\u0103
\nla \u00eenceput eram bosumflat, apoi, trist, acum sunt speriat
\nde-a binelea. S\u0103 caut, totu\u0219i, o m\u00e2ng\u00e2iere \u00een sinea mea,
\npoate nu va fi chiar at\u00e2t de r\u0103u la \u021bar\u0103 a\u0219a cum mi-am
\n\u00eenchipuit, poate am judecat-o prea aspru pe mofturoasa
\nde bab\u0103, poate, peste timp, m\u0103 voi fi \u00eemp\u0103cat cu toate,
\nbune sau rele, a\u0219tept clipa desp\u0103r\u021birii de ace\u0219ti oameni
\ndragi \u0219i \u00eent\u00e2lnirea cu ceilal\u021bi care m\u0103 vor avea \u00een grij\u0103.
\nP\u00e2n\u0103 atunci nu am altceva mai bun de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103
\nstau cuminte la col\u021b, dup\u0103 \u0219ifonier, \u0219i s\u0103-mi depl\u00e2ng
\nviitorul, consol\u00e2ndu-m\u0103 cu ideea c\u0103 asta este soarta
\nnoastr\u0103, a covoarelor de a\u0219ternut pe jos.<\/p>\n


\nLiteratura ad\u00e2ncurilor<\/strong><\/em><\/p>\n

Marius MANTA<\/strong>
\n\"\"

B\u0103tr\u00e2nul \u0219i marea. Accente<\/strong><\/p>\n

Cum s\u0103 mai scrii despre Hemingway ast\u0103zi?
\nMai bine zis, de ce ai mai scrie? S\u0103 se fi tot scris mii de
\npagini, sub forma unor lucr\u0103ri de critic\u0103 literar\u0103, teze de
\ntot felul, studii doctorale \u0219i post-doctorale. Hemingway
\ne intrat \u00een legend\u0103 \u201ebine de tot\u201d, \u0219colile americane de
\nliteratur\u0103 (\u0219i nu numai!) fiind interesate de a-l reciti
\ncontinuu din varii \u0219i ample perspective. \u00cens\u0103 aici, ca
\norice \u201ebun\u201d a\u0219ezat \u00een raft la loc de cinste, tare mi-e
\nteam\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u201e\u0219ansa\u201d de a-l uita. Eu \u00eensumi am c\u0103zut
\n\u00eentr-o asemenea gre\u0219eal\u0103, chiar dac\u0103, undeva prin
\ncopil\u0103rie, am fost cu adev\u0103rat marcat de ecranizarea
\ncare s-a f\u0103cut dup\u0103 \u201eB\u0103tr\u00e2nul \u0219i marea\u201d. Pe scriitor
\naveam s\u0103 \u00eel re\u00eent\u00e2lnesc ulterior, \u00een facultate: acolo i-am
\ndescoperit romanele mari \u0219i i-am \u00een\u021beles mai potrivit
\ninfluen\u021ba pe care a avut-o asupra unei literaturi
\ninteresate de \u2013 ceea ce americanul nume\u0219te \u2013 quest for
\nfreedom.
\n\u201eScriitorul adev\u0103rat este un om singur. \u0218i, pe
\nm\u0103sur\u0103 ce cre\u0219te \u00een ochii celorlal\u021bi, se cufund\u0103 tot mai
\nmult \u00een singur\u0103tate. Iar dac\u0103 este suficient de bun, \u00een
\nfiecare zi e nevoit s\u0103 se confrunte cu eternitatea sau cu
\nabsen\u021ba ei\u201d. Sincer, datorit\u0103 unui asemenea crez \u0219i unei
\nasemenea raport\u0103ri – deopotriv\u0103 la via\u021b\u0103 \u0219i literatur\u0103 \u2013
\nam sim\u021bit c\u0103 trebuie s\u0103 scriu despre capodopera
\n\u201eB\u0103tr\u00e2nul \u0219i marea\u201d, practic lucrarea ce l-a impus pe
\nHemingway pentru premiul Pulitzer \u00een 1953. \u201eLiteratura
\nad\u00e2ncurilor\u201d nu avea cum s\u0103 nu se opreasc\u0103 asupra
\nacestui roman cu totul special, ce desf\u0103\u0219oar\u0103 povestea
\nasum\u0103rii unui e\u0219ec. Personajul principal, b\u0103tr\u00e2nul, este
\ndesigur comparabil cu actan\u021bii tragediilor antice.
\nM\u0103re\u021bia sa vine \u0219i dintr-o economie de mijloace bine
\ndr\u0103muit\u0103, autorul a\u0219ez\u00e2nd omul (aparent) simplu \u00een fa\u021ba
\nunui destin vitreg. Pentru mijloc de secol dou\u0103zeci,
\ninteresant\u0103 este \u0219i capacitatea eroului de a-\u0219i asuma o
\nvin\u0103 tragic\u0103: s\u0103 ne aducem aminte, b\u0103tr\u00e2nul este convins
\nc\u0103 nu mai are parte de noroc din momentul \u00een care
\n\u201etrece\u201d dincolo de ceea ce i-ar fi fost permis (\u201e\u021ai-ai
\nnenorocit norocul atunci c\u00e2nd ai ie\u0219it prea mult \u00een
\nlarg\u201d). \u00cen lungul apelor exist\u0103 \u00eens\u0103 locuri \u0219i locuri, altfel
\nspus limite preexistente: \u201eV\u0103zu \u00een ap\u0103 fosforescen\u021ba
\nalgelor golfului \u00een timp ce trecea v\u00e2slind peste acea
\nparte din ocean pe care pescarii o numeau marele pu\u021b,
\npentru c\u0103 acolo \u00eencepea brusc un abis de o mie patru
\nsute de metri, unde, din pricina v\u00e2rtejului f\u0103cut de
\ncurentul ce se izbea de pere\u021bii abrup\u021bi de pe fundul
\noceanului, se str\u00e2ngeau toate soiurile de pe\u0219ti\u201d. Dar
\nb\u0103tr\u00e2nul \u00eentruchipeaz\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 manier\u0103 \u0219i parte a
\nmitului lui Sisif, eforturile sale amintind de absurdul
\nexisten\u021bei. Nu \u00eemi place totu\u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n cantonat aici;
\npentru mine, Santiago e nod al existen\u021belor, e cel ce
\nreu\u0219e\u0219te \u00een fa\u021ba marelui examen al vie\u021bii. C\u0103l\u0103toria pe
\ncare o \u00eentreprinde se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een largul apei,
\ndeopotriv\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile sufletului, acolo unde practic se
\nredescoper\u0103, c\u00e2t timp c\u0103l\u0103toria d\u0103 sens medita\u021biei. Ne
\naducem aminte, aventura \u00een \u00eentregul ei ar putea fi
\ndecodat\u0103 dinspre modele culturale diferite, deoarece
\n\u201eB\u0103tr\u00e2nul \u0219i marea\u201d alimenteaz\u0103 intertextul, e parte
\nreconfiguratoare a acestuia. \u00centr-o existen\u021b\u0103 \u00een cadrul
\nc\u0103reia \u201etoat\u0103 lumea omoar\u0103 pe toat\u0103 lumea\u201d, se simte
\nnevoia de ordine, de instaurare a ra\u021biunii. Iar aici
\nHemingway este pentru \u00eenc\u0103 o dat\u0103 magistral, \u00eentruc\u00e2t
\nSantiago \u00eensu\u0219i devine reper (inclusiv comportamental);
\ndar b\u0103tr\u00e2nul nu e un personaj contraf\u0103cut, ci e chiar
\nomul care se zbate \u00eentre necredin\u021b\u0103 \/ t\u0103gad\u0103 (\u201e\u00abDoar c\u0103
\nnu mai am noroc. Dar cine \u0219tie? Poate c\u0103 azi. Nicio zi
\nnu seam\u0103n\u0103 cu cealalt\u0103. E mai bine s\u0103 fii norocos.
\nNumai c\u0103 eu vreau mai degrab\u0103 s\u0103 le pun cum
\ntrebuie.\u00bb\u201d) \u0219i nevoia experierii singurei certitudini cu
\nadev\u0103rat importante: \u201e… ca s\u0103 prind pe\u0219tele \u0103sta, o s\u0103 zic
\nde zece ori Tat\u0103l nostru \u0219i de zece ori Bucur\u0103-te, Marie
\n\u0219i m\u0103 leg c\u0103 dac\u0103 o s\u0103-l prind, o s\u0103 merg \u00een pelerinaj la
\nSf\u00e2nta Fecioar\u0103 din Cobre. F\u0103g\u0103duiesc s-o fac.\u201d
\nA\u0219a cum s-a ar\u0103tat de cele mai multe ori, lupta
\ncu pe\u0219tele rescrie b\u0103t\u0103lia omului cu tumultul vie\u021bii, lupt\u0103
\nce porne\u0219te de la o \u00eencordare surd\u0103 (momentul \u00een care
\nb\u0103tr\u00e2nul str\u00e2nge cu m\u00e2inile r\u0103nite fr\u00e2nghia de care trage
\ndin r\u0103sputeri uria\u0219ul venit din ad\u00e2ncuri), presupune
\n\u00eenfruntarea direct\u0103 (uciderea marlinului sau lupta cu
\nrechinii), dar \u0219i rare momente de destindere \u2013 semne ale
\nbucuriilor m\u0103runte, cotidiene. Dac\u0103 impulsul \u00eel
\nconstituie c\u00e2\u0219tigarea traiului de zi cu zi, Lupta ajunge s\u0103
\nsemnifice, dincolo de satisfacerea necesita\u021bilor
\nmateriale, dorin\u021ba omului de a-\u0219i afirma propria valoare,
\n\u00een raport cu o fiin\u021bare p\u00e2n\u0103 atunci prea pu\u021bin asumat\u0103\/
\n\u00een\u021beleas\u0103. Bucuria triumfului este repede urmat\u0103 de
\npierderea a ceea ce a fost dob\u00e2ndit cu trud\u0103 \u0219i suferin\u021b\u0103:
\n\u201eEra prea frumos ca s\u0103 d\u0103inuie\u201d \u2013 este g\u00e2ndul b\u0103tr\u00e2nului
\nla atacul rechinilor. Din p\u0103cate, exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi un num\u0103r
\n\u00eensemnat de cititori care orienteaz\u0103 gre\u0219it \u00een\u021belegerea
\ntextului: peste toate, Santiago nu lupt\u0103 \u00eempotriva
\nfor\u021belor naturii; de altfel, dac\u0103 este s\u0103 a\u0219ez\u0103m fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103
\ns\u0103r\u0103cia colibei sale \u0219i bog\u0103\u021biile \u00eentinderilor marine, vom
\n\u0219ti care e singura surs\u0103 a luminii din ochii eroului: \u201e\u00cen
\nmintea b\u0103tr\u00e2nului marea fusese \u00eentotdeauna la mar, a\u0219a
\ncum o numesc oamenii \u00een spaniol\u0103 atunci c\u00e2nd o iubesc.
\nUneori, cei ce o iubesc spun lucruri ur\u00e2te despre ea, dar
\nvorbele lor sunt rostite \u00eentotdeauna ca \u0219i cum ar fi
\nadresate unei femei\u201d. Reiese f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate c\u0103 apele
\ndialogheaz\u0103 cu meandrele sufletului, dar \u0219i ale unei
\ncon\u0219tiin\u021be \u00eenalte. Acesta este \u0219i motivul pentru care am
\n\u201e\u0219tiut\u201d c\u0103 trebuie s\u0103 mai a\u0219ez c\u00e2teva accente pe o
\nbijuterie a literaturii universale. Suma lor contureaz\u0103 un
\nmod de a exista pe o cale princiar\u0103, \u00een timp ce
\ndeschiderile textului converg c\u0103tre un crez pe care
\nb\u0103tr\u00e2nul \u0219i l-ar fi dorit m\u0103rturisit unui fiu spiritual \u2013 iat\u0103,
\nreapare \u00een forma unui laitmotiv: \u201eA\u0219 fi vrut s\u0103 fie \u0219i
\npu\u0219tiul cu mine. S\u0103 m\u0103 ajute \u0219i s\u0103 vad\u0103 \u0219i el\u201d, \u201eDac\u0103
\npu\u0219tiul ar fi fost aici, ar fi putut s\u0103 \u00eemi maseze bra\u021bul \u0219i
\ns\u0103 mi-l descle\u0219teze de la cot \u00een jos\u201d, \u201eDac\u0103 pu\u0219tiul ar fi
\naici, ar uda mosoarele cu sfoar\u0103. [\u2026] Da, dac\u0103 pu\u0219tiul ar
\nfi aici\u201d. O carte la care merit\u0103 s\u0103 revenim mereu, ce
\naduce \u00eentr-acela\u0219i loc aspecte esen\u021biale precum lupta,
\nonoarea, m\u00e2ndria, prejudecata \u0219.a.m.d. Iar la sf\u00e2r\u0219it,
\ntoate devin at\u00e2t de simple \u0219i profunde, mai ales \u00een clipa
\nc\u00e2nd \u00een\u021belegi ce presupune de fapt \u00eenfr\u00e2ngerea!<\/p>\n


\nRainer Maria Rilke<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nt despre mare
\nVaier str\u0103vechi al m\u0103rii,
\nal m\u0103rii v\u00e2nt \u00een noapte:
\nnim\u0103nui vuind;
\ncel ce vegheaz\u0103
\ntrebuie s\u0103 vad\u0103
\ncum nu-i e\u0219ti
\ng\u00e2nd pe g\u00e2nd:
\nstr\u0103veche t\u00e2ng\u0103-a m\u0103rii
\nh\u0103uind
\ndoar pentru st\u00e2nci str\u0103vechi,
\ncuprins nem\u0103rginit
\ndin dep\u0103rt\u0103ri smulg\u00e2nd\u2026
\nO, cum te simte: strun\u0103,
\nsmochinul frem\u0103t\u00e2nd
\nsus, \u00een lin de lun\u0103.<\/p>\n


\nAlexandru PRIPON<\/strong>
\n\"\"

Este preot la Parohia Sf. Mina din Buz\u0103u \u0219i sa
\nn\u0103scut la data de 3 octombrie 1977 \u00een municipiul
\nBuz\u0103u. Este absolvent al Seminarului Teologic din
\nBuz\u0103u \u0219i licen\u021biat \u00een teologie al Facult\u0103\u021bii de Teologie
\n\u201eJustin Patriarhul\u201d (Bucure\u0219ti, 2002) \u0219i al Facult\u0103\u021bii de
\nFilosofie-Jurnalism al Universit\u0103\u021bii Spiru Haret.
\nDebutul literar este consemnat \u00eenc\u0103 din anul 1992 \u00een
\nrevista \u201eMuguri\u201d a Seminarului Teologic Buz\u0103u. De
\natunci a mai publicat \u00een \u201eMuntenia\u201d \u201eGlasul
\nAdev\u0103rului\u201d, \u201eLumina\u201d, \u201eAlmanah bisericesc\u201d,
\n\u201eLiteradura\u201d, \u201eCartelul metaforelor\u201d, almanahul
\n\u201eRena\u0219terea buzoian\u0103\u201d. A debutat editorial cu volumul
\nde poezie R\u0103zboiul cuvintelor\u201d (1996). Au urmat
\nvolumele \u201ePa\u0219i \u00eentru lumin\u0103\u201d (proz\u0103, 2015), \u201eLa
\npor\u021bile sublimului\u201d (versuri, 2016) \u0219i \u201ePrintre r\u00e2nduri \u2013
\nPa\u0219i prin istorie\u201d (proz\u0103, 2018). Mai este coautor la
\n\u00eenc\u0103 patru volume. A ob\u021binut \u0219i c\u00e2teva premii literare.
\nCel mai important l-a ob\u021binut \u00een anul 1996 la Concursul
\nna\u021bional de crea\u021bie literar\u0103 \u201eV. Voiculescu\u201d (poezie,
\nPremiul I).<\/p>\n

Nu sunt<\/strong><\/p>\n

Nu sunt acel ce par a fi, c\u0103ci chipul
\nMi-a \u00eempietrit \u00eentr-o oglind\u0103 spart\u0103,
\nPe c\u00e2nd m\u0103 ad\u0103pam timid din \u0219ipul
\nUit\u0103rilor ascunse-n clipa moart\u0103.
\nNu sunt nici cel ce sunt, fire\u0219te,
\nC\u0103ci simplu e s\u0103 fii f\u0103r\u0103 a fi.
\nC\u00e2nd doar un g\u00e2nd, \u00een tain\u0103, oglinde\u0219te
\nPrivirea ce o \u0219tii. Doar tu o \u0219tii.
\n\u0218i, de a\u0219 fi cumva, m\u0103-ntreb, cum oare
\nM-a\u0219 scufunda \u00een clipa ce-a pierit?
\nC\u0103ci, f\u0103r\u0103 chipul s\u0103u, nimeni nu moare
\nDec\u00e2t la al ideii asfin\u021bit,
\nC\u00e2nd cei ce sunt de mult au adormit.<\/p>\n


\nDoamne<\/strong><\/p>\n

S-au n\u0103ruit \u0219i mun\u021bi, \u0219i z\u0103ri, \u0219i veacuri
\n\u0218i timpul f\u0103r\u0103 veste-a-mb\u0103tr\u00e2nit,
\nOceane au secat, pierit-au lacuri,
\nNoi colind\u0103m pe drumul pr\u0103fuit:
\nTe-am p\u0103r\u0103sit \u0219i nu Te-am mai g\u0103sit.
\nTe-am c\u0103utat prin lumea asta mare,
\nNeobosi\u021bi, prin viscol \u0219i noroi,
\nTe-am c\u0103utat prin negur\u0103 \u0219i soare,
\nGreu \u00eencerca\u021bi de griji \u0219i de nevoi,
\nDar n-am \u0219tiut s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00een noi.
\nC\u0103ci peste veacuri, z\u0103ri \u0219i neputin\u021b\u0103,
\nPrin greut\u0103\u021bi \u0219i chin, la orice pas
\nTe-am fi g\u0103sit, de-am fi avut credin\u021b\u0103:
\nDe\u0219i-am plecat, la cel dint\u00e2i impas,
\nTu ne-ai iertat \u0219i-n suflet ne-ai r\u0103mas!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Codru\u021ba VANCEA 1. Gr\u0103dina minunat\u0103 e ziua \u00een care am parfum de migdale \u00een m\u00e2inile goale \u00eemi pun la urechi<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11423"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11423"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11423\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11426,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11423\/revisions\/11426"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11423"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11423"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11423"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}