{"id":11392,"date":"2020-10-16T11:05:59","date_gmt":"2020-10-16T08:05:59","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11392"},"modified":"2020-10-16T11:07:20","modified_gmt":"2020-10-16T08:07:20","slug":"spatii-culturale-nr-72-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11392","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 72 (5)"},"content":{"rendered":"

Istorie literar\u0103<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong><\/p>\n

ALECSANDRI, scriitorul capabil s\u0103
\nnu-\u0219i fie suficient sie\u0219i
\nsau
\nnecesarul spirit aristocratic \u00een cultura
\nprezentului<\/strong><\/p>\n

Moto:
\n\u201eMul\u021bimea nu vrea s\u0103 \u0219tie de autor; ea nu
\nrecunoa\u0219te dec\u00e2t Opera\u201d (G. C\u0103linescu)<\/em><\/em><\/p>\n

Scriitorii excep\u021bionali de tipul lui Vasile
\nAlecsandri se nasc dintr-o necesitate absolut\u0103,
\nparadoxal, din ceea ce \u00eei lipse\u0219te \u00een mod misterios, la un
\nmoment dat, unui neam\/ popor. \u00cen acest sens, autorul
\ndramei \u201eDespot Vod\u0103 s-a ivit (\u00een)tocmai spre a umple
\n\u201eun gol\u201d necesar, o lips\u0103 spiritual\u0103 acut\u0103, o Oper\u0103 de
\nreferin\u021b\u0103, care s\u0103 ofere un model ontologic al \u201eomului
\nrom\u00e2nesc\u201d n\u0103scut \u00eentre Nistru \u0219i Tisa, dar \u0219i (auto)exilat
\n\u00een \u00eentreaga Lume, cu prec\u0103dere \u00een Europa. \u00cen acest sens,
\ntoate \u201eScrierile\u201d lui Alecsandri, prefigureaz\u0103 artistic \u0219i
\nconfigureaz\u0103 socio-politic, ceea ce filosoful, sociologul,
\neconomistul \u0219i profesorul de etic\u0103, Mircea Vulc\u0103nescu
\nva argumenta \u00een vol. Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a
\nexisten\u021bei, anume ideea biblic\u0103, c\u0103 \u201esufletul oric\u0103rui
\npopor nu e dec\u00e2t o arhitectur\u0103 de ispite\u201d, iar istoria
\nliteraturii\/ artelor \u2013 o istorie a sufletului omenesc
\nrom\u00e2nesc.
\nDe ce oare \u201evaloarea unic\u0103 a lui Alecsandri\u201d
\nse afl\u0103 doar \u00een mult reiterata \u201etotalitate a ac\u021biunii sale
\nliterare\u201d, cum remarca \u00eenc\u0103 din 1886, T. Maiorescu \u00een
\nstudiul \u201ePoe\u021bi \u0219i critici\u201d? Poetul \u201eom \u00eentreg\u201d, cum ar fi
\nspus Nae Ionescu, \u00eenzestrat cu un spirit poetic de tip
\nclasic \u2013 \u201emod de a crea durabil \u0219i esen\u021bial\u201d, la \u00eendem\u00e2na
\ncititorilor -, cu o puternic\u0103 sensibilitate \u0219i o fireasc\u0103
\nnevoie de se pune pe sine \u00een acord cu sine \u00eensu\u0219i, dar \u0219i
\ncu Lumea, cu \u201emult s\u00e2nge grecesc\u201d, dar \u0219i cu \u201edarul
\nconvorbirii\u201d (G. C\u0103linescu), cu necesarul spirit
\naristocratic \u0219i orgoliul artistului sigur de valoarea, de
\nonestitatea \u0219i de efectele estetice ale Operei, dar \u0219i ale
\nactelor sale de \u201ecultur\u0103 lupt\u0103toare,\u201d specifice genera\u021biei
\nsale, din care \u2013 se \u0219tie – au f\u0103cut parte \u0219i C. Negri, M.
\nKog\u0103lniceanu, Al, Russo, N. B\u0103lcescu, I. Ghica, Al.
\nCantacuzino, Matei Millo, Elena Negri, Aristizza
\nRomanescu, Al. I. Cuza etc. \u0219i-a pus cu siguran\u021b\u0103
\n\u00eentreb\u0103ri despre personalitatea extrem de complex\u0103 a
\nneamului rom\u00e2nesc, despre sensul de orientare a
\nspiritului rom\u00e2nesc \u00een existen\u021b\u0103, despre ra\u021biunea prin
\ncare ne justific\u0103m identitatea, demnitatea \u0219i modul de a
\nfi\/ de a supravie\u021bui \u00een existen\u021b\u0103.
\nPersonalitatea metafizic\u0103 de excep\u021bie \u00eel va fi
\ndeterminat s\u0103 nu se \u00eenchid\u0103 \u00een sine, s\u0103 nu-\u0219i fie suficient
\nsie\u0219i, s\u0103 se deschid\u0103 c\u0103tre lumea de dincolo de sine
\n\u00eensu\u0219i, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00eenaintea Junimi\u0219tilor, c\u0103 rom\u00e2nitatea
\ne o caracteristic\u0103 spiritual\u0103 imuabil\u0103, inalterabil\u0103 \u00een
\nesen\u021ba\/ firea ei, o filosofie de via\u021b\u0103, care-i va justifica
\nulterior lui Cioran, nevoia intrinsec\u0103 de schimbare la
\nfa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei. \u00cen integralitatea ei, Opera \u201ebardului de
\nla Mirce\u0219ti\u201d confirm\u0103 caracterul extrem de complex al
\nneamului \u0219i mul\u021bimea de ispite\/ influen\u021be\/ contamin\u0103ri
\ncare-i configureaz\u0103 procesual, de la origini p\u00e2n\u0103-n
\nprezent, identitatea, profilul moral-spiritual, modelul
\nontologic al \u201eomului rom\u00e2nesc\u201d, altul \u0219i complementar
\ncelui eternizat de folclor, aflat \u00eentr-un \u201er\u0103zboi\u201d de
\ngheril\u0103, cu sine \u00eensu\u0219i, dar \u0219i cu \u201eteroarea istoriei\u201d.
\nVoluptatea c\u0103l\u0103toriilor \u2013 \u201eo c\u0103l\u0103torie este
\n\u00eentotdeauna o invita\u021bie la g\u00e2ndire\u201d, spunea M. Eliade -,
\nnu doar cele de prin Moldova, Bucovina, Muntenia \u0219i
\nTransilvania, ci mai ales cele f\u0103cute \u00een Turcia, Italia,
\nAustria, Fran\u021ba, Germania, Spania, Anglia, Nordul
\nAfricii, l-au determinat s\u0103 aprofundeze \u0219i s\u0103 se
\nobi\u0219nuiasc\u0103 cu \u201eteoria ispitelor\u201d \u2013 ispitele ca posibilit\u0103\u021bi
\nde a fi, ispitele cu rolul benefic catalizator al ethosului,
\na\u0219a cum le va sintetiza \u0219i interpreta M. Vulc\u0103nescu \u00een
\n\u201eDimensiunea rom\u00e2neasc\u0103\u2026\u201d pe care o reg\u0103sim
\ntransfigurat\u0103 aproape exhaustiv, \u00een acea \u201etotalitate a
\nac\u021biunii sale literare\u201d (T. M.), \u00een Opera ce \u00eenc\u0103
\ninfluen\u021beaz\u0103\/ ispite\u0219te sub o zodie luminoas\u0103, c\u00e2nd
\napolinic\u0103, c\u00e2nd dionysiac\u0103, mersul european al literelor
\nrom\u00e2ne\u0219ti contemporane.
\nStudierea limbajului Operei, care tr\u0103ie\u0219te ca o
\nfiin\u021b\u0103 \u00eenzestrat\u0103 cu spirit \u0219i suflet, de\u0219i nu este un om \u2013
\ns\u0103 fi abordat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, scriitorul aproape toate
\ngenurile \u0219i speciile literaturii? \u2013 ne revel\u0103 ideea c\u0103
\nLumea rom\u00e2neasc\u0103 este o carte de semne \u00een care
\nsentimentul solidarit\u0103\u021bii universale \u0219i al ancor\u0103rii \u00een
\nve\u0219nicie confirm\u0103 devenirea prin \u201efiin\u021ba fiin\u021bei\u201d (cu: *
\nFiin\u021ba ca \u00eentreg: Firea ca lume \u0219i ca vreme. * Fiin\u021ba
\nsinguratic\u0103: \u00cent\u00e2mplarea, insul, Dumnezeu) \u0219i prin \u201efirea
\nfiin\u021bei\u201d (cu * Fiin\u021ba ca \u00eensu\u0219ire: Faptul \u0219i felul de a fi. *
\nT\u0103g\u0103duirea fiin\u021bei: Opozi\u021bie \u0219i limitare), dar creioneaz\u0103
\n\u00een viziunea lui Alecsandri legat ombilical de folclor,
\nmitologie, cugetare \u0219i filozofie autohton\u0103, c\u00e2teva
\natitudini fundamentale ale rom\u00e2nului (n\u0103scut poet!) \u00een
\nfa\u021ba existen\u021bei. Iat\u0103 acest \u201esentiment rom\u00e2nesc al fiin\u021bei\u201d
\n(C. Noica) transfigurat simfonic, sub umbrela ispitelor,
\ncu geniul folclorului autohton, \u00eentr-o unitate de soart\u0103,
\nlimb\u0103, destin, religie, lege (ne)scris\u0103, credin\u021b\u0103, virtute,
\nistorie, datin\u0103, munc\u0103, durere, bucurie etc., de V.
\nAlecsandri cel circumscris \u2013 spiritual vorbind – pe linia
\nlui Cantemir, Ha\u0219deu, Xenopol, Eminescu, P\u00e2rvan,
\nMircea Vulc\u0103nescu, Constantin Noica: nu exist\u0103
\nimposibilitate absolut\u0103, nu exist\u0103 neant, nu exist\u0103
\nalternativ\u0103 existen\u021bial\u0103, nu exist\u0103 imperativ, nu exist\u0103
\niremediabil, exist\u0103 \u00een schimb, u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba vie\u021bii,
\nlipsa de team\u0103 \u00een fa\u021ba mor\u021bii, sentimentul ve\u0219niciei, aripi
\nde plumb \u00een fa\u021ba unor \u00eemprejur\u0103ri favorabile etc.
\nElocven\u021ba ideatic\u0103 a Operei integrale a autorului
\ndramei Ovidiu \u00ee\u0219i afl\u0103 sensul creator al existen\u021bei umane
\nca revela\u021bie a folclorului\/ mitologiei \u0219i explic\u0103
\ntransfigurarea unor arhetipuri: metafora cosmic\u0103,
\ncontextul sacrificial\/ jertfa absolut necesar\u0103 \u00een crea\u021bie,
\neroismul, perpetuarea \u00een memoria timpului, asem\u0103narea,
\nasimilarea sau identificarea omului cu Dumnezeu,
\nnevoia de schimbare a existen\u021bei\/ de prop\u0103\u0219ire, \u00eennoire
\n\u0219i schimbare existen\u021bial\u0103, ra\u021biunea r\u0103spl\u0103\u021bii \u0219i a pedepsei,
\ndob\u00e2ndirea postumit\u0103\u021bii prin perpetuarea binelui creator
\netc. Astfel orizontul lumii rom\u00e2ne\u0219ti transfigurat de
\naristocratul Alecsandri – ce intuie\u0219te func\u021bia creatoare a
\n\u201eispitelor\u201d teoretizate \u00een perioada interbelic\u0103, de Mircea
\nVulc\u0103nescu \u00een: Omul rom\u00e2nesc, Ispita dacic\u0103,
\nDimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei, Existen\u021ba
\nconcret\u0103 \u00een metafizica rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i zarea unei
\nposibilit\u0103\u021bi sporitoare \u2013 se \u00eentinde din cotidian p\u00e2n\u0103 \u00een
\nlegend\u0103, de \u201eaici\u201d p\u00e2n\u0103 \u201edincolo\u201d, de la prezen\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103
\nla \u201eneprezen\u021b\u0103\u201d, de la \u201eatunci\u201d p\u00e2n\u0103 la \u201eacum\u201d, de la
\n\u201eacum\u201d p\u00e2n\u0103 la \u201eve\u0219nicie\u201d, cu o \u00eentreag\u0103 varietate de
\n\u201emodula\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti ale fiin\u021bei\u201d, cum avea s\u0103 le
\nnumeasc\u0103 Constantin Noica \u00een Sentimentul rom\u00e2nesc
\nal fiin\u021bei.
\nSuger\u0103m prin acest studiu c\u0103 Vasile Alecsandri
\na intuit \u0219i a transfigurat \u00een \u201etotalitatea ac\u021biunii sale
\nliterare\u201d determinarea ontologic\u0103 a \u201eomului rom\u00e2nesc\u201d
\n\u0219i a \u201eispitelor\u201d acestuia, a fundamentelor perene pe care
\nse \u00eenal\u021b\u0103 \u0219i devine rom\u00e2nitatea \u00een specificul ei
\ninconfundabil, prefigur\u00e2nd estetic, cercet\u0103rile lui Vasile
\nB\u0103ncil\u0103, Lucian Blaga, C. R\u0103dulescu-Motru, Dumitru
\nDr\u0103ghicescu, Vasile P\u00e2rvan, M. Vulc\u0103nescu, Mircea
\nEliade, \u0218tefan B\u00e2rs\u0103nescu, Anton Dumitriu, Ovidiu
\nPapadima, Nae Ionescu, Dimitrie Gusti etc. Intui\u021bia \u0219i
\ndeschiderea artistico-filosofic\u0103 a autorului inimitabilelor
\nPasteluri, de a configura estetico-literar, un posibil
\n\u201emodel ontologic al omului rom\u00e2nesc\u201d \u2013 repet, dup\u0103 cel
\nconfigurat de folclorul autohton, primul clasic al
\nliteraturii rom\u00e2ne – \u00een corela\u021bie cu arhitectura \u201eispitelor\u201d
\norientale (contempla\u021bie, pasivitate, echilibru, scepticism,
\nfatalitate) \u0219i occidentale (spirit faustic, mistic\u0103 social\u0103,
\nactivitate, spirit competitiv etc.) mi se pare
\nproviden\u021bial\u0103.
\nR\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 \u00eentrebarea care dintre
\nprecipita\u021biile dinamice ale istoriei, ale destinului, care
\ndintre tr\u0103irile, ispitele, imboldurile, \u00eendemnurile etc. s\u0103-l
\nfi determinat\/ influen\u021bat pe boierul min\u021bii, Alecsandri,
\n\u201eom indolent \u0219i terorizat de intemperii\u201d (G. C\u0103linescu),
\ns\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 iner\u021bia de tip oblomovist? Apriorismul
\nimitativ (Dr\u0103ghicescu), apriorismul decretativ (M.
\n\u0218tef\u0103nescu)? Care dintre \u201eIspite\u201d? Cea autohton\u0103,
\ndacic\u0103, latinist\u0103\/ roman\u0103, bizantin\u0103, slav\u0103, francez\u0103,
\ngerman\u0103, evreiasc\u0103? Ispita balcanic\u0103 (greco-bulgar\u0103\/
\ns\u00e2rbeasc\u0103\/ macedonean\u0103), cea ungaro-polon\u0103 sau ispita
\n\u021big\u0103neasc\u0103 foarte activ\u0103 \u0219i \u00een prezent?
\nPersonal m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 l-ar fi ispitit ini\u021bial,
\nfondul autohton al culturii noastre, cel care l-a \u00eempins pe
\nLucian Blaga s\u0103 scrie Revolta fondului nostru nelatin,
\nfondul ce i-a creat \u00een spirit european, pe Aron Pumnul,
\nEminescu, P\u00e2rvan, Nicolae Iorga, Nichifor Crainic etc,,
\nfondul care perpetueaz\u0103 \u00een istoria sufletului rom\u00e2nesc\/
\nomenesc, dup\u0103 Dan Botta, scepticismul, m\u0103sura,
\n\u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea, r\u0103bdarea, \u00eemp\u0103carea cu soarta etc. \u0218i
\ntotu\u0219i, spiritul autohton r\u0103m\u00e2ne ispita-regin\u0103, care-i
\nfundamenteaz\u0103 \u0219i-i configureaz\u0103 metafizica aparent
\naleatorie a Operei, care \u00een realitate vizeaz\u0103 sensul
\nclasicismului.
\nDe la ispita francez\u0103 \u00ee\u0219i extrage \u00eentreaga
\ndoctrin\u0103 \u0219i spiritul revolu\u021bionar specific genera\u021biei
\npa\u0219optiste (48-i\u0219tii). Clasicismul francez \u00eei influen\u021beaz\u0103
\nconsiderabil mai ales problematica comediilor, \u00een
\ngeneral, evadarea din sine, ca trecere la un alt mod de a
\nfi (problema imita\u021biei, cosmopolitismul, arta poetic\u0103
\nclasic\u0103, europenismul etc.). Spiritul aristocratic al
\nculturii franceze conjugat cu cel al poeziei populare i-au
\npoten\u021bat, clasicizat \u0219i simbolizat mistica anotimpurilor:
\nprim\u0103vara \u2013 cele mai ad\u00e2nci Taine ale Firii; vara \u2013
\nrodnicia universal\u0103; toamna \u2013 trista beatitudine final\u0103;
\niarna \u2013 \u00eentoarcerea la mineral, la somnul teluric etc. S-ar
\ncuveni citate cel pu\u021bin patru pasteluri. Nici spa\u021biul, nici
\ntimpul \u0219i nici cititorul nu ne permit. Doar o strof\u0103,
\naproape la \u00eent\u00e2mplare: \u201eAburii u\u0219ori ai nop\u021bii ca
\nfantasme se ridic\u0103\/ \u0218i, plutind deasupra luncii,
\nprintre ramuri se despic\u0103.\/ R\u00e2ul luciu se-ncovoaie
\nsub copaci ca un balaur\/ Ce \u00een raza dimine\u021bii mi\u0219c\u0103
\nsolzii lui de aur.\u201d Cel pu\u021bin \u00eenc\u0103 o strof\u0103 ce figureaz\u0103
\nun alt anotimp: \u201eO! tablou m\u0103re\u021b, fantastic!… Mii de
\nstele argintii\/ \u00cen nem\u0103rginitul templu ard ca ve\u0219nice
\nf\u0103clii\/ Mun\u021bii sunt a lui altare, codrii organe sonore\/
\nUnde criv\u0103\u021bul p\u0103trunde, sco\u021b\u00e2nd note-ngrozitoare\u201d.
\nNu po\u021bi, recitind \u00een integralitate ciclul Pasteluri,
\ns\u0103 nu surprinzi arhitectura genial\u0103 a \u201eispitelor\u201d
\ntransfigurat\u0103 sincretic, sentimentul metafizic sublimotragic
\nal vie\u021bii \u0219i s\u0103 nu te \u00eentrebi arghezian: ,,Cu ce s\u0103
\npl\u0103tesc nefire \u0219i fire?\u201d. Cu admira\u021bie \u0219i mirare
\naristotelic\u0103, ar fi un posibil r\u0103spuns!
\nDar s\u0103 ne \u00eentoarcem la ispita bizantin\u0103, cea care
\na marcat str\u0103lucit destinul unor personalit\u0103\u021bi de tip
\nrenascentist: Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu
\nHa\u0219deu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade etc., iar lui
\nAlecsandri, probabil, i-a poten\u021bat voca\u021bia \u00eenn\u0103scut\u0103 spre
\ndiploma\u021bie, ceremonie \u0219i politic\u0103, nevoia de confort
\nspiritual, fast, deschidere global\u0103, toleran\u021b\u0103 estetic\u0103\/
\nsocial\u0103, \u0219tiin\u021ba comunic\u0103rii, respectul pentru cel\u0103lalt, fie
\nel \u021bigan sau \u00eemp\u0103rat \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd dragostea de
\n\u021bar\u0103 \u2013 s\u0103 nu uit\u0103m ciclul Osta\u0219ii no\u0219tri, volum
\ngrandilocvent, u\u0219or naiv \u0219i desuet, dar elocvent pentru
\nviziunea autorului!
\nF\u00e2nt\u00e2na Blanduziei, Ovidiu, Despot Vod\u0103
\nconfirm\u0103 ispita roman\u0103: caracter, dreptate\/ juridicitate,
\nconsecven\u021b\u0103, fugit tempus, vanitas vanitatum, iezuitism,
\ndar \u0219i spiritul satiric, ironia, sarcasmul: Iorgu de la
\nSadagura, Ia\u0219ii \u00een carnaval, Chiri\u021ba \u00een Ia\u0219i, Chiri\u021ba
\n\u00een provin\u021bie, Nunta \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, Concina, Rusaliile
\nunde spiritul critic actualizeaz\u0103 teme precum;
\nparvenitismul, incultura, superficialitatea,
\npoliticianismul, imita\u021bia van\u0103 a \u201eispitelor\u201d, pierderea
\ntradi\u021biei, credin\u021bei, cosmopolitismul, credulitatea etc.
\nIspita slav\u0103 rezist\u0103 \u00een Ia\u0219i \u2013 capitala cultural\u0103,
\n\u00eenc\u0103, a Rom\u00e2niei -, din vremea voievodului \u0219i
\ncelebrului enciclopedist Dimitrie Cantemir, cultivat\u0103 de
\npoporanism, de C. Stere, revista Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103 –
\natinge apogeul \u00een comunism \u0219i se estompeaz\u0103 la cote
\nnormale, \u00een postcomunism. \u00cen Opera lui, boierul
\nAlecsandri va fi poten\u021bat delicate\u021bea feminin\u0103, spiritul
\naristocratic specific nobilimii ruse, spiritul
\nortodoxismului\/ religiozitatea, abandonarea \u00een voia
\ndestinului, exaltarea, eroismul de parad\u0103, bovarismul,
\nesen\u021ba s\u0103m\u0103n\u0103torist\u0103 a mujicului rus, oscila\u021bia op\u021bional\u0103,
\n\u00eentre Europa \u0219i Asia.
\nJunimi\u0219tii, \u00een frunte cu Titu Maiorescu, au avut
\ngrij\u0103 s\u0103-l contamineze de ispita german\u0103, prin
\nromantism\/ eminescianism, filosofie\/ metafizic\u0103, mai
\nales \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eentoarcerea spre sine. \u00cen ceea ce
\nprive\u0219te estetica, ispita german\u0103\/ romantismul \u00eel va
\ndesprinde definitiv pe clasicul\/ \u201eveselul\u201d Alecsandri, de
\narta poetic\u0103 a lui Boileau, contamin\u00e2ndu-l \u2013 estetic
\nvorbind \u2013 de romantismul german, de simbolism,
\nparnasianism, suprarealism, baroc etc. Sunt prezente \u00een
\nalchimia Operei, at\u00e2t ispita ungaro-polon\u0103 ce
\ninterfereaz\u0103 ispita roman\u0103\/ latini\u0219tilor cu toleran\u021ba ispitei
\nbizantine, c\u00e2t \u0219i ispita balcanic\u0103\/ greco-s\u00e2rbo-bulgar\u0103,
\ncare-l va \u00eenc\u00e2nta mai t\u00e2rziu, pe matematicianul Dan
\nBarbilian, dar \u0219i pe autorul romanului Groapa. S\u0103 nu
\nuit\u0103m ispita \u021big\u0103neasc\u0103, mult prea cunoscut\u0103 din
\nepopeea eroico-comic\u0103 \u021aiganiada scris\u0103 de poetul Ion
\nBudai Deleanu, pentru a reveni \u0219i la ea: reac\u021bie
\nzgomotoas\u0103, farmec, nerv, sentiment. \u00cen sintez\u0103:
\nmahalaua.
\nDintr-o asemenea \u201earhitectur\u0103 de ispite\u201d
\nconsubstan\u021biale unei Opere baroce, \u00eel va extrage \u0219i-i va
\nface portretul spiritual-estetic, Eminescu, \u00een poemul
\nEpigonii. De\u0219i spa\u021biul nu ne permite vom reproduce
\nfragmentul, tocmai pentru c\u0103 ilustreaz\u0103 la modul ideal
\nartistic, alchimia \u0219i simfonia \u201eispitelor\u201d, cum admirabil
\nle-a numit discipolul lui Dimitrie Gusti \u0219i a lui Nae
\nIonescu, Mircea Vulc\u0103nescu: \u201e\u0218-acel rege-al poeziei,
\nvecinic t\u00e2n\u0103r \u0219i ferice,\/ Ce din frunze \u00ee\u021bi doine\u0219te, ce
\ncu fluierul \u00ee\u021bi zice,\/ ce cu basmul poveste\u0219te \u2013 veselul
\nAlecsandri,\/ Ce-n\u0219ir\u00e2nd m\u0103rg\u0103ritare pe a stelei
\nblond\u0103 raz\u0103,\/ acum secolii str\u0103bate, o minune
\nluminoas\u0103,\/ Acum r\u00e2de printre lacrimi c\u00e2nd o c\u00e2nt\u0103
\npe Dridri.\/\/ Sau vis\u00e2nd o umbr\u0103 dulce cu de-argint
\naripe albe\/ cu doi ochi ca dou\u0103 basme mistice,
\nad\u00e2nce, dalbe,\/ Cu z\u00e2mbirea de vergin\u0103, cu glas
\nbl\u00e2nd, duios, \u00eencet,\/ El \u00eei pune pe-a ei frunte m\u00e2ndru
\ndiadem de stele,\/ O a\u0219eaz\u0103-n tron de aur, s\u0103
\ndomneasc\u0103 lumi rebele,\/ \u0218i iubind-o f\u0103r\u0103 margini,
\nscrie: \u201evisul de poet\u201d.\/\/ Sau vis\u00e2nd cu doina trist\u0103 a
\nvoinicului de munte,\/ Visul apelor ad\u00e2nce \u0219i a
\nst\u00e2ncelor c\u0103runte,\/ Visul selbelor b\u0103tr\u00e2ne de pe
\numerii de deal,\/ El de\u0219teapt\u0103-n s\u00e2nul nostru dorul
\n\u021b\u0103rii cei str\u0103bune,\/ El revoc\u0103 dulci icoane a istoriei
\nminune,\/ Vremea lui \u0218tefan cal Mare, zimbru sobru
\n\u0219i regal.\u201d
\nTocmai aceast\u0103 fireasc\u0103 \u201earhitectur\u0103 de ispite\u201d
\nconsubstan\u021bial\u0103 Operei \u00eel salveaz\u0103 pe \u201eacel rege al
\npoeziei\u201d, de sentimentul solitudinii tragice, de care a
\nfost cuprins Eminescu, George Bacovia etc. De pild\u0103,
\nBardul de la Mirce\u0219ti nu credea \u00een valoarea destinului \u0219i
\n\u00een absolutul fenomenalit\u0103\u021bii. Ve\u021bi fi observat deja, c\u0103 un
\nscriitor exemplar\/ excep\u021bional nu este un titlu personal.
\nAlecsandri se identific\u0103 \u00een scriitur\u0103 cu devenirea sufletul
\nrom\u00e2nesc, intuind \u00eenaintea lui Mircea Vulc\u0103nescu, c\u0103
\n\u201esufletul oric\u0103rui popor nu e dec\u00e2t o arhitectur\u0103 de
\nispite\u201d.
\nIspite ce se confrunt\u0103 nu doar \u00eentre ele, c\u00e2t mai
\nales, cu fondul autohton, cel specific rom\u00e2nismului. Este
\no permanent\u0103 contradic\u021bie vie. Autorul Doinelor nu este
\n\u201emare\u201d, pentru c\u0103 se crede a\u0219a, ci fiindc\u0103 posteritatea \u00eel
\nrecunoa\u0219te sub titulatura de \u201erege al poeziei\u201d \u0219i-l
\nidentific\u0103 cu devenirea sufletului rom\u00e2nesc, cu istoria \u0219i
\nmitologia neamului. Suger\u00e2nd c\u0103 totul \u0219i toate sunt
\nmi\u0219cate, actualizate \u0219i spiritualizate prin suflet,
\nreamintesc \u0219i opinia \u00een\u021belep\u021bilor brahmani, care explic\u0103
\ncomplexitatea inefabil\u0103 a ceea ce nu poate fi g\u00e2ndit:
\n\u201eNatura sufletului nu poate fi privit\u0103, nimeni nu-l poate
\nvedea cu ochii. El se manifest\u0103 (numai) \u00een inim\u0103 \u0219i-n
\nminte, prin g\u00e2ndire. Cei care \u0219tiu aceasta devin
\nnemuritori\u201d. Ales de circumstan\u021be divino-umane,
\nAlecsandri este un asemenea nemuritor. Laten\u021bele lui
\nsuflete\u0219ti sublimate \u00eentr-o Oper\u0103 contaminat\u0103 simfonic
\nde o pluralitate de ispite, pare sus\u021binut\u0103 de energii
\nnecreate, de acte tr\u0103itoare cu efecte estetice \u0219i st\u0103ri
\natemporale.
\nIat\u0103 c\u00e2teva dintre efectele estetice \u00een direct, ale
\nispitei franceze\/ influen\u021ba romanticului V. Hugo,
\nconfigurat\u0103 \u00eentr-un conflict creator, cu ispita autohton\u0103.
\nNu \u0219tii ce s\u0103 admiri, \u00een primul r\u00e2nd, la acest peisaj
\ndement, aparent \u00eencremenit \u00een timp \u0219i spa\u021biu? Fantasticul
\nmonstruos \u0219i colosal, modernitatea imaginarului\/
\nlimbajului sau pieirea \u201ede lumin\u0103\u201d a omului \u00eempins de
\nsoart\u0103 : \u201e\u00cen cea p\u0103dure verde, grozav\u0103, infernal\u0103,\/
\nC\u0103rarea-i \u00eenc\u0103lcit\u0103 \u0219i umbra e mortal\u0103,\/ \u0218i arbori,
\nst\u00e2nci, pr\u0103p\u0103stii \u0219i oricare f\u0103ptur\u0103\/ Iau forme uria\u0219e
\nprin negura cea sur\u0103\/ Aspecturi fioroase de pajuri,
\nde balauri,\/ De zmei culca\u021bi pe d\u00e2mburi, de \u0219erpi
\nascun\u0219i \u00een g\u0103uri,\/ De toate-acele fiare povestice, de
\nprad\u0103,\/ Ce luna giugiule\u0219te cu alba ei z\u0103pad\u0103.\/
\nCopacii \u00eentind bra\u021be lungi, amenin\u021b\u0103toare,\/ N\u0103l\u021b\u00e2nd
\npe toat\u0103 culmea c\u00e2te-o sp\u00e2nzur\u0103toare;\/ \u0218i st\u00e2ncile,
\nfantasme ple\u0219uve, mute, oarbe,\/ Deschid largi negre
\npe\u0219teri menite de a soarbe\/ \u00cen umbra lor ad\u00e2nc\u0103 \u0219i de
\nmisteruri plin\u0103\/ Pe omu-mpins de soart\u0103 a piere de
\nlumin\u0103\u2026\u201d. Observa\u021bi cum literatura ca realitate
\nsufleteasc\u0103 (noologic\u0103) \u201eurc\u0103\u201d \u0219i \u201ecoboar\u0103\u201d de-a lungul
\nistoriei, at\u00e2t \u00een manifest\u0103rile individuale, c\u00e2t \u0219i \u00een cele
\ncolective.
\nCeea ce d\u0103 for\u021b\u0103 realit\u0103\u021bilor transfigurate \u0219i
\n\u201eispitelor\u201d din Opera lui Alecsandri sunt tocmai
\nlaten\u021bele suflete\u0219ti, \u00eenclina\u021biile noologice pre-empirice,
\nspre bine, frumos, adev\u0103r, dreptate, spre pozitivul moral,
\nspre exemplaritate, spre prototip. \u00cen afara unui poten\u021bial
\nsufletesc de excep\u021bie, autohtonizarea\/ rom\u00e2nizarea \u0219i
\nasimilarea \u201earhitecturii de ispite\u201d \u2013 subliniem, nu simpla
\nimita\u021bie care ucide \u201eduhul na\u021bional\u201d, cum aten\u021biona
\nKog\u0103lniceanu, \u00een \u201eDacia literar\u0103\u201d \u2013 nu este posibil\u0103.
\nMerit\u0103 reamintit\u0103 \u00eensemnarea din \u201eMahabharata\u201d despre
\nscriitorul care descoper\u0103 \u00eenaintea individului comun, c\u0103
\n\u201esufletul fiec\u0103ruia \u00ee\u0219i este singur prieten, sufletul
\nfiec\u0103ruia \u00ee\u0219i este singur du\u0219man, sufletul fiec\u0103ruia \u00ee\u0219i
\neste singur martor la ceea ce s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te \u0219i la ceea ce
\n\u00eenc\u0103 n-a s\u0103v\u00e2r\u0219it\u201d. Intervine \u00een \u201earhitectura de ispite\u201d
\ntopit\u0103 \u00een Opera lui Alecsandri \u0219i ad\u00e2nca tain\u0103 a
\nsufletului, \u00eenc\u00e2t nu mi se pare \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u00eentrebarea
\nlui Seneca: Cum ai putea numi sufletul, altfel \u201edec\u00e2t
\nDumnezeu care s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een corpul omenesc\u201d?
\nAlecsandri devenit, prin Oper\u0103, el \u00eensu\u0219i o
\n\u201earhitectur\u0103 de ispite\u201d ne ofer\u0103 un prim model ontologic
\nexhaustiv al omului rom\u00e2nesc, ce visa \u00eenc\u0103 de la 1859,
\ns\u0103 cucereasc\u0103 \u0219i s\u0103 fie cucerit de Europa, cel pu\u021bin \u00een
\nmodul cum a f\u0103cut-o boierul \u201ecu mult s\u00e2nge grecesc, din
\nal grecilor de aici\u201d, scriitorul a c\u0103rui Cas\u0103 Memorial\u0103
\ndin Mirce\u0219ti nu reu\u0219e\u0219te \u00eenc\u0103 s\u0103 se europenizeze. Adic\u0103
\ns\u0103 fie salvat\u0103 de c\u0103derea \u00een ruin\u0103\u2026 S\u0103 v\u0103 mai amintesc
\n\u0219i de cum arat\u0103 \u201eCasa Alecsandri\u201d din Bac\u0103u\u2026 Ar fi
\nnecesar\u0103 de urgen\u021b\u0103 o subscrip\u021bie public\u0103, pentru a salva
\nce se mai poate, \u00eenc\u0103, din patrimoniul primului scriitor
\nrom\u00e2n f\u0103r\u0103 complexe. Adic\u0103 genial\u2026
\n\"\"


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong><\/p>\n

autumnal<\/strong><\/p>\n

pe deasupra copacilor \u00eeng\u0103lbeni\u021bi de iluminatul
\nstradal
\ncerul dimine\u021bii e plin de p\u0103s\u0103ri
\n\u00een zbor haotic, uneori rotit.
\npa\u0219ii t\u0103i fo\u0219nesc frunzele c\u0103zute peste noapte
\nne\u00eempinse \u00eenc\u0103 de omul \u00een verde
\n\u00een fa\u021ba ochilor ai imaginea din rama de l\u00e2ng\u0103 pat
\na celei pe care nu o cau\u021bi \u0219i care nu te caut\u0103
\nfiecare \u0219tie c\u0103 cel\u0103lalt exist\u0103
\n\u0219i at\u00e2t.
\npa\u0219ii te poart\u0103 spre locul \u00een care \u0219tii c\u0103 te vei
\n\u00eent\u00e2lni
\ncu ea la un moment dat.
\ndeocamdat\u0103 e doar t\u0103cere
\nspart\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de cronc\u0103nit singuratic.
\npa\u0219ii t\u0103i nu se mai aud
\nai trecut dincolo
\na\u0219tep\u021bi.<\/p>\n


\nselfie cu bacovia<\/strong><\/p>\n

acas\u0103 la bacovia este un cer de plumb
\ndin care pic\u0103 alene c\u00e2te un strop
\npe placheta de pe zid care te anun\u021b\u0103
\nc\u0103 aici a tr\u0103it \u0219i a murit la un moment dat.
\n\u00een holul de la intrare te \u00eent\u00e2mpin\u0103 un ecran
\npe care curg imagini legate sau nu de
\nvia\u021ba poetului.
\nvizavi, pe acela\u0219i hol, un bust de bronz.
\nte plimbi \u00eenso\u021bit de o doamn\u0103 dr\u0103gu\u021b\u0103
\ncare \u00ee\u021bi spune din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd
\naici a scris, aici a dormit, dincolo citea…
\n\u00een aer se simte parfum de mir
\nr\u0103sp\u00e2ndit de o lum\u00e2nare adus\u0103 de la ierusalim.
\nte faci c\u0103 vrei s\u0103 mai vezi o dat\u0103
\nnu \u0219tiu ce
\nalergi spre hol \u0219i te postezi \u00een fa\u021ba bustului
\nsco\u021bi telefonul \u0219i faci
\nun selfie cu bacovia, numai bun de
\npus pe facebook \u00eentr-o zi ploioas\u0103.<\/p>\n


\nVasile Dan MARCHI\u0218<\/strong>
\n\"\"

SEISM<\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 concordan\u021b\u0103 cu logica,
\n\u00een regim de diabolic\u0103 fantezie
\np\u0103m\u00e2ntul \u00ee\u0219i propag\u0103 vibra\u021biile
\nca o r\u0103zbunare
\npentru cei ce n-au \u00eengropat ca punct de reper
\neroii \u00een sanctuare…
\n\u00cenchipuind o bizar\u0103 supersti\u021bie
\n\u0219i o premoni\u021bie
\nprin care
\ndoar d\u0103 idei de a r\u0103spunde la unele ghicitori barbare,
\nneput\u00e2nd reda un g\u00e2nd pa\u0219nic, un joc,
\naceast\u0103 mi\u0219care seismic\u0103 este nep\u0103sarea
\najuns\u0103 la soroc\u2026
\nPentru prima dat\u0103 m\u0103 izbe\u0219te muza ca un arbitru,
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu ce vrea s\u0103-mi inspecteze concret:
\nPoezia sau fuga\u2026
\nCum s\u0103 m\u0103 prezint acum \u00een fa\u021ba muzei
\nf\u0103r\u0103 noim\u0103 ,f\u0103r\u0103 temei, f\u0103r\u0103 r\u00e2nd ?
\nAlerg\u0103tor sau scriitor?
\nScriu parc\u0103 m\u0103 preg\u0103tesc s\u0103 fug\u2026
\nFug deoarece nu am timp s\u0103 scriu st\u00e2nd\u2026
\nIcoane, suvenire \u0219i alte obiecte de cult c\u0103z\u00e2nd
\npar elemente vandalizate de atei, de nebuni
\nl\u00e2ng\u0103 care nu-i spa\u021biu nici timp
\ns\u0103 adresezi laude, binecuv\u00e2nt\u0103ri \u0219i rug\u0103ciuni.
\n\u00cen vreme ce \u00eemi controlam cu pixul
\npozi\u021bia \u0219i fizionomia,
\nadic\u0103 scriind
\nconvins c\u0103 doar scrierea mea continu\u0103
\neste virgula credibil\u0103
\n\u00eentre mine \u0219i lucrurile ne\u00eensufle\u021bite.
\nmuza \u00eemi d\u0103 impuls astfel:
\n\u201eFugi, c\u0103 acum nu te pune nimeni s\u0103 scrii\u2026!\u201d
\nNu mai apuc s\u0103 g\u00e2ndesc nimic…
\nDe fapt \u00een acest sens muza \u00een premier\u0103 absolut\u0103
\n\u00eemi d\u0103 de \u00een\u021beles c\u0103
\nnu mai trebuie s\u0103-mi folosesc mintea, ideile, g\u00e2ndurile
\nci doar picioarele…
\nmuza chiar \u00eemi ofer\u0103 drept recompens\u0103 speran\u021ba
\nrostind :
\n\u201eFugi, s\u0103 ai unde scrie…!\u201d
\nCe consolare stranie din partea muzei pentru un poet\u2026.!
\nIau arhaismele, chiar \u0219i neologismele
\nde pe lista de rezerv\u0103 a gramaticii
\nde parc\u0103 le pun la pariu, la jocuri cu cam\u0103t\u0103,
\n\u0219i sco\u021b\u00e2nd de sub restric\u021bie toate mir\u0103rile,
\nprin fuga ce pare o prob\u0103,
\no preg\u0103tire de unul singur pentru finala de fug\u0103
\ndin calea cutremurelor\u2026
\nIncredibil cum voi fugi atunci \u00een doi
\nsau cu mai mul\u021bi\u2026
\nFug spre locul unde m\u00e2inile gr\u0103din\u0103reselor
\n\u0219i ale flor\u0103reselor
\nnu sunt \u00eenc\u0103 afectate de porii urticari a urzicilor,
\nde ghimpii trandafirilor
\n\u0219i de iubirile \u00een\u0219el\u0103toare a maratoni\u0219tilor\u2026
\n\u00ceng\u00e2n valabilitatea compromis\u0103 a acestui loc
\nde care fug precum cercet\u0103torii-inventatori demoraliza\u021bi
\nce doresc s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 individual prin inven\u021biile lor
\nteama de via\u021b\u0103, de iubire, de moarte\u2026
\nFuga mea simbolizeaz\u0103 canonul istoriei cronometrelor
\nMuza m\u0103 cronometreaz\u0103 dumnezeie\u0219te\u2026
\nSprintez prin instinctul antic al omului modern
\nne\u00eemplinit
\nce am\u00e2n\u0103 ceasul judec\u0103\u021bii
\nav\u00e2nd cel mai scurt timp \u0219i spa\u021biu la dispozi\u021bie
\nc\u00e2t s\u0103 m\u0103 pun pentru deosebire
\ndrept virgul\u0103 vie,
\n\u00eentre d\u0103r\u00e2m\u0103turi \u0219i poezie
\nP\u0103m\u00e2ntul \u00ee\u0219i descarc\u0103 prin vibra\u021bii nebunia
\norgoliul \u0219i fantezia
\ncutremur\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u0219i altarele,
\nd\u00e2nd peste cap binecuv\u00e2nt\u0103rile,
\ndezleg\u0103rile de orice fel,
\ncanoanele \u0219i complimentele,
\namestec\u00e2nd ritualurile cu viciile,
\ndatinile cu fanteziile,
\nserenadele cu bocetele,
\nf\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 este eficient\u0103 fuga
\n\u0219i ruga, c\u00e2nd este implementat\u0103 afirma\u021bia:
\n\u201eDinte pentru dinte\u201d
\nCu toate acestea, nu-l vor lua pe Dumnezeu minunile
\n\u00eenainte
\nTat\u0103l Ceresc nu s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te minuni din indulgen\u021b\u0103,
\nnici nu va salva nimic de fal\u0103
\nsau din alte percep\u021bii nemotivate,
\n\u00een locul meu.
\nCu instinctul antic al omului modern ne\u00eemplinit
\nce am\u00e2n\u0103 ceasul judec\u0103\u021bii,
\n\u00eencerc s\u0103 salvez ce se poate,
\ncu bra\u021bele z\u0103mislite din c\u0103in\u021ba cuplului de lideri
\ncare i-a \u00eenrobit pe tineri…
\n\u0218i m\u0103 reped spre vietatea mea de companie
\n\u00eenc\u0103 vie,
\no \u00eenaripat\u0103 fermecat\u0103
\ncare nu pas\u0103re ce c\u00e2nt\u0103 p\u0103rea
\nci un interzis colind\u0103tor
\ncu dor…
\nCum mima un ton dat ca de un vestit dirijor,
\nzbur\u0103toarea p\u0103rea c\u0103 nu vrea s\u0103 c\u00e2nte \u00een mod p\u0103s\u0103resc
\nci s\u0103 colinde \u00eentr-un fel distinct, liber,
\nomenesc…
\nDup\u0103 ce \u0219i-a dat drumul la glas
\n\u00eentr-un dumnezeiesc \u0219i unic stil
\nm-am convins c\u0103 atunci am ascultat pentru ultima dat\u0103
\no colind\u0103 \u00een regim de tril…
\nOf, p\u0103m\u00e2ntule, c\u0103ie\u0219te-te s\u0103 \u0219tim ce binecuv\u00e2nt\u0103m !
\nOf, p\u0103m\u00e2ntule, c\u0103ie\u0219te-te s\u0103 nu te \u00eeng\u00e2n\u0103m
\nca p\u0103s\u0103rile care se \u00eentrec una pe alta, zbur\u00e2nd,
\nmigr\u00e2nd…<\/p>\n


\nREGINA MEA<\/strong><\/p>\n

Cum Iisus Hristos strig\u00e2nd c\u0103tre Laz\u0103r care a \u00eenviat,
\n\u00een inima mea-noul cimitir de cuvinte
\na intrat muza strig\u00e2nd:
\n\u201ePoezie, vino afar\u0103!\u201d
\nAcum scriu parc\u0103 inima gr\u0103bit\u0103
\ncronometreaz\u0103 cu pulsul ei
\n\u00cen\u0103l\u021barea Domnului nostru Iisus Hristos.
\nM\u0103 opresc brusc din scris\u2026
\nGramatica d\u0103 muzei onorul \u00een inima mea\u2026
\nScriu iar parc\u0103 duc muza cu o ric\u0219\u0103 de cuvinte
\n\u00een castelul ei de inspira\u021bii.
\nV\u0103d gramatica destinului ca pe o festivitate complet\u0103
\ncu verbe postate pe toate planurile
\nAcum scriu parc\u0103 ridic muza prin toate aceste verbe
\npe un tron de cuvinte de aur, l\u00e2ng\u0103 care
\nmedici, juri\u0219ti, clerici \u0219i economi\u0219ti
\na\u0219teapt\u0103 un verdict.
\nSim\u021bindu-m\u0103 diferit fa\u021b\u0103 de ace\u0219tia
\n\u00eencerc s\u0103 ies din plan
\nca un substantiv neobi\u0219nuit exclus din gramatic\u0103
\n\u0219i pus pe lista de rezerv\u0103 a acesteia
\n\u00een a\u0219teptarea unei eventuale minuni,
\nnu \u00eenainte de a face \u00een fa\u021ba muzei
\no reveren\u021b\u0103 din creion:
\n\u201eRegina mea\u2026!\u201d
\nMuza m-a abordat astfel:
\n\u201eTu e\u0219ti mesagerul meu!
\nAce\u0219tia to\u021bi au fost chema\u021bi aici pentru
\nprofesia care o au!
\nPrin faptul c\u0103 m-ai ridicat unde \u00eemi este locul,
\nvei avea \u00eentotdeauna pentru cine veni aici
\n\u0219i pentru cine ie\u0219i \u00een lume!<\/p>\n


\nSINGURA AMINTIRE NEARS\u0102 A SOARELUI<\/strong><\/p>\n

1
\nIar se prefigureaz\u0103 o secet\u0103 cumplit\u0103
\n\u0219i Proorocul Ilie nu-i de g\u0103sit
\nS-a \u00eentrebat de el \u0219i pe la
\nInstitutul Na\u021bional de Meteorologie \u0219i Hidrologie
\n\u00eens\u0103 nimic\u2026
\n\u201eCum a\u0219a?\u201d se adres\u0103 regele meteorologilor
\n\u201eSingura amintire nears\u0103 a soarelui \u2013
\nacest mare prooroc de care au ascultat
\n\u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului toate fenomenele cere\u0219ti
\nnu figureaz\u0103 \u00een r\u00e2ndul meteorologilor?
\nDac\u0103 Ilie s-ar crede unul dintre voi, ar fi vai de lume!\u201d<\/p>\n

2
\nProorocul Ilie str\u0103b\u0103t\u00e2nd c\u00e2mpia pustiit\u0103 de secet\u0103,
\ndar de aceast\u0103 dat\u0103 ca turist
\n\u0219i scriindu-\u0219i memoriile,
\nse v\u0103zu oprit, dar nu din cauza ar\u0219i\u021bei,
\nci de intensitatea muzei
\n\u201eIncredibil \u2013 tres\u0103ri regele \u2013
\nIlie str\u0103bate c\u00e2mpia f\u0103r\u0103 statut oficial!
\nV\u0103d doar perspectiva de a-l convinge
\ns\u0103-\u0219i schimbe atitudinea!
\nDestinul \u00eel preseaz\u0103 s\u0103-\u0219i scrie nepre\u021buitele-i memorii!
\nProorocul va accepta s\u0103 \u00eentoarc\u0103 vremurile \u00een favoarea
\nnoastr\u0103
\ndac\u0103 \u00eei vom aranja s\u0103 fac\u0103 schimb de experien\u021b\u0103 cu
\nShakespeare, Eminescu, Heine, Esenin\u2026!\u201d<\/p>\n


\nPROGNOZ\u0102<\/strong><\/p>\n

Ninge haotic de parc\u0103 natura este
\namanta unui singur anotimp,
\ndezgolit\u0103 de iubire dorind
\ns\u0103-\u0219i acopere p\u0103r\u021bile intime
\ncu ce are mai repede la \u00eendem\u00e2n\u0103
\nfie \u0219i cu z\u0103pad\u0103…
\nNinsoarea c\u0103z\u00e2nd prea abundent\u0103
\nca o bizar\u0103 fantezie
\nvr\u00e2nd parc\u0103 a se situa prin asta
\nla rang de parad\u0103…
\nDar e o mascarad\u0103
\ncum c\u0103 nu se pot face
\noameni \u00een toat\u0103 firea
\ndoar din z\u0103pad\u0103…
\nIarna \u00ee\u0219i propag\u0103 ninsoarea
\nca hibrid de datini \u0219i vicii
\n\u0219i drept amalgam de ritualuri \u0219i fantezii
\nd\u00e2nd peste cap complimentele
\nrug\u0103ciunile, canoanele \u0219i instinctele.
\n\u00cen fa\u021ba acestui fenomen \u00een\u0219el\u0103tor
\nca tinere\u021bea florilor
\n\u0219i Tat\u0103l Ceresc poart\u0103 o team\u0103:
\nde a nu-l lua minunile \u00eenainte…
\nOf, iarn\u0103, c\u0103ie\u0219te-te s\u0103 \u0219tim ce stim\u0103m!
\nOf, iarn\u0103, c\u0103ie\u0219te-te s\u0103 nu te \u00eeng\u00e2n\u0103m
\nca p\u0103s\u0103rile care se \u00eentrec una pe alta, migr\u00e2nd!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istorie literar\u0103 Petre ISACHI ALECSANDRI, scriitorul capabil s\u0103 nu-\u0219i fie suficient sie\u0219i sau necesarul spirit aristocratic \u00een cultura prezentului Moto:<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11392"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11392"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11392\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11395,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11392\/revisions\/11395"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11392"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11392"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11392"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}