{"id":11251,"date":"2020-10-11T00:09:29","date_gmt":"2020-10-10T21:09:29","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11251"},"modified":"2020-10-11T00:09:29","modified_gmt":"2020-10-10T21:09:29","slug":"de-ai-nostri-mircea-v-homescu-aporii-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11251","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Mircea V. Homescu – Aporii… (6)"},"content":{"rendered":"

NEPL\u0102CUTE VORBE\u2026 PL\u0102CUTE<\/strong><\/p>\n

CER \u015eI EU CUV\u00c2NTUL<\/p>\n

Moto: \u201e\u00centre detalii \u015fi concluzie se afl\u0103 \u00een\u0163elepciunea\u201d
\nP. Val\u00e9ry (Vari\u00e9t\u00e9) <\/em><\/p>\n

Prefa\u0163\u00e2nd oarecum (de\u015fi formula e gre\u015fit\u0103, fiindc\u0103\u2026ce are omul mai \u201e\u00een fa\u0163\u0103\u201d dec\u00e2t fa\u0163a?\u2026 poate prostia \u015fi tupeul) inten\u0163ia cu care m\u0103 \u00eenscriu la cuv\u00e2nt (tip\u0103rit) m-a\u015f sim\u0163i tentat s\u0103 copiez cu alte vorbe denumirea unei c\u0103r\u0163i scris\u0103 de un ieromonah oltean (ca \u015fi mine!) \u2013 \u201eDorite texte nedorite\u201d, intitul\u00e2ndu-mi aceast\u0103 \u201e\u00eendr\u0103zneal\u0103\u201d\u2026 NEPL\u0102CUTE VORBE PL\u0102CUTE\u201d. Cer cuv\u00e2ntul, a\u015fadar ca s\u0103 v\u0103 spun c\u00e2te ceva despre ceea ce sper s\u0103 plac\u0103; dar poate c\u0103 ve\u0163i nega pl\u0103cerea din varii motive, printre care sinceritatea ar fi marea absent\u0103. Vor fi eventual, c\u00e2\u0163iva \u2013 num\u0103rabili pe degetele de la o m\u00e2n\u0103 \u2013 c\u0103rora, efectiv nu le vor conveni \u201e\u015ftirile\u201d cu care v\u0103 voi trata; iar al\u0163ii nu vor \u00eendr\u0103zni s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103\u2026poz\u00e2nd \u00een refuznici ai realit\u0103\u0163ii. De re\u0163inut c\u0103 eu am exclus demult cuv\u00e2ntul adev\u0103r din vocabularul meu, ne\u00eent\u00e2lnindu-l niciodat\u0103 \u00een cele peste \u015fapte decenii de via\u0163\u0103 fizic\u0103 \u015fi peste cinci de via\u0163\u0103 intelectual\u0103 \u015fi profesional\u0103; despre via\u0163a politic\u0103 nu vorbesc pentru c\u0103 m\u0103 apuc\u0103 o nevralgie dentar\u0103 \u015fi ni\u015fte tetanii de maseteri c\u0103 mi se \u201e\u00eencle\u015fteaz\u0103\u201d graiul \u015fi g\u00e2ndurile. Este absolut imposibil s\u0103 te confrun\u0163i sau doar s\u0103 vezi\u2026 ,,minuni\u201d precum cele dintre care v\u0103 voi povesti doar c\u00e2teva, f\u0103r\u0103 s\u0103 sim\u0163i chemarea de a oferi \u015fi celor ce trec pe l\u00e2ng\u0103 ele \u015fi nu le sesizeaz\u0103, sau se fac c\u0103 nu. Bref\u2026lua\u0163i-le cum vi le povestesc eu \u015fi face\u0163i cu , sau din ele ce v\u0103 las\u0103 inima; dup\u0103 Blaise Pascal \u015fi inima g\u00e2nde\u015fte, nu doar creierul\u2026\u015fi adesea chiar mai obiectiv dec\u00e2t creierul. S\u0103 nu cere\u0163i de la ceea ce ve\u0163i citi s\u0103 aib\u0103 conexiuni reciproce, c\u0103 nu ve\u0163i g\u0103si. Ca \u015fi \u00een via\u0163\u0103, a\u015fi\u015fderea \u015fi \u00een \u201epove\u015ftile\u201d mele, toate se petrec f\u0103r\u0103 nici o rela\u0163ie intim\u0103. Poate numai op\u0163iunea mea pentru una sau alta dintre caracteristicile unor evenimente s\u0103 fie o cauz\u0103 a comentariilor ad-hoc.
\n\uf0d8 \u015ei pentru a \u00eencepe cu \u00eenceputul care ne stresseaz\u0103 pe to\u0163i indivizii con\u015ftien\u0163i de via\u0163a \u015fi lini\u015ftea noastr\u0103, s\u0103 m\u0103, \u015fi s\u0103 v\u0103 \u00eentreb: cine-\u015fi \u00eenchipuia prin 1937-1938, c\u00e2nd Hitler anexase Austria \u015fi fragmentase Cehoslovacia, apoi Polonia \u015fi prin 1940 \u201eg\u00e2tuise\u201d Fran\u0163a, Belgia, Olanda, Danemarca \u015fi Norvegia, c\u0103 \u00een finalul r\u0103zboiului \u00eenceput\u2026 se vor implica \u015fi colo\u015fii: URSS \u015fi USA? Aidoma \u015fi \u00een 2004, c\u00e2nd \u201eunii\u201d aventurieri belico\u015fi, despre care George Soros crede \u015fi scrie c\u0103 ar fi un \u201ebalon de s\u0103pun\u201d(despre USA este vorba) nu concep s\u0103 \u201esting\u0103\u201d focul din Asia Mic\u0103, ci trudesc s\u0103 declan\u015feze\u2026 ,,al treilea \u015fi ultimul r\u0103zboi mondial\u201d (dup\u0103 Apocalips\u0103 \u015fi Nostradamus), cine poate anticipa ce confruntare cumplit\u0103 va urma prin angajarea unor colo\u015fi care au circa un miliard \u015fi jum\u0103tate de indivizi fiecare \u015fi ocup\u0103 o jum\u0103tate dintr-un continent (cel mai \u00eentins)? Bomba atomic\u0103 nu mai aduce servicii \u201egrozave\u201d \u00een atare condi\u0163ii (dispun\u00e2nd de ea \u015fi colo\u015fii aminti\u0163i), ci mai degrab\u0103 infectarea cu SIDA, cu pneumonia mortal\u0103-rapid\u0103 \u015fi alte \u201enout\u0103\u0163i\u201d similare, care se clocesc \u00een diver\u015fi creieri criminali \u015fi \u00eentr-ale lor laboratoare\u2026 ,,\u015ftiin\u0163ifice\u201d. Dar nimeni nu garanteaz\u0103 c\u0103 transmisibilitatea acestor boli ar putea s\u0103 fie oprit\u0103 la grani\u0163ele\u2026 aspiran\u0163ilor la st\u0103p\u00e2nirea lumii cu orice pre\u0163.
\n\uf0d8 \u015ei-acum, c\u00e2te ceva despre ni\u015fte schingiuri lexicale cu scop\u2026 p\u0103c\u0103licios. Adesea la programele matinale ale radio-ului nostru central se poate auzi expresia: \u201es\u0103 ni se \u00eeng\u0103duie s\u0103\u2026 avem o zi bun\u0103 azi\u201d! Cui \u00eei este ru\u015fine s\u0103-l roage pe Dumnezeu s\u0103 fac\u0103 acest gest? Afar\u0103 de Dumnezeu cine poate s\u0103 coordoneze asemenea conjuncturi? Poate\u2026 dracu` dup\u0103 p\u0103rerea redactorilor \u015fi vorbitorilor matinali ai radio-ului nostru, dac\u0103 le este jen\u0103 s\u0103-l roage pe Dumnezeu.
\n\uf0d8 Dintre tic\u0103lo\u015fiile rom\u00e2ne\u015fti care au fost \u0163inute ascunse ani \u00eendelunga\u0163i, merit\u0103 s\u0103 fie divulgat\u0103 \u015fi cea a celebrului Nicolae Titulescu, cu care ne-am\u2026 \u015fi \u00eenc\u0103 ne\u2026m\u00e2ndrim \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, sau poate din prea\u2026 cuno\u015ftin\u0163\u0103 (dac\u0103 nu vrem s\u0103 recurgem la ru\u015fine). Ce a f\u0103cut el oficial \u2013 pe la Liga Na\u0163iunilor (ONU de azi) \u00een deceniul IV al sec. XX, se \u015ftie de bine de r\u0103u, elogiile abund\u00e2nd \u00eenc\u0103. C\u0103 a fost \u00eens\u0103 o slug\u0103 a interna\u0163ionalelor comuniste-staliniste (c\u00e2nd era un fel de \u201em\u00e2ndrie\u201d a Rom\u00e2niei la Lig\u0103), s-a ascuns din motive lesne de \u00een\u0163eles. \u015ei ar fi r\u0103mas tot a\u015fa dac\u0103, la congresul IX PCR de la Bucure\u015fti tovar\u0103\u015fa Dolores Ibaruri-Passionaria n-ar fi tr\u0103dat secretul f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea. Crez\u00e2nd c\u0103 laud\u0103 comunismul rom\u00e2nesc, \u00eemping\u00e2ndu-i vechimea p\u00e2n\u0103 \u00een anii `36-`37, aduce mul\u0163umiri\u2026 ,,prietenului\u201d N. Titulescu (de ce nu tovar\u0103\u015fului?), care \u00een timpul r\u0103zboiului civil din Spania a sprijinit armata comunist\u0103 cu c\u00e2teva zeci sau sute de tunuri \u015fi avioane fabricate \u00een Fran\u0163a la comanda Rom\u00e2niei \u015fi manipulate perfid \u015fi tr\u0103d\u0103tor de c\u0103tre N. Titulescu ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een Spania, \u00een dotarea armatei comuniste de acolo. De ce am folosit cuv\u00e2ntul tr\u0103dare? Fiindc\u0103 \u00een acela\u015fi timp, \u00een Spania au c\u0103zut eroic, bloc\u00e2nd extinderea comunismului moscovit, rom\u00e2nii Mo\u0163a \u015fi Marin. Despre alte aspecte ale politicii filo-bol\u015fevice spre care N. Titulescu a \u00eempins guvernul Rom\u00e2niei se \u015ftia de mult, dar lipsea confirmarea b\u0103nuielilor care a venit la acel congres IX prin glasul Passionariei. Pare-se c\u0103 printre motivele pentru care Carol al II-lea a renun\u0163at la \u201eserviciile\u201d diplomatice ale lui N. Titulescu s-ar afla \u015fi povestea de mai \u00eenainte; de\u015fi memoriile lui Vod\u0103 Carol II nu con\u0163in nimic.
\n\uf0d8 \u015ei fiindc\u0103 ne scufundar\u0103m \u00een\u2026 haznaua cu m\u0103g\u0103rii politice \u00eentre \u201eneamuri\u201d (a\u015fa ne consider\u0103m noi rom\u00e2nii cu francezii), s\u0103 mai zicem una pe care am aflat-o de mult dar o \u0163inem \u00eenc\u0103 ascuns\u0103. Prin 1914, c\u00e2nd Rom\u00e2nia pendula op\u0163ional \u00eentre a intra \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Fran\u0163a (neamuri de gint\u0103) sau Germania (Hohenzollernii no\u015ftri erau neamuri intime cu Kaiserul Germaniei), Fran\u0163a a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 atrag\u0103 sprijinul Rusiei \u0163ariste \u00een acel conflict, promi\u0163\u00e2ndu-i c\u0103 dac\u0103 Rom\u00e2nia va lupta al\u0103turi de Germania, s\u0103 intre ru\u015fii peste noi, promi\u0163\u00e2ndu-le legitimitatea anex\u0103rii la Rusia a Moldovei rom\u00e2ne\u015fti, p\u00e2n\u0103 la Carpa\u0163ii R\u0103s\u0103riteni. \u00cen\u0163elegerea a fost semnat\u0103 \u015fi \u201eparafat\u0103\u201d de c\u0103tre ministrul de externe al Fran\u0163ei din 1914 \u015fi de c\u0103tre ministrul de externe al Rusiei \u0163ariste, contele Cicerin. Jocul sor\u0163ii a decis ca noi s\u0103 intr\u0103m \u00een r\u0103zboi contra Germaniei, evenimentele decurg\u00e2nd precum se \u015ftie. \u00cen atare condi\u0163ii \u00een\u0163elegerea\u2026 ,,par\u015fiv\u0103\u201d franco-rus\u0103 nu s-a aplicat, dar\u2026 a r\u0103mas \u00een arhivele ministerului de externe al Rusiei. De re\u0163inut este c\u0103 Cicerin \u2013 acest Talleyrand al Rusiei \u2013 a r\u0103mas tot ministru de externe \u015fi \u00een Rusia bol\u015fevic\u0103, p\u00e2n\u0103 prin 1930. \u00cen aceast\u0103 ipostaz\u0103, a crezut de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune pe Fran\u0163a care ajuta \u201eg\u0103rzile albe\u201d contrarevolu\u0163ionare-antibol\u015fevice de prin anii `22-`24, s-o fac\u0103 de r\u00e2s \u00een fa\u0163a Rom\u00e2niei, prin divulgarea conven\u0163iei secrete din 1914. Un fel de: vede\u0163i, m\u0103i fra\u0163ilor, ce fel de \u201efra\u0163i\u201d v\u0103 sunt francezii? \u00cen 1914 erau gata s\u0103 ne dea nou\u0103 Moldova voastr\u0103 p\u00e2n\u0103 la Carpa\u0163i, de\u015fi noi (ru\u015fii adic\u0103) nici m\u0103car nu o cerusem \u00een contextul unor tratative\\negocieri. Noi, ca de obicei am \u00eenghi\u0163it castana fierbinte \u015fi\u2026 ne-am f\u0103cut c\u0103 plou\u0103! A fost o t\u0103cere strategic\u0103, de\u015fi \u2013 deloc demn\u0103 \u015fi nici avantajoas\u0103.
\n\uf0d8 Voi \u00eencerca acum s\u0103 v\u0103 povestesc despre \u201eni\u015fte\u201d destine paralele \u015fi contemporane cu final\u2026 imoral, respectiv mare\u015falii Ion Antonescu \u015fi Erwin Rommel. Apar pe lume \u2013 c\u00e2teodat\u0103 \u2013 indivizi umani care devin \u015fi r\u0103m\u00e2n \u00een istorie autentice celebrit\u0103\u0163i pe care marea \u015fi perversa\u2026p\u0103c\u0103leal\u0103 numit\u0103 conven\u0163ional istorie, le pozitiveaz\u0103 sau le negativeaz\u0103 conform unor meschine interese politice, materiale sau unor demen\u0163e orgolioase. Un astfel de cuplu \u2013 quasi superpozabil cronologic \u015fi \u201eprofesional\u201d \u2013 l-au reprezentat Ion Antonescu, mare\u015fal al Rom\u00e2niei \u015fi Erwin Rommel, mare\u015fal al Germaniei are au \u201eilustrat\u201d prima jum\u0103tate a sec.XX \u015fi au participat la momente militare semnificative din ambele r\u0103zboaie mondiale ale secolului. Tenta\u0163ia de a-i constitui \u00een cuplu paralel cronologic o furnizeaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirea lor \u201eprofesional\u0103\u201d din primul r\u0103zboi mondial 1914 \u2013 1918. Unde, c\u00e2nd \u015fi cum? \u00cen vara fierbinte a anului 1917, pe linia ap\u0103r\u0103rii \u201edisperate\u201d a jum\u0103t\u0103\u0163ii moldovene care r\u0103m\u0103sese neocupat\u0103 din Rom\u00e2nia implicat\u0103 \u00een r\u0103zboi ca adversar\u0103 a Germaniei \u015fi Austro-Ungariei. Tactico-strategic, linia relativ fortificat\u0103 Cosme\u015fti-M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti-Panciu era destinat\u0103 s\u0103 apere la sud Moldova unde se retr\u0103seser\u0103 regele, guvernul \u015fi toat\u0103 \u201efloarea rom\u00e2neasc\u0103\u201d a valorilor care nu acceptase \u201ecolaborarea\u201d cu ocupantul germano-austriac. Dinspre sud asaltul decisiv urma s\u0103-l fac\u0103 armata german\u0103 condus\u0103 de Makensen \u015fi Falkenstein. Dar planul strategic austro-german proiectase \u015fi un atac \u201edin spate\u201d al liniei de rezisten\u0163\u0103 Panciu-M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti-Cosme\u015fti pe Siret, prin p\u0103trunderea \u00een sudul Moldovei prin pasul Oituz \u015fi prin pasul Ghime\u015f-Palanca, pe valea Trotu\u015fului, cu punct de \u00eent\u00e2lnire la Tg. Ocna. De aici proiectul se derula din nou pe dou\u0103 direc\u0163ii care urmau s\u0103 \u201ecad\u0103\u201d \u00een spatele zonei centrale a M\u0103r\u0103\u015fe\u015ftiului. O coloan\u0103 nordic\u0103 ar fi trebuit s\u0103 \u201ecurg\u0103\u201d spre Panciu, pe valea Trotu\u015fului unit cu Oituzul, iar o alt\u0103 coloan\u0103 sudic\u0103 trebuia s\u0103 \u201ecurg\u0103\u201d pe valea Su\u015fi\u0163ei, prin Soveja, M\u0103r\u0103\u015fti, tot c\u0103tre M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti. \u00cen prim\u0103vara anului 1917 pasul Oituz fusese dep\u0103\u015fit de austro-germani, cu toat\u0103 disperarea cu care \u00eencercaser\u0103 rom\u00e2nii s\u0103 reziste. \u00cen acest context de prindere \u201e\u00een cle\u015fte\u201d a liniei noastre de rezisten\u0163\u0103 Panciu-Cosme\u015fti, s-a decis ca avansul austro-german de pe valea Su\u015fi\u0163ei s\u0103 fie stopat \u2013 cu orice sacrificiu \u2013 la M\u0103r\u0103\u015fti. Ca atare, un grup de armat\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a r\u0103mas la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti sub comanda lui Eremia Grigorescu, iar altul, sub comanda lui Al. Averescu s-a instalat \u00een zona Soveja-M\u0103r\u0103\u015fti. Planul a fost conceput de \u015feful biroului de opera\u0163iuni, maiorul Ion Antonescu (1882\u20131946) care a f\u0103cut dovada unei capacit\u0103\u0163i profesionale excep\u0163ionale; fiindc\u0103 a z\u0103d\u0103rnicit \u00eencercarea de a controla valea Su\u015fi\u0163ei a comandamentului austro-grman. Luptele eroice de la M\u0103r\u0103\u015fti au f\u0103cut posibil\u0103 b\u0103t\u0103lia istoric\u0103 de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti din august 1917. Este momentul s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 perechea de destine pe care o evoc, trebuie completat\u0103 cu numele c\u0103pitanului de stat-major Erwin Rommel (1891-1944); acesta ocupa \u00een comandamentul austro-german exact aceea\u015fi func\u0163ie cu a lui Ion Antonescu din comandamentul rom\u00e2nesc, respectiv \u015fef birou opera\u0163iuni. \u00centre cei doi strategi era o diferen\u0163\u0103 de nou\u0103 ani; \u00een vara anului 1917 Antonescu avea 35 de ani, iar Rommel avea 26. R\u0103zboiul prim mondial s-a terminat precum se \u015ftie, iar cei doi\u2026 viitori mare\u015fali \u015fi-au urmat destinul. Antonescu a avansat ierarhic-militar dar \u015fi politic ca autoritate suprem\u0103 \u00een stat. Nu cred oportun \u2013 de\u015fi ar fi necesar \u2013 s\u0103 amintesc diagrama evolu\u0163iei lui Ion Antonescu, cu toate \u201eplusurile\u201d incontestabile, dar \u015fi \u201eminusurile\u201d la fel de\u2026neiertabile. De ce? Fiindc\u0103 \u00eentre oameni sunt posibile cele mai\u2026imposibile variante de evaluare contradictorie dup\u0103 \u201eorientarea\u201d care le st\u0103 la origine; de la transformarea \u2013 declarativ\u0103 \u2013 a unui drac \u00een Dumnezeu, dar \u015fi invers, motiv pentru care \u2013 la \u00eenceputul acestui comentariu \u2013 am numit istoria\u2026 o mare \u015fi pervers\u0103 minciun\u0103. Finalul carierei \u015fi al vie\u0163ii lui Ion Antonescu, ajuns mare\u015fal strict pe baza capacit\u0103\u0163ii de militar str\u0103lucite, a fost o execu\u0163ie prin \u00eempu\u015fcare \u2013 \u015fi aceea nereu\u015fit\u0103 la prima rafal\u0103 – \u2026 desigur hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u201edemocratic\u201d de reprezentan\u0163ii poporului\u2026 pe care \u00eel slujise \u00eentreaga sa via\u0163\u0103. Evolu\u0163ia lui Rommel a fost marcat\u0103 de maturizarea calit\u0103\u0163ilor pe care le demonstrase \u00een desf\u0103\u015furarea luptelor de la Oituz, Soveja \u015fi M\u0103r\u0103\u015fti. A ajuns rapid general, apoi \u015fef de stat major \u015fi \u00een continuare s-a afirmat ca autor de concep\u0163ii tactico-strategice privind \u201earma\u201d numit\u0103 car blindat (tanc) \u00een r\u0103zboiul modern, \u00een coroborare cu alt\u0103 \u201earm\u0103\u201d consacrat\u0103 \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, avionul de v\u00e2n\u0103toare \u015fi bombardament. Victoria fulger\u0103toare asupra Fran\u0163ei \u00een 1940, Rommel a conceput-o \u015fi a realizat-o. \u015ei s\u0103 nu uit\u0103m nici mitologicele succese din nordul Africii, unde nu s-a aventurat inutil, cum au crezut unii, ci ca s\u0103 treac\u0103 Suezul \u015fi s\u0103 ajung\u0103 \u00een bazinul petrolifer de la Mosul, unde ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 jonc\u0163iunea cu armata german\u0103 care ar fi trebuit s\u0103 treac\u0103 mun\u0163ii Caucaz, tot cu \u201e\u0163inta\u201d Mosul. Dar proiectul a e\u015fuat. Tot Rommel a comandat \u015fi frontul din Normandia, dup\u0103 debarcarea alia\u0163ilor \u00een Fran\u0163a (1944). Implicit, indirect \u00een complotul contra lui Hitler din 1944\u2026 \u00ee\u015fi pierde via\u0163a, \u00eentr-un mod \u2013 totu\u015fi \u2013 demn; prob\u0103 a cavalerismului tradi\u0163ional prusac. Arestat \u2013 \u00eempreun\u0103 cu comploti\u015ftii \u2013 este condamnat la moarte, dar din respect pentru performan\u0163ele cu care servise armata \u015fi statul german, Hitler \u00eel cheam\u0103 \u00een cabinetul lui \u015fi-i spune c\u0103 nu vrea s\u0103-l umileasc\u0103 prin \u00eempu\u015fcare de c\u0103tre plutonul tradi\u0163ional de execu\u0163ie, ci \u00eei d\u0103 \u015fansa s\u0103 se \u00eempu\u015fte singur. \u00cei d\u0103 chiar el un pistol \u015fi-l invit\u0103 s\u0103 ias\u0103 \u00een antecamera cabinetului \u015fi s\u0103 \u201eexecute\u201d oferta. Ceea ce Rommel face \u00eentocmai. Aceste detalii le men\u0163ioneaz\u0103 fiul lui Rommel, care prin anii 1970 era primar \u00eentr-un mare ora\u015f din RFG. Pe aceste elemente comune de carier\u0103, pe \u201e\u00eent\u00e2lnirea\u201d din 1917 din Moldova \u015fi pe destinul crud cu ambii mare\u015fali, am creionat o evocare a uneia dintre multele nedrept\u0103\u0163i ontice care au p\u0103tat istoria lumii \u015fi a\u2026 neomeniei.
\n\uf0d8 Am v\u0103zut adesea \u201ehominizi\u201d bipezi care r\u00e2njeau \u015fi urlau. Mi s-a zis c\u0103 erau\u2026 doar pro\u015fti, care r\u00e2deau r\u00e2njind \u015fi pl\u00e2ngeau url\u00e2nd. Mult mai t\u00e2rziu am aflat c\u0103 despre a\u015fa ceva scrisese \u015fi Octavian Goga.
\n\uf0d8 De ce oare, anumi\u0163i oameni nu pot s\u0103-i iubeasc\u0103 pe unii, f\u0103r\u0103 s\u0103-i urasc\u0103 pe al\u0163ii? A\u015fi\u015fderea se \u00eentreba \u015fi Victor Hugo \u00een \u201eMizerabilii\u201d\u2026 \u015fi n-a g\u0103sit r\u0103spunsul.
\n\uf0d8 Niciodat\u0103 replica rasial\u0103 nu-\u015fi anuleaz\u0103 poli\u0163ele contractate c\u00e2ndva, \u00een istoria mai recent\u0103 sau mai \u00eendep\u0103rtat\u0103. Negrii, vie\u0163uitori azi \u00een USA, descenden\u0163ii negrilor africani \u201esclaviza\u0163i\u201d bestial \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole, de c\u0103tre cultivatorii de bumbac ai \u201estatelor sudice\u201d din viitoarea USA, returneaz\u0103 \u00een secolul XXI americanilor asmu\u0163i\u0163i de rasa (care?) \u2013 aspirant\u0103 la domina\u0163ia lumii,*inclusiv USA \u2013 datoriile nepl\u0103tite din epoca sinistr\u0103 a sclaviz\u0103rii lor. Cum anume? Prin aceea c\u0103 \u00een conjunctura actual\u0103, americanii albi sunt trimi\u015fi s\u0103 moar\u0103 \u00een r\u0103zboiul criminal \u015fi afacerist contra ar\u0103bimii islamice (pentru a-i deposeda de \u0163i\u0163ei), f\u0103r\u0103 nici un folos direct. Toat\u0103 aceast\u0103 mascarad\u0103 instigatoare-terorist\u0103 (pentru unii \u201eterori\u015fti\u201d sunt to\u0163i cei ce-\u015fi ap\u0103r\u0103 independen\u0163a, demnitatea \u015fi baza material\u0103-economic\u0103) se desf\u0103\u015foar\u0103 sub comanda a dou\u0103 exemplare umane\u2026 descendente din genele unor posibili KUNTA KINTE (vezi romanul \u015fi filmul \u201eR\u0103d\u0103cini\u201d de acum vreo 12\u201314 ani), respectiv \u201evulturoaica neagr\u0103\u201d Condoleezza Rice \u015fi \u201e\u015facalul negru\u201d Collin Powel, ambii marionete filo-belicoase plasate la conducerea USA. Descifreaz\u0103 \u2013 oare \u2013 americanii ame\u0163i\u0163i \u015fi asmu\u0163i\u0163i s\u0103 moar\u0103 la mii de kilometri de \u0163ara lor, hermeneutica acestei r\u0103zbun\u0103ri \u2013 crunt\u0103 \u015fi ironic\u0103 \u2013 a destinului lor ca \u0163ar\u0103, popor naiv (poate \u015fi lacom) \u015fi \u201especie\u201d \u00een curs de descompunere dirijat\u0103? Mai mult ca sigur\u2026 nu. \u015ei asta \u00eei va costa!
\n\uf0d8 S\u0103 ne fi \u201el\u0103sat\u201d oare memoria? Nu-mi vine s\u0103 cred! A\u015f fi mai degrab\u0103 tentat s\u0103 cred c\u0103 ne-am pervertit mai mult chiar dec\u00e2t am fost\u2026de c\u00e2nd exist\u0103m \u015fi ne mai \u015fi f\u0103lim c\u0103\u2026 \u015fi cum \u2026suntem. Ani de zile am \u201ejelit\u201d \u015fi comemorat ziua de 4 aprilie, zi \u00een care, \u00een anul 1944 , \u201estrategii lumii\u201d, prin avia\u0163ia lor de bombardament s-au luptat cu\u2026 Hitler\u2026 bombard\u00e2nd bestial \u2013 \u00een Bucure\u015fti \u2013 Gara de Nord, triajul pan\u0103 dincolo de Chitila, zeci de str\u0103zi \u00een jurul g\u0103rii, etc., omor\u00e2nd mii \u015fi mii de civili nevinova\u0163i care \u00eencercau s\u0103 fug\u0103 din calea hoardelor staliniste-bol\u015fevice care trecuser\u0103 Prutul \u015fi se refugiau, prin Bucure\u015fti, spre Oltenia, sper\u00e2nd ca bol\u015fevismul s\u0103 nu ajung\u0103 chiar p\u00e2n\u0103 acolo; dar a ajuns, spre nenorocirea noastr\u0103. \u00cen anul 2004\u2026 mu\u0163enie total\u0103 \u00een mass-media noastr\u0103 par\u015fiv\u0103, fiindc\u0103\u2026 acum suntem \u201e\u00een NATO\u201d \u015fi cu asta am spus tot; cum \u2013 oare \u2013 s\u0103 ne b\u00e2rfim actualii no\u015ftri\u2026 \u201esfin\u0163i\u201d alia\u0163i? Mor\u0163ii cu mor\u0163ii, iar vii\u2026 cu m\u00e2inile p\u00e2n\u0103 la cot \u00een buzunarele viilor! C-a\u015fa-i rom\u00e2nul: \u00eenva\u0163\u0103 greu \u015fi uit\u0103 repede. O isprav\u0103 similar\u0103 au mai f\u0103cut \u201ealia\u0163ii\u201d \u015fi la Dresda, pe care, cu aceea\u015fi bestialitate \u2013 total nemotivat\u0103 strategic \u2013 au ruinat-o, cu trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de capitularea lui Hitler, c\u00e2nd nu mai exista nici un motiv \u2013 nici m\u0103car tactic, zonal \u2013 pentru o astfel de opera\u0163iune inuman\u0103. Justificarea \u2013 oarec\u00e2t laudativ\u0103 \u2013 ne-o ofer\u0103, dup\u0103 ani buni de la evenimentul de la Dresda, Curchill, \u00een Memoriile lui, confirm\u00e2nd c\u0103, de\u015fi nu mai \u201erezolva\u201d nimic\u2026, distrugerea Dresdei, la care au participat mai ales avioane britanice, a fost destinat\u0103 s\u0103 \u201er\u0103zbune\u201d distrugerile pe care Hitler le produsese \u00een Londra cu rachetele lui teleghidate V-1 \u015fi V-2. \u00cen acest context de \u201eomenie\u201d\u2026 tipic americ\u0103neasc\u0103 (vezi recursul istoric din Coreea, Vietnam, Afganistan, Kosovo, Irak \u015fi\u2026 ce va urma!) m\u0103 \u00eentreb ce va fi vrut Eisenhower s\u0103 \u201erezolve\u201d omor\u00e2nd c\u00e2teva mii de refugia\u0163i dispera\u0163i\u2026 c\u00e2nd a ordonat acest atac inutil asupra Bucure\u015ftiului, la 4 aprilie 1944?
\n\uf0d8 Am fost \u00eentrebat de multe ori, mai ales de c\u00e2nd am decis s\u0103 apar la postul local de radio \u201eRm. S\u0103rat\u201d, c\u00e2te o or\u0103, seara, \u00eentr-o zi\u2026 de post (miercuri), probabil ca urmare a modului \u00een care prelucrez unele idei religioase, dac\u0103\u2026 sunt cre\u015ftin \u015fi ce fel de cre\u015ftin?! Pe mul\u0163i interlocutori \u00eei deruteaz\u0103 \u2013 poate \u2013 diversitatea op\u0163iunilor mele din \u201ezona\u201d mistic\u0103. Pe al\u0163ii \u00eei chinuie\u015fte \u00eendoiala c\u0103 eu a\u015f putea avea doar idei\/cuno\u015ftin\u0163e \u015fi mai pu\u0163in\u2026 convingeri; suspiciune pornit\u0103, probabil, de nonconformismul meu interpretativ, \u00een multe situa\u0163ii existen\u0163iale. \u015ei pe unii \u015fi pe al\u0163ii, sper s\u0103-i satisfac \u2013 sau \u00eei voi \u00eencurca \u015fi mai mult \u2013 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i fac s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 certitudinea c\u0103 eu numai din convingere scriu \u015fi vorbesc \u00een public, ideile fiind doar c\u0103r\u0103mizile cu care-mi construiesc convingerile. Apoi, am s\u0103 divulg \u015fi \u201eam\u0103nuntul\u201d c\u0103 \u2013 spiritual vorbind \u2013 \u00een contextul unor frecvente tenta\u0163ii literatulizante (nu doar literare) eu sunt un poloiteist. Ca profesionist \u00een biologie \u015fi medicin\u0103 a trebuit, ca \u00een ultimii peste cincizeci de ani, s\u0103 fiu \u015fi un panteist. Iar \u00een final, om fiind, cu temerile \u015fi ezit\u0103rile aferente statutului de om, am avut \u015fi am nevoie de Dumnezeu la care apel\u0103m to\u0163i. De el \u00eens\u0103 m\u0103 tem \u015fi \u00eemi vine greu s\u0103 m\u0103 apropii, prin cunoa\u015ftere \u015fi sentimente afective. Pe Iisus, pe bl\u00e2ndul \u015fi curatul Iisus\u2026\u00eel iubesc \u015fi \u00eel simt aproape, ca pe un frate al fiin\u0163ei mele. Ce \u00een\u0163eleg eu prin politeist \u015fi prin panteist? Nimic altceva dec\u00e2t semnifica\u0163ia literal\u0103 (nu literar\u0103) a acestor doi termeni mistico-religio\u015fi, mai mult sau mai pu\u0163in monotei\u015fti. \u015ei totu\u015fi se impune o oarecare disec\u0163ie hermeneutic\u0103 a \u201efe\u0163ei nev\u0103zute\u201da acestor cuvinte aparent contradictorii, respectiv paradoxul monoteism versus politeism. Religiile care \u2013 \u00een timp \u2013 \u015fi-au adi\u0163ionat un fond mitic (mitologic), pe l\u00e2ng\u0103 divinitatea suprem\u0103\/unic\u0103, accept\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 \u201efigura\u201d suprem\u0103 \u015fi un num\u0103r de divinit\u0103\u0163i complementare, subalterne, care \u2013 considerate supraumane \u015fi supranaturale – \u201ecompromit\u201d conceptul de monoteism \u015fi-l transform\u0103 \u00eentr-un fel de \u201emono-politeism\u201d, fenomen frecvent \u00een art\u0103, \u00een crea\u0163ia literar\u0103 \u015fi nu numai.
\n\uf0d8 \u00cen acela\u015fi context al curiozit\u0103\u0163ii dubioase sunt adesea \u00eentrebat \u2013 cu sinceritate sau cu impertinen\u0163\u0103 \u2013 dac\u0103\u2026cred \u00een Dumnezeu. Pe to\u0163i ace\u015fti \u201ecurio\u015fi\u201d \u00eei \u00eentreb, la r\u00e2ndu-mi, ce anume cred ei despre Dumnezeu, a\u015fa cum \u015fi-l \u00eenchipuie ei, sau \u201e\u015ftiu\u201d \u2013 conven\u0163ional \u2013 c\u0103 ar putea s\u0103 fie descriptibil \u015fi definibil. \u00centr-un astfel de dialog al mu\u0163ilor, la t\u0103cerea lor eu r\u0103spund cu t\u0103cerea mea. Ei neav\u00e2nd ce s\u0103-mi povesteasc\u0103\u2026 eu nu am cu cine discuta.
\nPare de necrezut, dar un rom\u00e2na\u015f de-al meu a putut demonstra, cu anticipa\u0163ie de aproape \u015fapte decenii, ceea ce omenirea \u015fi istoria ei confirm\u0103, cu tardiv\u0103 \u015fi inutil\u0103 decep\u0163ie\u2026\u00een domeniul antiumanismului criminal\u2026at\u00e2t al capitalismului c\u00e2t \u015fi al socialismului. Socialism, tr\u0103dat la vremea lui de\u2026acelea\u015fi \u201eunelte\u201d nemernice \u015fi f\u0103r\u0103 suflet \u2013 capitaliste \u2013 disperate de perspectiva de a le fi venit r\u00e2ndul s\u0103 cedeze locul altei formule, mai bun\u0103\u2026 poate, pentru o perioad\u0103 de vreme oarecare (\u00een lume totul fiind mi\u015fcare\/schimbare). Cine a fost profetul? Panait Istrate (Panaiotaki\u2026cum \u00eel alintau cei din Br\u0103ili\u0163a, pe la \u00eenceputul sec.XX). C\u00e2nd a proorocit el? \u00cen 1934, dup\u0103 ce se \u201eplimbase\u201d, \u00eengrozit, prin proasp\u0103t denumita Uniune Sovietic\u0103. Disperat de ceea ce v\u0103zuse\u2026 c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acolo \u015fi cum \u201earat\u0103\u201d socialismul aplicat de cuplul Lenin&Stalin, coco\u0163at \u00een v\u00e2rful unui Comitet Central \u015fi cu mini\u015ftri \u015fi alt\u0103 \u201e\u015ft\u0103bime\u201d (proletar\u0103?), compuse din 75 \u2013 85% evrei \u015fi doar, cu\u2026 restul, rusnaci p\u0103c\u0103li\u0163i \u015fi \u201eantrena\u0163i\u201d, ca s\u0103-\u015fi terorizeze \u015fi s\u0103-\u015fi lichideze fra\u0163ii, p\u0103rin\u0163ii \u015fi fiii, prin aderare (sau \u00eempingere) la bol\u015fevism, Panait Istrati scrisese \u015fi publicase \u201eSpovedania unui \u00eenvins\u201d (mai corect ar fi fost s-o denumeasc\u0103 a unui\u2026p\u0103c\u0103lit). Izgonit cu furie \u201einterna\u0163ionalist\u0103\u201d din ga\u015fca \u201egauche-ist\u0103\u201d a occidentului, mai ales francez, ga\u015fc\u0103 \u00een fruntea c\u0103reia se afl\u0103, cel ce-l iubise demen\u0163ial, ini\u0163ial, pe Panaiotaki \u2013 poate nu at\u00e2t pentru valoarea lui de scriitor, c\u00e2t pentru revolu\u0163ionarismul lui sincer, dar\u2026 tr\u0103dat prin p\u0103c\u0103lire \u2013 Romain Rplland, Panait Istrati revine \u2013 unde altundeva? \u2013 dec\u00e2t \u00een \u0163ara de unde plecase, \u00een Br\u0103ila copil\u0103riei lui. Avea atunci 50 de ani, c\u00e2nd a dat spre publicare, periodicului CREDIN\u0162A, editat la Br\u0103ila de Alexandru Tudor\u2026 lichidat, la r\u00e2ndul lui, \u00een \u201egulagul\u201d bol\u015fevismului rom\u00e2nesc, dup\u0103 1945, o suit\u0103 de m\u0103rturisiri denumite PAGINI DE CARNET INTIM. \u00cen num\u0103rul din decembrie 1934, Panaiotaki gr\u0103ie\u015fte, prin scris, urma\u015filor s\u0103i \u2013 pe r\u0103t\u0103citoarele \u015fi tr\u0103d\u0103toarele\u2026 c\u0103r\u0103ri de via\u0163\u0103. G\u00e2ndurile pe care le reproduc mai departe \u015fi prin care este imposibil s\u0103 nu \u00een\u0163elegi c\u0103 \u00eei implor\u0103 s\u0103 nu-i calce pe urme, nici ca g\u00e2ndire \u015fi nici ca ac\u0163iuni, sunt emo\u0163ionante.
\n\u201eC\u00e2t\u0103 dreptate are Ecleziastul c\u00e2nd spune c\u0103 totul este vanitate. M\u0103 uit la ce-a r\u0103mas din mine dup\u0103 ce am parcurs o cale at\u00e2t de lung\u0103; un biet om \u00eenvins de boal\u0103 \u015fi strivit de nevoi, dup\u0103 ce ajunsesem acolo, unde ar fi depins doar de voin\u0163a mea ca s\u0103 devin \u015fi eu un om s\u0103tul. M\u0103 ridic \u00eens\u0103, cu restul de puteri de care mai sunt capabil, \u00eempotriva materiei robitoare, distrug\u0103toare de suflete. De\u015fi ast\u0103zi sclav, prizonier al nevoii de p\u00e2ine \u015fi ad\u0103post, ca cel din urm\u0103 dintre nemernici, afirm \u00een acest ceas de suprem\u0103 sinceritate c\u0103, via\u0163a nu e posibil\u0103 f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103. Dar care poate fi azi credin\u0163a, din moment ce noi le-am distrus pe toate, substituindu-ne \u201eluminii\u201d ce, singur\u0103, era \u00een stare s\u0103 ne apere de a c\u0103dea \u00een acest abject materialism. Ce-a mai r\u0103mas din n\u0103zuin\u0163ele ce-ar fi putut s\u0103 fac\u0103 din oameni ni\u015fte sfin\u0163i? Cei din alte vremuri se temeau de Dumnezeu \u015fi asta era de ajuns s\u0103 \u00een\u0103bu\u015fe \u00een ei o parte din egoismul care ar fi putut s\u0103-i fac\u0103 s\u0103 uite c\u0103 f\u0103r\u0103 practica sentimentului de dreptate \u015fi mil\u0103, comunitatea omeneasc\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o comunitate de lupi. Azi nu mai poate m\u00e2nca o p\u00e2ine, cinstit, nici cel ce are drept unelte dec\u00e2t palmele sale, nici cel ce are drept singur\u0103 unealt\u0103 creierul, ci numai vicleanul \u00eenarmat cu gur\u0103 mare \u015fi obr\u0103znicie. Sc\u0103ldat c\u00e2ndva \u00een \u201ebalta\u201d creatorilor de false religii am devenit, eu \u00eensumi, unul din aprigii sus\u0163in\u0103tori ai mincinoaselor valori morale, intelectuale \u015fi estetice, ba chiar am aprobat, un moment, \u015fi am glorificat violen\u0163a, \u00een locul iubirii, crez\u00e2nd c\u0103 dispera\u0163ii vor fi mai buni \u00een ziua \u00een care nimic nu-i va \u00eempiedica s\u0103 se \u201egospod\u0103reasc\u0103\u201d singuri \u00een toat\u0103 dreptatea. Nu sunt, \u00eens\u0103, mai buni, fiindc\u0103 nu se poate face o lume nou\u0103 cu g\u00e2nduri vechi, lustruite doar pe deasupra. \u015ei vina mea e cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t \u015ftiam, de mult, c\u0103 ace\u015fti pretin\u015fi aspiran\u0163i la o via\u0163\u0103 \u201emoral\u0103\u201d nou\u0103 erau, \u00een imensa lor majoritate, tot at\u00e2t de imorali, tot at\u00e2t de lacomi de bunuri p\u0103m\u00e2nte\u015fti, ca \u015fi vechii st\u0103p\u00e2nitori r\u0103sturna\u0163i. Aceasta nu m-a \u00eempiedicat s\u0103 m\u0103 mint pe mine \u00eensumi \u015fi s\u0103 urlu, \u00een cor cu lupii fl\u0103m\u00e2nzi, contra celor s\u0103tui. Pedeapsa, iat-o! \u00cen ziua \u00een care am \u00eendr\u0103znit s\u0103 r\u0103cnesc adev\u0103rul, nemaiput\u00e2nd t\u0103cea, c\u0103 numai lupi se afl\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i ale \u201ebaricadei\u201d, un gol imens s-a f\u0103cut \u00een jurul meu\u2026 \u015fi \u00een sufletul meu; ne mai r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-mi alt\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere dec\u00e2t cuvintele scumpei mele mame: \u201emaic\u0103, nimeni nu vine s\u0103-\u0163i s\u0103rute buzele, c\u00e2nd via\u0163a \u0163i le am\u0103r\u0103\u015fte, dec\u00e2t bunul Dumnezeu\u201d
\nS\u0103 coment\u0103m, un pic, c\u00e2teva dintre decep\u0163iile pe care la m\u0103rturise\u015fte\u2026 \u00een pragul mor\u0163ii:
\n\u2022 c\u0103 a venit vremea viclenilor, \u00eenarma\u0163i\u2026 cu gur\u0103 mare, obr\u0103znicie \u015fi b\u00e2t\u0103, dar \u015fi a creatorilor de false \u201ereligii\u201d\u2026 politice;
\n\u2022 c\u0103 \u00eenc\u0103 de atunci, \u015fi de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, se glorific\u0103 cu perfidie violen\u0163a ca \u00eenlocuitor al toleran\u0163ei, c\u0103 de iubire\u2026nici dracu nu mai vorbe\u015fte (except\u00e2nd-o pe cea sexual\u0103!);
\n\u2022 c\u0103 a fost un fals demagogic, lozinca conform c\u0103reia s\u0103racii vor fi mai buni c\u00e2nd vor avea puterea, dar s-au dovedit mai fioro\u015fi; fiindc\u0103 nu se poate face o lume mai bun\u0103\/nou\u0103 cu concep\u0163ii \u015fi cu oameni vechi\/perver\u015fi, lustruit\u0103 doar pe deasupra. Este \u00eens\u0103, genial textul Panait Istrati \u015fi\u2026 l-a\u015f scrie sub o \u201eicoan\u0103\u201d politic\u0103: \u201epretin\u015fii aspiran\u0163i la o via\u0163\u0103 nou\u0103 sunt la fel de imorali \u015fi de lacomi de bunuri materiale ca \u015fi st\u0103p\u00e2nii r\u0103sturna\u0163i\u201d. Mai zice el \u015fi c\u0103 este o gre\u015feal\u0103 josnic\u0103 s\u0103 urli \u00een \u201ecorul\u201d lupilor fl\u0103m\u00e2nzi \u00eempotriva lupilor s\u0103tui, fiindc\u0103 numai lupi se afl\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i ale baricadei. Ar fi singurul mod \u00een care s-ar izgoni lupii din competi\u0163ia istoric\u0103 socialism versus capitalism \u015fi se va putea face pasul decisiv, peste cadavrul capitalismului, care \u2013 oricum \u2013 trebuie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 scena istoriei, pe care a \u00eenc\u0103rcat-o cu at\u00e2tea crime \u015fi dezonorante inumanit\u0103\u0163i.
\n\uf0d8 Ar fi cazul s\u0103 propunem Sinodului B.O.R. s\u0103-l decreteze pe Constantin Br\u00e2ncu\u015fi drept unul dintre profe\u0163ii rom\u00e2ni din sec. XX. De ce? Fiindc\u0103 \u00een 1937 revenind \u00een Rom\u00e2nia \u2013 dup\u0103 o absen\u0163\u0103 de trei decenii \u2013 ca s\u0103 \u201eregizeze\u201d cioplirea Por\u0163ii S\u0103rutului \u015fi a Mesei T\u0103cerii (inclusiv scaunele), apoi ridicarea Coloanei\u2026 a f\u0103cut \u2013 \u00een ni\u015fte circumstan\u0163e nu prea greu de imaginat \u2013 o declara\u0163ie genial\u0103, care \u2013 de atunci \u2013 se confirm\u0103 furibund \u015fi decadal, dac\u0103 nu chiar anual, tot mai conving\u0103tor: \u201es\u0103raci \u015fi pro\u015fti v-am l\u0103sat \u015fi azi v\u0103 g\u0103sesc \u015fi mai s\u0103raci \u015fi mai pro\u015fti\u201d. Aproape \u00eentregul an 1937, a locuit la conacul politicianului Gu\u0163\u0103 T\u0103t\u0103r\u0103scu, din Poiana, l\u00e2ng\u0103 Tg. Jiu\u2026bibilit de so\u0163ia lui Gu\u0163\u0103 \u2013 Aretia \u2013 pe care o cuno\u015ftea de la Paris (sub toate \u201easpectele\u201d), \u201ecunoa\u015ftere\u201d care crease o trainic\u0103 rela\u0163ie \u00eentre artist \u015fi familia politicianului \u201ede duzin\u0103\u201d (sub aspect moral), care a cam \u201espurcat\u201d liberalismului Br\u0103tienilor prin compromi\u0163\u0103toare tr\u0103d\u0103ri: la cererea lui Carol II, dar \u015fi dup\u0103 1944, c\u00e2nd \u2013 pan\u0103 la urm\u0103 \u2013 i s-a \u00eenfundat \u015fi a e\u015fuat. C\u00e2t despre Br\u00e2ncu\u015fi \u2013 repet \u2013 merit\u0103 decretat interpret de destine \u015fi profet, pentru referin\u0163a sa vis \u00e0 vis de s\u0103r\u0103cia \u015fi prostia neamului c\u0103ruia apar\u0163ine \u015fi unde n-a mai vrut\u2026nici dup\u0103 moarte, s\u0103 revin\u0103; ca \u015fi George Enescu
\n\uf0d8 Tare\u2026de\u015ftept l-a f\u0103cut\u2026 cine-l va fi f\u0103cut pe Homer, care zicea \u00een Iliada c\u0103 la r\u0103zboaie particip\u0103 \u015fi staff-urile (regi, zicea el, chiar \u015fi zei!), dar de pierit, pier \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 foarte mul\u0163i \u2013 numai oameni de r\u00e2nd, eterna \u201ecarne de sacrificiu\u201d pentru masacrele criminale din orgoliile ucig\u0103toare, numite r\u0103zboaie. Zadarnic este \u00eens\u0103 avertismentul, oamenii n-au \u00een\u0163eles \u015fi nici nu vor \u00een\u0163elege, c\u0103ror scopuri oculte slujesc r\u0103zboaiele din \u00eentreaga istorie a lumii.
\n\uf0d8 C\u00e2teva dintre demagogiile sc\u00e2rbavnice (cum le zicea Neagoe Basarab, \u201evorbind\u201d cu fiul s\u0103u), care te intoxic\u0103 periculos \u015fi\u2026zilnic: 1) Tot ce este moral este deosebit de\u2026nerentabil. 2) Din punct de vedere propagandistic capitalist, prosperitate\u2026rimeaz\u0103 (dar \u015fi echivaleaz\u0103) cu nemul\u0163umiri \u015fi s\u0103r\u0103cie programat\u0103 politic \u015fi strategic. 3) Ce prostitu\u0163ie social-politic\u0103 se afl\u0103 \u00een combina\u0163ia \u2013 aparent contradictorie \u2013 dintre capitalism \u015fi socialism, exprimat\u0103 demagogic prin formula: \u201ecapitali\u015ftii nu cred \u00een capitalism, ci \u00een\u2026socialismul boga\u0163ilor; ei vor ca guvernele s\u0103-i protejeze numai pe ei, iar ceilal\u0163i\u2026 s\u0103 nu-\u015fi dea seama de asta\u201d. Asta mai zic \u015fi eu prostitu\u0163ie alambicat\u0103 pan\u0103 la abscons.
\n\uf0d8 Eu\u2026 \u201eam\u0103r\u00e2tul\u201d, care semnez mai jos, declar cu m\u00e2na pe\u2026 cord, sub form\u0103 de panseu, c\u0103 toat\u0103 via\u0163a profesional\u0103 m-am luptat cu trei du\u015fmani fioro\u015fi: \u015focul, infec\u0163ia \u015fi hemoragia, precum \u015fi cu un al patrulea, mai sc\u00e2rbos dec\u00e2t ceilal\u0163i trei la un loc: invidia ur\u00e2cioas\u0103 a confra\u0163ilor de breasl\u0103.
\n\uf0d8 Organiza\u0163i a Mondial S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sus\u0163ine c\u0103 s\u0103\u0103n\u0103tatea este starea de bine (???) fizic\u0103, mintal\u0103 \u015fi social\u0103. Pe primele dou\u0103, omul le poate \u2013 oarec\u00e2t \u2013 controla, pe a treia\u2026 doar dracu o poate st\u0103p\u00e2ni. Ca s\u0103 nu mai vorbesc de conceptul de bine\u2026 c\u0103ruia nici dracu nu-i poate stabili limitele (parametrii cantitativi), fiindc\u0103 pentru oameni\u2026 oric\u00e2t de mult bine ar fi, destul nu este niciodat\u0103, motiv pentru care am apelat tot la dracu s\u0103 ne ajute\u2026 cum se pricepe el.
\n\uf0d8 Mereu am fost convins c\u0103 lenea este o boal\u0103 \u015fi nu un n\u0103rav; s\u0103n\u0103tosul nu poate niciodat\u0103 s\u0103 fie puturos; pe mine doar \u00een pat m\u0103 dor \u00eencheieturile, c\u00e2nd m\u0103 mi\u015fc nu mai simt nici o durere (dec\u00e2t pe cele din suflet, dar pentru ele am \u201edroguri\u201d\u2026 o \u00eenjur\u0103tur\u0103, un sictir, etc.)
\n\uf0d8 Ca s\u0103 te bucuri de o via\u0163\u0103 lung\u0103, trebuie s\u0103 accep\u0163i s\u0103-\u0163i \u00eencepi b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea\u2026 ceva mai devreme; m\u0103car \u00een privin\u0163a unor abuzuri\u2026 de toate formele, mirosurile \u015fi culorile. Am recurs la glum\u0103, fiindc\u0103 altfel nu mi-a\u0163i fi acceptat sfatul.
\n\uf0d8 Permite\u0163i, v\u0103 rog, unui pescuitor de\u2026 \u201eperle\u201d de pe internet, s\u0103 v\u0103 ofer o mostr\u0103 de imbecialitate muzical\u0103\u2026 \u201epop\u201d americ\u0103nesc, edi\u0163ie recent\u0103, destinat\u0103 instig\u0103rii demente a tineretului nemintos, concomitent cu agresiunea din Iraq; pies\u0103 \u201egui\u0163at\u0103\u201d vocal de c\u0103tre un\u2026 nimeni\u2026 numit Randy Newman, probabil unul dintre avortonii complexului militaro-industrial american (?). Iat\u0103 traducerea rom\u00e2neasc\u0103 a versurilor:
\nNimeni nu ne mai iube\u015fte \u015fi nu \u015ftim de ce
\nNu suntem perfec\u0163i, dar ne c\u0103znim.
\nIar de jur \u00eemprejur, chiar vechii no\u015ftri vecini ne denigreaz\u0103.
\nRefren: Deci s\u0103 arunc\u0103m bomba cea mare
\n\u015ei s\u0103 vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103
\nAsia e prea populat\u0103, iar Europa prea b\u0103tr\u00e2n\u0103,
\nAfrica este mult prea cald\u0103, iar Canada prea rece.
\nAmerica de Sud ne-a furat numele.
\nRefren: Deci s\u0103 arunc\u0103m bomba cea mare
\n\u015ei s\u0103 vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103.
\nAstfel nu va mai r\u0103m\u00e2ne nimeni care s\u0103 ne critice.
\nAstfel nu va mai r\u0103m\u00e2ne nimeni care s\u0103 ne critice.
\nDin toat\u0103 aceast\u0103 mizerie muzical\u0103 lipse\u015fte numele textierului, dar nu e greu de b\u0103nuit; sigur, este tot vreun\u2026 nimeni mintal.
\n\uf0d8 Medita\u0163ie? M\u0103rturisire? Am v\u0103zut \u00een via\u0163a profesional\u0103 c\u00e2teva zeci, poate chiar sute de oameni \u201epr\u0103bu\u015fi\u0163i\u201d de\u2026 apropierea mor\u0163ii. Nu \u015ftiu cum s-a f\u0103cut, dar majoritatea erau cancero\u015fi. Ochii lor priveau \u00een gol, chipul le era pietrificat, trupul aproape inert. Am avut \u00eens\u0103 o biat\u0103 pisicu\u0163\u0103, c\u0103reia i-a dat\u2026 Dumnezeu (poate prin predestinare, ca \u015fi oamenilor) un cancer la una dintre mamele. De c\u00e2te ori m-am uitat la ea c\u00e2nd o pansam, \u00eenainte s\u0103 moar\u0103, se uita \u015fi ea la mine cu aceea\u015fi disperare omeneasc\u0103\u2026\u00eenfior\u00e2ndu-m\u0103, poate mai mult dec\u00e2t oamenii. \u015ei pentru ea \u015fi pentru oamenii aminti\u0163i, mai \u00eenainte\u2026 mi-am pus aceea\u015fi \u00eentrebare: DE CE?
\n\uf0d8 C\u00e2t\u0103 am\u0103r\u0103ciune mi-a oferit o parte din via\u0163a pe care am tr\u0103it-o \u015fi par\u015fivii \u00eentre care a trebuit s\u0103 tr\u0103iesc! Din miezul acestor perversit\u0103\u0163i am extras \u015fi eu c\u00e2teva \u201enorme\u201d de conduit\u0103 nu tocmai etice, dar\u2026 utile \u015fi protectoare. De o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme nu m\u0103 mai jenez s\u0103 ofer\u2026 ciocoflenderilor din preajm\u0103-mi (vorba lui Florin Piersic) o impresie \u201einexact\u0103\u201d (nu neap\u0103rat fals\u0103) despre mine. Cu cinismul de rigoare, sunt convins c\u0103 am \u00eenlocuit \u2013 doar \u2013 o p\u0103rere fals\u0103 (a lor) cu o alt\u0103 inexactitate (cea pe care le-am oferit-o eu). De ce toate aceste autentice nedrept\u0103\u0163i ontice, \u00eentre indivizi? Fiindc\u0103 oamenii te iubesc \u015fi te pre\u0163uiesc\u2026 numai c\u00e2nd te dai pe m\u00e2na lor. Dac\u0103 te \u00eempinge cineva (de ce nu, dracu ?) s\u0103 le iei \u00eenapoi ce le-ai dat, vei vedea cum li se usuc\u0103 z\u00e2mbetul \u015fi \u201edragostea\u201d de pe fa\u0163\u0103\u2026c\u0103 \u00een suflet este greu de presupus c\u0103 ar fi existat.
\n\uf0d8 Toat\u0103 lumea nu \u015ftie c\u00e2te ceva \u015fi din aceast\u0103 cauz\u0103\u2026 nimeni n-a murit. Ceea ce difer\u0103\u2026 \u015fi are importan\u0163\u0103\u2026 este ce anume \u015ftie fiecare.
\n\uf0d8 Nic\u0103ieri nu se scrie mai mult, iar ce se scrie nu cite\u015fte\u2026 mai nimeni, ca \u00een medicin\u0103. Dac\u0103 nu s-ar cere capitolul \u201elucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice publicate\u201d la examene, titluri, etc., etc., sunt convins c\u0103 medicii\u2026 ar uita s\u0103 scrie; drept dovad\u0103 ofer foile de observa\u0163ie \u015fi re\u0163etele scrise \u201emanu proprio\u201d care sunt aproape ilizibile. Am \u00eent\u00e2lnit, \u00een activitatea mea, colegi care nu puteau s\u0103 \u201edescifreze\u201d ceea ce scriseser\u0103, ei \u00een\u015fi\u015fi\u2026 \u00een urm\u0103 cu doar 4-5 ore.
\n\uf0d8 Accept\u00e2nd un coeficient de cca. 10% excep\u0163ii, rog s\u0103 fiu crezut c\u0103 medicii sunt de trei categorii: cu voca\u0163ie (foarte pu\u0163ini), f\u0103r\u0103 voca\u0163ie \u015fi cu\u2026 mai multe disponibilit\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 care vreuna s\u0103 fie voca\u0163ie. Dar s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 pe nimeni nu intereseaz\u0103 \u201eproblema\u201d acesta.
\n\uf0d8 Cobor\u00e2nd brutal din paradisul problemelor spirituale, \u00een \u201e\u015feolul\u201d vie\u0163ii social-politice, am de g\u00e2nd s\u0103 v\u0103 stric buna-dispozi\u0163ie, povestindu-v\u0103 c\u00e2te ceva despre\u2026 Mihai de Rom\u00e2nia, ex-regele Mihai I (\u00een dou\u0103 etape, ambele datorate imbecialit\u0103\u0163ii pre-demen\u0163iale a tat\u0103lui s\u0103u, Carol II, respectiv 1927-1930 \u015fi 1940-1947). Despre el se \u015ftiu \u015fi s-au scris foarte multe, precum despre fiecare om care a fost mare\u2026; \u015fi bune \u015fi mai pu\u0163in bune. Alt\u0103dat\u0103 voi z\u0103bovi mai mult asupra lui, ca persoan\u0103 \u015fi ca rege. Acum voi relata doar despre implicarea lui \u00eentr-o ipostaz\u0103\u2026 deloc onorabil\u0103, pentru un fost rege al \u0163\u0103rii, asupra integrit\u0103\u0163ii c\u0103reia s-a pronun\u0163at\u2026 \u00eentru ciop\u00e2r\u0163ire. Iat\u0103 cum, unde \u015fi c\u00e2nd. Vara anului 1989 a fost br\u0103zdat\u0103 de o mul\u0163ime de ac\u0163iuni \u2013 contradictorii \u015fi polimorfe \u2013 \u00een contextul politicii duplicitare a \u201eglasnosti\u201d-ului \u015fi \u201eperestroik\u201d-\u0103i, cu care jongla Gorbaciov, deja \u201esedus\u201d (dar nu abandonat, ci\u2026 adoptat) de capitalismul acaparator, \u00een frunte cu SUA \u015fi Anglia. Rom\u00e2nia \u015fi Ceau\u015fescu nu f\u0103cuser\u0103 \u2013 \u00eenc\u0103 \u2013 nimic pe linia \u201eini\u0163iat\u0103\u201d de Kremlin pentru \u201edizolvarea\u201d pa\u015fnic\u0103 a socialismului, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd singur\u0103 \u00een b\u0103taia v\u00e2nturilor care preg\u0103teau \u201e\u00eenmorm\u00e2ntarea\u201d socialismului \u00een\u2026 marea ciorb\u0103 a capitalismului super-imperialist. A\u015fa se explic\u0103 de ce, la mijlocul lunii iunie 1989, s-a desf\u0103\u015furat la Budapesta (care capitulase \u00eentre primele\u2026 \u00een fa\u0163a \u201eofertei\u201d capitalismului de tranzi\u0163ie, post-socialist), o conferin\u0163\u0103 cu participare larg\u0103, unde s-a discutat despre \u201eevolu\u0163ia\u201d \u0163\u0103rilor foste socialiste, din estul Europei. Nu se putea s\u0103 lipseasc\u0103, dintre subiectele abordate\u2026 nici problemele controversate\u2026 de natur\u0103 teritorial-revendicativ- na\u0163ionalist\u0103. Desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se la Budapesta, conferin\u0163a a abordat, prioritar, revendic\u0103rile maghiarilor asupra teritoriului din Ardeal, unde tr\u0103iau (\u015fi tr\u0103iesc \u00eenc\u0103) aproape dou\u0103 milioane de maghiari. Surpriza oribil\u0103 o constituie \u00eens\u0103 prezen\u0163a la aceasta conferin\u0163\u0103 a\u2026 ex-regelui Mihai I\u2026fost Hohenzollern, dar cu acest drept, la titlul genealogic, pierdut; conform normelor nobiliare, el fiind deja a doua genera\u0163ie descendent\u0103\u2026 care nu mai provenea dintr-un cuplu (tat\u0103 \u015fi mam\u0103 Hohenzollerni), ci numai prin tat\u0103, ceea ce\u2026 nu este destul. At\u00e2t Carol II, c\u00e2t \u015fi Mihai I, coborau din mame str\u0103ine de \u201evi\u0163a\u201d Hohenzollernilor (Carol, din Maria, \u015fi Mihai, din Elena). Cine \u00eel va fi adus pe Mihai (ex-rege) acolo, doar el\u2026 \u015fi cine l-a adus ar putea s\u0103 ne spun\u0103, inclusiv dracu, c\u0103 el le \u015ftie pe toate. Semnificativ \u015fi josnic este faptul c\u0103 Mihai (\u00een numele cui?) a semnat declara\u0163ia din 15 iunie 1989 de la Budapesta, \u00een care \u2013 \u00eentre altele \u2013 era de acord cu preten\u0163iile ungurilor asupra Ardealului. Despre toate acestea \u015fi despre \u2013 \u00eenc\u0103 \u2013 multe altele a furnizat date veridice Ioan Totu, penultimul ministru de externe al lui Ceau\u015fescu, din perioada 26 august 1986 pan\u0103 la 3 noiembrie 1989. Prin mizerabila acceptare a \u201et\u00e2rgului tr\u0103d\u0103tor\u201d, anterior amintit, ex-regele Mihai si-a confirmat pu\u021bin\u0103tatea mintal\u0103 \u015fi moral\u0103, care l-a caracterizat toat\u0103 via\u0163a, \u015fi despre care\u2026 chiar tat\u0103l lui, Carol II, care l-a recunoscut ca fiu legitim, doar la presiunea regelui Ferdinand \u015fi reginei Maria, a l\u0103sat confirm\u0103ri scrise, \u00een memoriile recent ap\u0103rute pe \u201epia\u0163a c\u0103r\u0163ii\u201d. Iar, \u00een acest context, s\u0103 ne amintim c\u00e2t\u0103 dreptate avea \u00een 1920, la semnarea tratatului de pace de la Trianon, George Clemenceau, care avertiza delega\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103: \u201edinastia dumneavoastr\u0103 v\u0103 va da mare b\u0103taie de cap, ve\u0163i vedea\u201d \u015ei\u2026 am v\u0103zut. Dac\u0103 primii doi regi din dinastie, Carol I \u015fi Ferdinand I au f\u0103cut cinste statutului de regi \u015fi au binemeritat venera\u0163ia \u015fi recuno\u015ftin\u0163a poporului, pe care l-au \u201econdus\u201d spre progres \u015fi bun\u0103-stare, ultimii doi, Carol II \u015fi Mihai I\u2026 au compromis regalitatea\u2026 c\u00e2t nu au reu\u015fit, nici m\u0103car comuni\u015ftii \u00een 45 de ani de domina\u0163ie anti-regalist\u0103.
\n\uf0d8 \u015ei fiindc\u0103 \u00eel luar\u0103m la \u201erefec\u201d pe Mih\u0103i\u0163\u0103 (ex-regele nostru \u00een dou\u0103 rate\/perioade), s\u0103-i acord\u0103 \u015fi un pic de spa\u0163iu (grafic) \u015fi timp (pentru lectur\u0103) \u00eentru a mai afla c\u00e2te ceva. La v\u00e2rsta adolescen\u0163ei ajung\u00e2nd, t\u0103ticul lui care era super-expert \u015fi performer \u00een sexologie, a avut probleme cu feciora\u015ful Mih\u0103i\u0163\u0103, pentru a-l \u201econexa\u201d la activit\u0103\u0163i sexuale normale (prin \u201edeconectare\u201d de la cele specifice pubert\u0103\u0163ii). Fiul, dup\u0103 ce a prins gustul\u2026 a f\u0103cut chiar \u015fi ispr\u0103vi cu efect\u2026 la nou\u0103 luni, dintre care celebr\u0103 a r\u0103mas \u201eisprava\u201d cu fiica \u2013 de o frumuse\u0163e rar\u0103 \u2013 a lui N. Malaxa, magnatul industriei de locomotive \u015fi motoare, care a r\u0103mas \u00eens\u0103rcinat\u0103. Temporiz\u00e2ndu-se\u2026 negocierile dintre \u201ecuscri\u201d (Carol II \u015fi Malaxa), s-a ajuns la necesitatea ca fructul aventurii s\u0103 fie \u201eevacuat\u201d nu prin chiuret\u0103, ci printr-o \u201emic\u0103 cezarian\u0103\u201d. Medicul care a efectuat opera\u0163ia a fost un nume \u201ede vaz\u0103\u201d \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul medical superior al vremii\u2026 George Emil Palade. Opera\u0163ia a reu\u015fit, dar\u2026 Palade s-a \u00eendr\u0103gostit de frumoasa pacient\u0103, care ulterior a devenit so\u0163ia sa. Despre alte aventuri similare, memoriile lui Carol II nu mai divulg\u0103 nimic.
\n\uf0d8 O situa\u0163ie bizar\u0103, dar totu\u015fi real\u0103, pe care o pute\u0163i constata singuri, dac\u0103 privi\u0163i \u201eobiectul\u201d cu oarecare aten\u0163ie: oamenii f\u0103\u0163arnici\u2026 mitologicii IANUS\u2026 de\u015fi au dou\u0103 fe\u0163e, sunt complet lipsi\u0163i de obraz. Fi\u0163i pruden\u0163i \u00een rela\u0163iile cu asemenea caricaturi omene\u015fti \u015fi nu a\u015ftepta\u0163i s\u0103 v\u0103 dovedeasc\u0103 ei, ce anume au \u2013 metaforic \u2013 \u015fi ce anume nu au \u2013 \u00een realitate.
\n\uf0d8 Oamenii au stabilit\/fixat domiciliul lui Dumnezeu \u00een Biseric\u0103 (inclusiv \u00een biserici);\u2026 pentru ca ei s\u0103 poat\u0103 face tot ceea ce vor\u2026 \u00een afara domiciliului atribuit?
\n\uf0d8 Exist\u0103 oameni \u2013 \u015fi nu pu\u0163ini \u2013 care nu \u00eenceteaz\u0103 a se v\u0103ita, sincer sau doar ca s\u0103 se afle \u00een\u2026 treab\u0103, c\u0103 sunt ne\u00een\u0163ele\u015fi. Mul\u0163i dintre ace\u015ftia nici m\u0103car nu cunosc sensul onest al termenului lexical respectiv. \u00cenainte \u00eens\u0103 de orice comentariu ar fi cazul s\u0103 se \u015ftie c\u0103 pentru a fi \u015fi a cere s\u0103 fii \u00een\u0163eles, ai obliga\u0163ia de a \u00een\u0163elege ceea ce se afl\u0103 \u00een jurul t\u0103u, cine se afl\u0103 \u00een jurul t\u0103u \u015fi \u2013 mai ales \u2013 ce anume se a\u015fteapt\u0103 (sau se cere) de la tine. \u015ei\u2026 mai mult dec\u00e2t at\u00e2t\u2026 este imperios necesar s\u0103 te \u00een\u0163elegi pe tine. Dac\u0103 nu te-ai \u00een\u0163eles pe tine, vei tr\u0103i toat\u0103 via\u0163a cu obsesia\/teroarea c\u0103 ai fost un ne\u00een\u0163eles. \u015ei\u2026 nu e deloc u\u015for s\u0103 te \u00een\u0163elegi pe tine, precum \u015fi s\u0103 te \u00een\u0163elegi cu tine. Nu este o glum\u0103, ci o adev\u0103rat\u0103 tragedie s\u0103 tr\u0103ie\u015fti toat\u0103 via\u0163a \u00een contradic\u0163ie\u2026 cu tine.
\n\uf0d8 Este, cel pu\u0163in\u2026 prost\u2026 cel ce pierde vremea \u2013 \u00een condi\u0163iile morale, sociale \u015fi politice de azi, str\u0103duindu-se s\u0103 conving\u0103 pe cineva (despre ceva anume), dac\u0103 are – concomitent \u2013 \u015fi puterea de a impune altora, acel ceva care-i convine. Astfel de situa\u0163ii br\u0103zdeaz\u0103 \u00eentreaga istorie a ultimelor trei milenii. Cine nu vrea, sau nu poate, s\u0103 recunoasc\u0103 aceast\u0103 \u201em\u0103g\u0103rie democratic\u0103\u201d se dovede\u015fte a fi cel pu\u0163in la fel de nemintos (n-am zis prost) ca \u015fi cel ce pierde vremea cu eforturi logoreice\u2026 inutile, dac\u0103 nu chiar penibile \u015fi ridicole.
\n\uf0d8 Oribilit\u0103\u0163ile \u201eadmirate\u201d de mine de la balconul apartamentului \u00een care am locuit pe strada Toamnei, \u00een vara anului 1999. Prin contaminare \u015fi punere \u00een practic\u0103 \u2013 criminal\u0103 \u2013 a \u201elec\u0163iilor\u201d de bestialitate hinghereasc\u0103 \u2013 oferite de prim\u0103rie copiilor \u00een plin\u0103 zi, \u00een pia\u0163a agro-alimentar\u0103. \u00centr-o dup\u0103-amiaz\u0103 am \u201eadmirat\u201d ceea ce \u015ftiam c\u0103 se \u00eenva\u0163\u0103 foarte u\u015for, dar cu efecte morale dezastruoase. Am v\u0103zut o hait\u0103 de pu\u015ftime \u00eentre 7 \u015fi 12 ani, circa 5-6 candida\u0163i la statutul de viitori derbedei, care scoseser\u0103 dintr-un culcu\u015f din spatele centralei termice, vreo 3-4 c\u0103\u0163elu\u015fi n\u0103scu\u0163i de 8-10 zile, cu care\u2026 au \u00eenceput un dement fotbal, \u00een care se \u00eempleteau r\u0103getele lor de bestii omene\u015fti dezl\u0103n\u0163uite, cu \u0163ipetele tot mai slabe ale c\u0103\u0163elu\u015filor. \u00cencepuser\u0103 s\u0103 apar\u0103 stropi de s\u00e2nge pe asfaltul pe care se derula nemernicia uman\u0103 anticanin\u0103, c\u00e2nd \u201ecampionii nemerniciei\u201d au sistat \u201ejocul\u201d, fiindc\u0103 muriser\u0103 trei dintre c\u0103\u0163elu\u015fi; doar unul\u2026 refuz\u00e2nd s\u0103 moar\u0103. Ce crede\u0163i c\u0103 au f\u0103cut vajnicii boschetari\/criminali\u2026 de m\u00e2ine? Au f\u0103cut rost de o s\u00e2rm\u0103 de vreun metru, i-au f\u0103cut la un cap\u0103t un la\u0163, au trecut la\u0163ul \u00een jurul g\u00e2tului puiului\/c\u0103\u0163el, l-au rotit de 2-3 ori \u00een aer, apoi l-au izbit cu putere de zidul centralei termice\u2026 pan\u0103 i-au zdrobit capul \u015fi ai \u201epictat\u201d zidul centralei cu creierul\u2026 ,,vinovatului\u201d de dezordine public\u0103, dup\u0103 teoriile prim\u0103riei \u201emunicipiului\u201d, \u00een care toate merg \u201eO.K.\u201d, doar c\u00e2inii comunitari deranjeaz\u0103 ordinea \u201eideal\u0103\u201d din t\u00e2rg. Multiplele \u201eprobleme\u201d care ar deriva \u2013 \u00een chip de comentariu \u2013 cu referire la p\u0103rerea p\u0103rin\u0163ilor acestor criminali de m\u00e2ine, despre plozii lor\u2026.sunt lipsite de oportunitate, fiindc\u0103\u2026 nici ace\u015fti p\u0103rin\u0163i nu se afl\u0103 pe alt\u0103 \u201efrecven\u0163\u0103\u201d de ra\u0163iune, moral\u0103 \u015fi omenie, dec\u00e2t cea \u00een care \u015fi-au crescut progeniturile, \u00eenc\u00e2nta\u0163i fiind de \u201eb\u0103rb\u0103\u0163ia\u201d ini\u0163iativelor acestora. Iar societ\u0103\u0163ii de m\u00e2ine\u2026 probabil c\u0103 asemenea exemplare subumane \u00eei sunt necesare!
\n\uf0d8 Pentru omul ezitant, nehot\u0103r\u00e2t, \u00eentreaga via\u0163\u0103 este un imens \u015fi infinit labirint, \u00een interiorul c\u0103ruia individul refuz\u0103 \u015fi disperarea \u015fi speran\u0163a, ambele fiind sursa sigur\u0103 a apatiei \u015fi a depresiei.
\n\uf0d8 Ni\u015fte\u2026 neinspira\u0163i glume\u0163i, contestatari politici (f\u0103r\u0103 o op\u0163iune justificat\u0103) ziceau, \u00een epoca de glorie a socialismului \u00een Europa, c\u0103 multhulitul capitalism ar fi exploatarea omului de c\u0103tre om, \u00een vreme ce socialismul era\u2026 exact invers (de fapt acela\u015fi lucru: tot exploatare reciproc\u0103). Sunt prea pu\u0163ini cei care au \u00een\u0163eles de ce treburile \u201ear\u0103tau\u201d a\u015fa cum nu s-ar fi dorit, ci doar a\u015fa cum se pretindea demagogic. Toate acestea pentru c\u0103 socialismul a fost \u201epus \u00een practica\u201d politic\u0103 \u015fi economic\u0103 tot de c\u0103tre ni\u015fte cocote (indecent s-ar numi curve) capitaliste, care aveau sarcina s\u0103-l compromit\u0103.
\n\uf0d8 Pe vremea c\u00e2nd adunasem ceva ani \u00een rani\u0163a vie\u0163ii, mi-am dat seama c\u0103 multe nu prea erau cum ar fi trebuit, \u00e0 propos de\u2026 prea mult desc\u00e2ntata con\u015ftiin\u0163\u0103, care ar face \u015fi ar drege\u2026 \u00een via\u0163a \u015fi ac\u0163iunile omului; mai mult chiar, mi-am dat seama c\u0103 ea nu este dec\u00e2t o superb\u0103\u2026 absen\u0163\u0103 din sufletul \u015fi fiin\u0163a omeneasca \u015fi c\u0103 \u2013 de fapt \u2013 omul nu face nimic dec\u00e2t de fric\u0103, de nevoie \u015fi de pl\u0103cere, trei autentice mamiferisme etologice. De\u015fi sim\u0163eam aceast\u0103 trist\u0103 realitate, n-am \u00eendr\u0103znit s\u0103 m\u0103 f\u0103lesc cu \u201edescoperirea\u201d mea dec\u00e2t dup\u0103 ce m-am \u00eent\u00e2lnit cu ceva, absolut identic, \u00een concep\u0163iile lui Martin Heidegger, care \u00eenlocuia con\u015ftiin\u0163a cu BELIEBE = pl\u0103cere\/dragoste, NOT HUNGER = foame, nevoie \u015fi ANGST = fric\u0103. Ceea ce mi-a \u00eent\u0103rit convingerea c\u0103 adesea acelea\u015fi idei pot s\u0103 apar\u0103 la doi, sau mai mul\u0163i \u201enebuni\u201d, concomitent.
\n\uf0d8 Cu \u00eendelungate str\u0103danii am reu\u015fit s\u0103 identific\u2026ceva dintre motivele pentru care Nicolae Iorga numea, pe la \u00eenceputul secolului XX, M\u0103gura Odobe\u015ftilor\u2026 \u201emicul Athos rom\u00e2nesc\u201d Se refera el, atunci, dup\u0103 ce \u2013 sigur \u2013 c\u0103 le vizitase, la un num\u0103r de vreo \u015fase a\u015fez\u0103ri monastice, c\u0103rora \u2013 azi \u2013 nici m\u0103car locul nu li se mai poate stabili, cu oarecare certitudine. 1) La nord-vest de Odobe\u015fti, prin 1732 Costachi Razul ridicase un l\u0103ca\u015f numit \u201eM\u0103n\u0103stire\u201d, care s-ar putea s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 azi, ca biseric\u0103 de mir. 2) Schitul Vi\u015f\u0103ne\u015fti (1709), care azi pare-se c\u0103 supravie\u0163uie\u015fte cu numele Buluc. 3) Prin sec. XIX s-a ridicat \u2013 din zid \u2013 l\u0103ca\u015ful care azi ar putea s\u0103 poarte numele Tarni\u0163a. 4) Tot prin secolul XIX s-a ridicat un l\u0103ca\u015f numit Sc\u00e2nteia, azi posibil s\u0103 fie M\u0103gura. 5) Prin 1759 s-a ridicat l\u0103ca\u015ful de la C\u0103pitanul, azi biseric\u0103 de mir. 6) Tradi\u0163ia mai p\u0103streaz\u0103 \u015fi numele unui l\u0103ca\u015f, Sec\u0103tura, pe undeva pe l\u00e2ng\u0103 Sc\u00e2nteia sau Tarni\u0163a.
\n\uf0d8 Cele ce vor urma se \u00eenscriu, op\u0163ional, \u00eentre\u2026 bestialitate nativ\u0103 sau perversitate premeditat\u0103 (dob\u00e2ndit\u0103). Cum? Uite-a\u015fa. De c\u00e2tva timp sistemul na\u0163ional de propagand\u0103 insinuant\u0103, mediatiz\u0103ri dezinformante prin radio, tv, etc., nu obose\u015fte\u2026 cotcod\u0103cind despre grija generoas\u0103 a v\u00e2n\u0103torilor, care se \u00eenghesuie s\u0103 hr\u0103neasc\u0103, pe timpul iernii, s\u0103lb\u0103ticiunile din p\u0103duri. Chipurile\u2026 sunt \u201eajuta\u0163i\u201d mistre\u0163ii, cerbii, c\u0103prioarele care au dificult\u0103\u0163i de furajare pe timpul iernii. Realitatea, intensiv mediatizat\u0103, na\u015fte o \u00eentrebare care con\u0163ine, implicit \u015fi r\u0103spunsul. De ce numai mistre\u0163ii, cerbii, c\u0103prioarele ? Doar mai exist\u0103, \u00een mediul nostru natural \u015fi ur\u015fi, lupi, vulpi \u015fi nu numai. S\u0103 fac\u0103 v\u00e2n\u0103torii no\u015ftri acest gest, exclusiv din dragoste pentru biotopul periclitat ca supravie\u0163uire? Categoric\u2026 nu. Pe genero\u015fii no\u015ftri v\u00e2n\u0103tori \u00eei intereseaz\u0103\u2026 numai\u2026 num\u0103rul acestor vie\u0163uitoare, care ies vii \u00een prim\u0103var\u0103. Nu din dragoste, ci fiindc\u0103 constituie obiectul \u201edivertismentului\u2026 ucig\u0103tor\u201d numit v\u00e2n\u0103toare \u201esportiv\u0103\u201d, \u00eenc\u0103 una dintre \u201edistrac\u0163iile\u201d omului devenit \u2013 de mult\u0103 vreme \u2013 ne-om. De ce numim \u00eens\u0103 aceast\u0103 crim\u0103 colectiv\u0103 (\u00een hait\u0103)\u2026 sportiv\u0103? C\u00e2t\u0103 vremea ea este eminamente\u2026 exterminatoare de viet\u0103\u0163i? S\u0103 nu-mi spune\u0163i c\u0103 omul v\u00e2neaz\u0103 viet\u0103\u0163i din juru-i, de c\u00e2nd exist\u0103 pe lume oameni \u015fi animale; aceasta fiindc\u0103 are nevoie de proteine alimentare de origine animal\u0103. Nu contest c\u0103 ar putea s\u0103 fie \u015fi a\u015fa, precum g\u00e2nde\u015fte o imens\u0103 parte dintre oameni, ca motiva\u0163ie; dar s\u0103 fie sinceri\u2026 c\u00e2nd v\u00e2n\u0103m o facem ca s\u0103 ne distr\u0103m (prin uciderea cuiva); a trecut mult\u0103 vreme de c\u00e2nd oamenii v\u00e2nau, v\u00e2n\u0103toarea fiind unica surs\u0103 de carne animal\u0103; azi v\u00e2n\u0103m din pl\u0103cere criminal\u0103, c\u0103reia \u00eei zicem \u2013 cu perversitate \u2013 sportiv\u0103. Freud numea o atare op\u0163iune psihologic\u0103 drept dorin\u0163\u0103\/pl\u0103cere refulat\u0103. \u00centre mascarea refulat\u0103 a dorin\u0163ei\/pl\u0103cere de a \u00eempu\u015fca un cerb \u015fi tenta\u0163ia defulat\u0103 de a \u00eempu\u015fca\u2026 un om, nu este dec\u00e2t un singur pas, pe care-l facem adesea, dup\u0103 ce ne-am antrenat psihic\u2026 v\u00e2n\u00e2nd un cerb, o c\u0103prioar\u0103 sau un fazan.
\n\uf0d8 Logic, g\u00e2ndeau str\u0103mo\u015fii no\u015ftri din Latinum: \u201eVulgus veritatis pessimus interpres\u201d. Adic\u0103 gloata (de ce nu\u2026 prostimea?) nu \u00een\u0163elege \u015fi nici nu suport\u0103 adev\u0103rul.
\n\uf0d8 Este periculos s\u0103 fii mo\u015ftenitorul cuiva (despre caracter \u015fi gene este vorba), fiindc\u0103 nici nu b\u0103nuie\u015fti ce nenorociri po\u0163i prelua.
\n\uf0d8 B\u00e2rfa mahalalei este mass-media vremurilor pre-radiofonice. Televiziunea a dep\u0103\u015fit \u00eens\u0103 \u2013 prin imoralitate \u015fi impertinen\u0163\u0103 \u2013 performan\u0163ele b\u00e2rfei de an\u0163\u0103r\u0163.
\n\uf0d8 Perioadele de a\u015fa-zis r\u0103zboi rece (diplomatic, adic\u0103\u2026 f\u0103r\u0103 armat\u0103) care au existat adesea \u00een istorie, au fost, poate adev\u0103rate\u2026 ghe\u0163are\u2026 preincandescente.
\n\uf0d8 Medita\u0163ia unui ho\u0163. Dac\u0103 furi ceva \u015fi nu ai luat tot ce se putea fura din locul respectiv\u2026 la pu\u015fc\u0103rie vei avea motive serioase de regret. Un recidivist mi-a f\u0103cut m\u0103rturisirea aceasta.
\n\uf0d8 Dac\u0103 \u015fi-ar fi imaginat Ion Budai-Deleanu ce \u201eexplozie\u201d de importan\u0163\u0103 va avea \u0163ig\u0103nimea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een secolul XXI, sigur c\u0103 ar fi scris mult mai multe despre rasa neagr\u0103 a rom\u00e2nimii.
\n\uf0d8 C\u00e2t de schimb\u0103toare este semantica folclorului rom\u00e2nesc. Alt\u0103dat\u0103, chemarea: \u201ed\u0103-mi m\u00e2ndru\u0163o guri\u0163a\u2026\u201d simboliza dorin\u0163a unui schimb de s\u0103ruturi. \u00cen 2004 guri\u0163a femeii mai este cerut\u0103 \u015fi pentru alte \u201eservicii\u201d\u2026 amoroase?!*
\n\uf0d8 Ce mare p\u0103cat s-a petrecut\u2026 c\u0103 nici un duhovnic, \u00eent\u00e2lnit \u00een via\u0163\u0103, nu mi-a cerut o astfel de m\u0103rturisire-spovedanie, precum cea care urmeaz\u0103. Dac\u0103 ar fi posibil s\u0103-mi repet via\u0163a, a\u015f vorbi\u2026 cel mult jum\u0103tate din ce \u015fi c\u00e2t am vorbit; \u015fi a\u015f asculta mai pu\u0163in dec\u00e2t jum\u0103tate din tot ce mi-a fost dat s\u0103 aud (cu voia mea). Mul\u0163i zic \u2013 \u00eens\u0103 \u2013 c\u0103 dac\u0103 s-ar putea , ar asculta mai mult dec\u00e2t\u2026 ar vorbi (bine\u00een\u0163eles c\u0103 \u00eentr-o a doua via\u0163\u0103 retr\u0103it\u0103). Nu cred c\u0103 ei au absolut\u0103 dreptate, fiindc\u0103 dintre to\u0163i cei c\u0103rora \u2013 am avut eu, sau a trebuit, s\u0103 le ascult perora\u0163iile \u2013 o mare parte au debitat banalit\u0103\u0163i\u2026 exclusiv consumatoare de timp. Foarte pu\u0163ini rostind lucruri utile. Nu pu\u0163ini au fost cei care au debitat opinii penibile, direct sau indirect d\u0103un\u0103toare. Restul oratorilor \u201esuporta\u0163i\u201d fiind constituit din oportuni\u015fti odio\u015fi, sau r\u0103u-inten\u0163iona\u0163i aprioric. Nici m\u0103car despre ce am zis eu nu sunt \u00eenc\u00e2ntat\u2026 100%, dar, oricum, prin ceea ce am \u00eendr\u0103znit s\u0103 \u00eencredin\u0163ez h\u00e2rtiei, am p\u0103c\u0103tuit ceva mai pu\u0163in. Servesc \u2013 oare \u2013 cuiva aceste gratuit\u0103\u0163i metanoice ale mele? Nu \u015ftiu \u015fi nici m\u0103car nu cred. Mie \u00eens\u0103 mi-au folosit. \u00centru defulare.
\n\uf0d8 Au r\u0103mas celebre \u2013 prin indignitate \u2013 \u015fi mizerabile \u2013 prin josnicie \u2013 r\u0103zbun\u0103rile \u201eduhovnice\u015fti\u201d ale patriarhului Miron Cristea la adresa celebrului filozof \u015fi gazetar Nae Ionescu, prin anii `33 – `37. Acuzat, nu f\u0103r\u0103 motive, de Nae Ionescu, c\u0103 ar fi protestantizat ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 (prin gazeta \u201eCuv\u00e2ntul\u201d, scoas\u0103 de N.I.), patriarhul Miron a pus ni\u015fte zugravi biserice\u015fti s\u0103 ofere publicului\u2026 bigot un spectacol de calitate mizerabil\u0103, anume s\u0103 re-picteze scena din pridvorul catedralei patriarhale, unde se afl\u0103 imaginea \u201ejudec\u0103\u0163ii de apoi\u201d, \u201emont\u00e2nd\u201d chipul lui Nae Ionescu pe trupul (inclusiv coarnele) unuia dintre dracii din iadul erminic ortodox. Teologic, \u00een\u0163eleg de ce s-au b\u00e2rfit reciproc cei doi\u2026 \u015fi voi relua ceva mai \u00eencolo. Ca aventuri amoroase \u2013 \u00eens\u0103 \u2013 s-au comportat identic. Nae Ionescu a \u201eprelucrat\u201d pasional pe Maruca Cantacuzino, viitoarea so\u0163ie a lui George Enescu, provoc\u00e2ndu-i acestuia o sever\u0103 criz\u0103 depresiv\u0103 care a durat c\u00e2teva luni, iar patriarhul Miron se \u201eocupa\u201d de v\u0103duva regal\u0103, regina Maria. \u00cen chip de mul\u0163umire, pentru ticluirea chipului s\u0103u pe un trup de drac, N.I. \u00eel denumea pe patriarhul Miron, \u00een gazeta sa, \u201earm\u0103sarul de serviciu al Palatului\u201d. C\u00e2t despre protestantizarea ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti, de care-l acuza Nae Ionescu pe patriarh, se pare c\u0103 exista o temeinic\u0103 \u201ebaz\u0103\u201d de\u2026 confirmare. Au existat \u015fi s-au comentat mult, \u00eentr-o vreme, elemente suspecte, \u00een filozofia religioas\u0103 a lui Miron Cristea, de\u2026 protenstantizare, fiindc\u0103 el f\u0103cuse \u00eentre 1891 \u2013 1895, facultatea de litere \u015fi filozofie la Budapesta, \u00eentr-o atmosfer\u0103 intensiv calvinist\u0103.
\n\uf0d8 Leonardo Da Vinci era convins c\u0103 omul nu valoreaz\u0103 mai nimic doar prin ceea ce \u015ftie, dac\u0103 nu face sau n-a f\u0103cut nimic. Eu \u2013 \u00eenainte s\u0103 fi aflat aceast\u0103 paradigm\u0103 \u2013 am avut o cumplit\u0103 pasiune (poate\u2026 foame) s\u0103 \u015ftiu c\u00e2t mai mult\u2026 despre c\u00e2t mai multe \u015fi mai mul\u0163i; mi-am terorizat astfel via\u0163a adun\u00e2nd de peste tot\u2026 tot ce se \u015ftia \u015fi se putea \u201etezauriza\u201d \u00een sacul f\u0103r\u0103 fund al culturii individuale. Aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 pasional\u0103 mi-a consumat o mare cantitate de neuroni, dar nu-mi pare r\u0103u. \u015etiam mai demult c\u0103 omul moare de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u2013 cu jum\u0103tate dintre neuronii cu care se na\u015fte, neconsuma\u0163i. Dup\u0103 o vreme, \u00eens\u0103 am devenit \u201evictim\u0103\u201d a pornirii mele \u2013 generatoare de conflicte pernicioase \u2013 de a face cunoscute multe dintre cele \u015ftiute de mine \u015fi celor din jurul meu, cu convingerea c\u0103 le vor folosi (dar m-am \u00een\u015felat). Acum \u2013 f\u0103c\u00e2nd un anume bilan\u0163 \u2013 m\u0103rturisesc, f\u0103r\u0103 jen\u0103, c\u0103 tot ce-am \u201ec\u00e2\u015ftigat\u201d prin dorin\u0163a de acumulare, am \u201epierdut\u201d prin pornirea\/ pasiunea de a oferi \u015fi altora ceea ce aflasem eu. Dar nici de data asta nu-mi pare r\u0103u. Consider c\u0103 astfel am f\u0103cut c\u00e2te ceva din\u2026 ceea ce zicea Lenardo da Vinci, cum c\u0103 ar valora mai mult dec\u00e2t tot ce \u015ftii. F\u0103r\u0103 jen\u0103, m\u0103rturisesc acum \u2013 apropiindu-m\u0103 de \u201efinalul\u201d cursei \u2013 c\u0103 din tot ce am \u015ftiut, NU S-A PUTUT S\u0102 SPUN ALTORA NICI JUM\u0102TATE DIN CE AM \u015eTIUT (\u015fi \u00eenc\u0103\u2026 mai \u0163in minte).
\n\uf0d8 \u00cen ultimul secol omenirea s-a gr\u0103bit\u2026 demen\u0163ial; \u015fi nici azi nu facem dec\u00e2t tot a\u015fa. De ce? Nu exist\u0103 \u2013 \u00eenc\u0103 \u2013 un r\u0103spuns rezonabil. Nimic bun nu ne-a adus aceast\u0103 pripeal\u0103 dement\u0103, mortal\u0103, dec\u00e2t\u2026 infarct cardiac, hemoragie cerebral\u0103, psihoze severe de stress, suicid \u015fi\u2026 alte \u201ebucurii\u201d similare. Uit\u0103m mereu vechea apoftegm\u0103 folcloric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103: graba stric\u0103 treaba (adic\u0103\u2026 via\u0163a). Melcul nu s-a gr\u0103bit\u2026 s\u0103 apuce loc pe arca lui Noe, c\u00e2nd se \u201eprogramase\u201d\u2026 potopul biblic, \u015fi a\u015fa, cu viteza lui de melc, a ajuns la timp pe arc\u0103 \u015fi a sc\u0103pat de pericolul fatal. Noi \u00eens\u0103\u2026 melci la g\u00e2ndire \u015fi leoparzi la vitez\u0103\u2026 ne s\u0103p\u0103m singuri gropile.
\n\u00cen chip de omagiu, pentru cei c\u0103rora le datorez multe dintre cele citite p\u00e2n\u0103 acum \u00een acest opuscul \u2013 \u015fi pe care nu i-am amintit\u2026 fiindc\u0103 pe mul\u0163i i-am \u015fi uitat \u2013 voi \u00eencheia truda mea de \u201eagregator\u201d (adun\u0103tor) ce c\u00e2teva g\u00e2nduri bune \u015fi folositoare, apar\u0163in\u00e2nd unora dintre cei pe care \u2013 \u00eenc\u0103 \u2013 nu i-am uitat. Un distins confrate de breasl\u0103 (\u00eentru acela\u015fi Aesculap), Paul Cortez, adunase, \u00een dou\u0103 splendide volume, o impresionant\u0103 colec\u0163ie de medita\u0163ii \u015fi opinii cu titlul \u201e\u00cenainte de a uita\u201d. Parafraz\u00e2ndu-l, mi-a\u015f permite s\u0103-mi consider propria colec\u0163ie de\u2026 g\u00e2nduri ca fiind o posibil\u0103 recuperare\u2026 DUP\u0102 CE AM UITAT (ceea ce n-a\u015f fi vrut s\u0103 uit, dar s-a \u00eent\u00e2mplat).
\nMOSES MENDELSON: Progresul indivizilor necesit\u0103 un inevitabil regres al colectivit\u0103\u0163ii.
\nGIAMBATISTA: Non igitur utilitas fuit mater iuris et societatis\u2026 sed occasia fuit per quam homines calendam suam socialem natura repetantur. Rezult\u0103 din text c\u0103 nu utilitatea st\u0103 la baza societ\u0103\u0163ii \u015fi a drept\u0103\u0163ii, prilejul cu care oamenii dezbina\u0163i\u2026 erau tenta\u0163i s\u0103-\u015fi cultive propria natur\u0103 social\u0103. De ce nu? Un fel de haos.
\nMAIMONIDE: sic igitur dicendum est quod Deus seipsum videt in seipso species cogniti in cognoscente. Adic\u0103: trebuie spus c\u0103 Dumnezeu se vede pe sine \u00een sine\u2026 \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea conceptului se afl\u0103 \u00een cel ce concepe.
\nIOSEF FLAVIUS: Fiecare genera\u0163ie \u00ee\u015fi scrie istoria ei.
\nR. DESCARTES 1) Non enim dubic est quiu Deus est capax ea omnia efficiendi quae ego sic percipiendi sum capax. Adic\u0103: nu m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 Dumnezeu poate s\u0103 fac\u0103 tot ceea ce eu nu sunt \u00een stare s\u0103 pricep. 2) Oare de ce Dumnezeu a creat lumea din timp, nu \u015fi din\u2026 eternitate? Fiindc\u0103 omul n-ar mai fi murit \u015fi n-ar mai fi fost omenire, ci doar acela\u015fi cuplu \u201eini\u0163ial\u201d Adam \u015fi Eva (a\u015fa cred eu MVH, nu Descartes). 3) Non potest naturale lumen intellectus nostri esse regula obiecti posibilis. S\u0103 fie un pseudo-sofism?\u2026 cum c\u0103 n-ar fi posibil ca lumea natural\u0103 a intelectului nostru s\u0103 fie \u015fi regula unui obiect posibil! Descartes nu ne d\u0103 \u015fi cheia\u2026 parabolei de mai \u00eenainte.
\nTOMA D`AQUINO: Infinit \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t negarea limit\u0103rii.
\n\u015ei fiindc\u0103 ARISTOTEL era convins c\u0103 NECESAR este tot ce nu se poate s\u0103 fie\u2026 altfel, nici eu nu cred c\u0103 a\u015f fi putut \u00eencheia dec\u00e2t tot cu ceva\u2026 f\u0103r\u0103 alternativ\u0103<\/p>\n

Rm. S\u0103rat
\n06 iunie 2003<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

NEPL\u0102CUTE VORBE\u2026 PL\u0102CUTE CER \u015eI EU CUV\u00c2NTUL Moto: \u201e\u00centre detalii \u015fi concluzie se afl\u0103 \u00een\u0163elepciunea\u201d P. Val\u00e9ry (Vari\u00e9t\u00e9) Prefa\u0163\u00e2nd oarecum<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11138,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11251"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11251"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11251\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11254,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11251\/revisions\/11254"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11138"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11251"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11251"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11251"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}