{"id":11219,"date":"2020-10-08T13:17:43","date_gmt":"2020-10-08T10:17:43","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11219"},"modified":"2020-10-08T13:17:43","modified_gmt":"2020-10-08T10:17:43","slug":"spatii-culturale-nr-68-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11219","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 68 (11)"},"content":{"rendered":"

Petru\u0219 ANDREI<\/strong><\/p>\n

Poeta Gina Zaharia \u2013 Miroase-a iarn\u0103 \u0219i a iubire<\/strong><\/p>\n

Neobosit\u0103, mereu inspirat\u0103, poeta Gina Zaharia caut\u0103 \u201eClipa de adev\u0103r\u201d tr\u0103ind o \u201eReverie albastr\u0103\u201d cu \u201eEcou de rubin\u201d \u0219i \u201eLacrima cu multe c(k)arate\u201d; \u00eent\u00e2lnind \u201eNomade\u201d \u0219i \u201ePerseide\u201d, scap\u0103 de \u201eTalazuri\u201d \u0219i \u201eLan\u021buri\u201d pentru a-\u0219i \u00eendeplini \u201ePromisiunea de joi\u201d dar, afl\u00e2nd de \u201eCrima de la ora zero\u201d \u0219i c\u0103 \u201eAsasinul a fost prins \u00een zori\u201d, culege \u201eMaci de toamn\u0103\u201d pentru \u201eJocul talismanelor\u201d dur\u00e2nd \u201eLa est de tine\u201d o cas\u0103 a poeziei.*
\nCea de-a patra parte a simfoniei lirice \u201eMaci de toamn\u0103\u201d (Editura \u201eEditgraph\u201d, Buz\u0103u, 2019) cuprinde poezii scrise \u00een dulcele stil clasic \u0219i \u201ePoeme \u00een proz\u0103\u201d.
\nSimbolismul macului este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Demeter, zei\u021ba agriculturii \u0219i a roadelor p\u0103m\u00e2ntului. Macul, prin culoare, simbolizeaz\u0103 dragostea aprins\u0103 iar, prin semin\u021be, somnul, uitarea care \u00eei cuprinde pe oameni dup\u0103 moarte \u0219i \u00eenainte de re\u00eenviere.
\nDac\u0103 volumul \u201eJocul talismanelor\u201d era al viorii din care se rev\u0103rsau notele muzicale, \u201eMaci de toamn\u0103\u201d este un volum al culorii\u201d (p.37).
\n\u00centre tropi, ca \u0219i \u00een cel de mai \u00eenainte, figura de stil central\u0103 este personificarea: v\u00e2ntul str\u0103nut\u0103; \u0219i-amurgul se \u00eentoarce cu fa\u021ba spre astre; s\u0103 nu ui\u021bi, iubire, u\u0219a deschis\u0103; danseaz\u0103 frigul; p\u0103durile uscate\/ strig\u0103 c\u00e2t le \u021bine gura\/ c-au fost p\u00e2rjolite toate\u2026
\nFrecven\u021ba cuv\u00e2ntului s\u0103rat\u0103 (toamn\u0103 s\u0103rat\u0103; pacea mea s\u0103rat\u0103; iarb\u0103 s\u0103rat\u0103; poteci s\u0103rate) ne duce cu g\u00e2ndul la simbolismul s\u0103rii. Ea este \u201efoc eliberat din ape, chintesen\u021b\u0103 \u0219i opozi\u021bie deopotriv\u0103 (\u2026) Gr\u0103untele de sare amestecat cu apa \u0219i topit \u00een ea este un simbol tantric al resorbi\u021biei eului \u00een sinele universal.\u201d (,,Dic\u0163ionarul de simboluri\u201d ( Editura ,,Artemis\u201d, Bucure\u015fti, 1994).
\nPrin faptul c\u0103 este un conservant pentru alimente \u0219i un distrug\u0103tor prin coroziune \u201esimbolul s\u0103u se aplic\u0103 at\u00e2t legii transmut\u0103rilor fizice, c\u00e2t \u0219i celei a transmut\u0103rilor morale \u0219i spirituale (\u2026) Ucenicii lui Hristos ca sare a p\u0103m\u00e2ntului (Matei, 5, 13) sunt f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 puterea \u0219i gustul acestui p\u0103m\u00e2nt, dar \u0219i pav\u0103z\u0103 \u00eempotriva degrad\u0103rii.\u201d (op.cit.)
\nSarea \u00een\u021belepciunii reprezint\u0103 simbolul hranei spirituale. Sarea, ca \u0219i p\u00e2inea, se \u00eemparte; a m\u00e2nca, \u00eempreun\u0103 cu cineva, p\u00e2ine \u0219i sare \u00eenseamn\u0103 a lega o prietenie indestructibil\u0103: Prive\u0219te apusul, iubito,\/ E-un munte de sare-ntre noi,\/ Din care un stol de ispite\/ Ne-mbrac\u0103-n uit\u0103ri pe-am\u00e2ndoi.(\u201eCe iarn\u0103\u2026\u201d)
\nA \u00eent\u00e2mpina pe cineva cu p\u00e2ine \u0219i sare, obicei tradi\u021bional la rom\u00e2ni, \u00eenseamn\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de ospitalitate. Pe de alt\u0103 parte, \u201es\u0103rat\u201d, atunci c\u00e2nd este vorba despre p\u0103m\u00e2nt sau suflet ori toamn\u0103 \u00eenseamn\u0103 arid, lipsit de via\u021b\u0103 sau, dimpotriv\u0103, un p\u0103m\u00e2nt purificat \u0219i fertilizat de roua harului: Mi-e toamn\u0103, iubite, mi-e toamn\u0103, mi-e toamn\u0103 s\u0103rat\u0103 (\u2026) Mi-e toamn\u0103 de tine, iar frigul se-ntinde\/ S\u0103-mi fure c\u0103ma\u0219a la care-am cusut\/ O var\u0103 \u00eentreag\u0103. \u0218i gerul cuprinde\/ P\u0103durea ascuns\u0103-n copacul de lut. (\u201eMi-e toamn\u0103 de tine)
\nValoarea unei crea\u021bii literare st\u0103 \u00een puterea ei de sugestie, \u00een simbolistic\u0103, \u00een muzicalitate, \u00een gradul de emo\u021bie pe care \u00eel transmite. Autorul anonim, cum spuneam alt\u0103dat\u0103, nu-i m\u0103rturise\u0219te fiin\u021bei dragi iubirea, ci i-o sugereaz\u0103 :\u201eDragostea mea pentru tine\/ Arde-n macii din coline.\u201d
\nNu insist\u0103m prea mult asupra simbolisticii copacului (\u201eCopacul meu drag\u201d, \u201eSuflet de copac\u201d) pentru c\u0103 s-ar putea scrie o carte; destul s\u0103 spunem c\u0103 \u201eArborele \u00eenlesne\u0219te comunicarea \u00eentre cele trei cicluri ale cosmosului: cel subteran, prin r\u0103d\u0103cinile ce r\u0103scolesc ad\u00e2ncurile \u00een care se \u00eempl\u00e2nt\u0103, suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului prin trunchi \u0219i crengile de jos \u0219i \u00eenaltul, prin ramurile dinspre v\u00e2rf atrase de lumina cerului.\u201d (op.cit.) Cit\u0103m doar o strof\u0103 din poezia care ar trebui citat\u0103 \u00een \u00eentregime \u0219i nu numai ea: \u021ai-am pus felinare pe ramuri uscate\/ \u0218i pas\u0103re-am fost \u00eentr-un timp otr\u0103vit,\/ \u021ai-am \u0219ters ochii verzi de stele ghimpate,\/ Copacul meu drag, de c\u00e2nd ai orbit? (\u201eCopacul meu drag\u201d)
\nConform concep\u021biei animiste, existent\u0103 la mai toate popoarele, \u0219i animalele \u0219i vegetalele \u201epoart\u0103 suflete sub coaj\u0103\u201d. (Mihai Eminescu) \u0218i poeta Gina Zaharia \u00ee\u0219i las\u0103 \u201eiubirea-n suflet de copac\u201d (p. 27).
\n\u00cen \u201eO mie de fire\u201d (de maci de toamn\u0103, desigur) \u00eent\u00e2lnim tot spectrul solar, un \u201eCub de culoare\u201d, fiecare culoare cu simbolistica ei. M-a ispitit, \u00een vederea cit\u0103rii, poezia \u201ePunte \u00eentre cer \u0219i mare\u201d \u00een care \u00eent\u00e2lnim ambele simboluri extrem de bogate: al culorii \u0219i al pun\u021bii sau al podului: Hai s-arunc\u0103m pe c\u00e2mp ultima noapte\/ \u00cen care am desenat ni\u0219te hotare,\/ De grij\u0103 singur\u0103 de-acum s\u0103-\u0219i poarte\/ Ori s\u0103-\u0219i ridice cas\u0103 l\u00e2ng\u0103 soare!\/ Hai s-o pict\u0103m cu stele \u0219i ce dac\u0103\/ \u00cei va c\u0103dea din piept c\u00e2te-o culoare,\/ Va fi orfan\u0103, poate chiar s\u0103rac\u0103,\/ Dar va zbura cu p\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare.\/ De se va-toarce \u0219i-o ara \u00een grab\u0103,\/ Ogorul nostru plin de l\u0103cr\u0103mioare\/ Vom \u0219ti c\u0103 niciodat\u0103 n-a fost oarb\u0103,\/ Ci doar o punte \u00eentre cer \u0219i mare.
\nP\u00e2n\u0103 \u0219i visele pot fi colorate, ca expresii ale incon\u0219tientului: \u201eAlbastru este culoarea cerului, a spiritului; \u00een plan psihic este culoarea ideii. Ro\u0219ul, din \u201eMaci de toamn\u0103\u201d (n.n.), este culoare s\u00e2ngelui, a pasiunii, a sentimentului. Galbenul este culoarea luminii, a aurului, a intui\u021biei, iar verdele este culoarea naturii, a cre\u0219terii, din punct de vedere psihologic, el indic\u0103 func\u021bia senza\u021biei (func\u021bie a realului), rela\u021bia dintre cel care viseaz\u0103 \u0219i realitate.\u201d (op.cit.)
\nPodul de aur din basme (Podul de piatr\u0103, Podul de flori) sau puntea de lumin\u0103 ori puntea suspinelor reprezint\u0103 o cale (\u201e\u00cen marea trecere\u201d) \u201ede la p\u0103m\u00e2nt la cer, de la starea omeneasc\u0103 la cele supraomene\u0219ti, de la contingen\u021b\u0103 la nemurire, de la lumea sensibil\u0103 la cea suprasensibil\u0103.\u201d (op.cit.)
\n\u201ePoemele \u00een proz\u0103\u201d sunt \u201eCa o durere de greier\u201d ori ca un \u201eMar\u0219 prin suflet\u201d sau un \u201eDesen cu stele\u201d \u201e\u00cen aripile cocorilor.\u201d
\nIe\u0219it\u0103 din \u201ePe\u0219ter\u0103\u201d pe \u201eTerasa cu suflet\u201d, poeta Gina Zaharia prinde \u201eSecunda astral\u0103\u201d pe c\u00e2nd ascult\u0103 \u201eAlbinele dragostei\u201d cum \u00ee\u0219i iau \u201eZborul\u201d. \u201e\u00centr-un joc al min\u021bii\u201d, poeta fredoneaz\u0103 \u201erefrenul unei rug\u0103ciuni trecute de prima tinere\u021be\u201d, observ\u00e2nd c\u0103 l\u00e2ng\u0103 ea \u201e\u00eenflorea un alun \u00eendr\u0103gostit.\u201d
\nImpresionant\u0103 este rug\u0103mintea poetei \u201e\u00eembr\u0103cat\u0103 cu haina iubirii\u201d: Rog nemurirea s\u0103-mi lase murmurul luminii prin care exi\u0219ti, s\u0103 pot trece prin nop\u021bile polare cu luna \u00een priviri, iar dincolo de ea, \u00eenger \u0219i crez, s\u0103 \u00een\u021beleg enigma iubirii diamantine, scar\u0103 p\u00e2n\u0103 la contopirea cu \u00eentreg universul. (p.57)
\nFiindc\u0103 iubirea este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne esen\u021ba vie\u021bii, lumina din ochii \u00eentunericului, ceasul clipelor albastre \u0219i totdeauna sincere, oceanul \u0219i norii sufletului, hrana, sabia, \u00eengenuncherea \u0219i lumea trecut\u0103 prin urechile unui ac, toate acestea a\u0219ezate pe fereastra larg deschis\u0103 a cuvintelor deja r\u0103stignite.
\nFrumos, nu?<\/p>\n

 <\/p>\n

Sorin C\u0102LIN<\/strong><\/p>\n

Opiu<\/strong><\/p>\n

\u021ai-au crescut \u00een barb\u0103 plete
\n\u0218i \u00een p\u0103r b\u0103rbi desuete
\nNu ascul\u021bi dec\u00e2t de muz\u0103
\nSt\u00e2nd \u00eenchis noaptea-n cambuz\u0103.
\nAh, poetule de cium\u0103\/ Andocat pe semilun\u0103
\nLas-o focului, cutum\u0103
\nC\u00e2nd auzi ziua cum tun\u0103.
\nLas\u0103 vers, las\u0103 cuv\u00e2nt
\nC\u00e2nd ascul\u021bi fo\u0219net de v\u00e2nt.
\nLas\u0103 g\u00e2nd, las\u0103 v\u00e2lcea
\nC\u00e2nd trosne\u0219te-n foc surcea.
\nLas\u0103 romul, marinare,
\nC\u00e2nd se v\u0103d apele-n zare.
\nLas\u0103 p\u00e2nzele pictate,
\nLas\u0103 sor\u0103, las\u0103 frate…
\n\u021ai-ai s\u0103pat \u00een creieri gropi
\n\u0218i-ntre degete cresc din\u021bii
\nNu ascul\u021bi dec\u00e2t de plopi
\nSt\u00e2nd \u00eenchis \u00een noaptea min\u021bii.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea de la miezul nop\u021bii<\/strong><\/p>\n

Mai ninge ast\u0103 sear\u0103 la televizor?
\nDe c\u00e2nd a\u0219tept z\u0103pada asta bulgar\u0103
\nV\u00e2n\u0103t\u0103 la bot, plin\u0103 de ecua\u021bii sapien\u021biale
\nSuspendate-n conjectura lui Poincar\u00e9.
\nMai plou\u0103 m\u00e2ine la telejurnal?
\nPe monitorul pluvial se str\u00e2ng b\u0103ltoace,
\n\u00cen camera de luat vederi e secet\u0103,
\nIar crainicei meteo \u00eei arde de crati\u021ba cu ou\u0103.
\nMai vii, iubito?<\/p>\n

 <\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

G\u00e2ndirea pozitiv\u0103 este o for\u021b\u0103. Acest lucru l-am \u00eenv\u0103\u021bat de la Norman Vincent Peale \u0219i de la Dale Carnegie. Am folosit aceast\u0103 for\u021b\u0103 pozitiv\u0103 toat\u0103 via\u021ba mea p\u00e2n\u0103 acum \u0219i o voi continua s\u0103 o folosesc. Am fost curios pornind de la exemplul personal s\u0103 v\u0103d cum \u0219i-a pus amprenta aceast\u0103 idee \u0219i asupra lui Constantin Gumann. Acesta a fost primul impuls care m-a condus \u00een citirea acestui volum dar apoi am descoperit subtilitatea autorului \u00een prezentarea g\u00e2ndirii pozitive.
\nVenind cu o experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 mixt\u0103, rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i occidental\u0103, av\u00e2nd o poveste sinuoas\u0103 de tr\u0103itor prin mai multe \u021b\u0103ri, cu o experien\u021b\u0103 profesional\u0103 multipl\u0103, Constantin Gumann a dorit s\u0103 ofere ceva din toate cele care le-a tr\u0103it prin sfaturile din prezentul volum.
\nIntroducerea este simpl\u0103 \u0219i explic\u0103 ce este aceea for\u021b\u0103 a g\u00e2ndirii pozitive. \u0218i domnul Gumann \u00ee\u0219i trage seva tot din cei doi clasici ai acestui tip de literatur\u0103 dar completeaz\u0103 acest redutabil duet \u0219i cu o viziune proprie de credin\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103. Astfel \u00ee\u0219i construie\u0219te propria treime care \u00eei d\u0103 for\u021b\u0103 \u0219i inspira\u021bie.
\nInteresant mi s-a p\u0103rut c\u0103 autorul nu dore\u0219te o convertire la credin\u021ba \u00een for\u021ba pozitiv\u0103 a g\u00e2ndirii dar face tot ce \u00eei st\u0103 \u00een putin\u021b\u0103 de a ne convinge de inutilitatea argumentelor contrarii \u0219i face din puterea exemplului personal arma cu care nimere\u0219te mereu \u021binta. Completeaz\u0103 teoria cu ideea de strokes.
\nDetalierea discu\u021biilor interioare mi s-a p\u0103rut excelent f\u0103cut\u0103 mai ales c\u00e2nd este punctat\u0103 \u0219i de fondul cre\u0219tin precum \u00een pagina 55 unde folose\u0219te exemplul din biblie unde Iisus vindec\u0103 un bolnav cu celebra expresie I-a\u021bi patul \u0219i umbl\u0103. \u00cent\u0103rind prin Credin\u021ba te-a vindecat . Mi-a pl\u0103cut mult \u0219i folosirea expresiei la mod\u0103 SELFIE \u00eentr-un context de autocontrol \u0219i autoanaliz\u0103 cum este cazul la pagina 81.
\nPunctarea g\u00e2ndirii pozitive \u00een profesie \u0219i politic\u0103 este f\u0103cut\u0103 \u00een pu\u021bini termeni \u0219i a\u0219 putea spune chiar zg\u00e2rcit. Nu \u00een\u021beleg de ce titlul a fost completat cu ace\u0219ti termeni dac\u0103 ei au fost doar o simpl\u0103 pic\u0103tur\u0103 \u00een marea de informa\u021bii. Un alt derapaj de la problema discutat\u0103 este abordarea subiectului islamic pe c\u00e2teva zeci de pagini care nu pare a se fixa cu restul lucr\u0103rii. \u00cencercarea de captare prin unele suduri verbale sau prin unele fraze alambicate care nu construiesc pun\u021bi ci st\u00e2rnesc o mai mare confuzie nu e salutar\u0103. Ar fi trebuit s\u0103 lipseasc\u0103 aceast\u0103 abordare. Eu suspectez autorul c\u0103 a folosit o idee insuficient dezvoltat\u0103 din punct de vedere literar aici. Practic a introdus aceste pagini cu islamul unde nu \u00ee\u0219i aveau locul. De sine st\u0103t\u0103toare ar fi avut alt impact \u0219i nici nu ar fi divagat subiectul acestui volum.
\nFinalul este \u00eens\u0103 bun. Constantin Gumann revine \u0219i discut\u0103 de educa\u021bie ca motor economic, de egoismul s\u0103n\u0103tos ( nu m\u0103 pot opri s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc la Gena egoist\u0103 a lui Richard Dawkins) \u0219i desigur la g\u00e2ndirea creativ\u0103. \u00centr-un sf\u00e2r\u0219it de volum se propune cititorului o analiza SWOT personal\u0103 numit\u0103 interesant drept decalogul gre\u0219elilor , v\u0103dit\u0103 fiind partea cre\u0219tin\u0103 din autor. Cum la Norman Vincent Peale \u00eentreaga construc\u021bie pozitivist\u0103 este bazat\u0103 pe credin\u021ba protestant\u0103 dat\u0103 fiind profesia sa de pastor iar la Dale Carnegie totul este cartezian date fiind abilit\u0103\u021bile sale, la Constantin Gumann totul este un mixt. E mereu cartezian, cre\u0219tin \u0219i alteori parc\u0103 preot. \u00cen\u021belege bine problemele vie\u021bii \u0219i prin acest volum nu dore\u0219te dec\u00e2t s\u0103 fie un sf\u0103tuitor pentru cititor. Eu zic c\u0103 \u00eei reu\u0219e\u0219te.<\/p>\n

*Constantin Gumann<\/strong>, G\u00e2ndirea pozitiv\u0103. \u00cen profesie \u0219i \u00een politic\u0103<\/strong>, Ia\u0219i, editura Pim, 2018, 138 pagini.<\/p>\n


\nEmil NICULESCU<\/strong><\/p>\n

Aniversare 125, comemorare 95:
\nSerghei Esenin, \u201eultimul poet cu satu-n glas\u201d<\/strong><\/p>\n

O monografie, fie \u0219i micro, despre unul din cei mai mari poe\u021bi ru\u0219i \u0219i universali este revela\u021bia t\u00e2rzie a noului evocator, Grigore Codrescu (Serghei Esenin din tenebrele mor\u021bii, spre glorie universal\u0103. Micromonografie critic\u0103, Bac\u0103u, Editura \u201eRovimed Publishers\u201d, 2019, 202 p.), care, \u00eentr-un \u201eCuv\u00e2nt c\u0103tre cititorul ini\u021biat\u201d, pare \u0219i comparatist: Naivi, vulnerabili \u0219i du\u0219i de nas, ne-am mirat cum au putut muri, \u00een chip absurd, patru mari poe\u021bi ru\u0219i geniali, precum Pu\u0219kin, Lermontav, Esenin \u0219i Maiakovski; cum de se pot g\u0103si asem\u0103n\u0103ri \u2013 mari sau mici \u2013\u00eentre sf\u00e2r\u0219iturile lui Al. Odobescu, Nicolae Labi\u0219, Adrian P\u0103unescu ori al\u021bii; sau: Galina Benislavskaia, n\u0103scut\u0103 \u00een 1897, (una dintre so\u021bii, n.m.) s-a sinucis pe morm\u00e2ntul poetului, la 3 decembriie 1926, pentru c\u0103 a aflat t\u00e2rziu de moartea lui \u0219i nu-i suporta dispari\u021bia (ca Veronica Micle, iubita lui Eminescu la noi). Dumirirea, vorba lui Marin Preda, venit\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 coapt\u0103, este efectul unei reevalu\u0103ri meritorii: Noi, cei care am fost la \u0219coal\u0103 \u00een anii sovietiz\u0103rii, abia recent ne-am mai cur\u0103\u021bit de zgura stalinist\u0103.
\nAr fi fost de amintit c\u0103 aceast\u0103 suicidar\u0103 face subiectul liric al unei \u201eofrande\u201d recunoscute de \u0218erban Foar\u021b\u0103: C\u00e2nd amor nu mai e\/ ne r\u0103m\u00e2ne sub cer\/ o Promenade des Anglais, un H\u00f4tel Angleterre.\/\/ Unii mor c\u00e2nd vor ei,\/ ceilal\u021bi nu-\u0219i cunosc ora;\/ pentru blondul Serghei\/ moare nu Isadora.\/\/ (…) \u00cen decembrie,-n trei,\/ zi \u00eenscris\u0103 cu dalta,\/ pentru blondul Derghei\/ sinucide-se alta\/\/ Dup\u0103 ce a fumat\/ un pachet de \u021big\u0103ri\/ sub un cer afumat\/ ca al negrelor g\u0103ri,\/ mai niznaie la tir\/ dec\u00e2t ai lui Denikin, \u00eentr-un neche cimitir\/ moscovit, Vaganikin,\/ ea \u0219i-a tras prin rever\/ (era mult alb pe c\u00e2mpuri)\/ \u0219ase mici s\u00e2mburi\/ de revolver… (\u0218erban Foar\u021b\u0103, Opera somnia, Editura \u201ePolirom\u201d, 2000, p. 241-242).
\n\u00cen paginile dedicate celei de a 70-a anivers\u0103ri anivers\u0103ri a lui Esenin (p. 5-60) se afl\u0103 \u0219i ni\u0219te \u201eamintiri\u201d ale Galinei Benislavskaia, ele evoc\u00e2nd ie\u0219irea la bar\u0103 a poetului \u00eentr-un proces literar al imagini\u0219tilor (1920) intentat de neoclasici, akmei\u0219ti \u0219i simboli\u0219ti: E suplu \u0219i impetuos ca v\u00eentul despre care vorbe\u0219te! Ba nu! V\u00eentul va trebui s\u0103 \u00eenve\u021be impetuozitatea de la Esenin. E imposibil s\u0103 faci o diferen\u021b\u0103 \u00eentre el \u0219i versurile lui, \u00eentre av\u00eentul lui \u0219i al versurilor. Totul s-a contopit \u00eentr-o n\u0103val\u0103 nest\u0103vilit\u0103 \u0219i poate c\u0103 nu at\u00eet versurile ne emo\u021bioneaz\u0103, c\u00eet mai ales aceast\u0103 impetuozitate. Ai zice c\u0103 e o rafal\u0103 de v\u00eent care m\u00een\u0103 ploaia, \u00eenc\u00eet pic\u0103turile nici nu mai ajung, nici mai au vreme s\u0103 cad\u0103 pe p\u0103m\u00eent. Sau poate s\u00eent frunze galbene de toamn\u0103 pe care v\u00eentul le alung\u0103, care se \u00eenv\u00eertejesc \u0219i care se \u00eenv\u00eertelesc \u0219i nu se mai pot opri. Sau poate v\u00eentul r\u0103scole\u0219te flac\u0103ra unui rug, smulg\u00eend f\u0103\u0219ii de foc.
\nNu! E numai Esenin care \u00ee\u0219i recit\u0103 versurile. Dar nu e un uragan care snulge copacii \u0219i r\u0103stoarn\u0103 casele, nimicind tot ce \u00eent\u00eelne\u0219te \u00een cale. Nu! E numai un v\u00eent obraznic \u0219i nest\u0103p\u00eenit. \u0218i f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei, tu care ascul\u021bi aceste versuri te sim\u021bi vibr\u00eend la unison cu Esenin! F\u0103r\u0103 s\u0103 vrei, \u00ee\u021bi vine s\u0103 repe\u021bi dup\u0103 el cu aceea\u0219i impetuozitate: \u201eS\u00eent huligan ca \u0219i tine!\u201d (Secolul 20, nr 10, 1965, p. 31).
\nDe la aceste p\u0103cate ale tinere\u021bilor deriv\u0103 \u0219i avantajele celor din alt\u0103 genera\u021bie, beneficiari ai unor atuuri venite aproape tam-nesam; de exemplu, monografia lui \u0218tefan Bitan (1966), cam difer\u0103 de cea a lui Emil Iordache (1998), care e uneori prea la distan\u021b\u0103 de valorile estetico-stilistice, devoal\u00e2nd bine \u00eens\u0103 tic\u0103lo\u0219iile regimului bol\u0219evic.
\nTotu\u0219i, apar din tenebrele propriei \u201ezgure\u201d \u0219i a\u0219a numitele \u201elovituri gre\u0219it \u00eendreptate\u201d \u0219i aici am men\u021biona dublul portret dedicat unei dansatoare americane ce a revolu\u021bionat baletul (p.90-98), reluat succint (p. 99): Isadora Dunkan i-a devenit so\u021bie \u00een 1922. Aceasta i-a oferit cunoa\u0219terea Europei \u0219i a Americii, dar \u0219i abandonarea \u00een bra\u021bele alcoolismului, cum zic unii biografi.
\nCapitolul \u201eS\u0103 nu ucizi\u201d din memoriile Nadejdei Mandel\u0219tam sunt edificatoare pentru creionarea unui portret veridic al lui Blumkin, evreu ucrainian, care adeseori l-a amenin\u021bat pe Mandel\u0219tam cu pistolul, f\u0103r\u0103 a trage vreodat\u0103 asupra acestui \u201eintelectual debil\u201d, cum se exprima: Sco\u021b\u00e2nd revolverul, ie\u0219indu-\u0219i din fire ca un c\u0103piat Bliumkin pl\u0103tea tribut temperamentului s\u0103u \u0219i pasiunii pentru efectele exterioare: din fire el era un terorist de stil impetuos, violent, care s-a format \u00een \u021bara noastr\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenainte de revolu\u021bie (p. 144-145). Era un \u00eendemn \u00eent\u00e2lnit \u00een versurile revolu\u021bionare, \u201eangajate\u201d ale lui Maiakovski: \u201eAve\u021bi cuv\u00e2ntul, tovar\u0103\u0219e Mauser!\u201d
\nCunoa\u0219tere ce l-a dezam\u0103git, dup\u0103 cum reiese dintr-o scrisoare panslavist\u0103, \u00een linia Al. Blok, Maiakovski, a \u201esci\u021bilor\u201d (Germania, 1922), c\u0103tre I.I. \u0218neider, directorul \u0219colii moscovite de dans a Isadorei Duncan: aici exist\u0103 acel trist \u0219i lent apus despre care vorbe\u0219te Spengler. Om fi noi asiatici, om mirosi noi ur\u00eet, ne-om sc\u0103rpina noi pe buci \u00een v\u0103zul tuturor, dar nu duhnim at\u00eeta a cadavru, cum duhnesc ei pe din\u0103untru. Nici un fel de revolu\u021bie nu poate avea loc aici. Totul a ajuns \u00een impas. Nu-i poate salva \u0219i restructura dec\u00eet invazia unor barbari ca noi.
\nE necesar un mar\u0219 asupra Europei… (Secolul 20, nr 10, p. 16).
\nMar\u0219ul l-a executat, dou\u0103zeci de ani mai tr\u00e2ziu, Iosif Visarionovici Stalin.
\nLucruri, deja, de o vreme \u0219tiute, sunt ignorate cu o superioritate nejustificat\u0103, precum memoriile Nadejdei, so\u021bia lui Osip Mandel\u0219tam – alt scriitor victim\u0103 a gulagului stalinist. Aceasta preciza: BLIUMKIN, Iacov Grigorienici (1892-1929), socialist revolu\u021bionar de st\u00eenga, asasinul contelui Mirbach, ambasadorul Germaniei (1918). Condamnat la moarte, a fost gra\u021biat \u0219i, protejat de Dzerjinski, devine unul dintre conduc\u0103torii CEKA. \u00cen 1929 este arestat \u0219i executat ca agent tro\u021bkist (Nadejda Mandel\u0219tam, F\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103. Memorii. Cartea \u00eent\u00e2i, Editura \u201ePolirom\u201d, 2003, p.137-147; 144-145; 545). Capitolul \u201eS\u0103 nu ucizi\u201d este edificator pentru realizarea unui portret veridic al lui Blumkin, evreu ucrainian, care adeseori l-a amenin\u021bat pe Mandel\u0219tam cu pistolul, f\u0103r\u0103 a trage vreodat\u0103 asupra acestui \u201eintelectual debil\u201d, cum se exprima: Sco\u021b\u00e2nd revolverul, ie\u0219indu-\u0219i din fire ca un c\u0103piat Bliumkin pl\u0103tea tribut temperamentului s\u0103u \u0219i pasiunii pentru efectele exterioare: din fire el era un terorist de stil impetuos, violent, care s-a format \u00een \u021bara noastr\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenainte de revolu\u021bie (p. 144-145). Era un \u00eendemn \u00eent\u00e2lnit \u00een versurile revolu\u021bionare, \u201eangajate\u201d (din \u201eMar\u0219ul pe st\u00e2ngul\u201d) ale lui Maiakovski: Ave\u021bi cuv\u00e2ntul, tovar\u0103\u0219e !
\nGrigore Codrescu aminte\u0219te c\u0103 Esenin, \u00een 1919, \u00eentruc\u00e2t locuia \u00een Cl\u0103direa Proletariatului, se \u00eemprietene\u0219te cu un t\u00een\u0103r pe nume Iacov Bliumkin ce va intra \u00een Ceka, fiind \u00eempu\u0219cat, intr\u00e2nd \u00een acte de violen\u021b\u0103 (p. 79). Explica\u021bia este dat\u0103 de memorialist\u0103, care aminte\u0219te de vizitele cekistului la Cafeneaua poe\u021bilor de la Moscova, unde mergea ca un musafir a\u0219teptat cu drag. C\u0103ci era unul dintre apropia\u021bii puterii, iar acest lucru era foarte apreciat \u00een cercurile literare (p. 141).
\nN-ar fi fost de ignorat de c\u0103tre noul monograf nici evocarea destul de tranzac\u021bionistului Ilya Ehremburg; \u00eentrebat de ce este ar\u00eet de revoltat \u00eempotriva lui Maiakovski, Esenin r\u0103spunde: El este poet pentru ceva, pe c\u00e2nd eu sunt un poet care pleac\u0103 de la ceva. Nici eu nu \u0219tiu de la ce plec… El are s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 80 de ani, o s\u0103 i se ridice un monument…(…) Iar eu am s\u0103 cr\u0103p sub un gard pe care s\u00eent afi\u0219ate versurile lui, (…) Poezia nu e o pr\u0103jitur\u0103, nu o po\u021bi pl\u0103ti cu rubla…(…) Recunosc\u00e2ndu-\u0219i \u00een cele din urm\u0103 \u00eenfr\u00eengerea spiritual\u0103, el scrisese:\u201ePrimi-voi totul, toate c\u00eete vin. Str\u0103bate-voi \u0219i-o cale mult umblat\u0103. Mai \u0219i Octombrie, eu sufletul v\u0103-nchin, dar sf\u00eenta-mi lir\u0103 niciodat\u0103 (Oameni, ani, via\u021b\u0103, Vol.2, Editura pentru Literatur\u0103 Universal\u0103, 1967, p. 245-246; 248).
\nAvea dreptate Maiakovski, care, dup\u0103 sinucidere, a fost \u201ecultivat la fel cum cartofii pe timpul Ecaterinei a II-a\u201d (Pasternak), a avut \u00een Moskova statuie, pia\u021b\u0103, sta\u021bie de metrou (unde Stalin \u00ee\u0219i fixase punctul de comand\u0103 c\u00e2nd Hitler, impetuos, asalta capitala.
\n\u00cen U.R.S.S., la Odessa, observa George Tomaziu (1915-1990, pictor si gravor, spion \u00een favoarea Alia\u021bilor), sub arme pe atunci, \u00een armata \u201ede ocupa\u021bie\u201d (1942) c\u0103 Esenin se mai bucura, la \u0219aptesprezece ani de un renume definitiv \u0219i de recunoa\u0219tere din partea tuturor p\u0103turilor, chiar mai pu\u021bin cultivate. Era at\u00eet de iubit \u00eenc\u00eet refuzau s\u0103 cread\u0103 c\u0103 a murit. Entuzia\u0219tii s\u0103i erau gata s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 orice pre\u021b \u0219i s\u0103 se lipseeasc\u0103 de hran\u0103 pentru a-\u0219i procura o culegere din versurile sale, o raritate pentru bibliofili. \u201eCel\u0103lalt\u201d, Maiakovski, supravie\u021buia lamentabil, datorit\u0103 adjectivului \u201emaiacovcic\u201d (ciudat, ridicol) pentru a accentua sensul de \u201ebufonerie\u201d (Jurnalul unui figurant. 1949-1964, Editura \u201eUnivers\u201d, 1995, p. 83).
\nDintre aforismele polonezului Staniclav Jerzy Lec, Petre Stoica cita: \u0218i Robespierre s-a l\u0103sat corupt de superputere. Cu titlul Incoruptibilul; \u0219i: Mor\u021bii care \u00een timpul vie\u021bii au fost t\u0103m\u00eeia\u021bi, se descompun repede (Via\u021ba mea la \u021bar\u0103, Editura \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1988, p. 118).
\nDac\u0103 m\u0103rturiile de afar\u0103 sunt cu totul aproximative, multe din cele autohtone beneficiaz\u0103 de o nemotivat\u0103 ignorare. A.E. Baconski (Panorama poeziei universale contemporane, Editura \u201eAlbatros\u201d, 1972, p.253-154) nota: Poezia lui nu poate fi conceput\u0103 f\u0103r\u0103 cei doi factori care-i determin\u0103 deopotriv\u0103 amploarea \u0219i acuitatea dramatic\u0103: universul slav al lui Gogol, Dostoievski, Gorki \u0219i stihia revolu\u021bionar\u0103.(…) Ca \u0219i via\u021ba lui, aceast\u0103 poezie refuz\u0103 happy-endul; conflictul fundamental pe care-l m\u0103rturise\u0219te, acela dintre structura vis\u0103torului cu naivit\u0103\u021bi de himer\u0103 paradiziac\u0103, \u0219i via\u021ba dur\u0103 a timpului s\u0103u de r\u0103scruce istoric\u0103, se transcrie la modul confesiunii dureroase, al strig\u0103tului sau al invoc\u0103rii villone\u0219ti, conjug\u00eend cinismul cu ingenuitatea, sfidarea orgolioas\u0103 cu melancolia dezn\u0103d\u0103jduit\u0103. \u201eHuliganismul\u201d s\u0103u de at\u00eetea ori invocat \u00een poeme e metafora unei st\u0103ri de spirit care ni-l aduce aminte pe Fran\u00e7ois Villon. Dar un Villon turmentat de traumele spirituale ale eroiler dostoievskieni. (…) ignor\u00eend voit c\u0103r\u021bile \u0219i sfid\u00eend cu ostilitate cultura, o \u00eentreag\u0103 serie de false portrete au circulat \u0219i continu\u0103 s\u0103 circule uneori, mistific\u00eend imaginea marelui poet. Poate fi \u0219i acesta un corolar al popularit\u0103\u021bii – \u0219i una din cele mai pu\u021bin \u00eenduio\u0219\u0103toare: ca s\u0103 te poat\u0103 admira, omul are nevoie a te aduce, pe c\u00eet posibil, la numitorul s\u0103u!.
\nLipse\u0219te la apel, de exemplu, \u0219i Al. Pintescu (Literatur\u0103 \u0219i eveniment, Cluj-Napoca, Editura \u201eDacia\u201d, 1983, p. 129-171) cu un cuprinz\u0103tor capitol, \u201eEsenin sau ateului\u201d, aflat, \u0219i el, sub vremi, dar suger\u00e2nd c\u0103 nu numai via\u021ba dezordonat\u0103 a poetului l-a dus la sf\u00e2r\u0219itul prematur \u2013 sinucidere sau asasinat disimulat. Esenin \u2013 scria exegetul din Cluj – f\u0103cea eforturi considerabile pentru a \u00een\u021belege revolu\u021bia, dup\u0103 cum \u00eensu\u0219i o afirm\u0103: \u201eLa \u00eenceputul anului 1918 am sim\u021bit temeinic c\u0103 leg\u0103tura cu lumea veche e rupt\u0103… \u0219i am scris poemul , pentru care mi-a r\u0103mas porecla de huligan\u201d (…) F\u0103r\u0103 a fi un \u201erevolu\u021bionar de profesie\u201d (ideal de care se apropiau Lunacearski, Maiakovski, Demian Bedn\u00eei, Gorki \u0219.a.), Esenin \u0219i-a manifestat adeziunea la revolu\u021bie, clamarea vitregiei vremurilor prin care trecea poporul \u0219i \u021bara sa conjug\u00eendu-se cu sentimentul dragostei r\u0103nite at\u00eet de obtuzitatea contemporanilor, c\u00eet \u0219i de deruta care domnea \u00een r\u00eendurile intelectualit\u0103\u021bii (p.141-142). Este ignorat \u0219i ca redutabil traduc\u0103tor al marelui poet rus\/\u201esovietic\u201d \u00een Poezie sovietic\u0103 modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103. Antologie, traduceri, prefa\u021b\u0103 \u0219i note biobibliografice de Alexandru Pintescu, Cluj-Napoca, Editura \u201eDacia\u201d, 1988, p. 97-109, din care livr\u0103m un fragment al unui poem comis \u00een 1925: S\u0103 privim \u00een fa\u021b\u0103 tot ce s-a f\u0103cut\/ \u00cen fa\u021ba succeselor sufletul se-nclin\u0103,\/ Dar \u0219i aspre nedrept\u0103\u021bi ce-au durut\/ Din vina noastr\u0103, ori din a altora vin\u0103.\/\/ Accept c\u00eete-au fost, rele sau bune,\/ La treizeci de ani regrete n-oi cerne\/ De\u0219i mi-am pierdut tinere\u021bea prin lume\/ Irosind-o \u00een fum de taverne. Lacunar\u0103 este \u0219i pomenirea traduc\u0103torilor basarabeni, \u00eentre care nu este pomenit dec\u00e2t Igor Cre\u021bu. Ar fi fost de amintit volumele Serghei Esenin (Scrieri alese. Versuri, edi\u021bie bilingv\u0103 (Chi\u0219in\u0103u, Edditura \u201eHiperion\u201d, 1990, 616 p.), unde Gheorghe Popov \u0219i Nicolai Costenco t\u0103lm\u0103cesc consistent, \u0219i Chemarea speran\u021belor. Antologie de poezie clasic\u0103 rus\u0103 (Chi\u0219in\u0103u, Editura \u201eHiperion\u201d, 1991), \u00een care Igor Cre\u021bu se vrednice\u0219te \u00een aceea\u0219i nobil\u0103 menire (p. 177-223); pentru culoare \u0219i tem\u0103 decup\u0103m un fragment din \u201eMoscova c\u00e2rcium\u0103reasc\u0103\u201d: Iar\u0103\u0219i beau aici, pl\u00eeng \u0219i se ceart\u0103\/ Cu armonica-n jalnic fr\u0103m\u00eent.\/ Blestem\u00e2ndu-\u0219i amarnica soart\u0103,\/ Pomenesc al Rusiei p\u0103m\u00eent.\/\/ (…) Vai, azi to\u021bi aiur\u00eend se fr\u0103m\u00eent\u0103,\/ Spirtul curge, – te po\u021bi \u00eeneca.\/\/ F\u0103r\u0103 nas armonistul le c\u00eent\u0103\/ Despre Volga \u0219i despre Ceka.\/\/ Ura scap\u0103r\u0103-n ochii s\u0103lbatici, -\/ \u00cend\u0103r\u0103dnic li-i graiul vulgar…\/ C\u0103ci pierdut-au prin anii z\u0103natici\/ Tinere\u021bea strivit\u0103-n zadar. Despre destinul lui Esenin ar fi de luat \u00een seam\u0103 o cugetare a unui alt clasic rus: Totul \u00een lumea asta, binele ca \u0219i r\u0103ul, i se d\u0103 omului, nu dup\u0103 merit, ci dup\u0103 o lege necunoscut\u0103 \u00eenc\u0103, dar foarte logic\u0103, asupra c\u0103reia nu m\u0103 pot \u00eencumeta s\u0103 intru \u00een detalii, de\u0219i mi se pare c\u00e2te odat\u0103, c\u0103 a\u0219i concepe-o \u00eentr-un nod mai nebulos (Ivan Turgenieff, Un Rege Lear al stepei, Editura \u201eLibr\u0103riei Universal\u0103\u201d Alcalay & Co. Bucure\u0219ti, Biblioteca pentru to\u021bi, 472-472 bis, f.a., p. 136).
\nUn alt scriitor \u201esovietic\u201d, regizor \u0219i actor mai t\u00e2n\u0103r, Vasili \u0218uk\u0219in (1929-1974), se pronun\u021ba asupra acestui destin poetic \u201efr\u00e2nt\u201d: \u0218i-n general sunt \u00een via\u021b\u0103 multe lucruri drepte. Unor oameni, de exemplu, le pare r\u0103u dup\u0103 Esenin, zic c\u0103 a tr\u0103it prea pu\u021bin. Ba a tr\u0103it tocmai c\u00e2t \u021bine un c\u00eentec. Dac\u0103 i-ar fi fost c\u00eentecul mai lung, nu ne-ar fi \u00eencle\u0219tat inima. C\u00eentece lungi nu se afl\u0103 pe lume. (…) Cred c\u0103-n cur\u00eend s-or aduna to\u021bi \u00een mari \u0219i-mpu\u021bite ora\u0219e. Cred c\u0103 se vor \u00eempu\u021bi acolo \u0219i-or zbughi iar pe c\u00eempie!…Cred! (Un \u0219ofer de elit\u0103, Editura \u201eUnivers\u201d, 1979, p. 366; 368). C\u00e2t despre mar\u0219ul asupra Europei, Roman Zneaghin, mecanic la un sovhoz, \u00ee\u0219i ascult\u0103 fiul \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd elogiul troicii din \u201eSuflete moarte\u201d de Gogol, se \u201e\u00eempotmole\u0219te\u201d \u00eentr-o chestiune: cine-i c\u0103l\u0103torul ? Clar \u0219i nu prea: Pe Cicikov. Pe individul \u0103la \u00eel duc, care cutreiera \u021binutul, cump\u0103r\u00eend suflete moarte. Aoleu!… ce mai troic\u0103! (…)Nemaipomenit\u0103 treab\u0103! Gone\u0219te, care va s\u0103 zic\u0103, m\u00eenat\u0103 de Dumnezeu, da de dus, duce un escroc. Asta cum s-o \u00een\u021belegi? Nu cumva \u0219i tu, Rusie? Ptiu!…(…) Da poate c\u0103 Gogol tocmai la a\u0219a ceva s-a g\u00eendit: le bag adic\u0103 \u0103stora un fitil: p\u00een\u0103 s-or dumiri, eu n-oi mai fi \u00een via\u021b\u0103. Ce zice\u021bi? (Op. cit., p. 338; 341).
\nNobil\u0103 \u00een inten\u021bie, excesiv de modest\u0103 \u00een realizare, micromonografie minat\u0103 de macroerori, lucrarea lui Grigore Codrescu nu \u0219tim dac\u0103 ofer\u0103 garan\u021bia c\u0103, fie \u0219i acei care nu \u0219tiau nici at\u00e2t despre Esenin, ar putea avea un ce profit, pentru un motiv simplu: lectura nu mai intereseaz\u0103 fiindc\u0103, p\u0103catele noastre, nu mai \u201erenteaz\u0103\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petru\u0219 ANDREI Poeta Gina Zaharia \u2013 Miroase-a iarn\u0103 \u0219i a iubire Neobosit\u0103, mereu inspirat\u0103, poeta Gina Zaharia caut\u0103 \u201eClipa de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11219"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11219"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11219\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11229,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11219\/revisions\/11229"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}