{"id":11212,"date":"2020-10-08T12:00:55","date_gmt":"2020-10-08T09:00:55","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11212"},"modified":"2020-10-08T12:00:55","modified_gmt":"2020-10-08T09:00:55","slug":"de-ai-nostri-mircea-v-homescu-aporii-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11212","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Mircea V. Homescu – Aporii… (4)"},"content":{"rendered":"

\u00ceNTRE A FI \u015eI A AVEA MAI EXIST\u0102 \u015eI A VREA<\/strong><\/p>\n

Motto \u2013
\nSinceritatea are doar o fa\u0163\u0103
\n\u00cen circuri numai unul e paia\u0163\u0103
\nDar oamenii, din jocul lui, nimic nu-nva\u0163\u0103<\/em>
\n V i r g i l M a x i m<\/strong><\/p>\n

Circul\u0103 prin lume, n\u0103uc, un pseudoaforism dup\u0103 care \u201ec\u0103r\u0163ile din c\u0103r\u0163i se fac, precum oamenii din oameni se trag\u201d, pe care-l pre\u0163uisem mai demult, dar pe care am \u00eenceput s\u0103-l invoc, cu obr\u0103znicie, abia dup\u0103 ce l-am aflat, ie\u015fit din gura \u015fi mintea unui consacrat \u00eentr-ale zicelor \u201esavante\u201d, cu acces recunoscut la mediatizare\u2026 c\u00e2t mai universal\u0103. Dintre toate cele ce voi scrie mai departe, pe foarte multe le \u201ede\u0163in\u201d de la diver\u015fi, dar important este faptul c\u0103 via\u0163a mi-a oferit ocazia s\u0103 confirm, sau s\u0103 infirm, validitatea acestor aser\u0163iuni. Exploat\u00e2nd titlul acestei colec\u0163ii de p\u0103\u0163anii, pe care le ofer cititorului, trebuie s\u0103 subliniez \u201edetaliul\u201d c\u0103 dup\u0103 ce \u201erealizezi\u201d ceva \u2013 recte dup\u0103 ce e\u0219ti cineva \u015fi dup\u0103 ce ai adunat ceva (perifraz\u0103 la \u201ea fi \u015fi a avea\u201d) \u2013 trebuie neap\u0103rat s\u0103 \u015fi vrei s\u0103 te folose\u015fti, \u00eentr-un fel, de ceea ce e\u015fti \u015fi de ceea ce ai. Fiindc\u0103 a fi cineva poate s\u0103 provin\u0103 din \u201ecartela genetic\u0103\u201d, iar a avea ceva poate s\u0103 provin\u0103 din vreo mo\u015ftenire b\u0103neasc\u0103 sau imobiliar\u0103, de la neamuri; unicul mod \u00eens\u0103 \u00een care intri tu \u00een joc, este modul \u015fi m\u0103sura \u00een care vrei – sau nu \u2013 s\u0103-\u0163i pui amprenta personalit\u0103\u0163ii\u2026 pe ceea ce e\u015fti \u015fi pe ceea ce ai. A fi \u015fi a avea sunt dou\u0103 ipostaze ale fiin\u0163ei omene\u015fti. A fi cineva, pa l\u00e2ng\u0103 fondul genetic despre care am mai zis ceva, este \u015fi rezultatul trudei tale, a noastr\u0103, a fiec\u0103ruia, de automodelare \u00een v\u00e2ltoarea vie\u0163ii. A avea depinde de modul \u00een care am gestionat\/exploatat condi\u0163iile \u00een care am tr\u0103it. A fi depinde, c\u00e2t de c\u00e2t, de fiecare. A avea depinde\u2026 mai ales de al\u0163ii. Po\u0163i s\u0103 fii f\u0103r\u0103 s\u0103 ai \u015fi po\u0163i avea f\u0103r\u0103 s\u0103 fii, o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme \u015fi \u00eentr-o destul de mare m\u0103sur\u0103; f\u0103r\u0103 s\u0103 absolutiz\u0103m \u00eens\u0103 datele aser\u0163iunii. Semnificativ\u0103 este finalitatea pe care o d\u0103m vie\u0163ii, deoarece acela\u015fi lucru poate fi \u201ecalificat\u201d diferit, \u00een func\u0163ie de scopul cu care \u00eel folose\u015fti. De pild\u0103, una este s\u0103 drume\u0163e\u015fti \u00eentreaga via\u0163\u0103, \u00een contextul unei existen\u0163e etnice nomade (beduinii de azi, \u0163iganii no\u015ftri c\u0103ld\u0103rari\u2013corturari, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd) \u015fi alta este s\u0103 drume\u0163e\u015fti turistic, profesional, pentru agrement, sau din considerente\u2026 snoabe.
\nDe la Aristotel \u015fi Schopenhauer, p\u00e2n\u0103 la contemporanul nostru E. Fromm, mul\u0163ime de sociologi \u015fi psihologi au tot g\u00e2ndit \u015fi scris despre perechea existen\u0163ial\u0103 \u201ea fi \u015fi a avea\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 oarece ordine \u00een ceea ce prive\u015fte prioritatea pe care oamenii o acord\u0103 lui \u201ea fi\u201d sau lui \u201ea avea\u201d *. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte eu sunt destul de sceptic \u00een privin\u0163a perspectivei, prea apropiat\u0103, de a ne decide pentru una dintre cele dou\u0103 \u201eoferte\u201d; dar \u015fi destul de cinic pentru a afirma c\u0103 pe oameni nici m\u0103car nu \u00eei intereseaz\u0103 ceva, b\u0103l\u0103cindu-se psihologic \u00eentr-un \u201edolce far niente\u201d \u015fi fizic-social \u00eentr-un binecuv\u00e2ntat \u201ecarpem diem\u201d. Dac\u0103 nu l-a\u015f fi citit \u2013 cu vreo dou\u0103 decenii \u00een urm\u0103 \u2013 pe valorosul dar \u015fi modestul filozof al vie\u0163ii, care a fost Petre Botezatu, universitar prestigios al Ia\u015filor, n-a\u015f fi dob\u00e2ndit tupeul de a purcede s\u0103 scriu. Dac\u0103 l-a\u015f fi ascultat, \u00eens\u0103, n-a\u015f mai fi\u2026 scris. \u00centre cele dou\u0103 variante op\u0163ionale se situeaz\u0103 \u00eentreaga mea trud\u0103 de \u201eagregator\u201d (adun\u0103tor) de idei, cu finalitate de returnare c\u0103tre cei de la care le-am \u201ecombinat prin descoperire\u201d \u015fi experimentare pragmatic\u0103. Tot de aici \u015fi concluzia c\u0103 dup\u0103 ce ai citit ceva care \u0163i-a p\u0103rut a avea valoare \u201elucrativ\u0103\u201d, nu e destul s\u0103 te bucuri de ceea ce ai citit, ci trebuie s\u0103 \u015fi dai ascultare\u2026 celor citite. Aidoma \u015fi eu\u2026 vis \u00e0 vis de bunul meu mentor ie\u015fean: de\u015fi l-am citit, nu l-am \u015fi \u201eascultat\u201d\u2026 \u015fi scriu mereu.
\n\uf0d8 Drept dovad\u0103 c\u0103 lumea este prost cl\u0103dit\u0103, poate s\u0103 fie \u015fi lipsa unei \u201elegi\u201d care s\u0103-l pedepseasc\u0103 pe cel ce ucide un z\u00e2mbet, \u00een timp ce pe cei ce ne \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 \u00eei glorific\u0103m, \u00eei pream\u0103rim \u015fi le \u00eenchin\u0103m osanale. Cel ce ucide un om (cu voie sau f\u0103r\u0103) \u00eenfund\u0103 pu\u015fc\u0103ria, cei ce ucid mii \u015fi zeci de mii \u2013 \u00een r\u0103zboaie (drepte, nedrepte), sunt declara\u0163i eroi na\u0163ionali \u015fi li se ridic\u0103 monumente. Concluzia s-o trag\u0103 fiecare.
\n\uf0d8 Acolo unde \u015fi c\u00e2nd fulgerul despic\u0103 ceva\u2026 vine din urm\u0103 tunetul care reface tot ce s-a stricat. De unde inevitabila concluzie c\u0103 nici natura nu e consecvent\u0103 \u2013 cu ea \u00eens\u0103\u015fi \u2013 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t (la cap\u0103tul cui?).
\n\uf0d8 Clericalismul ortodox rom\u00e2nesc strig\u0103 azi, \u00een gura mare, oc\u0103ri necre\u015ftine\u015fti \u00eempotriva traducerii rom\u00e2ne\u015fti a Bibliei, f\u0103cut\u0103 \u00een 1921 de c\u0103tre teologul D. Cornilescu\u2026 cum c\u0103 ar fi sectar\u0103. Uit\u0103 clericalismul nostru, \u00eend\u00e2rjit \u015fi antiecumenist, sau mistific\u0103 \u015fi ascunde premeditat, \u00een fa\u0163a catehumenilor (c\u00e2\u0163i mai sunt) c\u0103 aceast\u0103 traducere s-a f\u0103cut la vremea ei \u201edin \u00eens\u0103rcinarea \u015fi cu binecuv\u00e2ntarea\u201d Episcopului Hu\u015filor, din acel timp, Nicodim Munteanu, nimeni altul dec\u00e2t viitorul Patriarh al Rom\u00e2niei, ucis cu duhovnicie comunist\u0103, \u00een 1948 la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. Cu \u201ep\u0103c\u0103leli\u201d de acest gen sper\u0103 ortodoxismul rom\u00e2nesc s\u0103-\u015fi p\u0103streze \u201eturma\u201d de credincio\u015fi, \u00eempro\u015fc\u00e2nd falsuri ieftine \u00eempotriva concuren\u0163ilor pe plan religios?
\n\uf0d8 Prostia \u00een lume, este o necesitate dovedit\u0103. N-am \u015ftiut asta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd un fel de \u201eamic\u201d, un pic cam s\u0103rac cu \u201eduhul\u201d, care-mi era \u00eens\u0103 simpatic pentru sinceritatea lui, nu mi-a dat o replic\u0103 \u201edecisiv\u0103\u201d. Eu \u00eel gratulam adesea cu apelativul nevinovat\u2026 \u201eprostu\u0163ule\u201d. Odat\u0103 mi-a replicat: ei, domnule, dac\u0103 pe lumea asta n-am exista \u015fi noi pro\u015ftii\u2026 dintre cine v-a\u0163i \u201ealege\u201d voi de\u015ftep\u0163ii? De atunci n-am mai zis nim\u0103nui \u201eprostule\u201d!, chiar dac\u0103 acela era, sigur, prost.
\n\uf0d8 A putea s\u0103 iube\u015fti \u015fi a \u0219ti s\u0103 te faci iubit, ar fi o re\u0163et\u0103 a fericirii, pe care eu o v\u0103d realizabil\u0103; dar nu de c\u0103tre noi, ci de c\u0103tre al\u0163ii, neun\u015fi cu alifiile perfidiei, care azi zac r\u00e2ncede pe pielea obrajilor no\u015ftri, groas\u0103 ca cea de rinocer.
\n\uf0d8 Dac\u0103 suferi de boala scrisului, \u00eenainte de a drumul \u00een lume la ceea ce ai \u201en\u0103scut\u201d, verific\u0103 \u00eenc\u0103 odat\u0103 opusculul \u015fi mai adaug\u0103 c\u00e2te ceva, rareori, dar mai ales \u015fterge\u2026 c\u00e2t mai mult.
\n\uf0d8 Destul de des, de-a lungul istoriei, nebunii au deschis multe c\u0103i, pe care\u2026au p\u0103\u015fit, apoi, \u00een\u0163elep\u0163ii, sau cei ce au ob\u0163inut evaluarea de \u00een\u0163elep\u0163i c\u0103lc\u00e2nd pe urmele celor numi\u0163i \u201eab initio\u201d\u2026 nebuni.
\n\uf0d8 Exist\u0103 ceva, \u00een via\u0163\u0103, mai trist dec\u00e2t r a t a r e a unui ideal? Eu cred c\u0103 da: anume, realizarea acelui ideal. De ce? Fiindc\u0103 \u0163i-ai dat seama c\u0103 \u2013 de fapt \u2013 n-a fost ideal ci doar un biet scop. Ori, afectele umane ne sunt dinamizate mai ales de vis\u0103ri idealiste, care se tot \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de noi, cu c\u00e2t ni se pare c\u0103 ne apropiem de ele. C\u00e2nd am ob\u0163inut ceea ce am dorit, ne d\u0103m seama c\u0103, de fapt, dorisem\u2026 altceva.
\n\uf0d8 Pe oamenii cu adev\u0103rat cinsti\u0163i \u00eei identifici dup\u0103 faptul c\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e au curajul \u015fi demnitatea de a-\u015fi reevalua\/aprecia faptele din epoca activ\u0103 a vie\u0163ii. Epoca activ\u0103 a vie\u0163ii ofer\u0103 textul, iar p\u0103rerile reconsiderate de la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, constituie comentariul. Adev\u0103rul, omul \u00eel roste\u015fte \u00een epoca pasiv\u0103\/meditativ\u0103 a vie\u0163ii, referitor la epoca activ\u0103. Exact ca la un bal mascat, c\u00e2nd \u2013 la sf\u00e2r\u015fitul balului \u2013 partenerii \u00ee\u015fi scot m\u0103\u015ftile \u015fi fiecare vede cu cine a flirtat o noapte \u00eentreag\u0103.
\n\uf0d8 Mult\u0103 dreptate a avut Aristotel zic\u00e2nd c\u0103 \u00een\u0163eleptul caut\u0103 mai degrab\u0103 s\u0103 nu aib\u0103 suferin\u0163e, dec\u00e2t s\u0103 se b\u0103l\u0103c\u0103reasc\u0103 \u00een pl\u0103ceri. Pl\u0103cerile st\u00e2rnesc invidia celor din jur, \u00een timp ce tihna oferit\u0103 de lipsa suferin\u0163ei\u2026 este t\u0103cut\u0103, discret\u0103, ignorat\u0103 de plebea din juru-\u0163i \u015fi savurat\u0103 din plin, doar de tine.
\n\uf0d8 Dac\u0103 atunci c\u00e2nd un cap \u015fi o carte se \u00eent\u00e2lnesc \u2013 \u015fi poate c\u0103 se \u015fi ciocnesc \u2013 sun\u0103 a gol, s\u0103 fi\u0163i siguri c\u0103 nu cartea ar fi de vin\u0103, ci capul. Cartea, oricum, are ceva \u00een ea, \u00een vreme ce capetele sunt \u2013 de at\u00e2tea ori \u2013 goale.
\n\uf0d8 O \u00een\u0163elepciune\u2026 mistic\u0103 \u2013 a\u015f fi \u00eenclinat s\u0103 zic \u2013 se afl\u0103 \u00een stihurile lui Goethe: \u201eca s\u0103 v\u0103 onor\u0103m pe voi \/ lu\u0103m onoarea de la noi\u201d. S\u0103 tot fie vreo patru decenii \u015fi jum\u0103tate de c\u00e2nd am citit, prima dat\u0103, versurile nemuritorului Weimar-ist \u015fi de c\u00e2nd m\u0103 tot obsedeaz\u0103 hermeneutica cu care va fi vrut s\u0103 \u201etrateze\u201d onoarea, Goethe: admirativ sau peiorativ? Aproape c\u0103 am obosit tot \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103\u2026 f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 dumiresc.
\n\uf0d8 Am constatat c\u0103 \u00een via\u0163\u0103 cine este l\u0103udat \u00een mod exagerat \u015fi concomitent denigrat pe nedrept\u2026 \u00eempline\u015fte\/ \u00eentrune\u015fte calit\u0103\u0163ile unei adev\u0103rate personalit\u0103\u0163i: original\u0103 \u015fi demn\u0103 de respectat. Nevenera\u0163ii, precum \u015fi ne\u00eenjura\u0163ii, trec prin via\u0163\u0103\u2026 nesemnala\u0163i, semi-ignora\u0163i de vulgul plebeu.
\n\uf0d8 Om fiind m-a preocupat \u015fi pe mine \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 obsedeze \u2013 ideea de fericire; \u00een care n-am crezut\u2026 niciodat\u0103. Abia \u00een prag de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e mi-am dat seama c\u0103 a\u015fa ceva \u2013 fericire adic\u0103 \u2013 doar \u00een tine po\u0163i afla (uneori \u015fi pentru pu\u0163in timp), niciodat\u0103 \u00een afara ta, adic\u0103\u2026 de la al\u0163ii, sub form\u0103 de cadou, sau de ofert\u0103 negociabil\u0103.
\n\uf0d8 \u00cemi spunea c\u00e2ndva Paulin Lecca-Arhimandritul, una dintre cele trei fiin\u0163e pe care le-am iubit cel mai mult \u00een via\u0163\u0103, destul de m\u00e2hnit c\u0103 trebuia s\u0103 \u201erecunoasc\u0103\u201d a\u015fa ceva, c\u0103\u2026 \u00eenc\u0103 din primii patru, cinci ani de via\u0163\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103stire devenise\u2026 \u00eendoliatul visului frumos, idealist, despre monahism pe care \u015fi-l f\u0103urise ca student teolog, dar care se spulberase \u2013 cumplit de dureros \u015fi de decep\u0163ionant \u2013 \u00een sufletul lui. Poate c\u0103 din aceast\u0103 cauz\u0103 el a tot peregrinat \u2013 de-alungul deceniilor \u2013 prin mai multe m\u00e2n\u0103stiri din \u0163ar\u0103. Spera \u2013 bietul \u2013 s\u0103 afle undeva\u2026 ebo\u015fa m\u0103car, a idealului frumuse\u0163ii spirituale pe care \u015fi-o construise despre via\u0163a isihast\u0103. \u00cen locul visului, i-a fost dat s\u0103 i se confirme ceea ce \u00eei spuseser\u0103 doi dintre dasc\u0103lii lui teologi \u2013 Gala Galaction \u015fi Nichifor Crainic \u2013 \u00eent\u0103rind ceea ce rostise cu venin (dar bazat pe adev\u0103r) Voltaire: c\u0103lug\u0103rii se adun\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103stiri f\u0103r\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103, tr\u0103iesc al\u0103turi, ani la r\u00e2nd f\u0103r\u0103 s\u0103 se iubeasc\u0103 (de foarte multe ori\u2026invers) \u015fi mor f\u0103r\u0103 s\u0103 se regrete, \u00eentr-o r\u0103ceal\u0103 \u00eenfior\u0103toare.
\n\uf0d8 Un celebru \u00een\u0163elept, pu\u0163in mediatizat la noi, Multatuli (Edward Douwes Dekker, 1820-1887), a rostit o vorb\u0103 pe care eu, ca medic, pot s-o confirm mai obiectiv dec\u00e2t mul\u0163i al\u0163ii: de c\u00e2nd se na\u015fte \u015fi p\u00e2n\u0103 moare, omul bole\u015fte de o cumplit\u0103 \u015fi incurabil\u0103 suferin\u0163\u0103\u2026 care este \u00eens\u0103\u015fi via\u021ba; a\u015fa cum o duce, a\u015fa cum \u015fi-o f\u0103ure\u015fte \u015fi a\u015fa cum i se impune (iar el o accept\u0103).
\n\uf0d8 Nimeni nu poate \u201econcepe-g\u00e2ndi\u201d mai sus dec\u00e2t propria capacitate intelectual\u0103; sau mai exact: nimeni nu poate crea un personaj literar (la scriitori m\u0103 refer) mai \u201ede\u015ftept\u201d dec\u00e2t autorul \u00eensu\u015fi. S\u0103 corobor\u0103m aser\u0163iunea de mai \u00eenainte cu faptul c\u0103 \u00eentr-o conversa\u0163ie e\u015fti totdeauna cobor\u00e2t sau ridicat, la nivelul celui cu care stai de vorb\u0103. Dac\u0103 nu faci a\u015fa ceva\u2026 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc un \u201edialog\u201d intre doi surzi mintal, care de\u015fi se aud (acustic) nu se pricep intelectual.
\n\uf0d8 Fiecare om se simte acas\u0103 doar acolo unde-i este ob\u00e2r\u015fia. Numai porcul se simte \u201eacas\u0103\u201d oriunde se afl\u0103 ghind\u0103.
\n\uf0d8 O \u0163ar\u0103 civilizat\u0103 se cunoa\u015fte dup\u0103 aceea c\u0103 puterea legilor se afl\u0103 \u00een legitimitatea sanc\u0163iunilor \u015fi mai pu\u0163in \u00een asprimea lor. La noi, de multe decenii, este invers.
\n\uf0d8 \u00cemi place s\u0103 scriu\u2026 poate fiindc\u0103 nu suport s\u0103 fiu \u00eentrerupt c\u00e2nd vorbesc. Unii au \u015fi sesizat oralitatea scrisului meu. Nu m\u0103 f\u0103lesc cu a\u015fa ceva, dar nici nu renun\u0163.
\n\uf0d8 Exist\u0103 o tactic\u0103, dar \u015fi o strategie \u015fi \u00een domeniul impertnen\u021bei; anume s\u0103 intuie\u015fti \u015fi s\u0103 aplici distan\u0163a fa\u0163\u0103 de limita p\u00e2n\u0103 la care po\u0163i uza \u015fi\u2026 abuza de r\u0103bdarea celor \u00een fa\u0163a c\u0103rora joci rolul de paia\u0163\u0103 solemn\u0103, oficioas\u0103 \u015fi autoritar\u0103.
\n\uf0d8 Nu m\u0103 sperii \u015fi nici nu-mi pas\u0103 de ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla cu mine \u2013 dac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla ceva \u2013 dup\u0103 ce voi muri. Efectiv \u015fi\u2026 exclusiv, dar nu \u00een prea mare m\u0103sur\u0103, \u00eemi pare r\u0103u c\u0103 m\u0103 voi desp\u0103r\u0163i de via\u0163\u0103; de\u015fi aceasta \u2013 via\u0163a \u2013 n-a fost prea generoas\u0103 cu mine, ca s\u0103 am motive s\u0103 m\u0103 ag\u0103\u0163 cu din\u0163ii de ea, c\u00e2nd va fi s\u0103 fie\u2026 ceea ce trebuie s\u0103 fie.
\n\uf0d8 Exist\u0103 diferen\u0163e \u015fi chiar contradic\u0163ii \u00eentre fericirea omenirii \u015fi fericirea fiec\u0103ruia dintre oameni. Cine nu crede\u2026 s\u0103 intre, fluier\u00e2nd o melodie s\u0103lt\u0103rea\u0163\u0103, \u00eentr-un convoi mortuar \u015fi se va convinge singur.
\n\uf0d8 Am \u00een\u0163eles scriind\u2026 s\u0103 m\u0103 spovedesc \u00eentr-un fel; cine minte \u00een ceea ce scrie, trebuie excomunicat. Din via\u0163\u0103? Dintre oameni? Nu, dintre \u201emaculatorii\u201d h\u00e2rtiei nevinovate, care ne vehiculeaz\u0103 imbecialit\u0103\u0163ile, otr\u0103vind pe biet-cititorul credul.
\n\uf0d8 Medic fiind am f\u0103cut mereu o paralel\u0103 \u00eentre dou\u0103 stiluri\/concep\u0163ii \u201eculturale (literare, artistice): clasicismul \u015fi romantismul; nu-mi propun acum s\u0103 motivez p\u0103rerea pe care o voi formula, dar rog cititorul s\u0103 m\u0103 cread\u0103 c\u0103\u2026 clasicul mi s-a ar\u0103tat totdeauna ca simboliz\u00e2nd s\u0103n\u0103tatea, echilibrul, iar romantismul mi-a inspirat totdeauna sentimentul de boal\u0103, instabilitate.
\n\uf0d8 Un anume fel de a-\u0163i dovedi demnitatea: s\u0103-\u0163i plac\u0103 tot ce-\u0163i impui tu \u00eensu\u0163i; \u00een nici un caz, \u00eens\u0103, s\u0103 nu-\u0163i impui numai ceea ce-\u0163i place, fiindc\u0103 a\u015fa ceva ar fi o trist\u0103 \u015fi penibil\u0103 p\u0103c\u0103leal\u0103\u2026 \u015fi pentru tine \u015fi pentru cei din jur.
\n\uf0d8 Ce sunt eu? Exclusiv ceea ce am f\u0103cut de c\u00e2nd exist. Nu cine sunt; fiindc\u0103 cine sunt\u2026 nici eu nu \u015ftiu cu prea mult\u0103 certitudine.
\n\uf0d8 Superlativul iubirii este religia, fiindc\u0103 obiectul suprem al iubirii este un adev\u0103rat paradis.
\n\uf0d8 Sunt recunosc\u0103tor lui Dumnezeu fiindc\u0103 mi-a dat patima colindatului prin \u0163ar\u0103; astfel am cunoscut minunile cu care El a h\u0103r\u0103zit aceast\u0103 s\u0103rman\u0103 \u0163ar\u0103, pe care noi \u2013 vreo trei genera\u0163ii de nebuni \u2013 am s\u0103r\u0103cit-o a\u015fa cum n-a mai fost ea, poate, niciodat\u0103.
\n\uf0d8 S\u0103 fiu, oare melancolic naiv? Nic\u0103ieri n-am v\u0103zut trandafiri mai frumo\u015fi \u015fi mai parfuma\u0163i dec\u00e2t \u00een cimitire, pe morminte\u2026
\n\uf0d8 Printre mute altele\u2026 ciudate, r\u0103mase de la Paulin Arhimandritul se num\u0103r\u0103 \u015fi constatarea c\u0103 mai totdeauna oamenii, dup\u0103 ce se m\u0103rturisesc despre p\u0103catele comise, se cred absolvi\u0163i de \u201eobliga\u0163ia\u201d de a nu le mai repeta; c\u00e2t despre regretul de a fi p\u0103c\u0103tuit, nici un g\u00e2nd nu le trece prin minte, mai to\u0163i consider\u00e2nd c\u0103 astfel s-ar\u2026 umili, ceea ce nu concord\u0103 cu orgolioasa lor demnitate, racil\u0103 moral\u0103 mo\u015ftenit\u0103 din umanismul materialist care a intoxicat lumea, cca. jum\u0103tate de secol.
\n\uf0d8 Fa\u0163\u0103 de virtute exist\u0103, cel mai adesea, dou\u0103 atitudini;: practican\u0163ii (t\u0103cu\u0163i, discre\u0163i) \u015fi admiratorii (declarativi, cabotini). Cei ce admir\u0103 virtu\u0163ile\u2026 doar prin practicarea lor, sunt foarte pu\u0163ini, nesemnificativ de pu\u0163ini.
\n\uf0d8 Teama este mai profund\u0103, mai \u201efilozofic\u0103\u201d, mai interogativ\u0103 dec\u00e2t curajul; acesta este mai spontan, mai eruptiv \u015fi \u2013 poate c\u0103 gre\u015fesc \u2013 mai superficial.
\n\uf0d8 P\u00e2n\u0103 azi nimeni n-a stabilit dac\u0103 \u201ehaosul\u201d \u00eenseamn\u0103 repaus sau mi\u015fcare. De aceea nimeni nu \u015ftie dac\u0103 e mai greu s\u0103 faci ordine \u00een repaus, sau \u00een mi\u015fcare. Dar\u2026 de ce, neap\u0103rat, ordine? Multe \u201emerg\u201d azi haotic \u00een lume \u015fi nimeni nu e deranjat de haos.
\n\uf0d8 Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc m\u0103 conving tot mai mult c\u0103 ra\u0163iunea \u015fi bunul sim\u0163 mi-au fost date (de cine?) ca sa fiu sigur\u2026c\u0103 nu-mi folosesc la nimic. Uite, de ce ur\u0103sc eu b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea: fiindc\u0103 nu mai pot s\u0103 m\u0103 \u201e\u00eemb\u0103t cu apa de ploaie\u201d aflat\u0103 \u00een at\u00e2tea \u201elozinci\u201d etice de\u2026 an\u0163\u0103r\u0163.
\n\uf0d8 Copil fiind \u00eenc\u0103 \u2013 aproximativ pe la 10-12 ani \u2013 tat\u0103l meu, v\u0103z\u00e2ndu-m\u0103 c\u0103 nu scoteam nasul din c\u0103r\u0163i, ca s\u0103 m\u0103 joc cu f\u00e2rta\u0163ii mei de v\u00e2rst\u0103, \u00eemi spunea adesea: m\u0103i, b\u0103iete, nu-\u0163i devora ignoran\u0163a fericit\u0103 cu at\u00e2ta du\u015fm\u0103nie, pentru c\u0103 n-ai s\u0103 po\u0163i niciodat\u0103 s\u0103 te \u00eentorci la ea \u015fi tare mult o s\u0103 dore\u015fti asta la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103! Atunci, nu l-am \u00een\u0163eles, iar azi\u2026 zadarnic \u00eel \u00een\u0163eleg. La ce-mi mai folosesc multe dintre cele pe care le \u015ftiu? Foarte multe mi-aduc am\u0103r\u0103ciune.
\n\uf0d8 Adev\u0103ra\u0163ii judec\u0103tori ai r\u0103zboaielor sunt p\u0103rin\u0163ii, fra\u0163ii \u015fi copiii celor uci\u015fi \u00een aceste r\u0103zboaie. Restul contemporanilor sunt supravie\u0163uitori. Staff-urile sunt beneficiarii, iar istoricii\u2026 deplorabili mincino\u015fi tocmi\u0163i ca s\u0103 prosteasc\u0103 noroadele, eternele \u201evictime\u201d ale r\u0103zboaielor.
\n\uf0d8 Cea mai \u201ecomplet\u0103\u201d nebunie este nebunia nebunului dotat cu un fond bogat de cultur\u0103 \u015fi cu multe disponibilit\u0103\u0163i intelectuale. Dar\u2026 ce folos c\u0103 le m\u00e2n\u0103re\u015fte haotic.
\n\uf0d8 Prezen\u0163a nebuniei \u00een lume \u015fi \u00een oameni (cea din lume e colectiv\u0103, cea din oameni e numai individual\u0103) este veche cronologic; sursologic este atribuit\u0103 lui Aristotel, care era convins c\u0103 valoarea real\u0103 \u015fi deplin\u0103 a unei min\u0163i este condi\u0163ionat\u0103 \u015fi de prezen\u0163a unui dram m\u0103car, de nebunie.
\n\uf0d8 Cel ce \u00ee\u015fi recunoa\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 \u201ec\u00e2tul\u201d de nebunie din el este de dou\u0103 ori mai valoros dec\u00e2t to\u0163i normalii din jurul lui\u2026 \u015fi nu numai aceia. Gestionarea nebuniei din tine, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i fie d\u0103un\u0103toare, este o prob\u0103 de \u00een\u0163elepciune existen\u0163ial\u0103. \u015ei apoi este foarte important\u2026 s\u0103 faci pe nebunul la timpul potrivit.
\n\uf0d8 R\u0103spunz\u00e2nd nebunului, cu nebuniile lui, te dovede\u015fti mai nebun dec\u00e2t el.
\n\uf0d8 \u015ei geniile \u015fi nebunii tr\u0103iesc \u00een alte lumi dec\u00e2t cea \u00een care tr\u0103im noi, normalii.
\n\uf0d8 \u015ei \u00een paradoxuri se afl\u0103 destul adev\u0103r; de pild\u0103: ce bine s-ar tr\u0103i \u00een aceast\u0103 lume dac\u0103 li s-ar permite nebunilor s\u0103 vorbeasc\u0103 cu \u00een\u0163elepciune (fiindc\u0103 pot adesea s\u0103 fac\u0103 a\u015fa ceva) despre\u2026 nebunia \u00een\u0163elep\u0163ilor. S\u0103 se fereasc\u0103 \u00een\u0163elep\u0163ii de o confruntare filozofic\u0103 cu nebunii.
\n\uf0d8 Una dintre tragediile nebunilor este faptul c\u0103 nu se prea \u00eempac\u0103 nici cu ei \u00een\u015fi\u015fi; despre \u00eemp\u0103carea cu al\u0163ii, se \u015ftie de mult c\u0103 nu e posibil\u0103.
\n\uf0d8 Nu \u015ftiu de ce, dar toat\u0103 via\u0163a i-am agreat pe nebunii \u201eoptimi\u015fti\u201d \u015fi i-am evitat pe cei moroc\u0103no\u015fi; poate fiindc\u0103 m\u0103 \u00eentrista destul\u2026 nebunia lor.
\n\uf0d8 Este o autentic\u0103 raritate s\u0103 g\u0103se\u015fti un om care s\u0103 se culce seara \u015fi s\u0103 se scoale diminea\u0163a\u2026cu acelea\u015fi g\u00e2nduri. \u015ei mai vorbim de consecven\u0163\u0103.
\n\uf0d8 Destr\u0103marea unei iubiri este totdeauna mai scurt\u0103 dec\u00e2t durata necesar\u0103 \u00eencheg\u0103rii ei. De ce? Nu \u015ftiu, a\u015fa cum nu \u015ftiu nici de ce, c\u00e2nd te \u00eensori nu te \u00eentreab\u0103 nimeni de ce vrei s\u0103 faci acest act, pe c\u00e2t\u0103 vreme la divor\u0163 trebuie s\u0103 invoci motive, s\u0103 invoci felurite g\u0103selni\u0163e argumentative, s\u0103 aduci martori, etc. De ce se cramponeaz\u0103 ob\u015ftea\/societatea s\u0103 p\u0103streze ceea ce nu mai \u201emerge\u201d de la sine?
\n\uf0d8 M\u00e2nc\u00e2nd \u015fi b\u00e2nd contribuim la unitatea sufletului cu trupul; m\u00e2ncare pentru trup \u015fi b\u0103utur\u0103 pentru suflet. S\u00e2c, rom\u00e2ne\u015fte, nu sic\u2026 snobe\u015fte.
\n\uf0d8 Sinteze semantice, a\u015fa cum le v\u0103d eu, dup\u0103 ce am \u00eenotat printre ele o via\u0163\u0103\u2026 f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eenec. \u015etiin\u0163a reprezint\u0103 segmentul teoretic al cunoa\u015fterii, aflat \u00een perpetuu progres, niciodat\u0103 suficient\u0103\u2026 nici m\u0103car ei \u00eens\u0103\u015fi. Tehnica este segmentul concret-pragmatic al \u015ftiin\u0163ei, de fapt\u2026 \u015ftiin\u0163\u0103 aplicat\u0103. Tehnologia ar putea reprezenta modul \u00een care \u015ftiin\u0163a se aplic\u0103 \u00een tehnic\u0103. Tot a\u015fa cum civiliza\u0163ia (concretul vie\u0163ii) ar putea simboliza aplica\u0163ia culturii (abstractul vie\u0163ii) \u00een modalit\u0103\u0163ile fizice ale vie\u0163ii-existen\u0163ei.
\n\uf0d8 Adagiul italienilor: \u201etradutore = traditore\u201d deriv\u0103, cu siguran\u0163\u0103, din lucrarea Sf. (Fer.) Augustin, De doctrina christiana, II, 11, \u00een care zice: \u201ein usum alterus lingue per interpretationem transire non possunt\u201d. F\u0103r\u0103 comentarii, a\u015fadar, \u00een privin\u0163a fidelit\u0103\u0163ii unei traduceri; dac\u0103 \u00een proz\u0103 st\u0103m astfel, este u\u015for de imaginat cum se pune problema traducerilor \u00een versuri.
\n\uf0d8 Am constatat c\u0103 exist\u0103 o mare diferen\u0163\u0103 \u00eentre admira\u0163ie \u015fi iubire. Nu tot ce admir\u0103m ni se \u201epotrive\u015fte\u201d pentru a putea s\u0103 accept\u0103m acel ceva \u015fi respectiv s\u0103-l agre\u0103m; iar \u00eentre a agrea \u015fi a iubi se afl\u0103 doar un singur pas.
\n\uf0d8 Doamne, ce mare binefacere poate s\u0103 fie b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea; \u00eentre altele \u015fi pentru c\u0103 \u00ee\u0163i confer\u0103 destul\u0103 \u00een\u0163elepciune pentru a tr\u0103i \u201ecomod\u201d; dar ce p\u0103cat c\u0103 \u0163i-o d\u0103 prea t\u00e2rziu, adesea. De pild\u0103, eu abia la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e mi-am dat seama c\u0103 pentru a evita conflictele cu al\u0163ii ai nevoie, de previziune \u015fi de toleran\u0163\u0103. Prin previziune te aperi de pagube, iar prin toleran\u0163\u0103 evi\u0163i certurile (\u201epagube\u201d suflete\u015fti).
\n\uf0d8 \u00cen perspectiva din care ne-ar putea p\u00e2ndi \u201eghinionul\u201d de a ajunge \u00een vreo func\u0163ie important\u0103\u2026 s\u0103 nu uit\u0103m nici o clip\u0103 c\u0103 puterea absolut\u0103, discre\u0163ionar\u0103, poate s\u0103 corup\u0103\/perverteasc\u0103\u2026 chiar \u015fi pe un sf\u00e2nt. Face\u0163i o \u201eexcursie\u201d prin trecutul nostru recent, chiar \u015fi prin prezent, \u015fi ve\u0163i constata c\u00e2t de mult\u0103 dreptate am.
\n\uf0d8 Legile sunt ni\u015fte netrebnice p\u00e2nze de p\u0103ianjen: aga\u0163\u0103 doar am\u0103r\u00e2tele de musculi\u0163e \u015fi las\u0103 s\u0103 treac\u0103, falnic, viespile \u015fi bondarii impertinen\u0163i sau\u2026 imuni \u201elegislativ\u201d.
\n\uf0d8 Omenirea se pare c\u0103 a re\u0163inut din Biblie doar at\u00e2tea \u201eprincipii\u201d\u2026 c\u00e2t s\u0103 ne ur\u00e2m (pe baz\u0103 de texte), dar nu destule ca s\u0103 ne \u015fi iubim.
\n\uf0d8 At\u00e2t de pu\u0163in \u00een\u0163eleg oamenii ce \u00eenseamn\u0103 viata, \u00eenc\u00e2t to\u0163i ar vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mult, foarte mult, dar\u2026 acelora\u015fi le este sc\u00e2rb\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e.
\n\uf0d8 Dac\u0103 ai fost jignit, nu te pripi s\u0103 ripostezi cu violen\u0163\u0103, fiindc\u0103 am\u0103r\u0103ciunea nu \u0163i-o mic\u015forezi, prin ripost\u0103, \u00een timp ce ru\u015finea \u201eob\u0163inut\u0103\u201d, prin publicitatea ripostei este mai mare dec\u00e2t dac\u0103 te faci c\u0103 nu bagi \u00een seam\u0103 jignirea. Corul comp\u0103timitorilor, \u00eentr-o atare conjunctur\u0103, nu este niciodat\u0103 sincer; de cele mai multe ori\u2026 m\u00e2r\u00e2ie de circumstan\u0163\u0103.
\n\uf0d8 Omul are trei \u201epropriet\u0103\u0163i\u201d care-i apar\u0163in \u00een exclusivitate: trupul, sufletul \u015fi ti. Pe toate trei le folose\u015fte, adesea\u2026 dac\u0103 nu totdeauna, a\u015fa cum n-ar trebui. Dup\u0103 ce \u015fi le-a \u201epr\u0103duit\u201d pe toate \u00een m\u0103sur\u0103 irecuperabil\u0103, regret\u0103.
\n\uf0d8 \u00cen rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru\u2026 este un paragraf \u00een care e vorba de \u201eiertarea gre\u015felilor gre\u015fi\u0163ilor\u2026\u201d. M-am \u00eentrebat, de multe ori, nu cumva \u00eei nedrept\u0103\u0163im pe ne-gre\u015fitori, iert\u00e2ndu-i iterativ, \u201ead-libitum\u201d, pe cei ce \u015fi-au f\u0103cut stil \u015fi profesie din a gre\u015fi\u2026\u015fi iar a mai gre\u015fi, miz\u00e2nd poate pe apocatastaza lui Origen? Dac\u0103, \u00een final, vom cobor\u00ee cu to\u0163ii \u201e\u00een aceea\u015fi gar\u0103\u201d, dup\u0103 judecat\u0103, mai are vreun rost iertarea?
\n\uf0d8 Unul dintre avantajele ob\u0163inute prin libert\u0103\u0163ile oferite de finalul de mileniu, pe care-l tr\u0103im azi, este posibilitatea, nesperat\u0103 alt\u0103dat\u0103, ca oamenii s\u0103 se urasc\u0103\u2026 f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 se fi cunoscut. S\u0103 mul\u0163umim pentru a\u015fa ceva progreselor mass-media din anii no\u015ftri.
\n\uf0d8 Via\u0163a ne este un \u00eendelungat \u015fir de \u201ela revedere, pe cur\u00e2nd\u201d. Scepticii cred c\u0103 e vorba de \u201eadio\u201d \u015fi nu de \u201ela revedere\u201d, dar se \u00een\u015feal\u0103, fiindc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 toate sunt cu virgul\u0103, cu \u201eva urma\u201d; numai moartea pune punct, punctul final.
\n\uf0d8 Cu\u0163itul taie tot\u2026 minus m\u00e2nerul propriu. Concluzia: chiar \u015fi absolutul are excep\u0163ii, imprevizibile, de\u015fi fire\u015fti.
\n\uf0d8 Pentru lene\u015f chiar \u015fi norii de pe cer \u201eat\u00e2rn\u0103\u201d greu. Va fi \u015ftiut Creang\u0103 a\u015fa ceva, c\u00e2nd a scris \u201ePovestea lene\u015fului\u201d?
\n\uf0d8 Se zice c\u0103 prin gura \u00een care intr\u0103 vinul cu u\u015furin\u0163\u0103, iese \u015fi secretul cu aceea\u015fi u\u015furin\u0163\u0103.
\n\uf0d8 Mai bine coad\u0103 de leu, dec\u00e2t cap de m\u0103gar. A\u015fa ar trebui s\u0103 fie, dar nu to\u0163i avem aceea\u015fi p\u0103rere.
\n\uf0d8 Toat\u0103 via\u0163a am fost convins c\u0103 sunt f\u0103cut din timp \u015fi nu din materie\u2026 poate fiindc\u0103 nici p\u00e2n\u0103 azi \u015ftiin\u0163a nu ne-a furnizat o defini\u0163ie satisf\u0103c\u0103toare a conceptului\/termenului de materie. C\u00e2nd voi \u00eenceta s\u0103 mai exist, eu nu voi fi existat niciodat\u0103, fiindc\u0103 exist\u0103m doar c\u00e2t \u015fi c\u00e2nd exist\u0103m; dup\u0103 care\u2026 nici m\u0103car n-am fost vreodat\u0103. De aceea c\u00e2t exist fac \u015fi bune, \u015fi rele \u2013 cu duiumul \u2013 pentru ca, dup\u0103 ce n-o s\u0103 mai fiu, s\u0103 n-am prea multe regrete. Nu cer nim\u0103nui s\u0103 fie de acord cu mine asupra acestui \u201epunct de vedere\u201d. Este destul c\u0103 pe mine m\u0103\u2026 lini\u015fte\u015fte.
\n\uf0d8 Pe zi ce trece cap\u0103t, tot mai ferm, convingerea c\u0103 un bun m\u00e2nuitor al condeiului ar trebui s\u0103 fie mai pu\u0163in un inventator \u015fi mai mult un descoperitor. Inven\u0163ia implic\u0103 \u015fi riscuri; descoperirea confer\u0103 numai satisfac\u0163ii.
\n\uf0d8 Dup\u0103 moarte, \u201edin mine\u201d nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t ceea ce am dat altora; ce-am consumat eu dispare odat\u0103 cu mine.
\n\uf0d8 Deviza foarte multora dintre tr\u0103itorii de azi din Rom\u00e2nia: c\u00e2nd faci un lucru, de ce s\u0103-l faci pe jum\u0103tate, dac\u0103 e \u201edestul\u201d \u015fi dac\u0103-l faci numai pe sfert? M\u0103 \u00eentreb cum se va pune problema dup\u0103 anul 2000? C\u00e2t la sut\u0103 va fi destul, s\u0103 se fac\u0103 ceva, dac\u0103 azi ajunge \u015fi numai un sfert? Cum \u00eens\u0103 viitorul este al miniaturiz\u0103rii, n-ar fi de mirare ca procentul suficien\u0163ei s\u0103 scad\u0103 progresiv. P\u00e2n\u0103 la c\u00e2t oare? P\u00e2n\u0103 la zero? Dar \u0103sta ar fi visul lui Creang\u0103: \u201emuie\u0163i-s posmagii?\u201d
\n\uf0d8 Pentru unii dintre noi, viitorul pe care ni-l dorim este un fel de trecut idealizat prin uitarea necazurilor pe care le-am tr\u0103it. \u015ei nu e bine a\u015fa. K. Jaspers zicea c\u0103 : cine-\u015fi uit\u0103 trecutul, piere; cine vrea s\u0103-l uite, trebuie s\u0103 piar\u0103.
\n\uf0d8 O prietenie f\u0103r\u0103 \u00eencredere, mai \u00eent\u00e2i nu e prietenie, ci eventual o c\u00e2rd\u0103\u015fie; iar, \u00een al doilea r\u00e2nd, poate sem\u0103na cu o floare f\u0103r\u0103 parfum.
\n\uf0d8 Un cre\u015ftin adev\u0103rat \u00ee\u015fi regret\u0103 trecutul, este nesatisf\u0103cut de prezent \u015fi se teme de viitor. C\u00e2\u0163i adopt\u0103 \u00eens\u0103 aceast\u0103 tripl\u0103 ipostaz\u0103? A\u015fa c\u0103: ori criteriile sunt absurde, ori nu mai exist\u0103 cre\u015ftini \u201eadev\u0103ra\u0163i\u201d azi, ci doar un fel de semi-cre\u015ftini.
\n\uf0d8 Bogatului, dracul i se pune \u00een slujb\u0103, gratuit; s\u0103racului, nici m\u0103car cu plat\u0103 gras\u0103.
\n\uf0d8 Paradoxuri contemporane din categoria \u201ecu c\u00e2t mai r\u0103u, cu at\u00e2t mai bine\u201d. Oricine \u00ee\u015fi d\u0103 seama, cu u\u015furin\u0163\u0103, c\u0103 azi putem comunica, relativ \u201elejer\u201d, cu cineva din Canada, dar nu putem, dec\u00e2t\u2026 foarte dificil, s\u0103 comunic\u0103m cu colegul de birou, sau cu vecinul de apartament. Despre comunicarea mini\u015ftrilor \u00een guvern, \u00eentre ei, nici nu trebuie s\u0103 mai discut\u0103m; este o imposibilitate politic\u0103 \u015fi\u2026 algoritmic\u0103 (?!). De avut totu\u015fi \u00een vedere la viitoarele prezent\u0103ri la urne.
\n\uf0d8 Se zice c\u0103 certitudinea aduce lini\u015fte; poate!; eu cred, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00eendoiala este mai nobil\u0103
\n\uf0d8 Comitem \u00een via\u0163\u0103 zeci de \u201eprostii\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, pentru a ascunde\/masca\u2026 o prostie pe care \u2013 al\u0163ii \u2013 poate c\u0103 nici m\u0103car n-au sesizat-o. Acestea sunt riscurile excesului de autoculpabilizare, datorit\u0103 insuficientei autocunoa\u015fteri.
\n\uf0d8 \u00cemi prelungesc singur via\u0163a cu acele zile \u00een care m\u0103 tem tot mai pu\u0163in\u2026 de moarte; s\u0103 nu m\u0103 tem chiar deloc, ar fi imposibil.
\n\uf0d8 Acum, c\u00e2nd mi-au mai r\u0103mas destul de pu\u0163ine\u2026 de f\u0103cut, din c\u00e2te-mi propusesem \u00een tinere\u0163e, \u00eemi dau seama c\u0103 de cele mai multe ori, mi-a fost mai u\u015for s\u0103 fiu de folos altora, dec\u00e2t mie. A\u015f min\u0163i dac\u0103 a\u015f pretinde c\u0103 am dorit, cu tot dinadinsul, s\u0103 fie a\u015fa, dar\u2026 a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fie. Dac\u0103 \u015ftie cineva motivul\u2026 s\u0103 mi-l spun\u0103 \u015fi mie.
\n\uf0d8 Ori de c\u00e2te ori am d\u0103ruit ceva cui nu-i trebuia, am avut sentimentul c\u0103 a\u015f fi furat acel ceva de la altul c\u0103ruia i-ar fi f\u0103cut trebuin\u0163\u0103. Stupide mai pot s\u0103 fie convorbirile omului cu\u2026 sinea lui, cum zicea C. Noica.
\n\uf0d8 Patriotismul este ultimul refugiu al foarte multor tic\u0103lo\u015fi. O iubire, inclusiv cea fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103, este cu at\u00e2t mai demn\u0103\/nobil\u0103, cu c\u00e2t este mai t\u0103cut\u0103. Supermediatizat\u0103 (ceva echivalent cu \u201eb\u0103tutul tobei\u201d \u00een public!) miroase a fals, a p\u0103c\u0103leal\u0103, dac\u0103 nu chiar a diversiune.
\n\uf0d8 Strig\u0103m cu to\u0163ii, destul de des, c\u0103 nu exist\u0103 dreptate pe p\u0103m\u00e2nt; exist\u0103, \u00eens\u0103, vreo dovad\u0103 c\u0103 \u00een cer\u2026 ar fi mai mult\u0103?
\n\uf0d8 Faptul c\u0103 \u00een alte p\u0103r\u0163i ale lumii este mai r\u0103u, nu ne d\u0103 dreptul s\u0103 pretindem c\u0103 la noi ar fi bine.
\n\uf0d8 Dragostea este ca un incendiu, nealimentat\u2026 se stinge; dar cu ce s-o aliment\u0103m? Asta depinde de interesul celui ce vrea ca dragostea s\u0103 dureze.
\n\uf0d8 Exist\u0103 azi \u00een lume mai multe \u201ecredin\u0163e\u201d (cu denumirea de rituri), chiar \u015fi \u00een interiorul cre\u015ftinismului, care servesc conceptul\/necesitatea de m\u00e2ntuire. Nu sunt pu\u0163ini cei ce se \u00eentreab\u0103: de ce aceast\u0103 pluralitate\u2026 cu aceea\u015fi finalitate (soteriologic\u0103)? Fiindc\u0103 \u2013 am eu impresia \u2013 fiecare variant\u0103, cu caracteristici prioritare de rit \u015fi mai pu\u0163in dogmatice, \u015fi-a conceput c\u0103ile spre m\u00e2ntuire \u00een corela\u0163ie cu \u201efirea\u201d credincio\u015filor, cu rigorile ambientului geo-etnic \u015fi \u2013 \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u2013 cu fondul cultural ancestral\/tradi\u0163ional \u201elocal\u201d, de care \u2013 dac\u0103 o religie nu \u0163ine seama \u2013 nu are sor\u0163i de supravie\u0163uire \u00een con\u015ftiin\u0163a popula\u0163iilor.
\n\uf0d8 \u00centre credin\u0163a religioas\u0103 \u015fi moralitatea credincio\u015filor ar trebui s\u0103 existe o concomiten\u0163\u0103 constant\u0103 \u015fi\u2026 c\u00e2t mai general\u0103; dar nu este totdeauna \u015fi peste tot a\u015fa. \u00cen via\u0163\u0103 am \u00eent\u00e2lnit mul\u0163i credincio\u015fi \u2013 \u015fi nu pu\u0163ini clerici \u015fi chiar exarhi \u2013 imorali; dar \u015fi mul\u0163ime de indivizi cu o moralitate excep\u0163ional\u0103, dar\u2026 necredincio\u015fi, areligio\u015fi \u015fi chiar atei.
\n\uf0d8 O fapt\u0103 bun\u0103, f\u0103cut\u0103 r\u0103u, poate s\u0103 fie a\u015fezat\u0103 \u00een r\u00e2ndul p\u0103catelor.
\n\uf0d8 De la st\u0103p\u00e2n provenind\u2026 trebuie s\u0103 fim rezerva\u0163i\/pruden\u0163i \u015fi fa\u0163\u0103 de m\u00e2nie \u015fi fa\u0163\u0103 de afec\u0163iune; ambele pot fi \u2013 cel pu\u0163in – capricioase.
\n\uf0d8 Un lucru f\u0103cut la timp este de dou\u0103 ori \u201ef\u0103cut\u201d (ca beneficiu).
\n\uf0d8 Mutul, se zice c\u0103 ajunge deseori departe; poate fiindc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 exist\u0103 foarte mult\u0103 nevoie de\u2026 \u201emu\u0163i\u201d, pe baza principiului \u00een\u0163elept dup\u0103 care limba ascu\u0163it\u0103 ar fi mai periculoas\u0103 dec\u00e2t pistolul.
\n\uf0d8 Este imposibil s\u0103-\u0163i \u00eenmul\u0163e\u015fti cuno\u015ftin\u0163ele f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fti; asta nu presupune, \u00eens\u0103, c\u0103 orice b\u0103tr\u00e2n ar fi\u2026 un \u00een\u0163elept, din mai multe motive.
\n\uf0d8 Excesele \u2013 \u00een via\u0163\u0103 \u2013 sunt d\u0103un\u0103toare. Sigur \u2013 \u00eens\u0103 \u2013 excesul de sinceritate este unicul care te poate \u015fi ucide.
\n\uf0d8 Robului, c\u0103ruia \u00eei place via\u0163a pe care o duce, nu-i mai po\u0163i aplica statutul de rob. Dac\u0103 a ajuns s\u0103-i plac\u0103\u2026 poate c\u0103 o \u015fi merit\u0103 \u015fi nu mai trebuie comp\u0103timit. Orice adaptare are anumite limite, care exclud pl\u0103cerea.
\n\uf0d8 S\u0103r\u0103cia n-ar fi o \u201eracil\u0103\u201d a societ\u0103\u0163ii, dac\u0103 ar fi general\u0103. Doar prin compara\u0163ie cu bog\u0103\u0163ia unora se poate \u201edefini\u201d s\u0103r\u0103cia altora.
\n\uf0d8 Exist\u0103 \u00een \u201eexperien\u0163a\u201d fiec\u0103ruia momente\/evenimente care au dob\u00e2ndit semnifica\u0163ie\/valoare, doar dup\u0103 ce au devenit amintiri.
\n\uf0d8 Oamenii \u201eucid\u201d adesea, timpul\u2026 printr-o neghioab\u0103 tr\u0103irea lui; pentru ca, p\u00e2n\u0103 la urma, timpul s\u0103 fie acela care ne va \u201e\u00eengropa\u201d.
\n\uf0d8 Despre r\u0103zboaie, doar lacrimile \u201evorbesc\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 mint\u0103; istoria este perfid\u0103, de la cap la coad\u0103.
\n\uf0d8 Azi este destul de greu s\u0103 cumperi o carte; apoi este \u015fi mai greu s\u0103-\u0163i faci timp s-o cite\u015fti; dar cel mai greu este\u2026 s-o \u00een\u0163elegi.
\n\uf0d8 Mi\u015fun\u0103 \u00een jurul meu diver\u015fi\u2026 care \u00eemi cer \u2013 chipurile \u2013 sfatul, \u00een tot felul de probleme. Tuturor le spun \u2013 \u00eenainte de a le da r\u0103spunsul dorit \u2013 c\u0103 sfaturile, \u00een principiu. se cer numai pentru a ne \u00eent\u0103ri convingerile. Obliga\u0163ia, dar \u015fi dreptul, de a avea convingeri revin fiec\u0103ruia, \u00een exclusivitate. Convingerile, a\u015fadar, nu se \u00eentemeiaz\u0103 pe p\u0103rerile altora, fiindc\u0103 nu mai sunt convingeri, ci sugestii.
\n\uf0d8 \u00cen genere se zice c\u0103 forma e mai pu\u0163in important\u0103 dec\u00e2t con\u0163inutul. Cineva, cu imagina\u0163ie creatoare, a dovedit c\u0103 \u015fi inversul poate exista. A luat un sloi de ghea\u0163\u0103 din care a \u015flefuit o lentil\u0103 biconvex\u0103, cu care \u2013 sub razele solare \u2013 a aprins o bucat\u0103 de h\u00e2rtie uscat\u0103.
\n\uf0d8 Un celebru rege al Angliei zicea c\u0103 mai greu e s\u0103 fii erou \u00een ochii lacheului, dec\u00e2t \u00een scrierile biografilor care se ocup\u0103 de tine, ulterior.
\n\uf0d8 Mai toate frumuse\u0163ile se banalizeaz\u0103, prin repetare. Doar un apus, sau un r\u0103s\u0103rit\u2026 de soare e la fel de fermec\u0103tor, chiar de-ar fi s\u0103-l vezi de mii de ori.
\n\uf0d8 Nu al\u0163ii, ci tot unii dintre ortodoc\u015fi, au zis c\u0103 ortodoxismul este un uria\u015f moloh care dormiteaz\u0103, \u00eenconjurat de clerul slujitor care tot c\u0103delni\u0163eaz\u0103\u2026 ca s\u0103 nu se trezeasc\u0103 molohul.
\n\uf0d8 Paradox neconvenabil: niciodat\u0103 un prost n-a rostit nimic \u00een\u0163elept\/inteligent; dar, Doamne, c\u00e2t de des oameni inteligen\u0163i\u2026 spun prostii cu duiumul.
\n\uf0d8 C\u00e2nd iube\u015fti pe cineva nu trebuie s\u0103 \u015fi justifici\u2026 pentru ce. C\u00e2nd po\u0163i \u201efabrica\u201d argumente \u00een sprijinul iubirii, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu iube\u015fti cu adev\u0103rat. Dup\u0103 \u201elegea\u201d: nu e frumos ce este \u201efrumos\u201d, ci este frumos\u2026 ce-mi place mie.
\n\uf0d8 A\u0163i b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 apa rece face r\u0103u doar din\u0163ilor strica\u0163i? Aidoma stau lucrurile \u015fi \u00een via\u0163\u0103; s\u0103 decid\u0103 \u00eens\u0103 fiecare\u2026 ce anume \u015fi cui \u00eei d\u0103uneaz\u0103.
\n\uf0d8 Exist\u0103 \u00een via\u0163a statal\u0103, social\u0103 \u015fi politic\u0103 situa\u0163ii care nu se rezolv\u0103 niciodat\u0103, dar \u015fi situa\u0163ii care se rezolv\u0103 singure. Noi, simplii cet\u0103\u0163eni \u2013 vorba ciuruitului \u2013 ne ambal\u0103m \u00eens\u0103 proste\u015fte \u00eentru rezolvarea lor, ca \u015fi cum ar depinde ceva de of-urile \u015fi mofturile noastre \u201ecet\u0103\u0163ene\u015fti\u201d. Numim asta : participare la via\u0163a politic\u0103 a \u0163\u0103rii.
\n\uf0d8 \u00cen principiu nu sunt un fricos, dar nu sunt nici un curajos de performan\u0163\u0103. Singurul lucru de care m-am \u201etemut\u201d \u00een via\u0163\u0103 a fost teama \u00eens\u0103\u015fi, acea groaz\u0103 terifiant\u0103 fa\u0163\u0103 de ceea ce nu cunosc \u015fi n-am nici o informa\u0163ie, c\u00e2t de vag\u0103. Poate c\u0103 din aceste motive am citit cu disperare despre tot felul de idei, lucruri \u015fi situa\u0163ii, despre care \u00eemi \u00eenchipuiam c\u0103 mi-ar putea ap\u0103rea \u00een fa\u0163\u0103, pe c\u0103ile vie\u0163ii, prin surprindere.
\n\uf0d8 Multe\u2026 \u00een via\u0163\u0103 \u00eencep ca filozofie, se \u00eemplinesc me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fte \u015fi sf\u00e2r\u015fesc prin a fi art\u0103 adev\u0103rat\u0103.
\n\uf0d8 Am conceput via\u0163a conjugal\u0103 ca pe o afacere, \u00een care partenerii sunt \u00een mod egal independen\u0163i \u015fi dependen\u0163i, dar\u2026 reciproc obliga\u021bi.
\n\uf0d8 Na\u015fterea \u015fi moartea fiec\u0103ruia este independent\u0103 de voin\u0163a\u2026 fiec\u0103ruia. Tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00eens\u0103, de la na\u015ftere \u015fi p\u00e2n\u0103 la moarte, depinde doar de fiecare.
\n\uf0d8 Este u\u015for s\u0103 negi \u015fi este foarte greu s\u0103 crezi. De aceea sunt pe lume at\u00e2t de mul\u0163i atei; datorit\u0103 lenei de a trebui s\u0103 crezi \u00een cineva\u2026 pe care trebuia, \u00een prealabil, s\u0103-l asimilezi \u015fi s\u0103 \u0163i-l asumi, ambele atitudini \u2013 \u015fi asimilarea \u015fi asumarea \u2013 fiind foarte energofage, \u00een contradic\u0163ie cu \u00eenclina\u0163ia tot mai lenevoas\u0103 a fiin\u0163ei omene\u015fti, din aceast\u0103 epoc\u0103.
\n\uf0d8 N-am \u015ftiut niciodat\u0103 ce este fericirea, poate fiindc\u0103 n-am prea avut parte de \u201edarurile\u201d ei. De am\u0103r\u0103ciuni, \u00eens\u0103, n-am dus lips\u0103. De aceea cred c\u0103 fericirea, pentru mine, ar putea s\u0103 fie\u2026 totalitatea necazurilor care m-au ocolit\u2026 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.
\n\uf0d8 Paradoxul ra\u0163iunii este\u2026\u00eendoiala asupra ei \u00eens\u0103\u015fi. S\u0103 fie asta un triumf sau o \u00eenfr\u00e2ngere?
\n\uf0d8 Cei ce au o p\u0103rere prea bun\u0103 despre ei nu \u015ftiu dec\u00e2t s\u0103 se revolte, s\u0103 protesteze \u015fi s\u0103 conteste.
\n\uf0d8 Din clipa \u00een care nu mai \u015ftii \u2013 sau nu mai \u201evrei\u201d \u2013 s\u0103 te j o c i , e\u015fti ca \u015fi mort. Joaca este deosebit de semnificativ\u0103\/specific\u0103 pentru existen\u0163a uman\u0103; am putea zice c\u0103 este o continu\u0103 j o a c \u0103 , mai mult sau mai pu\u0163in\u2026 serioas\u0103.
\n\uf0d8 B\u0103tr\u00e2ne\u0163ea ne \u00eenmul\u0163e\u015fte \u00eendoielile \u015fi ne pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii multe dintre certitudinile vie\u0163ii anterioare. Se afl\u0103 totu\u015fi un avantaj \u00een asta, fiindc\u0103 ne scad deziluziile pe care ni le provoac\u0103 certitudinile \u00een\u015felate, de care ne este plin\u0103 aproape \u00eentreaga via\u0163\u0103.
\n\uf0d8 Cred c\u0103 divergen\u0163ele dintre b\u0103rbat \u015fi femeie se datoreaz\u0103 \u0219i alterit\u0103\u0163ii dorin\u0163elor, dar mai ales\u2026 pluralit\u0103\u0163ii acestor dorin\u0163e; rareori se poate \u00eenlocui pluralul cu singularul, adic\u0103 unicitatea; at\u00e2t de rar, \u00eenc\u00e2t nici nu merit\u0103 evocat\u0103 alternativa; \u00eencep\u00e2nd cu Biblia, trec\u00e2nd prin istoria poligamilor \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, multiplicitatea amantelor \u015fi aman\u0163ilor\u2026 \u00eemi confirm\u0103 teoria.
\n\uf0d8 Sunt tot mai mult convins c\u0103 p\u0103rerile nu mai sunt altceva dec\u00e2t limitele pe care \u0163i le impui singur, arbitrar, despre ceva sau cineva.
\n\uf0d8 \u00cen unele momente de impas, c\u00e2nd m-a\u015f ruga\u2026 oricui \u2013 dar simt c\u0103 n-am cui \u2013 \u00eemi vine s\u0103 strig cu disperare: ce bine ar fi s\u0103 fiu surd ca Dumnezeu. M\u0103 \u00eentorc \u00eens\u0103 repede\u2026 \u00een mine \u015fi zic: Doamne, cred totu\u015fi, ajut\u0103 necredin\u0163ei mele; prin analogie cu textul biblic.
\n\uf0d8 C\u00e2nd oare va fi devenit at\u00e2t de \u00een\u0163elept marele Liszt \u00eenc\u00e2t a putut s\u0103 zic\u0103: iube\u015fte poporul \u015fi evit\u0103 mul\u0163imea? Poporul este adesea ceva abstract\/teoretic \u00een con\u015ftiin\u0163e individului, \u00een vreme ce mul\u0163imea este concret\u0103, adesea abject\u0103, ingrat\u0103\u2026 ca s\u0103 zic numai at\u00e2t. \u015ei apoi despre Liszt zic c\u0103 a fost \u00een\u0163elept fiindc\u0103 a zis doar \u201eevit\u0103\u201d mul\u0163imea, de\u015fi experien\u0163a sau ne\u015fansa multora, privind \u201econtactele\u201d cu mul\u0163imea \u2013 alias vulgul plebeu \u2013 ne-ar \u00eendrept\u0103\u0163i s\u0103 strig\u0103m: ur\u0103\u015fte mul\u0163imea, simpla evitare fiind insuficient\u0103.
\n\uf0d8 Drepturi f\u0103r\u0103 obliga\u0163ii = anarhie; obliga\u0163ii f\u0103r\u0103 drepturi = dictatur\u0103. Am\u00e2ndou\u0103\u2026 \u00een condi\u0163ii aleatorii \u015fi \u00een propor\u0163ii discre\u0163ionare = democra\u0163ie liberalist\u0103, discret\u2026 masonizat\u0103 (\u00eenc\u00e2t \u201efraierii\u201d s\u0103 nu bage de seam\u0103).
\n\uf0d8 Marile tragedii ale istoriei au fost provocate de dictatori m\u0103rgini\u021bi, care au acumulat, \u00een m\u00e2inile lor, puteri nem\u0103rginite.
\n\uf0d8 Comitem adesea o grav\u0103 eroare, anume aceea de a confunda o g\u00e2ndire \u00eentunecat\u0103 \u2013 printr-un pesimism de finite tic\u0103lo\u015fii\u2026 aduc\u0103toare de beneficii.
\n\uf0d8 Fac oare bine\u2026 spovedindu-m\u0103, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103-mi fi cerut asta? \u00cemi asum \u00eens\u0103 riscul \u015fi zic: toat\u0103 via\u0163a am considerat c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul este \u0163ara mea, neamul omenesc \u00eemi este na\u0163iunea \u015fi cre\u015ftinismul \u2013 cel de p\u00e2n\u0103-n 1054 \u2013 credin\u0163a mea religioas\u0103. De\u015fi am avut multe de p\u0103timit pentru aceste trei \u201eapartenen\u0163e\u201d pe care mi le-am auto-asumat, nici o clip\u0103 nu mi-a trecut prin minte s\u0103 renun\u0163e la vreuna dintre ele.
\n\uf0d8 Am citit mai demult, \u00eentr-o carte de istriosofie, un fel de apoftegm\u0103 dup\u0103 care \u201ec\u00e2nd un \u00eenving\u0103tor se \u00eentoarce dintr-o b\u0103t\u0103lie, trage dup\u0103 el un butoi plin cu s\u00e2nge\u2026 v\u0103rsat pentru victorie\u201d. Am avut, pentru o clip\u0103, halucina\u0163ia acelui butoi \u015fi b\u0103l\u0163ii de s\u00e2nge adunat\u0103 \u00een el \u015fi\u2026 am mul\u0163umit lui Dumnezeu c\u0103 n-am fost, \u00een via\u0163\u0103 \u2013 sub nici o form\u0103, un astfel de \u00eenving\u0103tor.
\n\uf0d8 S\u0103r\u0103cia te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 adop\u0163i o cu totul alt\u0103 cultur\u0103 dec\u00e2t bogatul; ceea ce, \u00een final, te face s\u0103 devii un str\u0103in \u00een propria-\u0163i \u0163ar\u0103. S-ar p\u0103rea c\u0103 cel ce a \u00een\u0163eles, cel mai bine, aceast\u0103 ipostaz\u0103 a fost\u2026 K. Marx, c\u00e2nd a lansat chemarea: proletari din toate \u0163\u0103rile, uni\u0163i-v\u0103, fiindc\u0103 de fapt voi tot nu ave\u0163i niciuna\u2026 a voastr\u0103, dec\u00e2t pe cea a s\u0103r\u0103ciei.
\n\uf0d8 Voci \u015fi fiin\u0163e. Vocile sunt fiin\u0163e sublimate la \u201ec\u0103ldura\u201d valorii celor ce le-au purtat \u00een lume, de-a-lungul unor ani. Ajung, la un moment dat, s\u0103 se deta\u015feze de \u201epurt\u0103tor\u201d, dup\u0103 ce acesta va fi fost cineva\u2026 dup\u0103 care n-a mai fost, plec\u00e2nd undeva s\u0103 se odihneasc\u0103 un pic. Ion Manolescu, Geo Barton, Vasiliu-Birlic, Sandi Giugaru, N. G\u0103rdescu, Calboreanu, Horia C\u0103ciulescu, Tomazian \u015fi\u2026 c\u00e2\u0163i \u00eenc\u0103, Doamne, la fel de unici \u00een felul lor, au r\u0103mas v o c i celebre dup\u0103 ce, pe scen\u0103, au fost ani la r\u00e2nd actori celebri. Au reprezentat, cu to\u0163ii ni\u015fte fericite \u00eent\u00e2lniri de celebritate sonor\u0103\/vocal\u0103, cu celebritatea jocului scenic. Cei la care m\u0103 refer au avut \u00eens\u0103 \u015fi norocul de a fi prins \u201emomentul\u201d tehnic al posibilit\u0103\u0163ii \u00eenregistr\u0103rii vocii pe benzi magnetice, ceea ce le-a oferit \u015fansa de a deveni \u201evoci nemuritoare\u201d.
\n\uf0d8 Dac\u0103 cineva a zis odat\u0103 c\u0103 omul zace, de c\u00e2nd se na\u015fte \u015fi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd moare, de o boal\u0103\u2026 nenumit\u0103 care este \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a sa, iat\u0103 c\u0103 un altul \u201enumit\u201d Homer (ghilimelele simbolizeaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi incertitudinea legendar\u0103 a existen\u0163ei sale reale), mai \u00eendr\u0103zne\u0163 fiind, crede c\u0103 via\u0163a este o boal\u0103, totdeauna mortal\u0103. Sofistic\u0103 clar\u0103: dac\u0103 n-am tr\u0103i, n-am muri, a\u015fa c\u0103 murim \u201edin cauza\u201d vie\u0163ii, de unde concluzia c\u0103 via\u0163a este o boal\u0103 totdeauna mortal\u0103.
\n\uf0d8 De la Aristotel citire, de trei ori trebuie: s\u0103 spui ce trebuie, s\u0103 nu spui dec\u00e2t ce trebuie \u015fi s\u0103 spui a\u015fa cum trebuie. Tare curios a\u015f fi s\u0103-l v\u0103d \u015fi eu pe cel ce poate s\u0103 respecte \u2013 oric\u00e2nd \u2013 aceast\u0103 tripl\u0103 porunc\u0103.
\n\uf0d8 Doamne, c\u00e2t m-am mai lini\u015ftit dup\u0103 ce am citit, undeva \u201e\u00een\u201d Blaga, urm\u0103toarea \u201efilozofic\u0103\u201d constatare. Orice idee mai deosebit\u0103 are \u00een \u201epatern-ul\u201d ei trei \u201emoa\u015fe\u201d (sf\u00e2nt\u0103 m\u0103iculi\u0163\u0103!), care-\u015fi leag\u0103 numele de lansarea ei \u00een circuitul valorilor recunoscute; unul o prefigureaz\u0103, al doilea o figureaz\u0103 prin consacrare, iar un al treilea (sau mai mul\u0163i) contribuie la d e s f i g u r a r e a ei ca simbol valoric. S\u0103 m\u0103 refer doar la ce anume se \u00een\u0163elege azi prin \u201epsihanaliz\u0103\u201d fa\u0163\u0103 de ce a g\u00e2ndit Freud, \u00een urm\u0103 cu exact un secol, despre aceast\u0103 magazie, pivni\u0163\u0103 (de ce nu chiar\u2026 hazna) a fiin\u0163ei umane, c\u0103reia \u00eei zicem in(sub)con\u015ftient \u015fi despre vidanjarea lui \u2013 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u2013 prin \u201espovedania\u201d psihanalizei terapeutice.
\n\uf0d8 Totdeauna oamenii confund\u0103, sau inverseaz\u0103, ordinea\/ierarhia fireasc\u0103 ori de c\u00e2te ori se pune problema c\u00e2\u015ftig\u0103rii gloriei vis \u00e0 vis de\u2026 gloria c\u00e2\u015ftigului (?). Prima este peren\u0103, \u00een timp ce a doua \u201ese consum\u0103\u201d foarte repede; \u015fi totu\u015fi foarte mul\u0163i o caut\u0103 mai mult pe a doua.
\n\uf0d8 At\u00e2t de frumoas\u0103 este vorba pe care am s-o \u201erostesc\u201d \u00eendat\u0103, \u00eenc\u00e2t eu am \u00eent\u00e2lnit-o cel pu\u0163in de dou\u0103 ori, la dou\u0103 incontestabile personalit\u0103\u0163i, Nichifor Crainic al nostru \u015fi Hans Sely, \u201ep\u0103rintele\u201d ciberneticii mondiale. \u015ei unul \u015fi altul erau convin\u015fi c\u0103: este mai greu s\u0103 tr\u0103ie\u015fti pentru o cauz\u0103, dec\u00e2t s\u0103 mori pentru ea.
\n\uf0d8 Cineva, destul de \u015fugub\u0103\u0163 \u00een modul de a pune problemele, zicea c\u0103 a fi original \u00eenseamn\u0103 a g\u00e2ndi mult \u015fi a citi\u2026 mai pu\u0163in; ceea ce eu consider a fi cel pu\u0163in o inep\u0163ie, fiindc\u0103 nu po\u0163i s\u0103 g\u00e2nde\u015fti bine dec\u00e2t dup\u0103 ce ai citit din bel\u015fug. \u00cemi amintesc, \u00een acest context, \u015fi de nostimada care circula la noi prin anii \u201e`80\u201d, cum c\u0103 ar fi existat un celebru scriitor \u015fi director de teatru MIC (teatrul, nu directorul) care\u2026 ar fi scris mai multe c\u0103r\u0163i, dec\u00e2t citise.
\n\uf0d8 Am citit, recent, \u00eentr-o revist\u0103 declara\u0163ia lui James Cameron, regizorul \u201ere-make\u201d-ului filmic pe tema Titanicului (scufundarea lui celebr\u0103 \u015fi sinistr\u0103 din 1912), care teoretiza simbolul peliculei sale astfel: \u201eCeea ce s-a petrecut la bordul Titanicului oglinde\u015fte \u00eenclina\u0163ia uman\u0103 de a nu da crezare realit\u0103\u0163ii de fapt. Ei spuneau: vasul acesta nu se poate scufunda. \u00cen realitate voiau s\u0103 spun\u0103: noi nu vom muri\u2026 niciodat\u0103. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 Titanicul este o metafor\u0103 a inevitabilit\u0103\u0163ii mor\u0163ii. C\u0103l\u0103torim cu to\u0163ii pe c\u00e2te un Titanic, f\u0103r\u0103 s-o \u015ftim\u201d. Cameron gre\u015fe\u015fte \u00eens\u0103. Noi, cu to\u0163ii, \u015ftim clar c\u0103 vom muri c\u00e2ndva; chiar \u015fi nebunii \u015ftiu c\u0103 vor muri, doar c\u0103 pe ei nu-i sperie perspectiva mor\u0163ii, a\u015fa cum ne terorizeaz\u0103\/obsedeaz\u0103 pe noi, a\u015fa-zis\u2026 normalii. Fiecare sper\u0103m \u2013 cu disperare \u2013 c\u0103 a\u015fa ceva se va petrece cu noi \u00eentr-un t\u00e2rziu; pe care foarte pu\u0163ini accept\u0103m s\u0103-l lu\u0103m \u00een calcul atunci c\u00e2nd\u2026 \u00eenc\u0103 mai facem proiecte pentru viitor.
\n\uf0d8 Am cunoscut, cu ani \u00een urm\u0103, relativ\u2026 intim, pe doi dintre m\u00e2nuitorii \u201escrisului\u201d nostru, cu care am schimbat destule vorbe, \u00een tihna unor circumstan\u0163e care favorizau \u201eschimbul liber\u201d de idei \u015fi concep\u0163ii. Voi \u00eencepe cu Marin Sorescu, oltean\u2026 de pe aceea\u015fi Vale a Amaradiei, ca \u015fi mine. \u00cei citisem, aparent bizara poezioar\u0103 \u00een care zicea; \u201eC\u00e2nd moare c\u00e2te unul, ce fericire\/O gur\u0103 de hr\u0103nit mai pu\u0163in\/O pensie mai pu\u0163in\/Mai mult timp pe cap de locuitor\/Se ridic\u0103 steagul din bern\u0103\u201d. O rumegasem \u015fi eram \u00eemp\u0103cat cu tot ce cuprindea\u2026 ca realitatea dur\u0103 a \u201eiubirii-neiubitoare\u201d pe care \u015fi-o arat\u0103 oamenii unii altora \u015fi m\u0103 amuza chiar, imaginea \u201eridic\u0103rii\u201d steagului din bern\u0103, superb\u0103 anti-metafor\u0103 a neomeniei oamenilor \u00eentre care ne chinuim s\u0103 tr\u0103im. Nu g\u0103sisem \u00eens\u0103 o procedur\u0103 de decodificare pentru suplimentul de timp \u201epe cap de locuitor\u201d\u2026 dup\u0103 ce pleac\u0103 \u201edincolo\u201d c\u00e2te unul dintre noi. L-am iscodit frontal pe poet \u015fi mi-a oferit o frumuse\u0163e de concep\u0163ie proprie, privind rela\u0163ia dintre timp \u015fi\u2026 moarte, \u00een favoarea unui prezumtiv ter\u0163. Zicea M.S. c\u0103 lungimea\/durata, ca timp, a vie\u0163ii ne-ar fi condi\u0163ionat\u0103 de cifra global\u0103 a celor care exist\u0103m \u201ein vivo\u201d (\u00een via\u0163\u0103, adic\u0103) la un moment dat. Am dispune \u2013 zicea el \u2013 de un fond\/capital limitat de ceea ce el numea \u201etimp vital\u201d (vie\u0163uibil), din care cu c\u00e2t ne \u00eenfrupt\u0103m mai mul\u0163i (tr\u0103ind, adic\u0103), cu at\u00e2t acest capital se reduce\/scade, iar via\u0163a fiec\u0103ruia \u2013 \u00een num\u0103r de ani \u2013 se reduce \u015fi ea. De aici\u2026 bucuria egoist\u0103\/criminal\u0103, care ne n\u0103p\u0103de\u015fte sufletul c\u00e2nd moare unul dintre noi. Iar ca imagine exhibi\u0163ionist\u0103, unii purced a ridica steagul din bern\u0103, nimic altceva dec\u00e2t antipodul \u2013 firesc, uman \u2013 al cobor\u00e2rii \u00een sufletele celor care, tot mai rar, se dovedesc a fi oameni. Am amu\u0163it la auzul motiva\u0163iei, \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu o filozofie at\u00e2t de original\u0103, a olteanului meu, care ar\u0103tase, \u00eenc\u0103 odat\u0103, c\u0103 \u015fi \u00een Oltenia \u201ecresc\u201d g\u00e2nditori de ras\u0103\u2026nobil\u0103, cum zicea el c\u00e2nd era bine dispus. S\u0103 continui acum dep\u0103narea unui modest \u201epachet\u201d de amintiri despre un alt\u2026 Marin celebru, Marin Preda. \u00cel cuno\u015fteam de prin anii `57, `58, anii \u00een care Morome\u0163ii cuceriser\u0103 \u201espa\u0163iul\u201d literar rom\u00e2nesc cu \u00eendr\u0103zneala \u0163\u0103r\u0103nismului lor autentic na\u0163ional, dar \u015fi cu originalit\u0103\u0163ile \u0163inutului nord-teleorm\u0103nean, acela\u015fi \u015fi totu\u015fi altele dec\u00e2t cele ale sudului teleorm\u0103nean, \u00een care evolueaz\u0103 eroii descul\u021bi (simboliza\u0163i de Darie) ai lui Zaharia Stancu. De\u015fi de la Sili\u015ftea Gume\u015fti \u2013 a lui Marin Preda \u2013 p\u00e2n\u0103 la Salcia lui Zaharia Stancu \u015fi a lui Darie, nu sunt dec\u00e2t mai pu\u0163in de una sut\u0103 kilometri, psihologia \u015fi \u201estilul\u201d diferit al eroilor din opera celor doi titani ai profilului \u0163\u0103r\u0103nesc teleorm\u0103nean, sunt at\u00e2t de diferen\u0163iat portretizate, \u00eenc\u00e2t ai senza\u0163ia c\u0103 apar\u0163in unor tipologii umane imposibil de asociat spa\u0163ial, \u015fi ca \u201esine\u201d uman\u0103, cum zicea\u2026 un alt teleorm\u0103nean, C. Noica. Cunoscusem, ca oameni pe mul\u0163i dintre \u201eeroii\u201d morome\u0163eni, care \u00eentr-o perioad\u0103 a activit\u0103\u0163ii mele profesionale \u00eemi fuseser\u0103 \u015fi pacien\u0163i. Surprins de faptul c\u0103, la un moment dat, Marin Preda a sistat urm\u0103rirea \u00een timp istoric a eroilor s\u0103i agricoli-morome\u0163eni\u201d, trec\u00e2nd la \u201eDelirul\u201d \u015fi Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d, l-am \u00eentrebat pe autor de ce abandonase \u201esaga\u201d morome\u0163an\u0103, fiindc\u0103 elemente motiva\u0163ionale, \u00een continuarea ideii ini\u0163iale, ar fi existat. Activitatea mea de la spitalul din apropierea satului Morome\u0163ilor s-a desf\u0103\u015furat \u00een vremea colectiviz\u0103rii agriculturii \u015fi c\u00e2\u0163iva ani mai apoi, eu fiind martor direct la \u201erevolta\u201d \u0163\u0103ranilor dobrote\u015fteni care s-a petrecut dup\u0103 `60 \u015fi care a a\u0163\u00e2\u0163at destul \u015fi pe sili\u015fteni (cu Morome\u0163i cu tot), astfel c\u0103 Marin Preda ar fi avut destule de \u201ebrodat\u201d pe canavaua evenimentelor din zona Morome\u0163ilor s\u0103i. Mi-a justificat \u201eabandonarea\u201d\u2026 prin faptul c\u0103 el devenise tot mai deprimat vis \u00e0 vis de evolu\u0163ia, prioritar filo-proletarist\u0103, a vremii \u015fi a politicii ceau\u015fiste, care r\u0103pise \u0163\u0103r\u0103nimii valoarea tradi\u0163ional-fundamental\u0103 \u00een tr\u0103inicia neamului rom\u00e2nesc \u015fi a culturii sale. Elogiind proletariatul, \u00een defavoarea \u0163\u0103r\u0103nimii rom\u00e2ne\u015fti, cum i s-ar fi impus dac\u0103 mai continua s\u0103 scrie despre \u0163\u0103r\u0103nime \u00een anii de construc\u0163ie a socialismului, ar fi trebuit ca el s\u0103 dezmo\u015fteneasc\u0103 \u00eentreaga \u0163\u0103r\u0103nime de virtu\u0163ile probate de ea \u00een \u00eentreaga istorie a neamului rom\u00e2nesc; rom\u00e2nii neav\u00e2nd o muncitorime (proletariat \u00een limbaj marxist-leninist) care s\u0103 fi dat neamului \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti ce a dat \u0163\u0103r\u0103nimea. \u00cen acele \u0163\u0103ri \u00een care proletariatul avea o anume vechime istoric\u0103 \u2013 zicea Marin Preda \u2013 \u015fi \u00een care produsese, \u0163\u0103rii respective, valori semnificative, era cazul s\u0103 i se recunoasc\u0103 meritele. La noi, \u00eens\u0103, era o minciun\u0103 s\u0103 a\u015fezi clasa muncitoare deasupra meritelor istorice ale \u0163\u0103r\u0103nimii. Fiindc\u0103 eu nu puteam s\u0103 fac aceast\u0103 m\u00e2r\u015f\u0103vie \u2013 zicea Marin Preda \u2013 \u00eempotriva \u0163\u0103r\u0103nimii din care ap\u0103rusem, am preferat s\u0103 pun punct\u2026 variantei morome\u0163iene de saga a \u0163\u0103r\u0103nimii rom\u00e2ne\u015fti, \u201ede c\u00e2mpie\u201d, cu care acoperisem jum\u0103tate de secol XX de via\u0163\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103. Am acceptat justificarea autorului, am apreciat-o pentru demna ei sinceritate \u015fi pentru respectul fa\u0163\u0103 de tr\u0103itorii dintre Vedea \u015fi Teleorman. Discu\u0163ia se produsese cam cu patru sau cinci ani \u00eenainte de nea\u015fteptata \u015fi dureroasa lui plecare dintre noi. Cam prin aceea\u015fi perioad\u0103, sau pu\u0163in mai t\u00e2rziu, am mai avut o discu\u0163ie cu Marin Preda, despre ni\u015fte vorbe veninoase care i se adresaser\u0103, dup\u0103 apari\u0163ia Celui mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni, personajul Petrini; care dezvoltase, \u00eentr-o bahic\u0103 discu\u0163ie cu taic\u0103-s\u0103u, ni\u015fte idei mistice destul de \u201ebizare\u201d pentru acel timp filozofic-religios-mistic, pe care, lui Marin Preda, i le inspirase lectura c\u0103r\u0163ii lui Raymond Ruyer \u2013 Gnozele dualiste de la Princeton. Era acuzat Marin Preda c\u0103-\u015fi \u00eensu\u015fise trunchiat tezele misticei princetoniene. De fapt el \u201edeflorase\u201d, doar, ni\u015fte idei \u00eendr\u0103zne\u0163e, mistice, at\u00e2t doar c\u00e2t era permis de grosolanul ateism \u015ftiin\u0163ific marxist \u00een care ne cufundasem cu to\u0163ii \u015fi din care nu puteam, nici m\u0103car un deget, s\u0103 scoatem afar\u0103, f\u0103r\u0103 riscul de a fi lua\u0163i \u00een r\u0103sp\u0103r \u015fi critica\u0163i drept\u2026 \u201emeditativi transcedentali\u2019 cum au p\u0103\u0163it-o at\u00e2\u0163ia intelectuali.<\/p>\n

* * *
\nCu sau f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163a cititorului \u2013 \u00een tot ce-am scris mai \u00eenainte \u2013 am abordat tangen\u0163ial sau frontal, dilema permanent\u0103 din con\u015ftiin\u0163a omului contemporan de a vrea s\u0103 se implice efectiv \u00eentru utilizarea material\u0103 a ceea ce este \u015fi a ceea ce are (spiritual \u015fi material), sau a nu se implica (prin ab\u0163inere pasiv\u0103, sau prin refuz activ\/premeditat). N-am f\u0103cut acest lucru printr-o succesiune de afirma\u0163ii literar-lineare, formulate \u00een stilul expunerii unor concluzii, abstractizate prin lipsa unor fapte petrecute aievea\u2026 \u015fi aiurea \u00een lume. Am optat pentru relatarea simbolic\u0103 a unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri reale, cu sens fabulistic \u015fi cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte benefice pentru experien\u0163a omeneasc\u0103 de via\u0163\u0103. Dezorganizarea moral\u0103 a lumii de azi \u015fi pasivitatea haotic\u0103 a ob\u015ftii numit\u0103 societate \u2013 nu doar de la noi \u2013 au o cauz\u0103, sau mai multe, \u015fi impun o anume psihanaliz\u0103 colectiv\u0103, pentru o vidanjare complet\u0103 a con\u0163inutului nedemn, care se afl\u0103 \u00een \u201ehaznalele\u201d sub(in)con\u015ftientului omenirii de azi. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 vidanjare \u015fi f\u0103r\u0103 asumarea con\u015ftient\u0103 a acumul\u0103rilor existente \u00een haznaua colectiv\u0103 a omenirii, nu se va putea ie\u015fi din impasul \u00een care, azi, ne face at\u00e2ta pl\u0103cere s\u0103 ne b\u0103l\u0103cim cu to\u0163ii; mari sau mici pe scara social\u0103, de\u015ftep\u0163i sau pro\u015fti, pe scara valorii mintale, s\u0103raci sau boga\u0163i, pe scara acumul\u0103rii de bog\u0103\u0163ii materiale. Recursul la filozofie, din perspectiva nevoii de a solu\u0163iona problemele de mai peste tot din lume, \u00eencinse mai ales \u00een acest secol din care a mai r\u0103mas extrem de pu\u0163in\u2026, ne oblig\u0103 a ne autointeroga: despre dorin\u0163a disperat\u0103 de nemurire: despre \u00eencrederea sau ne\u00eencrederea \u00eentr-un anume\/posibil destin omenesc; despre a\u015fa-zisa victorie a spiritului asupra lui \u00eensu\u015fi (prin ateizare); despre bizareria caracteristicii unice a omului de a fi singura \u201epies\u0103\u201d din regnul v i u de pe lume, care comite acte inutile \u015fi chiar autoagresive, dar \u015fi despre inversul problemei, anume faptul c\u0103 omul, de\u015fi este \u2013 incontestabil \u2013 fiin\u0163\u0103 animalic\u0103 (mamiferic\u0103), este totu\u015fi singurul capabil s\u0103 comit\u0103 acte \u015fi s\u0103 adopte conduite dezinteresate, \u00eentre care pot intra \u015fi cele autod\u0103un\u0103toare; despre un posibil \u015fi dorit a c o r d \u00eentre religie \u015fi filozofie (refuzat \u00eenc\u0103, azi); despre obsesiv-depresiva \u00eentrebare care ne chinuie\u015fte pe foarte mul\u0163i\u2026 \u201edac\u0103\u201d lumea are, sau nu, nevoie de noi (\u201ecum\u201d ar putea s\u0103 aib\u0103 nevoie, nu ne prea intereseaz\u0103!); \u015fi despre \u00eenc\u0103 o mul\u0163ime de astfel de autointerog\u0103ri. A\u015fa cum am mai zis \u015fi alt\u0103dat\u0103, spun \u015fi acum: filozofia nu rezolv\u0103 nimic; ea pune doar \u00eentreb\u0103ri, ne asmute doar asupra dilemelor dar nu ne ofer\u0103 nici o solu\u0163ie operativ\u0103 de ie\u015fire din impas. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 eu consider c\u0103 singurul mod de a ne \u201erecupera\u201d pe noi \u015fi lumea noastr\u0103, din h a o s \u015fi imoralitate este\u2026 vidanjarea pubelelor personale \u015fi a haznalei colective a societ\u0103\u0163ii, de tot ce am comis negativ, f\u0103r\u0103 a medita destul asupra oportunit\u0103\u0163ii ac\u0163iunilor; \u015fi a porni pe calea fireasc\u0103 a toleran\u0163ei reciproce \u015fi a dorin\u0163ei de a participa cu ceva la marea oper\u0103 a tr\u0103irii \u00een ob\u015fte; fiecare cu g\u00e2ndul la ceilal\u0163i, iar to\u0163i la un loc\u2026 cu convingerea c\u0103 fiecare are m\u0103car dreptul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 demn dac\u0103 nu \u015fi un pic mai bine dec\u00e2t simpla\u2026 supravie\u0163uire biologic\u0103. Voi \u00eencheia \u201eadun\u0103tura\u201d mea de g\u00e2nduri \u015fi inten\u0163ii, cu un fragment din\u2026 cine altul dec\u00e2t marele \u015fi eternul idealist care a fost Kant. \u201eOmul nu poate deveni om dec\u00e2t prin educa\u0163ie. El nu este dec\u00e2t ceea ce face \u00een via\u0163\u0103, dup\u0103 ce \u2013 \u015fi dac\u0103 \u2013 a fost educat.
\nTrebuie s\u0103 lu\u0103m bine aminte c\u0103 omul este educat \u00een exclusivitate de oameni, care la r\u00e2ndul \u015fi la vremea lor, au fost educa\u0163i; educa\u0163ia nu este acumulare de cuno\u015ftin\u0163e, ci \u00eensu\u015firea unui stil. De aceea lipsa de disciplin\u0103 \u015fi de cultur\u0103, pe care o observ\u0103m la unii oameni, face din ei ni\u015fte pro\u015fti educatori. Numai dac\u0103 o fiin\u0163\u0103 superioar\u0103 s-ar ocupa de educa\u0163ia noastr\u0103, am vedea ce se poate face din om. Dar cum educa\u0163ia, pe de o parte nu face dec\u00e2t s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe oameni ni\u015fte modalit\u0103\u0163i, \u015fi pe de alt\u0103 parte s\u0103 dezvolte \u00een ei anumite calit\u0103\u0163i, este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 \u015ftim \u00een ce m\u0103sur\u0103 educa\u0163ia depinde de dispozi\u0163iile naturale ale omului\u201d. Ceea ce nu \u015ftia la vremea lui, Kant, noi \u015ftim azi cu certitudine, anume fondul caracterial \u015fi temperamental, primit de om la na\u015ftere pe cartela genetic\u0103. \u00cen func\u0163ie de acest fond, tehnologia educa\u0163ional\u0103 a omului, dar \u015fi cea de instruire informa\u0163ional\u0103, pot fi adaptate scopului ca individul s\u0103 fie destinat\/preg\u0103tit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentre al\u0163ii, f\u0103r\u0103 agresivit\u0103\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 tendin\u0163e de alienare dup\u0103 primele conflicte\/divergen\u0163e interpersonale\u2026, fire\u015fti \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi \u00een anumite limite de duritate. Pentru a\u015fa ceva este necesar \u2013 vital necesar, chiar – elementul volitiv pe care eu l-am plasat la \u00eenceputul opusculului meu: a vrea s\u0103 faci ceva din \u201ecine e\u015fti\u201d \u015fi cu ceea ce \u201eai\u201d, totul unit \u00een dou\u0103 involuntare versuri: \u201e\u00eentre a fi \u015fi a avea\/mai exist\u0103 \u015fi a vrea\u201d . Dar, ce e de f\u0103cut dac\u0103 noi, azi, nu mai vrem s\u0103\u2026 v r e m ? Pentru acelea\u015fi motive revin \u015fi la ultimele dou\u0103 versuri din ceea ce am ales drept moto: \u201e\u00een circuri numai unul e paia\u0163\u0103\/dar oamenii, din jocul lui, nimic nu-nva\u0163\u0103\u201d. Iar p\u00e2n\u0103 nu vom redob\u00e2ndi apetitul de a \u00eenv\u0103\u0163a\u2026 ce trebuie s\u0103 facem, nu doar ce ne place(ca profit \u015fi facilitate), nimic bun nu ne a\u015fteapt\u0103.<\/p>\n

Rm. S\u0103rat
\n8 august 1998<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00ceNTRE A FI \u015eI A AVEA MAI EXIST\u0102 \u015eI A VREA Motto \u2013 Sinceritatea are doar o fa\u0163\u0103 \u00cen circuri<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11138,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11212"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11212"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11212\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11213,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11212\/revisions\/11213"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11138"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11212"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11212"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11212"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}