{"id":11170,"date":"2020-10-06T11:39:58","date_gmt":"2020-10-06T08:39:58","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11170"},"modified":"2020-10-06T11:40:37","modified_gmt":"2020-10-06T08:40:37","slug":"spatii-culturale-nr-68-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11170","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 68 (9)"},"content":{"rendered":"

Gina ZAHARIA<\/strong>
\n\"\"

\u00eentre verde \u0219i amar<\/strong><\/p>\n

dormeau acolo sub ni\u0219te movili\u021be de m\u00e2l
\ncu g\u00e2ndul \u00een b\u0103taia pu\u0219tii ghemui\u021bi \u00eentr-o pagin\u0103 de istorie
\n\u0219i-n c\u00e2ntec de greieri
\ndin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00ee\u0219i aprindeau lum\u00e2n\u0103rile
\napoi le aruncau pe cer habar n-aveau c\u0103 stelele moarte sunt ro\u0219ii
\niar \u00een fiecare sear\u0103
\nun soldat vine s\u0103 le numere
\nnecunoscutul acela \u00ee\u0219i c\u0103rase \u00een rani\u021b\u0103 iubita \u0219i mama \u0219i fra\u021bii
\napoi s-a dus s\u0103 stea l\u00e2ng\u0103 un copac b\u0103tr\u00e2n
\naproape de glorie<\/p>\n

mi s-a spus c\u0103 era fratele tat\u0103lui meu
\nde atunci \u00eel pomenesc \u00een rug\u0103ciunea mea simpl\u0103
\nc\u00e2nd eram mic\u0103 pe masa bunicii st\u0103tea mereu fotografia unui t\u00e2n\u0103r
\nnu putea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce p\u00e2n\u0103 nu-i d\u0103dea \u0219i lui un dumicat
\ndin p\u00e2inea r\u0103mas\u0103 la plecare
\n\u0219i ce dor sf\u00e2\u0219ietor venea din privirea aceea demn\u0103
\ndin care curgeau mir \u0219i lumin\u0103
\namintirea lui \u00eenc\u0103 mai plimba prin piept un r\u00e2u de s\u00e2nge
\n\u0219i o barc\u0103 de salvare
\n\u00eenota printre strig\u0103te de ajutor \u0219i uita cine e \u0219i de ce vine peste el
\npr\u0103p\u0103d cum nu s-a mai mai v\u0103zut<\/p>\n

nu l-am visat niciodat\u0103 dar parc\u0103 l-am z\u0103rit m\u0103sur\u00e2nd Carpa\u021bii
\ndevenise cavaler \u00een templul lui Hristos
\nce mioap\u0103 sunt \u0219i ce bocanci toci\u021bi poart\u0103 eroul la c\u0103p\u0103t\u00e2iul c\u0103ruia
\nni\u0219te crini s\u0103lbatici se ceart\u0103 cu vr\u0103biile
\nmorm\u00e2ntul lui e \u0219i al lor undeva \u00eentre nord \u0219i sud
\n\u00eentre verde \u0219i amar
\nl\u00e2ng\u0103 el o cump\u0103n\u0103 tot umple
\npaharul r\u0103mas acas\u0103
\npaharul de vin din care s-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it pacea
\n\u00een el s-au str\u00e2ns c\u00e2teva grame de p\u0103m\u00e2nt \u0219i cuvintele de r\u0103mas-bun
\ncare m\u00e2ng\u00e2ia p\u0103rul albit de durere al bunicii.<\/p>\n

ei maic\u0103 o auzeam spun\u00e2nd
\nNeculai al meu e \u00een oastea Domnului \u0219i nicio am\u0103r\u0103ciune nu se leag\u0103 de el
\n\u00eei aud vocea \u00een d\u0103ng\u0103nitul clopotului din vale
\n\u0219i parc\u0103 m\u0103 strig\u0103 pe prispa unde l-am petrecut
\np\u00e2n\u0103 s-a f\u0103cut c\u00e2t o g\u0103rg\u0103ri\u021b\u0103
\nlovit\u0103 la picior
\ncu cine s\u0103 te pui
\nofta bunica
\n\u0219i-n bra\u021be \u00eel mai \u021bin uneori
\npare un prunc preg\u0103tit s\u0103 se descurce singur
\ndar de fiecare dat\u0103 merge cu mine la biseric\u0103
\napoi fuge s\u0103-\u0219i deretice casa lui de departe
\ncasa lui cu z\u0103brele de stejari
\nascuns\u0103 \u00eentre ni\u0219te ani g\u00e2rbovi\u021bi<\/p>\n

cine \u0219tie c\u00e2t o fi p\u00e2n\u0103 acolo
\nsunt sigur\u0103 c\u0103 nu se abate din drum
\nda\u2019 ce de somn pe el maic\u0103
\nce de somn otr\u0103vit ce pustiu \u00een satul \u0103la de piatr\u0103
\n\u0219i ce de iarn\u0103 \u00een povestea asta f\u0103r\u0103 p\u00e2rtii f\u0103r\u0103 foc
\ndoar cu o manta uitat\u0103 \u00eentr-un dulap
\ntoate c\u0103m\u0103\u0219ile albe au fost sp\u0103late la r\u00e2u
\nnumai c\u0103ma\u0219a lui a r\u0103mas cu m\u00e2necile ridicate
\n\u00eentr-o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are strivit\u0103
\nacum \u0219tiu de ce trage peste el curcubeul
\ns\u0103 se \u00eenveleasc\u0103 \u00een culorile patriei sale
\n\u0219tiu
\npentru c\u0103 a\u0219a l-am g\u0103sit ultima oar\u0103
\nsub movili\u021ba aceea deportat\u0103 dintr-o parte \u00een alta
\na inimii mele<\/p>\n


\nb\u0103tr\u00e2nul cu ochi verzi<\/strong><\/p>\n

cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 \u0219i b\u0103tr\u00e2nul cu ochi verzi a iubit c\u00e2ndva
\ntrage amintirile \u00een piept odat\u0103 cu fumul de \u021bigar\u0103 apoi le arunc\u0103 \u00een v\u00e2rtejul timpului
\nnu \u0219tiu de unde coboar\u0103 nici dac\u0103 cerul de la fereastra lui
\ne \u00eencruntat
\ndar \u00eel z\u0103resc \u00een fa\u021ba blocului meu pe o banc\u0103 mereu \u00een acela\u0219i loc
\nprivirile sale zg\u00e2rie p\u0103m\u00e2ntul cu at\u00e2ta fine\u021be
\nc\u0103 ame\u021besc iarba
\nle cerne printre razele toamnei \u0219i parc\u0103 le a\u0219az\u0103 \u00eentr-un plic
\nundeva la cap\u0103tul g\u00e2ndului
\ne o cutie po\u0219tal\u0103
\n\u0219i un parfum puternic poate un con de brad \u0219i o oglind\u0103<\/p>\n

peste drum o echip\u0103 de fotbal amestec\u0103 sunete \u0219i cifre
\nun autobuz plimb\u0103 str\u0103zile \u00eentr-un film vechi
\nc\u00e2teva g\u00e2nduri tu\u0219e\u0219c l\u00e2ng\u0103 poarta zilei
\nun cer\u0219etor adoarme peste ele
\ntrecutul clocote\u0219te ca un \u021bipar \u00eentr-o barc\u0103 de salvare
\n\u0219i totu\u0219i b\u0103tr\u00e2nul cu ochi verzi prinde asfin\u021bitul \u00een pumn
\n\u0219i \u00eel duce acas\u0103
\n\u00een urma lui g\u0103rg\u0103ri\u021bele au invadat cerul ca ni\u0219te picuri de mir
\n\u00een candela inimii<\/p>\n

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong><\/p>\n

Biblioteca \u2013 un mister infinit<\/strong>
\nsau Ada Kaleh cea mai recent\u0103 Atlantid\u0103 a C\u0103r\u0163ii<\/strong> *<\/p>\n

Motto:
\n\u201eTot ce-a fost ori o s\u0103 fie,
\n\u00cen prezent le-avem pe toate\u201d<\/em>
\n(EMINESCU)<\/strong><\/p>\n

Nu mi se pare deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare adeziunea estetic\u0103 a scriitorului Constantin SEVERIN la expresionism, doctrin\u0103 aflat\u0103 la confluen\u0163a mai multor curente ira\u0163ionaliste active \u00eenc\u0103 \u00een primele decenii ale secolului XXI: pesimismul schopenhauerian, convergen\u0163a apollinic-dionysiac\u0103 teoretizat\u0103 de Nietzsche, filosofia blagian\u0103 (minus cunoa\u015fterea), curentele oculte (teosofice, steineriene etc.), imanetismul naturalist \u015fi impresionist, psihologismul abisal, diferitele tendin\u0163e neoromantice, realitatea mitico-arhetipal\u0103, transcenden\u0163a (mistic\u0103 ori pseudomistic\u0103), relativismul axiologic conjugat simultan cu o atipic\u0103 apeten\u0163\u0103 pentru absolut, cu o con\u015ftiin\u0163\u0103 apocaliptic\u0103 poten\u0163at\u0103 de disolu\u0163ia spiritual-cultural\u0103 a \u00eentregii omeniri, de tendin\u0163ele de ordonare a haosului \u015fi de comunicare simpatetic\u0103 cu Lumea. Am citit romanul parabol\u0103 Bibliotecarul Infernului, cu pl\u0103cerea estetic\u0103 a bibliocratului autoexilat \u00een Bibliopolisul imaginat de grecul sicilian Diodor \u015fi cu melancolia romantico-expresionist\u0103, concentrat\u0103 de matematicianul Dan Barbilian\/ Ion Barbu \u00een versul; \u201eCa timpul drag surpat \u00een vis\u201d.
\nCu mitul Atlantidei \u00een suflet \u015fi cu nostalgia Rena\u015fterii, C. S., absolventul Cursului de fic\u0163iune al Universit\u0103\u0163ii Iova, SUA, fascinat de sincretismul Artelor \u015fi de cel al \u015etiin\u0163elor, se \u00eenscrie cu acest interogativ \u015fi esoteric roman expresionist al c\u0103ut\u0103rii Absolutului din Om\/ Lume, \u00eentr-o elit\u0103 a scriitorimii rom\u00e2ne\u015fti – Blaga, Vasile Voiculescu, Eminescu, Nichifor Crainic, Cioran, Adrian Maniu, Mircea Eliade etc. – care reconfigureaz\u0103 Istoria ca un joc mental \u00eentre omenire \u015fi Divinitate, iar simultan transfigureaz\u0103 omul metafizic, omul cu un destin transmundan, omul personaj-actant al Lumii ca Teatru, care se refugiaz\u0103 \u00een arhetip, mitologie \u015fi \u00een misticismul diurn, omul \u00een care cre\u015ftinismul \u015fi alte religii tutelare, elocvente \u00een dialogul cu Zeii, \u00ee\u015fi dau m\u00e2na cu p\u0103g\u00e2nismul.
\nCitind, mi-am amintit aproape instantaneu \u2013 acesta este primul merit al c\u0103r\u0163ii-insul\u0103 Bibliotecarul Infernului din ziua de m\u00e2ine \u2013 de ce Cioran reitera sisific ideea c\u0103 \u201eTotul este g\u00e2ndire ce se g\u00e2nde\u015fte pe sine\u201d \u00eentr-un Timp \u201edrag surpat \u00een vis\u201d (I. B.); al doilea merit, la fel de important: Omul a avut \u015fi are un destin transmundan pe care \u00eens\u0103 nu-l con\u015ftientizeaz\u0103 \u015fi nu-l tr\u0103ie\u015fte ca atare; iar al treilea merit, aparent paradoxal, Index librorum prohibitorum a avut de c\u00e2nd Istoria lumii, efectul contrar al Legii interdic\u0163iei, ce ne guverneaz\u0103 vie\u0163ile. C. Severin ne reaminte\u015fte implicit c\u0103 pe frontispiciul Bibliotecii din Alexandria scria cu litere de aur (majuscule): Spitalul Spiritului, dar \u015fi de sfatul-avertisment al lui Platon, Republica, pe care-l voi reaminti \u015fi cititorilor, de\u015fi spa\u0163iul nu-mi prea permite. De ce-l reiterez? Pentru c\u0103 aceast\u0103 sugestie strategic\u0103 de guvernare este permanent compromis\u0103 de ignoran\u0163i: \u201eDac\u0103 ori filosofii nu vor domni \u00een cet\u0103\u0163i, ori cei ce sunt numi\u0163i acum regi \u015fi st\u0103p\u00e2ni nu vor filosofa autentic \u015fi adecvat, \u015fi, dac\u0103 acestea dou\u0103: puterea politic\u0103 \u015fi filosofia n-ar ajunge s\u0103 coincid\u0103 \u015fi dac\u0103 numeroasele firi care acum se \u00eendreapt\u0103 spre vreuna din ele, dar nu \u015fi spre cealalt\u0103, nu vor fi oprite s\u0103 procedeze astfel, nu va \u00eenc\u0103pea contenirea relelor, drag\u0103 Glaucon, pentru cet\u0103\u0163i \u015fi neamul omenesc \u015fi nici aceast\u0103 or\u00e2nduire pe care am parcurs-o cu mintea, nu va deveni vreodat\u0103 posibil\u0103, spre a vedea lumina soarelui\u201d. \u00cen aceste condi\u0163ii (utopice, sus\u0163in cei ce nu cred c\u0103 s-ar putea \u201efilosofa autentic \u015fi adecvat\u201d?) cine de pe Insula P\u0103m\u00e2nt nu ar vrea s\u0103 schimbe celelalte forme de putere \u2013 democra\u0163ia, teocra\u0163ia, noocra\u0163ia, prostcra\u0163ia, gerontocra\u0163ia etc. \u2013 cu bibliocra\u0163ia, fie \u015fi pentru rela\u0163ia de ineren\u0163\u0103 a limbii fa\u0163\u0103 de g\u00e2ndire?
\nConota\u0163iile \u015fi denota\u0163iile termenului de bibliocra\u0163ie \u2013 imanent sugerat \u015fi omniprezent \u00een cele \u015fapte capitole ale romanului: I. Fald; II \u00centoarcere; III. Coad\u0103 de r\u00e2ndunic\u0103; IV. Fluture; V. Ombilic hiperbolic; VI. Ombilic eliptic; VII. Ombilic parabolic – introduse \u00een spa\u0163iul infinit al culturii universale, de acela\u015fi Diodor, grecul asimilat de Sicilia, dar actualizate \u00een cultura autohton\u0103, de Dan Pavel, Bibliopolis, eseu asupra metamorfozelor c\u0103r\u0163ii; (e bine de spus, ast\u0103zi, c\u00e2nd discipolii \u00ee\u015fi uit\u0103 mentorii, c\u0103 eseul a fost scris \u00een amintirea lui Constantin Noica) sunt concentrate \u00een Biblioteca secret\u0103 (de fapt, un loc atemporal), ascuns\u0103 \u00een subteranele Ada Kaleh-ului, sub apele Dun\u0103rii. Ea institu\u0163ionalizeaz\u0103 sacralizeaz\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2ne\u015fte c\u0103r\u0163ile rare. Bibliocratul bolnav \u201ede melancolia nemuritorilor\u201d, cel ce guverneaz\u0103 secretele Infernului subteran din Insula Ada Kaleh, reprezint\u0103 o re\u00eencarnare \u201etextual\u0103\u201d a mai multor filosofii\/ direc\u0163ii convergente de definire a idealului uman. Mitograful Constantin Severin \u00ee\u015fi transfigureaz\u0103 verosimil eroul care se \u00eemboln\u0103ve\u015fte, firesc, dac\u0103 avem \u00een vedere psihologia abisal\u0103, de viciul puterii. Biblioteca, \u201eLumea prins\u0103 \u00eentr-o oglind\u0103!, cum o definea filosoful J. P. Sartre, este, \u00een opinia noastr\u0103, supratema romanului esoteric \u00een care personajul-narator retr\u0103ie\u015fte livresc \u2013 remarcabil\u0103 erudi\u0163ia scriitorului, arta de a fictiviza \u015fi a pune \u00een poveste, dup\u0103 matricea narativ\u0103 din Hanu Ancu\u0163ei, a celor peste 300 de ani din istoria Balcanilor (\u015fi a Insulei Ada Kaleh), istorie corelat\u0103 cu acolada Rena\u015ftere \u2013 cele Dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale \u2013 comunism, postcomunism, transmodernism, durat\u0103 \u00een care drama impasului metafizic \u015fi presentimentul disolu\u0163iei \u00een haos a poten\u0163at civiliza\u0163ia de serie, amurgul nietzscheian al idolilor \u015fi revelarea Infernului din \u201eBibliotecile\u201d secrete ale Lumii. Dar care \u201eBibliotec\u0103 Babel\u201d nu este secret\u0103?
\nInfernul \u201ebibliotecarului\u201d\/ bibliocratului este ve\u015fnicul infern din noi. Revelarea R\u0103ului existen\u0163ial, \u00eentr-o expansiune imposibil de controlat este transpus\u0103 \u00een planul parabolic al romanului, \u00eentr-un scenariu mitic, \u00een care Biblioteca secret\u0103, ascuns\u0103 sub Ada Kaleh \u015fi condamnat\u0103 fatalmente s\u0103 dispar\u0103 prin inundarea Insulei \u2013 metafor\u0103 vie a unei civiliza\u0163ii tradi\u0163ionale de tip arhaic aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 organic\u0103 cu totalitatea primordial\u0103 \u2013 confirm\u0103 teza c\u0103 dominarea, st\u0103p\u00e2nirea sau conducerea lumii, a societ\u0103\u0163ii, a culturii este \u00eenc\u0103 sub puterea bibliocra\u0163iei\/ C\u0103r\u0163ii.
\nScriitorul sucevean Constantin Severin este preocupat de esen\u0163e \u015fi nu de aparen\u0163e, de corela\u0163ia vizibil \u2013 invizibil. Vagul, inefabilul, impresiile vremelnice, interminabilele r\u0103zboaie ale oamenilor cu r\u0103d\u0103cini \u015fi \u00een misteriosul spirit balcanic, dar \u015fi \u00een elanul vital nu fac dec\u00e2t s\u0103 impulsioneze tr\u0103irile interioare, nelini\u015ftea filosofic\u0103 a \u00eentreb\u0103rilor grave asupra existen\u0163ei \u015fi a sensului ei. S\u0103 fi intuit \u015fi profe\u0163it artistul C. Severin \u2013 pictor, poet, romancier, teoretician al fenomenului literar, jurnalist, dar \u015fi colaborator la BBC \u015fi Europa Liber\u0103 etc. \u2013 moartea C\u0103r\u0163ii, moartea bibliocra\u0163iei, pe care o fictivizeaz\u0103 narativiz\u00e2nd-o, ca o alt\u0103 Atlantid\u0103 a C\u0103r\u0163ii\/ Civiliza\u0163ii (scufundarea sub apele Dun\u0103rii a exoticei Insule Ada Kaleh) sub un moto din Empedocles din Agrigent: \u201eDubl\u0103 e na\u015fterea celor ce mor \u015fi dubl\u0103 pieirea\u2026\u201d.
\nBorges, Umberto Eco (nu doar cel din Numele trandafirului), Dante, Boccacio (Decameronul \u2013 o alt\u0103 matrice narativ\u0103 care-i influen\u0163eaz\u0103 nara\u0163iunea, desigur, cu \u201eriscul de a n\u0103rui realul \u00eentr-o insul\u0103 de cuvinte\u201d), Caravaggio, Leonardo da Vinci, \u015etefan Odobleja, Vico, Dante, Dimitrie Cantemir, Ungaretti etc. (pot fi umplute c\u00e2teva pagini cu asemenea nume celebre din istoria lumii) sunt fie semne, fie personaje-idee, fie voci oraculare care poten\u0163eaz\u0103 frica de carte. Romanul borgesian Bibliotecarul Infernului se vrea simultan o Carte a Omului ce se iluzioneaz\u0103 c\u0103 \u00eenvinge Timpul \u2013 care, se \u015ftie de la Aristotel, este o m\u0103rime continu\u0103. Acum intr\u0103\/ este \u00een rela\u0163ie cu ieri, dar \u015fi cu m\u00e2ine. Dac\u0103 \u00een eternitate c\u0103r\u0163ile nu sunt necesare, idealul c\u0103r\u0163ii absolute nu poate fi atins f\u0103r\u0103 subordonarea timpului. Este ceea ce \u00eei reu\u015fe\u015fte lui Constantin Severin, ce actualizeaz\u0103 at\u00e2t fragilitatea material\u0103 a c\u0103r\u0163ii\/ bibliotecii, c\u00e2t \u015fi frica de spirit ce ar putea s\u0103 prefigureze apocalipsa C\u0103r\u0163ii totale.
\nS\u0103 ne reamintim din Cartea Facerii, (11, 4 \u2013 7) mitul Turnului Babel: \u201e\u015fi au mai zis: Haidem! s\u0103 ne zidim o cetate \u015fi un turn al c\u0103rui v\u00e2rf s\u0103 ating\u0103 cerul, \u015fi s\u0103 ne facem un nume, ca s\u0103 nu fim \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i pe toat\u0103 fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. Domnul s-a pogor\u00e2t s\u0103 vad\u0103 cetatea \u015fi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. \u015ei Domnul a zis: Iat\u0103 ei sunt un singur popor, \u015fi to\u0163i au aceea\u015fi limb\u0103; \u015fi iat\u0103 de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar \u00eempiedica s\u0103 fac\u0103 tot ce \u015fi-au pus \u00een g\u00e2nd. Haidem! s\u0103 Ne pogor\u00e2m \u015fi s\u0103 le \u00eencurc\u0103m acolo limba, ca s\u0103 nu-\u015fi mai \u00een\u0163eleag\u0103 vorba unii altora.\u201d Fragilitatea material\u0103 a c\u0103r\u0163ii \u2013 distrugere, uitare etc. \u2013, fie ea benefic\u0103 sau malefic\u0103, i-a impus metamorfoza spre omnipoten\u0163a aproape dumnezeiasc\u0103 a Omului (nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, eroul din Bibliotecarul Infernului se identific\u0103 cu Dumnezeu) care perpetueaz\u0103 fatal frica de spirit \u015fi tendin\u0163a spre Cartea total\u0103, ce se ia pe sine ca referent, de\u015fi cuprinde totul: natura, g\u00e2ndirea, principiul, Divinitatea, cosmosul, dedublarea unitarului \u00een p\u0103r\u0163i contrarii, analiza minu\u0163ioas\u0103 a Eului (Cunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i), transgresarea \u201eeului\u201d reflexiv \u00een afara omului, memoria paradisului pierdut pe care o actualizeaz\u0103 \u00een spiritul C\u0103r\u0163ii lui Thoth \u2013 spa\u0163iul e plin de lumi incluse \u00een alte lumi, una \u00eentr-alta, dar totu\u015fi desp\u0103r\u0163ite de Lege \u2013 fondatorul expresionismului arhetipal, Constantin Severin.
\nRomanul vizeaz\u0103 \u201eesen\u0163ele\u201d lucrurilor \u00een sine, asemenea fenomenologiei husseerliene propune \u00eentoarcerea la lucruri \u015fi la datul vie\u0163ii. Autorul ne propune o imagine a condi\u0163iei omului ca fiin\u0163\u0103 amenin\u0163at\u0103 care \u00ee\u015fi exorcizeaz\u0103 demonii printr-o demonizare a frumosului, printr-un transfer al r\u0103ului pe planul inocent al poeticului narativizat. Totul sub emblema unui \u201eamurg al umanit\u0103\u0163ii\u201d ce confirm\u0103 desacralizarea lumii. Sub mitografia \u201ebibliotecarului imperfect\u201d, C. S. \u00ee\u015fi propune s\u0103 dema\u015fte tot ce este gol de sens, lipsit de spiritualitate, dar \u015fi lipsit de o leg\u0103tur\u0103 organic\u0103 cu totalitatea primordial\u0103. Singur\u0103tatea con\u015ftiin\u0163ei nefericite \u00een fatalitatea izol\u0103rii ei \u00eentr-o lume-\u00eenchisoare \u00een care, cum spunea Karl Krauss, este de preferat s\u0103 fii singur \u00een celula ta \u015fi s\u0103 crezi \u00een puterea g\u00e2ndului: \u201eIni\u0163ia\u0163ii spun c\u0103 orice g\u00e2nd are greutate, form\u0103, m\u0103rime, culoare, calitate \u015fi putere. G\u00e2ndurile (care sunt \u00een esen\u0163\u0103 vibra\u0163ii, sunete mute) ne controleaz\u0103 via\u0163a, ne modeleaz\u0103 caracterul, ne ghideaz\u0103 destinul \u015fi pot afecta pozitiv sau negativ persoanele apropiate\u201d, crede Nemuritorul configurat borgesian, de autorul expresionist n\u0103scut cu nostalgia oamenilor ne\u00eentrupa\u0163i, oameni-forme ale g\u00e2ndirii ce comunicau telepatic, locuiau mitica Atlantid\u0103 \u015fi recuno\u015fteau arhetipurile: Adev\u0103rul, Dreptatea, Frumuse\u0163ea, Binele etc.
\nViziunea nietszchean\u0103 asupra Naturii asigur\u0103 scriiturii obiectivitatea necesar\u0103 (a\u015fa se explic\u0103 receptarea zolist\u0103 a viciilor \u015fi instinctualit\u0103\u0163ilor de tot felul). Reamintim pentru cititorului neini\u0163iat, opinia filosofului german: \u201enatura este amoral\u0103, deoarece tot ce exist\u0103 este drept \u015fi nedrept, \u00een ambele situa\u0163ii, la fel de \u00eendrept\u0103\u0163it\u201d. Miracolul na\u015fterii \u015fi al ac\u0163iunii personajelor, unicitatea acestora, \u00eenc\u00e2t \u201enimeni nu este la fel ca nimeni care a tr\u0103it, tr\u0103ie\u015fte sau va tr\u0103i\u201d (Hannah Arendt). Trecutul, de\u015fi \u00eenvelit \u00een ambalajul prezentului, nu determin\u0103 viitorul, pentru c\u0103 fiecare na\u015ftere aduce cu sine posibilitatea de a schimba lumea. Dac\u0103 cititorul are r\u0103bdarea benedictin\u0103 pe care o cere Bibliotecarul Infernului, va remarca c\u0103 fiecare personaj \u2013 principal, secundar, absent, colectiv etc. \u2013 schimb\u0103 \u00eentr-un fel lumea \u00een care s-a n\u0103scut, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 pun\u0103 \u00een spiritul lui Platon, \u00een armonie cele trei elemente ce alc\u0103tuiesc fiin\u0163a uman\u0103: ra\u0163iunea, spiritul \u015fi dorin\u0163a.
\nOmul transfigurat br\u00e2ncu\u015fiano-borgesian de C. S. este parte a unui flux energetic a c\u0103rui natur\u0103 este crea\u0163ia permanent\u0103, omul ce con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 nu are acces la perceperea lucrurilor a\u015fa cum sunt (\u201elucrurilor ca atare\u201d, \u00een limbajul lui Kant). Adev\u0103rata reu\u015fit\u0103 a \u201ec\u0103r\u0163ii de nisip\u201d (re)scris\u0103 de Constantin Severin nu este redescoperirea universului livresc transfigurat, ci trezirea \u201eSpiritului\u201d, descoperirea \u201epropriei min\u0163i\u201d. Admirabil\u0103 mi se pare la artistul Constantin Severin, capacitatea de anihilare a sinelui \u015fi reu\u015fita rezolv\u0103rii rela\u0163iei Voin\u0163\u0103 (parte din fiin\u0163a uman\u0103) \u2013 Bine (transcendent, universal). \u00centr-o Poveste \u00een care mijloacele pot scuza scopul final (Machiavelli), iar sclavia s-a modernizat \u015fi este mai sofisticat\u0103 ca oric\u00e2nd, func\u0163ia memoriei este mai important\u0103 dec\u00e2t utilitarismul, asem\u0103narea \u015fi predictibilitatea \u00een care credem \u00een mod curent.
\nVedem \u00een romanul \u201eBibliotecarul\u2026\u201d o variant\u0103 postmodern\u0103 a c\u0103r\u0163ii lui Giambatista Vico, Scienza nuova (1725) \u00een care p\u0103rintele spiritual al romantismului vede \u00een Istorie o cucerire prometeic\u0103 a omenescului probat\u0103 de succesiunea celor \u201etrei feluri de naturi\u201d: natura poetic\u0103 (viguroas\u0103, dar puternic \u00een\u015felat\u0103 de imagina\u0163ie), natura eroic\u0103 (c\u00e2nd omul este asemenea zeilor) \u015fi natura omeneasc\u0103 (unde cu \u201emult\u0103 minte\u201d se accept\u0103 legile con\u015ftiin\u0163ei, ale ra\u0163iunii \u015fi ale datoriei. Este aceea\u015fi rela\u0163ie dintre creator \u015fi istorie pe care o rezolv\u0103 \u00een plan metafizic, Eminescu \u00een Geniu pustiu. Durata, bergsonian vorbind, \u00eenseamn\u0103 inventare, creare a formelor, elaborare continu\u0103 a noului absolut, doar urm\u00e2nd fluiditatea cauzei. Ei bine, aceast\u0103 fluiditate (acel \u201eceva fluid\u201d) o surprinde \u015fi o intuie\u015fte foarte artistico-filosofic Constantin Severin.
\nCapitolele V. VI, VII, care implic\u0103 motivul Omphalosului, \u00eentr-o poetic\u0103 matematic\u0103 cele \u201etrei feluri de naturi\u201d teoretizate de Vico, \u00eenc\u00e2t ne aminte\u015fte de Solomon Marcus, \u015fi face din Ada Kaleh, Centrul Lumii, buricul nemuritorului, concentrarea spiritual\u0103 a rom\u00e2nismului conjugat cu spiritul balcanismului \u015fi al occidentului contaminat de orientalism \u015fi de religiile adiacente. Ombilicul (hiperbolic, eliptic \u015fi parabolic) descinde din \u201eombilicul Increatului\u201d (Rig-Veda).
\n\u00cen viziunea romantico-expresionist\u0103 a Autorului, Ada Kaleh este punctul central \u00een care se unific\u0103 prin Bibliotec\u0103, dimensiunile spa\u0163iale \u015fi temporale ale umanului, punctul de \u00eentoarcere la origine, urma axei lumii, centrul energiilor transformatoare emanate din Biblioteca Diavolului, dar \u015fi din Cartea Binelui\/ ra\u0163ional\u0103 cu r\u0103d\u0103cini \u00een Omphalosul din Delfi situat pe locul unde Apollo ar fi ucis \u015farpele Python. \u00cen acest caz, Bibliotecarul\/ Nemuritorul ar simboliza puterea vital\u0103 care st\u0103p\u00e2ne\u015fte for\u0163ele oarbe \u015fi monstruoase ale haosului. De ce totu\u015fi aceast\u0103 reglare ra\u0163ional\u0103 a vie\u0163ii nu se rezolv\u0103 dec\u00e2t prin dispari\u0163ia (ne)\u015ftiut\u0103 a \u201einfernului\u201d ( = nev\u0103zutul din c\u0103r\u0163i\/ Bibliopolis) creat de umanitate.
\n\u00cen tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103, Infernul \u00eenseamn\u0103 at\u00e2t absen\u0163a vie\u0163ii, c\u00e2t \u015fi a lui Dumnezeu, \u00eenseamn\u0103 esen\u0163a intim\u0103 a p\u0103catului capital, pedeapsa, vina tragic\u0103, adic\u0103 e\u015fecul total, definitiv, ireparabil al unei existen\u0163e umane. Seduc\u0163ia exercitat\u0103 asupra lui Severin de infinitul interdic\u0163iilor \u015fi de (im)perfec\u0163iunea Infernului Bibliotecii reconfirm\u0103 teza lui Borges din nelini\u015ftitoarea descriere a C\u0103r\u0163ii de nisip, unde, \u201edac\u0103 spa\u0163iul este infinit, ne afl\u0103m \u00een oricare punct al spa\u0163iului; dac\u0103 timpul este infinit ne afl\u0103m \u00een oricare punct al timpului\u201d\u2026
\nVorba poetului: sf\u00e2nt este doar \u00eenceputul! Rog cititorul s\u0103 observe a\u015fa-zisa poetic\u0103 a \u00eenceputului continuu. Nici o pagin\u0103 a romanului Bibliotecarul Infernului \u201enu e cea dint\u00e2i; nici cea din urm\u0103\u201d. Cum spunea scriitorul argentinian, nu \u015ftii \u201ede ce sunt numerotate \u00een modul acesta arbitrar. Poate pentru a da de \u00een\u0163eles c\u0103 termenii unei serii infinite admit orice num\u0103r.\u201d
\nNum\u0103rul s\u0103 fie fiin\u0163a oric\u0103rei c\u0103r\u0163i aflat\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eentr-o Bibliotec\u0103 predestinat\u0103 s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 precum Insula Ada Kaleh\u2026? Accesul la logos este interzis, las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 scriitorul sucevean, din moment ce totul este \u015fi r\u0103m\u00e2ne secret, ascuns \u015fi inefabil. Vezi \u015fi aceast\u0103 Atlantid\u0103 a c\u0103r\u0163ii, \u00een care cititorul ini\u0163iat \u00ee\u015fi poate c\u0103uta fiin\u0163a vie\u0163ii \u015fi s\u00e2mburele atemporal din memoria paradisului pierdut.<\/p>\n

*Constantin SEVERIN<\/strong>, BIBLIOTECARUL INFERNULUI<\/em>, roman, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 Educa\u0163ional, 2019, Ia\u015fi<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gina ZAHARIA \u00eentre verde \u0219i amar dormeau acolo sub ni\u0219te movili\u021be de m\u00e2l cu g\u00e2ndul \u00een b\u0103taia pu\u0219tii ghemui\u021bi \u00eentr-o<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11170"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11170"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11170\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11173,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11170\/revisions\/11173"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11170"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11170"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11170"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}