{"id":10969,"date":"2020-09-27T22:23:52","date_gmt":"2020-09-27T19:23:52","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10969"},"modified":"2020-09-27T22:23:52","modified_gmt":"2020-09-27T19:23:52","slug":"de-ai-nostri-razvan-theo-chirac-italia-note-de-calatorie-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10969","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – R\u0103zvan Theo Chirac – Italia. Note de c\u0103l\u0103torie (7)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Pe str\u0103zile anticei Siracuse, mi-am amintit de Platon, tr\u0103itor pentru o vreme \u00een Grecia Mare, unde a fost chemat ca un fel de organizator social \u0219i politic. Ajuns rob \u0219i sc\u0103pat de moarte ca prin urechile acului, cuget\u0103torul se-ntoarce \u00een patrie \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 sistematic problema statului, privit drept cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de via\u021b\u0103 social\u0103. Dezgustat de cele ce se \u00eent\u00e2mplau la Atena, Sparta, Corint ori Teba, dominate de nesf\u00e2r\u0219ite intrigi \u0219i ciocniri, ademenit de cele v\u0103zute \u00een Magna Graecia, unde societ\u0103\u021bile pitagoreice erau la mare cinste, filosoful pl\u0103nuie\u0219te un \u00eendreptar social \u0219i politic care s\u0103 anuleze despotismul tiranilor, \u0219arlatania demagogilor, ostracizarea celor merituo\u0219i \u0219i alte nedrept\u0103\u021bi. De aici a ie\u0219it \u201eRepublica\u201d sa.
\n\u00centr-un muzeu siracusan am v\u0103zut c\u00e2teva opere clasice mutilate care mi-au amintit c\u0103 \u00een perioada romantismului, fragmentarea devenea o virtute. Venus pudica este pudic\u0103 doar pe jum\u0103tate pentru c\u0103 bra\u021bul cu care odinioar\u0103 \u00ee\u0219i acoperea s\u00e2nii nu mai e la locul lui, iar capul retezat \u00een diagonal\u0103 al lui Caligula arat\u0103 privitorului ce \u00eensemna \u00een epoc\u0103 damnatio memoriae, adic\u0103 \u00eencercarea de a \u0219terge din amintire imaginea unui personaj ilustru. Interesul pentru degradare \u0219i mutil\u0103ri a sporit la finele veacului XVIII, datorit\u0103 gustului pentru pitoresc \u0219i autenticitate. Se credea c\u0103 o sculptur\u0103 de marmur\u0103 mutilat\u0103 provoac\u0103 o mare emo\u021bie, c\u0103 este mai mult dec\u00e2t legat\u0103 de pierduta perfec\u021biune a formei sale. Arti\u0219tii epocii romantice au \u00eentregit prin desen ori pictur\u0103 astfel de sculpturi ajunse la noi incomplete. Ini\u021bial, lordul Elgin dorea ca sculpturile de pe Acropole s\u0103 fie trimise la Roma \u0219i restaurate. A renun\u021bat la idee dup\u0103 ce cunosc\u0103torii au ar\u0103tat c\u0103 execu\u021bia ar fi fost inferioar\u0103 artei originale \u0219i o surs\u0103 de disput\u0103 \u00eentre arti\u0219ti. Ca s\u0103 fie apreciate, antichit\u0103\u021bile nu mai aveau nevoie de renovare. \u201eNu basoreliefurile \u0219terse de vreme sau statuetele sunt cele pe care le prefer\u0103m ca atare\u201d, explic\u0103 Malraux, \u201eci sentimentul vital pe care \u00eel \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc, din dovezile luptei lor cu Timpul\u201d.
\nEvenimentele trecutului sunt mai \u00eendep\u0103rtate de sim\u021burile noastre dec\u00e2t lumina celor mai \u00eendep\u0103rtate stele care, prin intermediul telescoapelor, ajunge p\u00e2n\u0103 la noi. Facem efortul de a vizita locuri \u00eendep\u0103rtate geografic \u0219i odat\u0103 ajun\u0219i acolo realiz\u0103m c\u0103 trecutul este dincolo de atingerea noastr\u0103. <\/p>\n


\nAGRIGENTO \u2013 NU TOT CE SE CLATIN\u0102 SE PR\u0102BU\u0218E\u0218TE<\/strong><\/p>\n

Pe t\u0103r\u00e2m italic, idila cu arheologia s-a-nfiripat \u00een Toscana \u0219i \u00een Campania, c\u00e2nd am v\u0103zut relicve etrusce \u0219i romane. Nu m\u0103 aflasem \u00eens\u0103 niciodat\u0103 \u00een fa\u021ba unor ruine grece\u0219ti. La Agrigento, \u201ecel mai frumos dintre ora\u0219ele muritoare\u201d, unde grecii au construit de parc\u0103 s-ar fi crezut nemuritori, \u00eenaintea templului \u00eenchinat Concordiei, elegant, armonios \u0219i solemn, m-am sim\u021bit ca un barbar strivit de m\u0103re\u021bia arhitecturii dorice. Ordin pe care Octavian Paler \u00eel asocia cu masculinitatea \u0219i virilitatea: \u201eacest p\u0103m\u00e2nt cu nume matern e foarte b\u0103rb\u0103tesc \u00een r\u0103t\u0103cirile, p\u0103catele \u0219i nostalgiile lui\u201d. Cu adev\u0103rat, coloanele erecte, cu sau f\u0103r\u0103 capitel, transmit ideea de putere, sfid\u00e2nd de mii de ani gravita\u021bia. \u00cen preajma ruinelor, pe fundalul Mediteranei, \u00een peisajul aspru, urm\u0103rind cum un localnic \u00ee\u0219i ara lini\u0219tit p\u0103m\u00e2ntul, g\u00e2ndul m-a dus la vremurile c\u00e2nd grecii au debarcat pe coast\u0103, la tiranii de odinioar\u0103 \u0219i la Dedal, cretanul despre care legenda spune c\u0103 a \u00een\u0103l\u021bat nenum\u0103rate temple. \u00cen Valle dei Templi, ruinele vin din veacul al V-lea \u00ee.Hr., supranumit \u201ede aur\u201d pentru c\u0103 atunci glasul voin\u021bei de pace al grecilor s-a f\u0103cut auzit \u00een \u00eentregul bazin mediteraneean. Din templul lui Zeus, cel mai mare templu grecesc din lume, n-a mai r\u0103mas dec\u00e2t o \u00eengr\u0103m\u0103dire de tamburi de coloan\u0103, fragmente de arhitrav\u0103 \u0219i de capiteluri, telamoni. Dimensiunile autoritare impresioneaz\u0103 \u0219i-n ziua de azi, pelerinul con\u0219tientiz\u00e2nd c\u0103 Sicilia n-a fost nici pe departe o colonie a artei eline, ci un al doilea loc de maxim\u0103 \u00eenflorire a acesteia. Printr-un efort unanim, stimulat de m\u00e2ndrie \u0219i pasiune, grecii au pus um\u0103rul la crearea unei civiliza\u021bii a frumosului. Peste milenii, versurile lui Sofocle se aud \u0219optit printre coloanele robuste ale Akragasului de odinioar\u0103: \u201eExist\u0103 multe miracole-n lume \/ Dar cel mai mare-ntre toate e Omul\u201d.
\nFascinantele ruine grece\u0219ti din Sicilia sunt, cu excep\u021bia Atenei, mai numeroase dec\u00e2t cele din Grecia. \u00cen Valle dei Templi, printre migdali, ro\u0219covi \u0219i cactu\u0219i, coloanele ce sus\u021bin pe ici pe colo buc\u0103\u021bi de arhitrav\u0103 sfideaz\u0103 de at\u00e2ta amar de vreme cutremurele, fanatismul religios \u0219i nevoia de materiale de construc\u021bie. \u00cen ciuda decrepitudinii, d\u0103inuie, \u00eent\u0103rind spusele unui filozof cum c\u0103 nu tot ce se clatin\u0103 se pr\u0103bu\u0219e\u0219te.
\n\u201eIat\u0103 templul miraculos, numit al Concordiei, aproape intact, cu toate coloanele, frontoanele \u0219i sc\u0103rile sale, solemn, plin de gra\u021bie, de for\u021b\u0103 \u0219i de frumuse\u021be, \u00een magnifica sa structur\u0103 doric\u0103…\u201d. Astfel descrie Giuseppe Longo cel mai faimos templu din Sicilia. Denumirea \u00eendeob\u0219te cunoscut\u0103 i se datoreaz\u0103 lui Tommaso Fazello care \u00een secolul al XVI-lea a g\u0103sit la fa\u021ba locului o inscrip\u021bie latin\u0103 ce cuprindea cuv\u00e2ntul \u201econcordia\u201d…
\nAzi, imaginea ce se-nf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 c\u0103l\u0103torului e diferit\u0103 de epoca antic\u0103, nuan\u021ba aurie a pietrei, un calcar cochilifer, fiind departe de templul acoperit cu ipsos alb pur, cu excep\u021bia frizei \u0219i timpanului, colorate \u00een ro\u0219u \u0219i albastru. Ipotezele cromatice avansate de exper\u021bi \u00een urma restaur\u0103rilor sunt neb\u0103nuite. Pop-art avant la lettre! \u0218i nu este doar apanajul acestui templu sicilian. Toate templele grece\u0219ti erau a\u0219a. Voind s\u0103-\u0219i arate puterea \u0219i s\u0103 sfideze Siracusa, locuitorii Akragasului (azi Agrigento) au ridicat mai bine de zece temple \u00een decursul veacului V, \u00ee.Hr.
\nNorocul templului a fost preschimbarea \u00een biseric\u0103 veacul al VI-lea. Gra\u021bie acesteia, structura a fost ferit\u0103 de transformarea \u00een carier\u0103 de piatr\u0103, cum s-a \u00eent\u00e2mplat de obicei \u00een Evul Mediu. Conversia a dus la modific\u0103ri precum orientarea \u00een direc\u021bia opus\u0103, bisericile av\u00e2nd intrarea spre apus, iar templele spre r\u0103s\u0103rit. A fost demolat zidul din fundul cellei pentru a asigura accesul \u00een naos, iar spa\u021biile dintre coloane au fost \u00eenchise cu un perete, cum se poate observa la domul din Siracusa, rezultat \u0219i el \u00een urma transform\u0103rii unui templu grec. Abia \u00een secolul XVIII, construc\u021bia \u00ee\u0219i recap\u0103t\u0103 aspectul ini\u021bial, nemaifiind folosit\u0103 pentru oficierea slujbelor religioase. Templul Concordiei devine o etap\u0103 obligatorie pentru cei ce voiajau \u00een Grand Tour, pictorii \u0219i gravorii \u00eentrec\u00e2ndu-se s\u0103-i surprind\u0103 frumuse\u021bea. La jum\u0103tatea secolului este vizitat de legendarul teoretician al neoclasicismului, Johann Winckelmann. Goethe \u00eel viziteaz\u0103 \u0219i el \u00eentr-o prim\u0103var\u0103 de apus de secol… Se extaziaz\u0103 \u00een fa\u021ba unuia dintre cele trei temple ale lumii grece\u0219ti r\u0103mase \u00een picioare (al\u0103turi de cel al lui Theseion din Atena \u0219i cel al lui Poseidon din Paestum). Alte temple, aparent intacte, cum ar fi cel de la Selinunte, au fost de fapt asamblate cu propriile pietre, procedeu numit \u201eanastylosis\u201d.
\n\u00cen fa\u021ba ruinei Concordiei, o sculptur\u0103 de Igor Mitoraj. Icar se afl\u0103 pr\u0103bu\u0219it (\u0219i) aici, \u00een Sicilia, de\u0219i a c\u0103zut \u0219i a murit lovindu-se de st\u00e2nci departe, \u00een Marea Egee. Are chipul clasic modelat \u00een metal, sculptura fiind una modern\u0103, a\u0219ezat\u0103 aici la mii de ani dup\u0103 grecii ce construiau ora\u0219e, supuneau natura \u0219i popoare str\u0103ine, fondau colonii, cultivau corpul \u0219i spiritul. De cum l-am z\u0103rit, g\u00e2ndul m-a dus la eseurile lui Octavian Paler, reunite sub titlul \u201eRuga\u021bi-v\u0103 s\u0103 nu v\u0103 creasc\u0103 aripi\u201d. Pentru scriitorul \u00eemp\u0103timit de miturile antice, Icar se pr\u0103bu\u0219e\u0219te \u00eentr-o indiferen\u021b\u0103 general\u0103, revel\u00e2nd lipsa de compasiune a semenilor, imagine \u00eent\u0103rit\u0103 de un tablou al lui Bruegel. \u00centr-o lume pragmatic\u0103, mul\u021bi se \u00eentreab\u0103 cine a fost Icar, acest vis\u0103tor naiv care a for\u021bat limitele, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se autodep\u0103\u0219easc\u0103. Excesul de zel, graba \u0219i lipsa experien\u021bei i-au ucis visul. Clipa de fa\u021b\u0103 ne-a dezv\u0103\u021bat s\u0103 vis\u0103m, socotind probabil c\u0103 Icar trebuia s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru nebunia lui. Ne vedem lini\u0219ti\u021bi de treab\u0103, \u00eentocmai ca personajele din pictura lui Bruegel, nep\u0103s\u0103tori la tragedie. Pu\u021bini sunt cei care, precum Vlahu\u021b\u0103, se-ntreab\u0103 \u201eUnde ni sunt vis\u0103torii?\u201d.<\/p>\n


\nPALERMO<\/strong><\/p>\n

Ca \u0219i Neapole, Palermo are o pozi\u021bie geografic\u0103 pitoreasc\u0103, un golf \u00een extremitatea de nord-vest a Siciliei, \u00eentre dou\u0103 promontorii \u2013 Gallo la nord-vest \u0219i Zafferano la est. Este priveli\u0219tea care l-a \u00eent\u00e2mpinat pe Goethe \u00eentr-o prim\u0103var\u0103, cu mai bine de dou\u0103 veacuri \u00een urm\u0103, navig\u00e2nd pe Marea Tirenian\u0103. I-a pl\u0103cut valea roditoare, acoperit\u0103 cu argil\u0103 ro\u0219ie, dominat\u0103 de Monte Pellegrino \u0219i Monte Catalfano, numit\u0103 Conca d’Oro (Scoica de aur).
\n\u00cen ceea ce m\u0103 prive\u0219te am abordat ora\u0219ul pe uscat, dup\u0103 ce am str\u0103b\u0103tut insula pe autostrada dintre Catania \u0219i Palermo. Pe Via Maqueda, deschis\u0103 acum mai bine de 400 de ani, am z\u0103bovit \u00een preajma unei biserici medievale ce p\u0103streaz\u0103 pe ici pe colo influen\u021be arhitecturale arabe, semn c\u0103 ora\u0219ul a fost sub st\u0103p\u00e2nirea sarazinilor care l-au botezat Balarm. Ferestrele dantelate \u0219i trei cupole ro\u0219ii, ca ni\u0219te s\u00e2ni de adolescent\u0103, se profilau pe cerul mediteraneean f\u0103r\u0103 pat\u0103, st\u00e2rnind admira\u021bia unor turi\u0219ti din extremul orient. Doar c\u00e2\u021biva pa\u0219i mi-au fost necesari pentru a trece dintr-o geografie a Evului Mediu \u00eentr-una baroc\u0103, a Pie\u021bei Pretoria, unde m-am ru\u0219inat \u00een fa\u021ba f\u00e2nt\u00e2nii de secol XVI, cu personaje despuiate, provocatoare de scandal la data c\u00e2nd au fost amplasate. S\u0103 fi fost insularii mai pudici dec\u00e2t toscanii, cei c\u0103rora le era destinat\u0103 ini\u021bial f\u00e2nt\u00e2na proiectat\u0103 de Camilliani pentru o vil\u0103 din Floren\u021ba? Azi, epoca scandalurilor a trecut, toat\u0103 lumea se bucur\u0103 de istoria expus\u0103 la soare \u0219i de agita\u021bia str\u0103zii, Palermo fiind un ora\u0219 dezinvolt \u0219i capricios, cu parfum oriental \u0219i romantic. \u201eLa Palermo, ca \u0219i la Napoli, strada \u00eenseamn\u0103, mai ales, pl\u0103cerea de a lua parte, ca actor sau ca simplu spectator, la un spectacol\u201d, spune Octavian Paler. Am tr\u0103it din plin aceast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00eentr-o s\u00e2mb\u0103t\u0103 sear\u0103, pe Via Maqueda, \u00eentre Quattro Canti \u0219i Piazza Verdi, al\u0103tur\u00e2ndu-m\u0103 palermitanilor. Era final de aprilie, vremea bl\u00e2nd\u0103, iar lumea gusta passeggiatta de dinaintea unei zile libere. Din loc \u00een loc, saltimbanci, arti\u0219ti plastici de ocazie ori muzican\u021bi colorau atmosfera, gesticula\u021biile \u0219i adjectivele fiind la ordinea zilei. Dup\u0103 ce am admirat fa\u021bada neoclasic\u0103 a Teatrului Massimo, prea sobr\u0103 pentru un ambient at\u00e2t de vesel, m-am \u00eentors \u00een inima cet\u0103\u021bii, la r\u0103scrucea dintre Via Maqueda \u0219i Corso Vittorio Emanuele, unde cl\u0103dirile au col\u021burile te\u0219ite, rotunjite, bogat ornamentate cu sculpturi ale regilor spanioli ai Siciliei \u0219i ale sfintelor patroane ale ora\u0219ului; este cel dint\u00e2i semn al barocului insular. Dou\u0103 americance m-au rugat s\u0103 le imortalizez cu un Kodak analog, cu armare manual\u0103, \u00een fa\u021ba unei astfel de fa\u021bade, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eencadrez c\u00e2t mai mult. M-am str\u0103duit s\u0103 le fac pe plac, de\u0219i aparatul era destul de limitat din acest punct de vedere.
\nPalazzo dei Normanni este locul de unde de sute de ani sunt conduse destinele ora\u0219ului \u0219i ale insulei. Normanzii au p\u0103strat castelul ridicat de arabi prin veacul al IX-lea, l-au m\u0103rit \u0219i \u00eenfrumuse\u021bat. Perla re\u0219edin\u021bei este Capela Palatin\u0103, un triumf al mozaicurilor \u0219i marmurelor pre\u021bioase, o bazilic\u0103 cu trei nave absidale, cu coloane de granit cu capiteluri corintice \u0219i arcuri gotice abia schi\u021bate. Tavanul din lemn cu \u201estalactite\u201d \u0219i alveole mi-a reamintit islamul. E un sincretism artistic armonios, o sintez\u0103 a unor geografii variate, din Occident, Orient \u0219i spa\u021biul meridional. Aceea\u0219i \u00eempletire a culturilor am reg\u0103sit-o la Monreale, \u00een catedrala \u0219i m\u0103n\u0103stirea benedictin\u0103. Mozaicurile sunt opera unor artizani proveni\u021bi din Orient sau din Vene\u021bia. Se deta\u0219eaz\u0103, \u00een absida mare, chipul m\u00e2ntuitorului. Imaginea-l reprezint\u0103 pe Hristos \u00een timp ce d\u0103 binecuv\u00e2ntarea, cu Evanghelia deschis\u0103: Io sono la luce del Mondo. Chi segue me non camminer\u00e0 nelle tenebre (Eu sunt lumina lumii. Cine se-ncrede \u00een mine nu va r\u0103t\u0103ci \u00een \u00eentuneric). Am dorit s\u0103 v\u0103d \u0219i curtea interioar\u0103 a m\u0103n\u0103stirii \u2013 chiostro. Construit din porunca lui Gugliemo al II-lea, \u00een acela\u0219i timp cu Catedrala din Monreale, chiostro-ul este una dintre cele mai frumoase bijuterii ale arhitecturii \u0219i sculpturii romanice existente \u00een Sicilia. Pre\u021bioas\u0103 \u0219i evocatoare este alternan\u021ba de coloane netede \u0219i decorate cu capiteluri sculptate cu deosebit\u0103 m\u0103iestrie. Acesta este un spa\u021biu al lini\u0219tii \u0219i al reflec\u021biei, al introspec\u021biei \u0219i al rug\u0103ciunii. Din p\u0103cate, cearta tipic sicilian\u0103 a dou\u0103 angajate de la intrare r\u0103suna \u00een incint\u0103, sl\u0103bindu-mi concentrarea \u0219i spulber\u00e2ndu-mi orice urm\u0103 de meditare. M-am mul\u021bumit cu matematica celor peste dou\u0103 sute de coloane ce-nchid curtea p\u0103trat\u0103, minu\u021bios decorate cu arabescuri \u0219i mozaic. La ie\u0219ire, \u00een drum spre autobuz, privirea a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at Conca d’Oro \u0219i Golfo di Palermo, p\u0103m\u00e2nt ce-i va fi fascinat pe fenicieni, fondatorii ora\u0219ul. Aveam s\u0103 ajung la mare pe acela\u0219i Corso Vittorio Emanuele (fost\u0103 Cassaro \u2013 el Kasr \/\u201ecastelul\u201d) la debarcaderul dominat de Monte Pellegrino: \u201eSt\u00e2ncile sunt absolut goale; niciun arbore, nicio tuf\u0103 nu cre\u0219te pe ele; de-abia dac\u0103 p\u0103r\u021bile plane sunt acoperite pu\u021bin cu iarb\u0103 \u0219i cu mu\u0219chi\u201d (Goethe, aprilie 1787). Aici au fost descoperite osemintele Sfintei Rozalia, ocrotitoarea ora\u0219ului.
\nAcela\u0219i Goethe spunea c\u0103 f\u0103r\u0103 Sicilia, Italia nu las\u0103 \u00een suflet nicio urm\u0103. Palermo, Cuore della Sicilia, las\u0103 urme \u00een inima oric\u0103rui vizitator. Frenetic \u0219i complicat, respir\u00e2nd o atmosfer\u0103 multicultural\u0103, str\u0103b\u0103tut de tr\u0103suri amintind de tipicele carozelle pictate (pentru uzul turi\u0219tilor, desigur), povestit de extroverti\u021bi, ora\u0219ul te urm\u0103re\u0219te indiscret prin ochii m\u0103\u0219tilor baroce, r\u00e2njind grosolan de sub balcoanele opulente, uimitoare prin diversitatea \u0219i expresivitatea lor. Te privesc sarcastic, hilar, persiflant ori crud, \u00een func\u021bie de locul \u00een care te afli \u0219i de fantezia celui ce le-a imaginat. \u00cen acest decor teatral, \u00ee\u021bi continui drumul vegheat de gorgona sicilian\u0103, emblema p\u0103m\u00e2ntului \u00eenconjurat de ape, cu trei picioare care alearg\u0103, ca o mori\u0219c\u0103, mai \u00eencet ori mai repede, neobosite, spre alte destina\u021bii, \u00een alte col\u021buri ale insulei, acolo unde te a\u0219teapt\u0103 alte m\u0103\u0219ti pe care s\u0103 le prive\u0219ti \u0219i care s\u0103 te priveasc\u0103. <\/p>\n


\nCuv\u00e2nt c\u0103tre cititor <\/strong> <\/p>\n

C\u0103l\u0103toresc rar. Iar c\u00e2nd o fac nu stau mai mult de c\u00e2teva zile. \u00cemi place s\u0103 merg \u00een locuri cu istorie, am sl\u0103biciunea relicvelor, a ruinelor, a miturilor, a parabolelor. \u201eTrecutul \u00eemi aduce mul\u021bumire…\u201d spune Michelangelo \u00een \u201eRime\u201d. Re\u00eentors acas\u0103, rememorez cu satisfac\u021bie experien\u021bele tr\u0103ite, reflect\u00e2nd la emo\u021biile voiajului. Retrograd din fire, \u00eemi place s\u0103 meditez \u00een umbra ruinelor antice, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 caracteristic\u0103 romantismului, azi disp\u0103rut\u0103. Relicvele de orice fel au \u00eendreptat c\u00e2ndva sufletele sensibile spre sublim \u0219i melancolie. Ruinele \u0219i pietrele funerare, mu\u0219chii \u0219i lichenii, artefactele degradate \u0219i erodate \u00eemi evoc\u0103 aspectul trec\u0103tor al vie\u021bii, e\u0219ecul memoriei, inutilitatea faimei, imposibilitatea de a reg\u0103si trecutul. \u201eTotul e de\u0219ert\u0103ciune\u201d spune Eclesiastul. Doar zeii sunt imuni \u00een fa\u021ba v\u00e2rstei \u0219i a mor\u021bii, \u00eei aminte\u0219te Oedip lui Tezeu. Ruinele \u00eei trezeau lui Diderot idei nobile, prevestindu-i sf\u00e2r\u0219itul \u0219i ajut\u00e2ndu-l s\u0103 se resemneze \u00een fa\u021ba a ceea ce-l a\u0219teapt\u0103. Dep\u0103rtarea \u00een timp confer\u0103 romantism timpurilor trecute \u0219i cu c\u00e2t mai \u00eendep\u0103rtate sunt acele timpuri, spune Chateaubriand, cu at\u00e2t mai mirifice par.
\nPeregrin\u0103rile \u00een Italia sunt o evadare din realitatea profan\u0103, unde la tot pasul descop\u0103r semne ale trecutului sacru, un paradis meridional \u00een care m\u0103 ad\u0103postesc periodic, izvorul unui miraj paseist. Aici istoria este, \u00een anumite momente ale ei, perfect actual\u0103. Poate de aceea nu-mi plac futuri\u0219tii, de\u0219i mi\u0219carea s-a n\u0103scut pe p\u0103m\u00e2nt italian.
\nInsomniac al memoriei, pe teren nu notez dec\u00e2t denumiri \u0219i detalii mai pu\u021bin semnificative, am\u0103gindu-m\u0103 c\u0103 merit\u0103 s\u0103 consemnez ceea ce oricum nu reu\u0219esc s\u0103 uit. Pentru c\u0103 nu-mi pot \u0219terge din memorie st\u0103rile de spirit tr\u0103ite, at\u00e2t de vii \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi, c\u00e2nd c\u0103l\u0103toriile amintite \u00eemi dau ghes s\u0103 scriu. Fac aceste imersiuni \u00een trecut pe t\u0103r\u00e2m italic m\u00e2nat de pu\u021bin\u0103tatea r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor de acas\u0103 unde, din p\u0103cate, vestigii antice tangibile aproape c\u0103 nu exist\u0103. Noroc cu geografia apropiat\u0103 a Mediteranei, ale c\u0103rei \u021b\u0103rmuri ofer\u0103 din bel\u0219ug venerabile relicve dinainte de Hristos.
\nAjuns la fa\u021ba locului, m\u0103 confrunt cu dou\u0103 tipuri de senza\u021bii. Uneori noutatea este total\u0103, cople\u0219itoare, fiind \u2013 cum spune Octavian Paler, cu g\u00e2ndul la G\u00e9rard de Nerval \u2013 \u201edezmo\u0219tenit de iluzii\u201d, pentru c\u0103 m\u0103 a\u0219teptam la altceva. Alteori am sentimentul unei \u201erecunoa\u0219teri\u201d, fire\u0219te par\u021bial\u0103, a ambientului, rod al document\u0103rii livre\u0219ti prealabile.
\nCu fiecare drum, peisaje reale s-au suprapus celor interioare, sporindu-mi bog\u0103\u021bia descoperirii prin c\u0103l\u0103torie. Chiar imagini v\u0103zute \u00een treceri gr\u0103bite, \u00eentre dou\u0103 trenuri, mi-au modulat optica pentru a \u00een\u021belege mai bine geografia spiritual\u0103 a locurilor vizitate. Cu fiecare drum, am descoperit noi afinit\u0103\u021bi elective, ce mi l-au reamintit pe Tudor Vianu, convins c\u0103 voiaj\u0103m nu doar pentru a ne instrui, ci mai ales pentru a ne cunoa\u0219te mai bine pe noi \u00een\u0219ine, a ne reg\u0103si \u00een posibilit\u0103\u021bile noastre tainice, neb\u0103nuite. Galilei, pe urmele c\u0103ruia am fost la Pisa, Floren\u021ba ori Padova, g\u00e2ndea c\u0103 nu-l po\u021bi \u00eenv\u0103\u021ba nimic pe om, \u00een afar\u0103 de a-l face s\u0103 se descopere \u00een interiorul s\u0103u.
\n \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u0219te, sap \u00een\u0103untrul sinelui, \u00een c\u0103utarea izvorului binelui, gata s\u0103 \u021b\u00e2\u0219neasc\u0103 dac\u0103 vei continua s\u0103 sapi, cum spune Marcus Aurelius. Cum to\u021bi suntem turi\u0219ti pe acest p\u0103m\u00e2nt, nu-mi pot ascunde teama de scurgerea timpului; o camuflez doar \u00een admira\u021bia pentru operele de art\u0103 durabile \u0219i grandioase r\u0103sp\u00e2ndite \u00een geografia peninsulei. <\/p>\n

Autorul<\/strong><\/p>\n

Editura RAFET 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SIRACUSA Pe str\u0103zile anticei Siracuse, mi-am amintit de Platon, tr\u0103itor pentru o vreme \u00een Grecia Mare, unde a fost chemat<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10817,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10969"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10969"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10969\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10970,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10969\/revisions\/10970"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10817"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10969"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10969"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10969"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}