{"id":10906,"date":"2020-09-25T10:23:06","date_gmt":"2020-09-25T07:23:06","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10906"},"modified":"2020-09-25T10:38:30","modified_gmt":"2020-09-25T07:38:30","slug":"spatii-culturale-nr-69-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10906","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 69 (12)"},"content":{"rendered":"

Lucian GRUIA<\/strong><\/p>\n

DRAGOSTE \u0218I NEANT<\/strong><\/p>\n

Hot\u0103r\u00e2t lucru, poezia nu reprezint\u0103 un limbaj obi\u015fnuit. O demonstreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 volumul de versuri Pledoarie pentru copacii f\u0103r\u0103 p\u0103dure (Ed. Dinasty Books Proeditur\u0103 \u015fi Tipografie, Bucure\u015fti, 2019) semnat de Simona Trifu. \u201eStranie \u015fi atr\u0103g\u0103toare, a\u015fa ar putea fi caracterizat\u0103 poezia Simonei Trifu\u201d \u2013 afirm\u0103 Alex. \u015etef\u0103nescu pe postcoperta c\u0103r\u0163ii. Stranie \u00eemi pare pentru c\u0103 este lucid\u0103 \u015fi suprarealist\u0103 \u00een acela\u015fi timp. Atr\u0103g\u0103toare pentru c\u0103 te captiveaz\u0103 \u015fi incit\u0103 la medita\u0163ie. S\u0103 exemplific\u0103m. Luciditatea: \u201eLovituri crunte ale valurilor mor\u0163ii\/ ne br\u0103zdeaz\u0103 inimile palide,\/ tremur\u00e2nd \u00eentru speran\u0163\u0103.\u201d (Patim\u0103-n gara apusului t\u0103u). \u015ei suprarealismul: \u201eCu limbi de \u015ferpi \u00een iarn\u0103 pl\u00e2ng,\/ \u00cen noaptea glacial\u0103-i frig \u015fi uraniu,\/ Petale de dor \u00eentre gene te str\u00e2ng\/ \u015ei calmul t\u0103u \u00eemi pare straniu.\u201d (Pas\u0103re alb\u0103 codalb\u0103).
\nTema principal\u0103 a volumului o constituie dragostea, nu senzual\u0103, ci aluziv\u0103 \u00eendeob\u015fte. Atmosfera de legend\u0103 izbucne\u015fte din prima poezie a volumului: \u201ePe vremuri, c\u00e2nd erai unicorn,\/ ochii mei umezi vedeau numai z\u0103pada fiin\u0163ei tale, aura ta \u00eemi era jar \u00eembietor\/ \u015fi h\u0103\u0163ul miresmelor tale, dulce hran\u0103.\u201d (Unicorn de iarmaroc).
\nNevoia de iubire devine irepresibil\u0103: \u201eMut\u0103 curcubeul mai aproape,\/ trage-l drept cortin\u0103\/ peste umerii mei goi \u00een ploaie…\/ A\u015fterne-mi un nor cald \u015fi odihnitor,\/ trainic mesager \u00eentru a\u015fteptare…\/ Fie-mi iertare, las\u0103-m\u0103 s\u0103 te iubesc…\u201d (\u015ei iart\u0103 goliciunea curcubeului meu).
\nFemeia se cere alintat\u0103: \u201eDezmiard\u0103-mi p\u0103rul lins pe coama g\u00e2ndurilor,\/ f\u0103-m\u0103 s\u0103-\u0163i torc dorin\u0163ele\/ \u00eempletindu-\u0163i-le \u00een intui\u0163iile mele caline.\/ Unduie\u015fte-mi arcada spr\u00e2ncenelor\/ \u00eentru mirarea clipei\/ \u015fi umile\u015fte-mi existen\u0163a\/ cu frenezia ta pentru ancestral.\u201d (Suflet rece, rece Prut).
\nSub amenin\u0163area destinului omenesc de fiin\u0163\u0103 muritoare, iubirea la Simona Trifu devine ero-thanatic\u0103: \u201e\u015ei uit\u0103-m\u0103-n gloat\u0103 de praf \u015fi noroi,\/ osie crunt\u0103 zdrobi-mi-ar destinul,\/ s\u0103 plec miruit\u0103 \u00een \u015fir de cocori,\/ \u00een ve\u015fnic\u0103 moarte c\u0103z\u00e2nd.\u201d (Fur\u0103 pelerina, sceptru \u0163i-e toiagu).
\nO singur\u0103 dat\u0103 iubirea \u015focheaz\u0103: \u201e\u00cencuiat\u0103 voi r\u0103m\u00e2ne\/ sub cerul t\u0103u fl\u0103m\u00e2nd de pl\u0103ceri,\/ pe care vei continua s\u0103 \u00eel cau\u0163i.\/ Amor nebunesc pe-un dric ostoit sub destine?\u201d (Gre\u015feal\u0103-n Si bemol).
\nSub masca dezmierd\u0103rilor se ascunde o lume grav\u0103. S\u0103 schi\u0163\u0103m aceast\u0103 viziune asupra lumii din lirica Simonei Trifu. Universul pare pustiu, transcenden\u0163a este goal\u0103 \u2013 caracteristic\u0103 modernismului teoretizat de Hugo Friedrich \u00een Structura liricii moderne: \u201e\u00cen vastitatea de\u015fertului cosmic privesc.\/ \u00cen de\u015fert\u0103ciunea propriei vie\u0163i r\u0103m\u00e2n.\u201d (Iezuit\u0103 clap\u0103 stins\u0103).
\nVia\u0163a \u00een aceast\u0103 singur\u0103tate cosmic\u0103 e de\u015fert\u0103ciune: \u201eSimt r\u0103sucirea nop\u0163ii \u00een pocalul singur\u0103t\u0103\u0163ii\/ Via\u0163a e goal\u0103 \u015fi umed\u0103,\/ ded\u00e2ndu-se la de\u015fert\u0103ciune,\/ precum o curtezan\u0103 trist\u0103\/ ai c\u0103rei admiratori sunt pleca\u0163i la r\u0103zboi.\u201d (Conchistador profet plecat pe meleaguri).
\nMai mult, via\u0163a poetei, \u00een lumea \u00een care comunicarea se face tot mai dificil, se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-o colivie: \u201e\u00cen frigul prea mutului meu sanctuar.\/ \u00cen bezna din crater \u015fi-n frigul pustiei,\/ un halucinatoriu vis hoinar\/ \u00eemi sf\u00e2\u015fie cu din\u0163ii u\u015fa coliviei.\/\/ (…)\/ Mi-e colivia efemer t\u0103r\u00e2m\/ \u00een care pl\u00e2ng, depl\u00e2ng amar festin.\u201d (Colivie oniric\u0103, dagherotip pe Some\u015f).
\nAmenin\u0163area unui r\u0103zboi nuclear persist\u0103: \u201eSome\u015f arhaic pe r\u0103nile mele post Hiro\u015fima…\/ Fragmente de Eu \u00eempr\u0103\u015ftiat\/ \u00een universul tunat cu uraniu…\/ (…)\/ Mitraliere \u015fi dans de tun\/ \u015fi via\u0163a din afara \u0163evii de pu\u015fc\u0103…\u201d (Rulet\u0103 ruseasc\u0103 post Hiroshima).
\n\u00cen alt\u0103 versiune, oniric\u0103, de\u015fertul cosmic e populat de mai mul\u0163i Dumnezei, ceea ce echivaleaz\u0103 cu haosul. A\u015fa consider\u0103 \u015fi Lucian Blaga motiv\u00e2nd tot astfel de ce Marele Anonim nu a creat mai multe fiin\u0163e aidoma lui: \u201eTo\u0163i Dumnezeii-s juni \u015fi str\u0103lucesc,\/ Azv\u00e2rle din fiin\u0163a mea orice idee,\/\/ care ar putea s\u0103 fac\u0103 sens \u00een moarte,\/ prin moarte peste moarte-n g\u00e2nd c\u0103lc\u00e2nd. (Regiment de Dumnezei).
\nDragostea reprezint\u0103 antidotul la aceast\u0103 via\u0163\u0103 efemer\u0103, crepuscular\u0103: \u201eRune de z\u0103pad\u0103,\/ dune de amor,\/ cad cosa\u015fi pe strad\u0103\/ \u00b4mpov\u0103ra\u0163i sub dor.\/\/ Doru\u00b4 acela care\/ vine de nici unde,\/ se tot duce-n zare,\/ unde-o s\u0103-mi afunde\/\/ vraja dumitale.\/ Presim\u0163ire sumbr\u0103\/ pleac\u0103 \u00eenspre vale,\/ f\u0103-mi din palme umbr\u0103.\u201d (O not\u0103 de subsol la via\u0163a ta).
\nFigurile de stil sunt numeroase \u00een economia volumului. Iat\u0103 c\u00e2teva metafore: \u201ePe vremea c\u00e2nd erai inorog\u201d; \u201eceru-ntreg i-o hain\u0103\u201d; \u201eSunt numai Duh f\u0103r\u0103 vedenii\u201d. Impresioneaz\u0103 epitetele surprinz\u0103toare: \u201e\u00eengeri… nes\u0103bui\u0163i\u201d; \u201eSoarele z\u0103lud\u201d; \u201easteroizi pl\u0103p\u00e2nzi\u201d; \u201ev\u00e2nt crud\u201d; \u201egrindin\u0103 trist\u0103\u201d; \u201eplete desuete\u201d; \u201enimfe diforme\u201d.
\nIncon\u015ftientul izbucne\u015fte la suprafa\u0163\u0103 prin imaginea lupilor simboliz\u00e2nd iubirea s\u0103lbatic\u0103, instinctiv\u0103: \u201elupi carnali \u00eentru c\u0103ut\u0103rile lor\u201d \u015fi prin mi\u015fc\u0103rile aprige ale dansului: \u201eS\u0103 urle cazacii de dor scurs \u00een r\u00e2u\/ \u015ei cizmele lor muiate-n pl\u0103cere\/ s\u0103 soarb\u0103 din via\u0163\u0103, din vis \u015fi desfr\u00e2u, \/ Destine corupte pe veci \u00een nevrere\u201d (Cazacioc).
\nPoeta Simona Trifu nu este tributar\u0103 vreunui curent sau model literar. \u015ei-a creat un stil propriu, recognoscibil, ceea ce este foarte important.
\nCe va r\u0103m\u00e2ne? \u201eVor r\u0103m\u00e2ne ni\u015fte versuri\/ scrijelite pe o scoar\u0163\u0103 de copac.\u201d (Un refugiu \u00een ciulini) \u2013 care vor cre\u015fte!<\/p>\n


\nMihaela MALEA STROE<\/strong><\/p>\n

Dan Tirlea<\/strong>: Str\u0103in \u00eentr-un loc c\u00e2ndva al meu<\/em><\/p>\n

Prin publicarea acestui volum semnat de Dan Tirlea, Libris Editorial a f\u0103cut, \u00een toamna lui 2019, un frumos cadou iubitorilor de poezie. Un debut t\u00e2rziu, care \u2013 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u2013 merit\u0103 s\u0103 fie cunoscut.
\nNu \u0219tiu mare lucru despre autor, l-am \u00eent\u00e2lnit relativ recent \u2013 poate s\u0103 fi fost acum vreun an \u2013 c\u00e2nd scriitorul Mircea Doreanu l-a invitat \u0219i ni l-a prezentat la Salonul literar \u201eDarie Magheru\u201d. De altfel, cred c\u0103 Mircea Doreanu a avut un rol important \u00een acest debut, sus\u021bin\u00e2ndu-l \u0219i sf\u0103tuindu-l pe Dan Tirlea s\u0103… ias\u0103 \u00een lume. Adic\u0103 s\u0103 publice.
\nTitlul volumului m-a dus cu g\u00e2ndul pe de o parte la Str\u0103inul lui Albert Camus, pe de alt\u0103 parte la biblicul paradis pierdut, pierdut \u00eens\u0103, de data aceasta, nu prin \u00eenc\u0103lcarea explicit\u0103 a clasicei porunci divine, ci prin \u201e\u00eenstr\u0103inare\u201d a eului at\u00e2t de sine, c\u00e2t \u0219i de o lume aflat\u0103 \u00een permanent\u0103, dar, adesea, \u00een nu tocmai benefic\u0103 schimbare.
\nPoetul, \u201eun vagabond\u201d \u00een aparen\u021b\u0103, un crucificat \u00een fond (\u201ecu m\u00e2inile larg desf\u0103cute\/ christic\u201d), se simte nu… alungat din cetate, ci sechestrat \u00eentre pere\u021bii unui prezent istoric perpetuu (\u201ebul\u0103u metafizic atemporal\u201d) deopotriv\u0103 alienat \u0219i alienant (\u201etr\u0103iesc\/ \u00eentre Poli\u021bie \u0219i\/ Spitalul de nebuni […]\/\/ pere\u021bii m\u0103 str\u00e2ng uneori\u201d), unde singur\u0103tatea tinde spre absolut: \u201em\u0103 \u021bin de mine c\u00e2nd m\u0103 clatin\/ din genunchi \u00eentotdeauna\/ m-am ridicat singur\u201d. \u201eStrig\u0103tul\u201d celui care-\u0219i caut\u0103 aproapele, \u00ee\u0219i caut\u0103 semenii, nu g\u0103se\u0219te r\u0103spuns: \u201estrig\/ dar nu m\u0103 auzi\u021bi\/ \u0219i nu m\u0103 vede\u021bi\u201d. Tot a\u0219a, \u00een piesa Iona a lui Marin Sorescu, protagonistul sesizeaz\u0103 indiferen\u021ba omenirii at\u00e2t \u00een fa\u021ba nenorocirilor, c\u00e2t \u0219i \u00een fa\u021ba momentelor de fericire ale persoanei. De\u0219i textele apar\u021bin unor genuri literare diferite, cred c\u0103 se pot face mai multe asocieri \u00eentre volumul de poeme al lui Dan Tirlea \u0219i tragedia Iona: de la singur\u0103tatea individului uman, p\u00e2n\u0103 la amendarea unor ideologii dezastruoase (\u00een pies\u0103 este ironizat \u201eviitorul luminos\u201d promis \u00een epoca totalitar\u0103, viitor care a sucombat \u00eentr-un \u201eou clocit \u0219i r\u0103sclocit\u201d, \u00een poemul \u201eFilme \u2013 Festival\u201d \u00eentre zvastic\u0103 \u0219i secer\u0103 \u0219i ciocan se pune semnul egalit\u0103\u021bii) \u0219i p\u00e2n\u0103 la iluzia comunic\u0103rii cu ori a apropierii de \u201ecel\u0103lalt\u201d (\u00een pies\u0103 \u00eent\u00e2lnirea mut\u0103 dintre Iona \u0219i cei doi pescari, \u00een volumul de poeme \u201eVia\u021ba-i\/ despre dou\u0103 m\u00e2ini\/ \u00centinse una spre cealalt\u0103\/ Care se \u00eendep\u0103rteaz\u0103\/ Treptat…\u201d).
\n\u00cen spa\u021biul mundan, \u00eent\u00e2lnirile cu semenii (iubita, p\u0103rin\u021bii, copiii, persoane cunoscute sau necunoscute), chiar petrecute la ad\u0103postul iubirii v\u0103zute ca \u201estea c\u0103z\u0103toare\u201d, sunt fulgurante, iar sensul pe care \u00eel dau temporar vie\u021bii este mai degrab\u0103 un surogat.
\nTotu\u0219i, poezia lui Dan Tirlea nu surprinde o omenire intrat\u0103 iremediabil \u00een vrie \u0219i nu transmite disperarea proprie celui r\u0103mas, \u00een mijlocul unui dezastru, f\u0103r\u0103 nicio credin\u021b\u0103. Persist\u0103 ni\u0219te repere fundamentale care dep\u0103\u0219esc grani\u021bele terestrului, de pild\u0103 parabola \u00eent\u00e2lnirii \u00eentre \u201eLumina Divin\u0103\u201d (Iisus) \u0219i \u201emizeria uman\u0103\u201d (Maria Magdalena), jertfa divin\u0103 fiind izb\u0103vitoare pentru cel care, c\u0103zut fiind \u00een mizerie, jinduie\u0219te s\u0103 se vindece \u0219i s\u0103 se \u00eenal\u021be. \u201eTragedia uman\u0103\u201d, spune Dan Tirlea, este \u201eCrucea zilelor noastre\u201d \u0219i, urm\u00e2nd modelul christic, ea se cuvine purtat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, altminteri nu m\u00e2ntuie\u0219te pe nimeni. Este un alt fel de a concluziona, cu \u00eencredere, aidoma personajului sorescian, c\u0103, sond\u00e2nd lucid \u0219i tenace \u00eenl\u0103untrul fiin\u021bei, persever\u00e2nd, \u201er\u0103zbim noi, cumva, la lumin\u0103\u201d.
\nUn alt reper care poate t\u0103m\u0103dui sufletul greu suferind de \u00eenstr\u0103inare este Buna, figur\u0103 senin\u0103, cald\u0103, care i \u201ese arat\u0103\u201d din amintire \u00een momentele de grea cump\u0103n\u0103 \u00een solitudine, \u00eemp\u0103c\u00e2nd, \u00eemprietenind lumea v\u0103zut\u0103 cu cea nev\u0103zut\u0103: \u201e\u00een fo\u0219netul tainic al ierbii\/ te odihne\u0219ti la umbr\u0103, l\u00e2ng\u0103 mine\/ Buna mea\/ \u0219i duhuri tainice din ad\u00e2ncuri\/ se preg\u0103tesc s\u0103 ne bat\u0103 pe um\u0103r\u201d.
\nP\u0103rin\u021bii, deja pleca\u021bi \u0219i ei din lumea aceasta, par s\u0103 persiste ca prezen\u021be s\u00e2c\u00e2itoare, egoiste, dar devin o form\u0103 (fie ea \u0219i incomod\u0103, indirect\u0103) a con\u0219tiin\u021bei care, totu\u0219i, vegheaz\u0103, \u00eendeamn\u0103 \u0219i \u00eendrum\u0103 spre s\u0103v\u00e2r\u0219irea lucrurilor bune \u0219i spre evitarea erorilor: \u201enu cumva s\u0103 fac un pas gre\u0219it\u201d.
\n\u00cen fine, \u00een ipostaz\u0103 de p\u0103rinte el \u00eensu\u0219i, eul liric traseaz\u0103 \u0219i vizualizeaz\u0103 un fel de cerc existen\u021bial pe circumferin\u021ba c\u0103ruia copilul, gr\u0103bit, ner\u0103bd\u0103tor, p\u0103\u0219e\u0219te \u201etot mai repede \u00eenainte\u201d, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd… \u00ee\u0219i va ajunge din urm\u0103 tat\u0103l. Graba dezinvolt\u0103 a copilului de aici aminte\u0219te de non\u0219alan\u021ba copiilor lui Iona, din piesa men\u021bionat\u0103, care sur\u00e2d \u00een somn pentru c\u0103 \u201eviseaz\u0103 marea f\u0103r\u0103 pe\u0219te\u201d neav\u00e2nd (\u00eenc\u0103) experien\u021ba luptei pentru supravie\u021buire. Cercul \u0219i \u201eajungerea din urm\u0103\u201d a p\u0103rintelui \u00eenseamn\u0103, \u00een fond, reiterarea traseului patern, \u00eentr-un alt registru, \u00eentru propria devenire.
\nDe\u0219i abia sugerat \u00een ansamblul volumului, se resimte acut \u00een c\u00e2te-un poem dorul \u00eentoarcerii \u201eacas\u0103\u201d (dor corelat, de pild\u0103, cu pl\u00e2nsul propriului copil: \u201e\u0219i mi se face un dor nebun\/ de acas\u0103\/ copilul meu\/ c\u00e2nd pl\u00e2ngi\u201d), dorin\u021ba de a reg\u0103si locul prielnic sinelui, de a reg\u0103si acel edenic \u201eloc c\u00e2ndva al meu\u201d. Probabil locul anume \u2013 unicul \u2013 din care au r\u0103mas \u00een fiin\u021ba poetului \u201estelele de pe dealurile copil\u0103riei\u201d, \u201edealul cu rug\u0103\u201d, sunetele de clopot, \u00een contrapondere cu infernul urban care a\u0219az\u0103, \u00eentre persoane aparent apropiate, distan\u021be insurmontabile, echivalente unui \u201evid infinit \u2013 vid cu semne de \u021bicneal\u0103\u201d. \u201eR\u0103d\u0103cinile \u2013 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u2013 \/ m-au salvat\u201d se spune \u00eentr-unul dintre poeme. Din \u201er\u0103d\u0103cini\u201d, din reperele s\u0103n\u0103toase, viguroase vine, de altfel, t\u0103ria l\u0103untric\u0103, a poetului \u0219i a fiec\u0103ruia, de a se \u201eridica singur din genunchi\u201d atunci c\u00e2nd nimeni nu aude, nu vede \u0219i nim\u0103nui nu-i pas\u0103 de c\u0103derea aproapelui.<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong><\/p>\n

PELERINUL<\/strong><\/p>\n

Sunt c\u0103r\u0163i care te fascineaz\u0103 de la \u00eenceput prin: numele autorului, copert\u0103, titlu \u015fi, mai ales, prin tematic\u0103 \u015fi stil sau deloc. Este \u00eembucur\u0103tor \u015fi meritoriu pentru autor c\u00e2nd toate acestea \u00ee\u015fi dau m\u00e2na \u015fi duc cititorul la sentimente spirituale \u00een\u0103l\u0163\u0103toare. O asemenea carte este romanul Pelerinul, autor Sava Bogasiu, ap\u0103rut la Editura Alpha MDN din Buz\u0103u \u00een anul 2019. \u201eRomanul Pelerinul este o continuare fireasc\u0103 a volumului editat \u00een anul 2008, intitulat Sansalas, dup\u0103 numele duhovnicului Sf\u00e2ntului Mucenic Sava de la Buz\u0103u\u201d \u0163ine s\u0103 precizeze autorul \u00een precuv\u00e2ntare. Romanul \u00een sine este unul religios. \u00cen el este ref\u0103cut \u00eentregul drum pe care l-a parcurs cortegiul cu racla moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Mucenic Sava de la Buz\u0103u din Museos \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Cezareea Capadociei. Acestuia i se al\u0103tur\u0103 un pelerin din zona Bozioru care tocmai s-a \u00eentors din \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103 \u015fi care a fost invitat de p\u0103rintele Sansalas s\u0103-i \u00eenso\u0163easc\u0103. Ceea ce nu \u00een\u0163elege pelerinul, \u015fi-l \u00eentreab\u0103 pe p\u0103rinte, de ce trebuie duse \u00een Capadocia moa\u015ftele unui martir de pe aceste meleaguri. I se explic\u0103 faptul c\u0103, de\u015fi a tr\u0103it \u00een credin\u0163a ortodox\u0103 \u015fi a sf\u00e2r\u015fit ca un martir \u00een apele Museosului, str\u0103mo\u015fii lui erau din Capadocia, unde arhiepiscop este Vasile cel Mare, unchiul lui Sava \u015fi c\u0103 \u201eacolo, moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Mucenic Sava vor fi ocrotite de atacurile barbarilor go\u0163i, care nu ne dau pace deloc\u201d. \u00cenainte de a se pune \u00een mi\u015fcare convoiul, a avut loc la biserica din sat o slujb\u0103 \u00een care s-au f\u0103cut cele patruzeci de liturghii \u015fi parastase pentru sufletul Sf\u00e2ntului Mucenic Sava. Se \u00eent\u00e2mpla \u00een luna mai a anului 379, la \u015fapte ani de la martirizare. Exact la \u015fapte ani, pe 12 aprilie 379, a fost deshumat. Trupul lui era \u00eentreg \u015fi cu bun\u0103 mireasm\u0103. Slujba a fost oficiat\u0103 de un sobor de preo\u0163i condus de p\u0103rintele protopop Gutticas, la care a participat tot satul. Racla a fost a\u015fezat\u0103 \u00eentr-un car mare tras de doi boi albi. \u00cen convoi se aflau \u015fi doi mireni, Dionisie \u015fi Nicolae, cei care se ocupau \u015fi de animale \u015fi de car. Pe tot parcursul str\u0103b\u0103tut, au fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i de nenum\u0103ra\u0163i credincio\u015fi \u015fi de preo\u0163ii satelor. Unde f\u0103ceau popas, moa\u015ftele erau duse \u00een biseric\u0103, vegheate de s\u0103teni, iar preo\u0163ii slujeau \u015fi se rugau toat\u0103 noaptea. Primul popas mai \u00eendelungat a avut loc \u00een cetatea Axiopolis (Cernavod\u0103). Au fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i de mul\u0163i cre\u015ftini \u00een frunte cu p\u0103rintele arhimandrit Macarie. Au fost trei zile de slujbe \u015fi de pelerinaj la racla cu moa\u015ftele sfinte. Cele trei zile au trecut ca \u201etrei ore \u00een Rai\u201d a spus p\u0103rintele Sansalas.
\nUrm\u0103torul popas mai mare va fi la Tomis. La intrarea \u00een cetate i-a a\u015fteptat o gard\u0103 militar\u0103 format\u0103 din 24 de solda\u0163i. \u00cen fruntea lor se afla comandantul Junius Soranus, ce avea func\u0163ia de dux de Scythiae, adic\u0103 guvernator. El este o rud\u0103 apropiat\u0103 cu ierarhul Vasile cel Mare, deci \u015fi cu Sava, \u015fi s-a ocupat personal de toate activit\u0103\u0163ile de pelerinaj de pe valea r\u00e2ului Museos p\u00e2n\u0103 la Tomis \u015fi de acolo \u00een Cezareea. Acesta i-a condus la re\u015fedin\u0163a mitropolitan\u0103 unde \u00eei a\u015ftepta un sobor de slujitori \u00een frunte cu ierarhul Bretanion. Racla a fost a\u015fezat\u0103 \u00een catedrala mitropolitan\u0103. A doua zi, guvernatorul s-a oferit s\u0103-i arate pelerinului toat\u0103 cetatea Tomisului. Autorul, prin guvernator, prezint\u0103 cl\u0103dirile, edificiile publice \u015fi particulare, inclusiv date despre traiul locuitorilor. La cin\u0103, oaspe\u0163ilor pelerini li se servesc m\u00e2nc\u0103ruri alese: pe\u015fte cu saramur\u0103, gr\u00e2u fiert cu miere, salat\u0103, icre, br\u00e2nz\u0103 de oi, p\u00e2ine f\u0103cut\u0103 \u00een cuptor, hamsii pr\u0103jite, fructe, pl\u0103cinte \u015fi renumitul vin \u201eLacrima lui Ovidiu\u201d. \u00cen cramele m\u0103n\u0103stire\u015fti se mai afl\u0103 \u015fi alte soiuri: Murfatlar, S\u00e2nge de taur, Zaib\u0103r \u015f.a.
\nDup\u0103 trei zile de \u015federe, cortegiul s-a \u00eembarcat pe o corabie greac\u0103, numit\u0103 galer\u0103 sau dromon\u0103, cu destina\u0163ia portul Sinope pe malul asiatic al M\u0103rii Negre. Costurile au fost suportate de guvernator, cel care a \u00eenso\u0163it delega\u0163ia spre Capadocia. Prin Junius Soranus preasfin\u0163itul Bretanion a trimis o scrisoare-document prin care autentifica moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Mucenic Sava. C\u0103l\u0103toria pe mare a durat trei zile \u015fi dou\u0103 nop\u0163i. C\u0103petenia portului i-a dat toate onorurile cuvenite guvernatorului, iar moa\u015ftele au fost primite cu mare bucurie. Dup\u0103 un popas de o noapte, convoiul format dintr-o tr\u0103sur\u0103 cu doi cai roibi \u015fi un car cu patru cai albi s-a pus \u00een mi\u015fcare spre Cezareea Capadociei. Drumul parcurs a trecut prin localitatea Gangra, cetate renumit\u0103, provincia Galitia \u015fi Capadocia. Parte din traseul de la Sinope la Cezareea s-a \u00eentret\u0103iat cu drumurile Sfin\u0163ilor Apostoli Andrei \u015fi Pavel. Cre\u015ftinii din Nevsechir s-au al\u0103turat convoiului \u015fi au mers p\u00e2n\u0103 la destina\u0163ia final\u0103 \u201eca \u00eentr-un alai de nunt\u0103 cereasc\u0103\u201d. La intrarea \u00een cetatea Cezareei i-a a\u015fteptat marele arhiereu Vasile cel Mare, unchiul lui Sava. Au fost \u0163inute slujbe, cea mai important\u0103 a fost cea de canonizare. P\u0103rintele Sansalas dore\u015fte s\u0103 \u00eembrace schima monahal\u0103, adic\u0103 s\u0103 fie c\u0103lug\u0103r, dorin\u0163\u0103 care \u00eei este \u00eendeplinit\u0103. Dup\u0103 ce moa\u015ftele sf\u00e2ntului sunt a\u015fezate la mare cinste \u00een catedral\u0103, p\u0103rintele Sansalas \u015fi pelerinul fac o c\u0103l\u0103torie de 40 de zile la m\u0103n\u0103stirile din Capadocia. La \u00eentoarcere, nu dup\u0103 mult timp, p\u0103rintele sl\u0103bit, obosit \u015fi mul\u0163umit de \u00eencheierea misiunii cu succes \u00ee\u015fi d\u0103 ob\u015ftescul sf\u00e2r\u015fit. Cei doi mireni , Dionisie \u015fi Nicolae, au devenit \u015fi ei c\u0103lug\u0103ri la o m\u0103n\u0103stire aproape de Urgum, iar pelerinul pleac\u0103 la Bozioru, la chilia sa din piatr\u0103.
\nAr mai fi de amintit faptul c\u0103, pe toat\u0103 durata pelerinajului, \u00een discu\u0163iile dintre participan\u0163i au fost la loc de cinste cele despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile din c\u0103r\u0163ile sfinte. Nu au lipsit nici cele referitoare la geografie, istorie, astronomie \u015fi mitologie. Din aceste afirma\u0163ii putem concluziona c\u0103 romanul este cu mult mai mult dec\u00e2t unul religios. Este o c\u0103l\u0103torie ini\u0163iatic\u0103 ce are \u00een vedere latura spiritual\u0103 a omului. Meritul lui Sava Bogasiu (pseudonimul p\u0103rintelui Mihail Milea) este acela c\u0103 a ref\u0103cut un traseu misionar baz\u00e2ndu-se pe multe documente. Sunt multe \u201edate reale din via\u0163a \u015fi activitatea misionar\u0103 a Sf\u00e2ntului Mucenic Sava\u201d, precum \u015fi denumiri de personaje \u015fi locuri care au existat cu adev\u0103rat. \u00cen vara anului trecut, autorul a efectuat un pelerinaj \u00een Turcia, prilejuindu-i scrierea unui volum Pelerinaj de suflet \u00een Capadocia: pe urmele Sf\u00e2ntului Mucenic Sava de la Buz\u0103u (Ed. Editgraph Buz\u0103u, 2019), pelerinaj ce l-a ajutat \u00een scrierea romanului Pelerinul.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Un cititor de calitate<\/strong><\/p>\n

La \u0219apte ani de la trecerea \u00een eternitate a criticului Mircea Dinutz, redactorul-\u0219ef al revistei, \u201ePro Saeculum\u201d adun\u0103 \u00eentre copertele acestui volum cronici publicate \u00eentre anii 2001-2012 (unele sub pseudonimul Dinu Mirea), ca un gest de pioas\u0103 omagiere a celui care, \u00eent\u00e2i de toate, s-a remarcat prin verticalitate, bun-gust artistic \u0219i atitudine estetic\u0103 \u00een fa\u021ba oric\u0103rui act de crea\u021bie.
\nMircea Dinutz nu a fost un c\u0103rturar comod, chiar dac\u0103 nu s-a lansat \u00een polemici sterile (nici starea precar\u0103 de s\u0103n\u0103tate nu i-o permitea) \u0219i n-a \u00eencercat s\u0103 combat\u0103 furios \u0219i iute, cum mai fac purt\u0103torii de semn\u0103tur\u0103 de prin alte gazete, avalan\u0219a de tip\u0103rituri care se cred literare. Dimpotriv\u0103, cu o cultur\u0103 solid\u0103 \u0219i sobru \u00een exprimare \u0219i comportament, criticul vr\u00e2ncean a refuzat sistematic s\u0103 se ocupe de non valori, poate \u0219i pentru c\u0103 intuia c\u0103 timpul n-are s\u0103-i permit\u0103 s\u0103 se ocupe cu aspecte lipsite de importan\u021b\u0103. Lecturile sale au devenit, de la an la an, selective, iar cronicile, trimise cu destul\u0103 zg\u00e2rcenie \u0219i la alte reviste, \u00een afar\u0103 de revista pe care o p\u0103storea, demonstreaz\u0103 nu numai prezen\u021ba unor criterii riguroase, a unor tehnici de \u201enavigare\u201d prin canale, curente \u0219i mode literare, ci \u0219i o intui\u021bie infailibil\u0103: Mircea Dinutz, de\u0219i n-a declarat-o niciodat\u0103, n-ar fi scris despre o carte lipsit\u0103 de valoare.
\nCronicile cuprinse \u00een volum nu demonstreaz\u0103 spontaneitatea de tip c\u0103linescian, zborul gr\u0103bit pe deasupra textului ori impresia de moment, ci, a\u0219a cum remarc\u0103 dl. Constantin C\u0103lin, \u00een prefa\u021b\u0103, sunt rodul unei munci mig\u0103loase: \u201ecitea \u00een modul cel mai aplicat, cu sublinieri \u0219i adnot\u0103ri marginale, f\u0103c\u00e2nd o mul\u021bime de fi\u0219e. S\u0103pa \u00een jurul fiec\u0103reia, conspecta, compara, stabilea analogii. Nimic nu e vedere de sus, impresionism gr\u0103bit \u00een textele sale\u201d.
\nC\u0103 este a\u0219a, o demonstreaz\u0103 chiar studiul plasat la \u00eenceputul volumului \u0219i dedicat primelor volume ale lui Ion Tudor Iovian, unul dintre cei mai importan\u021bi poe\u021bi contemporani. Mircea Dinutz a fost printre primii no\u0219tri critici literari care au vorbit deschis despre raportul dintre o societate mercantil\u0103, consumist\u0103, lipsit\u0103 de spirit critic \u0219i sim\u021bul valorii, \u0219i un creator autentic, marginalizat \u2013 cel mai probabil \u2013 exact din cauza talentului s\u0103u: \u201ePare cel pu\u021bin straniu s\u0103 consta\u021bi c\u0103, de\u0219i a primit calificative excelente la fiecare apari\u021bie editorial\u0103 din partea unor critici de marc\u0103 (Nicolae Manolescu, Lauren\u021biu Ulici, Al. Cistelecan, Constantin C\u0103lin, Iulian Boldea, Vasile Spiridon, Mircea A. Diaconu \u0219.a.), Ion Tudor Iovian nu apare \u00een bilan\u021buri dec\u00e2t rar. Nu e considerat la valoarea sa adev\u0103rat\u0103, nu e o prezen\u021b\u0103 agresiv\u0103 \u00een ierarhia curent\u0103 a poeziei rom\u00e2ne contemporane. E un lup singuratic\u2026 Oare, dac\u0103 s-ar fi \u00eenrolat \u00een cavaleria optzecist\u0103, situa\u021bia ar mai fi fost aceea\u0219i? \u00centrebarea e pur retoric\u0103\u201d (pag. 11).
\nDe\u0219i nici pe departe nu poate fi \u00eenvinuit de vreun fel de partizanat, trebuie s\u0103 remarc\u0103m totu\u0219i, tendin\u021ba criticului de a pune \u00een valoare, de a aduce sub ochii cititorului (cititor mai degrab\u0103 derutat dec\u00e2t condus \u0219i format de f\u0103uritorii no\u0219tri de eseuri \u0219i cronici de \u00eent\u00e2mpinare) autori refuza\u021bi de ierarhiile oficiale, marginaliza\u021bi (uneori, cu bun\u0103\u0219tiin\u021b\u0103) de cnezatele \u0219i voievodatele literare \u00eemp\u0103r\u021bitoare de burse, premii \u0219i subven\u021bii. Sunt poe\u021bi \u0219i prozatori trecu\u021bi, \u00een general, sub t\u0103cere, c\u0103rora revistele agreate de USR le deschid rareori u\u0219ile \u2013 \u0219i l-am putea numi aici pe Ion Beldeanu, de exemplu, pe care Mircea Dinutz \u00eel consider\u0103 \u201eun poet substan\u021bial \u0219i experimentat, un sceptic rafinat \u0219i b\u00e2ntuit de nostalgii, prea pu\u021bin preocupat de curente, tendin\u021be, grup\u0103ri \u0219i g\u0103\u0219ti literare, grav \u0219i responsabil cu fiecare poem, ciclu, volum dat publicit\u0103\u021bii\u201d (pag.175). Sau pe Elisabeta Isanos, ca s\u0103 mai d\u0103m un exemplu: \u201eNiciodat\u0103 nu mi s-a p\u0103rut normal ca un scriitor descendent din p\u0103rin\u021bi scriitori de o mare notorietate s\u0103-\u0219i poarte descenden\u021ba ca o povar\u0103 (\u2026). A\u0219a se face c\u0103 poeta Elisabeta Isanos, ce are un profil liric bine conturat, este cunoscut\u0103 \u0219i apreciat\u0103 de un cerc restr\u00e2ns de ini\u021bia\u021bi, iar prozatoarea \u2013 din p\u0103cate \u2013 este aproape necunoscut\u0103\u201d (pag. 129).
\nDesigur, departe de noi inten\u021bia de a-l transforma pe Mircea Dinutz \u00eentr-un fel de r\u0103zboinic recuperator al autorilor nedrept\u0103\u021bi\u021bi, pentru c\u0103 el a fost, \u00eent\u00e2i de toate, un cititor pasionat \u0219i \u00eentr-o mult prea mic\u0103 m\u0103sur\u0103 un justi\u021biar literar. De altfel, a citit \u0219i a scris cam despre tot ce-a ap\u0103rut important mai ales \u00een ultimul s\u0103u deceniu de via\u021b\u0103, astfel c\u0103 vom g\u0103si \u00een volum \u0219i cronici despre Alex \u0218tef\u0103nescu, Daniel Cristea Enache, Irina Petra\u0219, Petru Cimpoe\u0219u, ca s\u0103 d\u0103m doar c\u00e2teva exemple de nume mai intens vehiculate \u00een revistele \u0219i topurile actuale.
\n\u00centre cei pe care Mircea Dinutz i-a citit \u0219i despre care a scris cu sinceritate, f\u0103r\u0103 efuziuni \u0219i laude lipsite de acoperire, un loc aparte \u00eel ocup\u0103 cei apropia\u021bi, colaboratorii la \u201ePro Saeculum\u201d sau, pur \u0219i simplu, prietenii de-o via\u021b\u0103: Constantin C\u0103lin, Dan Petru\u0219c\u0103, Ioan Dumitru Denciu, Corneliu Fotea. Al\u021bii, cunoscu\u021bi \u0219i aprecia\u021bi pentru vigoarea scrierilor, pentru rafinament intelectual \u0219i miz\u0103 literar\u0103: Petre Isachi, Constantin Cuble\u0219an, Mircea Radu Iacoban, Sorin Preda, se bucur\u0103 de o corect\u0103 receptare, eviden\u021biat\u0103 prin cronicile substan\u021biale care le sunt dedicate.
\nAp\u0103rut \u00een condi\u021bii grafice\/ tipografice deosebite, \u00een bun\u0103 parte datorit\u0103 eforturilor celor dou\u0103 doamne \u2013 Rodica L\u0103z\u0103rescu \u0219i Nina De\u0219liu \u2013 care asigur\u0103 existen\u021ba la cote superior intelectuale a revistei \u201ePro Saeculum\u201d, volumul \u201eMircea Dinutz. Cititorul de calitate\u201d merit\u0103 un loc aparte \u00een biblioteca \u0219i \u00een sufletul cititorilor de azi \u0219i de m\u00e2ine.
\n(Mircea Dinutz, \u201eCititorul de calitate\u201d, Ed. SemnE, 2020)<\/p>\n


\nLucian M\u0102N\u0102ILESCU<\/strong><\/p>\n

DE-A BABA OARBA<\/strong><\/p>\n

Trecutul e o schism\u0103
\nprin care \u00eennopt\u0103m
\nmim\u00e2nd copil\u0103ria \u00een od\u0103jdii,
\ncrucificat\u0103-n joac\u0103,
\npl\u00e2ns\u0103 de p\u0103pu\u015file de c\u00e2rp\u0103
\n\u015fi huiduit\u0103 de t\u0103ceri…<\/p>\n

\u00cen urma noastr\u0103 ceru-i
\nplin de cr\u00e2nguri devastate,
\nde pa\u015fi descul\u0163i \u015fi fo\u015fnete albastre…<\/p>\n

\u00cen scorburi se ascunde ve\u015fnicia
\n\u015fi-un \u00eenger f\u0103r\u0103 noim\u0103
\nculege fragi din boabe mari de rou\u0103.<\/p>\n

Ne am\u0103gim c\u0103 ne-am oprit aici,
\n\u00eentre pere\u0163ii orbi ai a\u015ftept\u0103rii…
\n\u015ei parc\u0103 mama d\u0103 cu var
\npeste lumina scorojit\u0103
\n\u015fi-n vis ne juc\u0103m iar
\nde-a baba oarba…<\/p>\n


\n\u00cen miezul de m\u0103r al zilei<\/strong><\/p>\n

Noi, v\u00e2n\u0103torii de fluturi,
\np\u00e2ndim cum se zboar\u0103 culorile
\n\u00een miezul de m\u0103r al zilei…<\/p>\n

\u015ei zilele cad, grele
\n\u00een iarba ro\u015fie…<\/p>\n

\u015ei noi v\u00e2n\u0103torii de fluturi
\ndeschidem insectarele,
\nexers\u00e2nd cu mil\u0103, cu nesf\u00e2r\u015fit\u0103 mil\u0103,
\ntransparen\u0163a duioas\u0103 a r\u0103stignirii<\/p>\n


\n\u00centunericul verde<\/strong><\/p>\n

Un \u00eentuneric verde a\u015fterne
\npe fa\u0163a nev\u0103zut\u0103 a lunii
\nfo\u015fnetul p\u0103durilor din vremea
\nc\u00e2nd iubirea
\na lovit Gondwana \u00een t\u00e2mpl\u0103
\nsf\u00e2\u015fiind-o \u00een Asii \u015fi Americi
\n\u015fi Europe \u00een deriv\u0103…<\/p>\n

Un sentiment pietrificat
\n\u00eemi \u0163ine acum loc de inim\u0103,
\n\u015ftiind c\u0103, \u00een urm\u0103 cu milioane
\nde ani, frumuse\u0163ea ta
\na ucis dinozaurii!<\/p>\n


\nGina ZAHARIA<\/strong><\/p>\n

p\u00e2n\u0103 la a nou\u0103zeci \u0219i noua var\u0103<\/strong><\/p>\n

au venit tornadele s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe de tine
\nuna scrijelea ceva pe zid
\nvoia s\u0103-mi arate c\u0103 orice cuv\u00e2nt \u00eei va \u00eent\u0103ri
\nconvingerea
\nc\u0103 te ascund
\n\u00een frunzi\u0219uri de ploi
\navea dreptate nu te-a\u0219 fi dat pe gr\u0103mada aceea de
\nspice
\ndin care tot ciupea v\u00e2ntul
\n\u00een urcare
\nnici pe santinelele care adormeau instantaneu la
\nmarginea iazului
\nla ore vitale<\/p>\n

Doamne niciodat\u0103 n-am v\u0103zut at\u00e2tea viori mascate
\n\u00eentr-un singur stup
\ntreceam printre ele cu pumnii str\u00e2n\u0219i
\nde parc\u0103 o poter\u0103 s-ar fi luat dup\u0103 mine
\n\u00eemi erau \u00eeng\u0103duite doar o inim\u0103 de a\u0219teptare alta de
\nizb\u00e2nd\u0103 \u0219i ceva mai \u00eencolo
\ndou\u0103 meridiane de gal\u0103
\npe acelea mizam<\/p>\n

nu mai era mult p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd bra\u021bul t\u0103u \u00eenvelea dealul
\ncu mistere de lut
\nastfel \u021bi-ar fi pierdut urma ai fi r\u0103mas liliacul de la
\nfereastra mea
\np\u00e2n\u0103 la a nou\u0103zeci \u0219i noua var\u0103
\nodat\u0103 \u021bi-am spus nu rupe toate crengile
\n\u021bi-era frig un dans violet curgea \u00een hohote demonice
\ntrosneau melcii cu iarba m\u0103surat\u0103 \u00een bemoli
\nacum las\u0103
\nam \u00eenv\u0103\u021bat cum e s\u0103 crestezi
\ninima cioc\u00e2rliei<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lucian GRUIA DRAGOSTE \u0218I NEANT Hot\u0103r\u00e2t lucru, poezia nu reprezint\u0103 un limbaj obi\u015fnuit. O demonstreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 volumul de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10906"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10906"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10906\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10907,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10906\/revisions\/10907"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10906"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10906"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10906"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}