{"id":10904,"date":"2020-09-25T10:08:41","date_gmt":"2020-09-25T07:08:41","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10904"},"modified":"2020-09-25T10:08:41","modified_gmt":"2020-09-25T07:08:41","slug":"de-ai-nostri-razvan-theo-chirac-italia-note-de-calatorie-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10904","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – R\u0103zvan Theo Chirac – Italia. Note de c\u0103l\u0103torie (5)"},"content":{"rendered":"

\"\"

\u00centr-o istorie subiectiv\u0103 a autoportretului, Octavian Paler spune c\u0103 scrie despre Michelangelo \u00een dorin\u021ba de a-\u0219i \u00eencuraja orgoliul \u00een momente delicate. Se referea oare la orgoliul florentinului de a-i \u00eentrece pe sculptorii clasici greco-romani? La ambi\u021bia toscanului de a-i surclasa pe me\u0219terii din Rhodos ai grupului \u201eLaocoon\u201d, a c\u0103rui descoperire la \u00eenceput de cinquecento st\u00e2rnise stupoare \u0219i tulburare? Se spune c\u0103 Michelangelo a cercetat cu minu\u021biozitate sculptura din secolul I \u00ee.Hr., resim\u021bind el \u00eensu\u0219i durerea ce \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te din fiecare mu\u0219chi \u0219i tendon al trupului lui \u201eLaocoon\u201d. Am admirat \u0219i eu sculptura antic\u0103 din Muzeele Vaticanului. M-am concentrat pe chipul r\u0103v\u0103\u0219it de suferin\u021b\u0103 al tat\u0103lui, al celui care, printre buzele \u00eentredeschise, pare s\u0103-i scape un suspin plin de \u00eencercare \u0219i de oprimare, a\u0219a cum \u00eel descrie cardinalul Jacopo Sadoleto. Expresia de pe chipul tat\u0103lui transmite de altfel un ad\u00e2nc sentiment de \u00eengrijorare \u0219i durere, poten\u021bat de lupta lui disperat\u0103, de vibra\u021bia muscular\u0103 pus\u0103 \u00een mi\u0219care de repulsia fa\u021b\u0103 de reptile.
\nTot \u00een Cortile Ottogonale, curtea interioar\u0103 a Palatului Belvedere, \u201eApollon\u201d, o copie roman\u0103 (sec. I d.Hr.) dup\u0103 originalul din veacul al IV-lea \u00ee.Hr., mi-a amintit frumuse\u021bea apolinic\u0103 a lui Nietzsche, filozoful care \u00een veacul al XIX-a \u00eemp\u0103r\u021bit artele \u00een dou\u0103 categorii: operelor \u00een care domnesc lini\u0219tea, senin\u0103tatea, echilibrul, ponderea, ra\u021biunea, le-a spus \u201eapolinice\u201d, iar pe cele ce manifest\u0103 c\u0103utare, mi\u0219care, agitare, zbucium sub impulsul sentimentului \u0219i pasiunii le-a numit \u201edionisiace\u201d. Cu privirea senin\u0103 \u0219i fruntea destins\u0103, cel mai frumos dintre zei aminte\u0219te tuturor celor ce-i trec pe dinainte m\u0103sura \u0219i limitele atribuite de Zeus fiec\u0103rei f\u0103pturi, formulate \u00een cele patru inscrip\u021bii de pe zidurile templului din Delfi: \u201eCel mai drept este cel mai frumos\u201d, \u201eRespect\u0103 limita\u201d, \u201eUr\u0103\u0219te hybris-ul (arogan\u021ba)\u201d, \u201eNimic \u00een exces\u201d.
\n\u00cen Muzeul Pio-Clementin de la Vatican, printre portretele \u00een marmur\u0103 ale \u00eemp\u0103ra\u021bilor romani, g\u00e2ndul te duce la obsesia lui Winckelmann, aceea c\u0103 arta se na\u0219te, \u00eenflore\u0219te, dup\u0103 care \u00ee\u0219i pierde vlaga, ca \u0219i civiliza\u021bia ce o na\u0219te: la origini \u2013 perioada greac\u0103 arhaic\u0103, la apogeu \u2013 clasicul \u201esublim\u201d al artei ateniene, apoi declinul imitatorilor ulteriori, eleni\u0219ti \u0219i romani. <\/p>\n


\nORA ALBASTR\u0102 PE TIBRU <\/strong><\/p>\n

M\u0103 plimb \u00een josul \u0219i \u00een susul Tibrului, fluviul care nu curge prin spa\u021biu, ci prin timp. \u00cen Evul Mediu era cimitirul asasinilor ce-\u0219i azv\u00e2rleau hoiturile la ad\u0103postul \u00eentunericului. N-am reg\u0103sit g\u00e2\u0219tele Capitoliului, dar v\u0103d l\u00e2ng\u0103 mal r\u0103\u021bu\u0219te preg\u0103tite s\u0103-\u0219i ia zborul spre apus, dincolo de colina Vaticanului. Sunt \u00een a\u0219teptarea \u201eorei albastre\u201d, a crepusculului, un moment v\u00e2nat de fotografi \u00eentruc\u00e2t imaginile au o atmosfer\u0103 aparte. Pe Ponte Umberto, cu privirea a\u021bintit\u0103 spre apus, c\u00e2\u021biva fotografi \u00ee\u0219i preg\u0103tesc aparatele, lu\u00e2nd \u00een vizor cupola de la Bazilica San Pietro, c\u0103tre care fluviul conduce privirea. E o imagine frumoas\u0103, compus\u0103 din trei planuri: fluviul \u00een primul, Ponte Sant\u2019Angelo \u00een cel secund, San Pietro \u0219i colina Ianiculum \u00een fundal. Cea din urm\u0103 domin\u0103 Tibrul dinspre Trastevere \u0219i a contribuit adesea la ap\u0103rarea ora\u0219ului, \u00een 1849 Garibaldi \u021bin\u00e2nd aici pe loc trupele franceze. Fotografii de azi merg pe urmele unor pictori de vedute ca Gaspare Vanvitelli, olandez naturalizat italian, al c\u0103rui tablou cu castelul Sant\u2019Angelo, podul omonim \u0219i Catedrala Sf\u00e2ntul Petru \u00eemi st\u0103ruie pe retin\u0103. Acest artist import\u0103 gustul nordic pentru vederile topografice \u0219i utilizarea noilor procedee tehnice: camera neagr\u0103 (camera oscura) proiecteaz\u0103 pe un suport, prin intermediul unei lentile \u0219i al unei oglinzi, imaginea aleas\u0103. B\u0103rcile de alt\u0103dat\u0103 lipsesc. Locul le-a fost luat de canotori, ce arareori br\u0103zdeaz\u0103 fluviul spre amonte. M\u0103 al\u0103tur fotografilor \u0219i a\u0219tept \u2013 cum spune Henri Cartier-Bresson \u2013 momentul decisiv. Specul\u00e2nd momentul, c\u00e2\u021biva b\u0103ie\u021bi au \u00een\u0219irat spre v\u00e2nzare mai multe modele de trepiede pe parapetul podului. Periodic, unul dintre ei se apropie de mine \u0219i \u2013 de\u0219i vede c\u0103 am aparatul fixat pe tripod \u2013 \u00eencearc\u0103 s\u0103 m\u0103 conving\u0103 s\u0103 iau unul de la el. E din Bangladesh \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i c\u00e2\u0219tige existen\u021ba pe malul Tibrului. De pe Gange p\u00e2n\u0103 pe Tibru e ceva distan\u021b\u0103, \u00eemi spun \u00een sinea mea. \u0218i totodat\u0103 mi-aduc aminte c\u0103 Bernini a inclus printre personajele de la Fontana dei Quattro Fiumi \u0219i fluviul asiatic care, \u00eempreun\u0103 cu Brahmaputra, formeaz\u0103 cea mai mare delt\u0103 a lumii taman \u00een Bangladesh. Ora albastr\u0103 sose\u0219te, asfin\u021bitul se las\u0103, iau c\u00e2teva cadre, dup\u0103 care traversez Ponte Sant\u2019Angelo \u0219i m\u0103 \u00eendrept spre Piazza San Pietro. Astfel, o nou\u0103 zi petrecut\u0103 \u00een Cetatea Etern\u0103 se sf\u00e2r\u0219e\u0219te. <\/p>\n


\nNAPOLI<\/strong><\/p>\n

Nu trebuie s\u0103 v\u0103 deziluziona\u021bi dac\u0103, odat\u0103 sosi\u021bi la Napoli, nu g\u0103si\u021bi vreun pescar ori \u0219ofer care s\u0103 fredoneze o can\u021bonet\u0103. Ave\u021bi r\u0103bdare. Dup\u0103 c\u00e2teva zile, ve\u021bi auzi c\u00e2ntecele populare napolitane.
\nAm descoperit \u201eCraterul\u201d (Golful Napoli) \u00eentr-un \u00eenceput de april, fugind de zilele umede din Rom\u00e2nia, a\u0219a cum Goethe, \u201ebolnav de iarn\u0103\u201d, c\u0103uta soarele sudului \u00een al s\u0103u \u201eItalienische Reise\u201d. L-a impresionat frumuse\u021bea ora\u0219ului, liber, vesel \u0219i plin de via\u021b\u0103, \u00een care \u201etr\u0103ie\u0219ti o intoxica\u021bie \u0219i uitare de sine\u201d. Merit\u0103 chiar s\u0103 visezi, dac\u0103 tumultul metropolei venerate de poe\u021bi \u0219i de glasul tremurat al c\u00e2nt\u0103re\u021bilor de serenade \u00ee\u021bi \u00eeng\u0103duie. Derutant \u0219i zgomotos, vesel \u0219i spontan, n\u0103valnic \u0219i zbuciumat, prietenos \u0219i supersti\u021bios, sacru \u0219i profan, Napoli \u2013 spune Octavian Paler \u2013 \u201ecucere\u0219te, amuz\u0103 \u0219i obose\u0219te \u00een acela\u0219i timp\u201d. Iar Gustave Flaubert declara c\u0103 \u201eTrebuie s\u0103 mergi la Napoli ca s\u0103 faci o baie de tinere\u021be \u0219i s\u0103 iube\u0219ti via\u021ba…\u201d.
\nM-au fascinat statuile clasice, frescele \u0219i mozaicurile de la Pompei \u0219i Herculaneum, pinacoteca de la Capodimonte, natura vulcanic\u0103. Vulcanici sunt \u0219i napolitanii, f\u0103r\u0103 de care ora\u0219ul nu poate fi conceput. Turistul nu poate \u00een\u021belege spiritul acestui ora\u0219 contradictoriu, \u00een care oamenii gesticuleaz\u0103 exagerat de mult, p\u00e2n\u0103 la caricatural, \u00een str\u0103dania de a se face \u00een\u021bele\u0219i. E un ora\u0219 baroc, \u00een cel mai complet sens al cuv\u00e2ntului. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor a oferit de departe cel mai mult, at\u00e2t \u00een teatru, c\u00e2t \u0219i \u00een cinematografie. Am ajuns prea t\u00e2rziu pentru a-i vedea pe \u0219trengarii imortaliza\u021bi de Vincenzo Gemito ori pe lustragii de odinioar\u0103. Locul le-a fost luat de pu\u0219tani g\u0103l\u0103gio\u0219i pe scutere, ce cutreier\u0103 \u00eendr\u0103zne\u021b ora\u0219ul.
\nDac\u0103 timpul \u00ee\u021bi permite, las\u0103-te prad\u0103 ritmului trepidant, \u00eentr-o piazza. Iscode\u0219te protagoni\u0219tii, expresivi \u0219i naturali, veseli ori furio\u0219i, prin\u0219i \u00een conversa\u021bii \u00een care abund\u0103 superlativele. Decorul este completat de rufe at\u00e2rnate la uscat, miros de ulei ars ori de pe\u0219te proasp\u0103t, claxoane \u0219i sunete de mandolin\u0103. Sordida strad\u0103 napolitan\u0103 cu care ne-au deprins filmele neorealiste italiene din anii ’50 mai poate fi \u00eenc\u0103 aflat\u0103 \u00een Quartieri Spagnoli, locul preferat pentru comediile lui De Fillipo \u0219i pentru filmele lui Tot\u00f2.
\nGunoaiele de pe str\u0103zi mi-au amintit de periodicele epidemii de alt\u0103dat\u0103, despre una dintre ele pomenind Florica Cristoforeanu \u00een \u201eAmintiri din cariera mea liric\u0103\u201d. La finalul celui de-al XIX-lea veac, \u00een timpul unei epidemii de holer\u0103, Vasile Cristoforeanu, student la \u0219tiin\u021be juridice la Napoli, este oaspetele unui coleg de a c\u0103rui sor\u0103 se \u00eendr\u0103goste\u0219te. La scurt timp, cei doi se c\u0103s\u0103toresc \u0219i se stabilesc \u00een Rom\u00e2nia, la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Florica este rodul iubirii lor.
\nCastel Nuovo a servit drept re\u0219edin\u021b\u0103 regilor \u0219i viceregilor regatului napolitan. A fost ridicat de Alfons de Aragon pe funda\u021biile castelului zidit pentru Carol de Anjou, numit Maschio Angioino. \u00cen spa\u021biul \u00eengust dintre turnurile cilindrice masive, am recunoscut arcul de triumf roman din Pola, ora\u0219 vizitat \u00een prealabil, reprodus aici de arhitectul renascentist Laurana.
\nLa Muzeul de Arheologie, \u201ecabinetul secret\u201d e o atrac\u021bie \u201epicant\u0103\u201d pentru c\u0103 reune\u0219te art\u0103 erotic\u0103. Obiectele \u201ehot\u201d dezgropate de sub cenu\u0219\u0103 au \u0219ocat at\u00e2t de puternic sensibilit\u0103\u021bile arheologilor \u00eenc\u00e2t, p\u00e2n\u0103 \u00een veacul al XIX-lea, acestea au fost \u021binute departe de ochii vizitatorilor obi\u0219nui\u021bi, privilegia\u021bi fiind doar cei de sex masculin din \u00eenalta societate. Azi, ele sunt accesibile chiar \u0219i minorilor, cu condi\u021bia ca ace\u0219tia s\u0103 fie \u00eenso\u021bi\u021bi de un adult. Imaginile cu falusuri erecte, \u00eenso\u021bite de inscrip\u021bia \u201eBog\u0103\u021bia s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te aici\u201d erau frecvente \u00een ora\u0219ele romane.
\nAm l\u0103sat \u00een urm\u0103 agita\u021bia str\u0103zilor \u0219i am urcat la Capodimonte, pe vechiul domeniu de v\u00e2n\u0103toare al regilor celor Dou\u0103 Sicilii. De aici, ca \u0219i de la Certosa di San Martino ori de pe Posillipo, formula Vedi Napoli e poi muori, neverosimil\u0103 \u00een zumzetul ora\u0219ului, cap\u0103t\u0103 sens. De aici, de sus, po\u021bi panorama \u00eentreaga geografie o coastei. De aici, de sus, \u00eencepi s\u0103-i \u00een\u021belegi pe napolitani de ce nu vor s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 ora\u0219ul. \u0218i tot de aici, de sus, \u021bi-aminte\u0219ti c\u0103 Goethe considera Roma o m\u0103n\u0103stire nechibzuit a\u0219ezat\u0103 pe Tibru \u00een compara\u021bie cu fericita pozi\u021bie geografic\u0103 a vechiului Neapolis. Kniep, artistul ce-l \u00eenso\u021bea pe Goethe, c\u0103znindu-se s\u0103 surprind\u0103 priveli\u0219tea, se t\u00e2nguia c\u0103 tot me\u0219te\u0219ugul culorilor nu putea reda o astfel de armonie, iar cel mai fin creion englezesc nu putea ajuta celei mai iscusite m\u00e2ini s\u0103 deseneze peisajul. Capodimonte e un palat sobru cu fa\u021bada stacojie, \u00eenc\u0103rcat cu opere de art\u0103, r\u0103mase de la famiile Farnese \u0219i Bourbon. \u00cen Salone delle Feste, locul \u00een care odinioar\u0103 bourbonii d\u0103deau baluri, am intrat pentru o clip\u0103 \u00een atmosfer\u0103 prin c\u00e2\u021biva pa\u0219i de vals, \u00eenchipuindu-m\u0103 la \u00eenceput de ottocento, c\u00e2nd Stendhal era un obi\u0219nuit al Teatrului San Carlo, fermecat de muzic\u0103 \u0219i balet.
\nDe pe promontoriul Posillipo, panorama ora\u0219ului, cu celebrul copac proiectat pe suprafa\u021ba apei, poate fi admirat\u0103 de orice turist. Marechiaro, micul sat de pescari omagiat cu at\u00e2ta nostalgie \u00een c\u00e2ntecul lui Salvatore di Giacomo, este \u00een prezent \u201einundat\u201d de restaurante, baruri \u0219i localuri de noapte.
\nDar dincolo de art\u0103, civiliza\u021bie \u0219i istorie, Napoli \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u00e2i de toate excelen\u021ba naturii. Dou\u0103 insule, Ischia \u0219i Capri, str\u0103juiesc s\u00e2nul de mare numit \u00een vechime Sinus Cumanus, aflat \u00een umbra siluetei fumurii \u0219i fantomatice a Vezuviului, amintind genera\u021biilor succesive acel memento din hora\u021bianul carpe diem. \u0218i nu e deloc greu s\u0103 te bucuri de clip\u0103. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 hoin\u0103re\u0219ti pe str\u0103zi \u0219i pe cheiuri, \u00een amurg, c\u00e2nd lini\u0219tea \u00eenser\u0103rii nu e tulburat\u0103 dec\u00e2t de strig\u0103tul lamentat al vreunui marinar, ori p\u0103truns\u0103 de acordurile de mandolin\u0103 ale unei dulci \u0219i exuberante can\u021bonete. Nu-i c\u0103l\u0103tor care s\u0103 nu-i poarte ora\u0219ului nostalgia o via\u021b\u0103 \u00eenteag\u0103.
\nCoasta amalfitan\u0103, o icoan\u0103 a sufletului napolitan, str\u0103b\u0103tut\u0103 de una dintre cele mai frumoase \u0219i dificile \u0219osele, scoate \u00een eviden\u021b\u0103 d\u00e2rzenia localnicilor, hot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 valorifice \u0219i ultimul petic de p\u0103m\u00e2nt. Gr\u0103dinari \u0219i agricultori \u00eemp\u0103timi\u021bi, napolitanii biruie vitregiile naturale c\u0103r\u00e2nd p\u0103m\u00e2nt fertil, sprijinindu-l cu bolovani, cultiv\u00e2ndu-l \u0219i bucur\u00e2ndu-se de roade.
\nSorrento e diferit azi de vremurile c\u00e2nd era evocat cu patos de Enrico Caruso, napolitanul ce \u0219i-a tr\u0103it aici ultima parte a vie\u021bii. Dar marea, liniile dulci ale coastei \u0219i splendida panoram\u0103 a golfului nu s-au schimbat. Chiar dac\u0103 n-ai ajuns aici, \u00ee\u021bi po\u021bi imagina locul gra\u021bie versurilor faimoasei \u201eTorna a Surriento\u201d. Din fa\u021ba g\u0103rii, unde se afl\u0103 bustul compozitorului De Curtis, am luat autobuzul spre Amalfi, str\u0103b\u0103t\u00e2nd pov\u00e2rni\u0219ul accidentat ce odinioar\u0103 \u00eei proteja pe localnici de atacurile sarazinilor. Case ag\u0103\u021bate printre pietre sp\u00e2nzurate \u00een echilibru precar, str\u0103zi sucite scobite \u00een munte, hoteluri amenajate \u00een m\u0103n\u0103stiri medievale, cactu\u0219i albi\u021bi de lumin\u0103, clopotni\u021be decorate cu ceramic\u0103 policrom\u0103 de influen\u021b\u0103 arab\u0103. Pe \u021b\u0103rm, contura\u021bi pe azuriul m\u0103rii lini\u0219tite, doi tineri se s\u0103rut\u0103 pasional; ea, dezgolit\u0103 de la br\u00e2u p\u00e2n\u0103 \u00een dreptul s\u00e2nilor de \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area p\u0103tima\u0219\u0103 a partenerului, tr\u0103ie\u0219te cu v\u0103dit\u0103 poft\u0103 de via\u021b\u0103 clipa. <\/p>\n


\nPOMPEI<\/strong><\/p>\n

Sunt bolnav de trecut. Con\u0219tient totu\u0219i c\u0103, \u00een ciuda reconstituirilor sale imaginare, \u201eieri\u201d ne este pentru totdeauna \u00eenchis. Pentru mine, trecutul pare uneori mai accesibil, mai familiar dec\u00e2t ceea ce este \u00een vecin\u0103tatea geografic\u0103; din unele puncte de vedere, mai familiar dec\u00e2t prezentul nostru apropiat. Pe l\u00e2ng\u0103 \u00eembog\u0103\u021birea unui prezent acceptabil, trecutul ofer\u0103 alternative la un prezent inacceptabil. \u00cen ziua de ieri g\u0103sim tot ceea ce ne lipse\u0219te ast\u0103zi. Iar \u201eieri\u201d este un timp pentru care nu suntem responsabili. Stau \u00een cump\u0103n\u0103 dac\u0103 s\u0103 m\u0103 mut \u00een trecut ori s\u0103-l vizitez ocazional. Nu practic scufund\u0103rile, dar imersiunea \u00een istorie \u00eemi place, reduce stresul contemporan \u0219i hr\u0103ne\u0219te imagina\u021bia.
\nAm fost ca pe\u0219tele \u00een ap\u0103 la Pompei, un ora\u0219 unde trecutul este sim\u021bit intens, cu o putere de evocare cu care pu\u021bine locuri din lume se pot l\u0103uda. Str\u0103b\u0103t\u00e2nd str\u0103zile Abbondanza, Stabiana, Fortuna ori Vesuvio, e\u0219ti martorul unei vie\u021bi \u00eentrerupte brutal de zeul Vulcan, care \u00een anul 79 d. Hr. a schimbat cursul istoriei. Spiritele protectoare \u2013 larii \u2013 nu i-au sc\u0103pat pe locuitori de \u0219uvoiul de foc pr\u0103v\u0103lit din cer. Jertfele, rug\u0103ciunile \u0219i ofrandele nu i-au cru\u021bat. Iat\u0103 de ce Pompeiul nu este doar un muzeu, ci \u0219i o aren\u0103 teatral\u0103. O scen\u0103 pe care, din nefericire, s-au jucat tragedii.
\nPre\u021b de c\u00e2teva ore, am fost un primitiv care a dat geografia pe istorie, ignor\u00e2nd tehnologia modern\u0103, despre care primitivii de la finalul veacului XVIII spuneau c\u0103 depreciaz\u0103 \u0219i corupe, un pelerin \u00een timp, printre vile elegante, senioriale, ori case umile, \u00eenconjurate de gr\u0103dini, cu oameni absorbi\u021bi \u00een preocup\u0103rile lor, neg\u00e2ndindu-se un moment c\u0103-\u0219i tr\u0103iau, sub soarele de august, ultimele clipe…
\n\u00centr-o prim\u0103var\u0103, c\u00e2nd presa italian\u0103 de specialitate anun\u021ba redeschiderea Vilei Misterelor de la Pompei, dup\u0103 doi ani de lucr\u0103ri de restaurare, mi-am zis c\u0103 e momentul s\u0103-mi bucur privirea cu faimoasa fresc\u0103 a misterelor, o megalographia (reprezentare \u00een m\u0103rime natural\u0103 a personajelor) de pe la jum\u0103tatea secolului I \u00ee.Hr. \u00centr-o dup\u0103-amiaz\u0103 t\u00e2rzie de aprilie, am ie\u0219it pe Poarta Herculaneum, situat\u0103 \u00een nord-vestul ora\u0219ului distrus de Vezuviu, am str\u0103b\u0103tut zona mormintelor celor din elita social\u0103 \u0219i politic\u0103, c\u0103tre antica vil\u0103 de acum dou\u0103 mii \u0219i ceva de ani. \u00centruc\u00e2t romanii credeau c\u0103 sufletul ne\u00eemp\u0103cat al celor mor\u021bi putea face r\u0103u celor \u00een via\u021b\u0103, \u00eei \u00eengropau \u00een afara ora\u0219ului. \u00centocmai ca trec\u0103torii antici, am z\u0103bovit pu\u021bin \u00een apropierea mormintelor lui Aulus Veius \u0219i Mamia, g\u00e2ndind c\u0103 \u2013 totu\u0219i \u2013 cei de aici au avut parte de o moarte obi\u0219nuit\u0103, spre deosebire de sf\u00e2r\u0219itul n\u0103prasnic al celor din anul 79 d.Hr. Goethe, c\u0103l\u0103tor \u0219i el pe aceste meleaguri, tot \u00eentr-o prim\u0103var\u0103, reflecta: \u201eAt\u00e2tea nenorociri s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een lume, dar niciuna nu a bucurat at\u00e2t de mult posteritatea. Nu m\u0103 pot g\u00e2ndi la ceva mai interesant\u201d. Gra\u021bie erup\u021biei, m-am putut desf\u0103ta cu picturile scoase la lumin\u0103 cu mai bine de o sut\u0103 de ani \u00een urm\u0103, picturi ce ilustreaz\u0103 ini\u021bierea \u00eentr-un cult secret, al lui Dionysos, zeul vinului \u0219i al extazului mistic, al c\u0103rui cult era \u00een mod special atractiv pentru femei. Nu prea se \u0219tie unde ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 scenele \u0219i nici unde s\u0103 se termine. Pot fi totu\u0219i \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een trei grup\u0103ri: prima, scenele de preg\u0103tire \u2013 femeile sunt angrenate \u00een lecturi rituale \u0219i preg\u0103tirea unei mese; a doua, scenele cu Dionysos \u0219i t\u0103r\u00e2mul nemuritor \u2013 o femeie alearg\u0103 \u00eenfrico\u0219at\u0103 din fa\u021ba zeului, din cauza misterelor prezise de Silenus sau din cauza scenelor urm\u0103toare, ritualul dezv\u0103luirii unui falus \u0219i flagelarea unei tinere aspirante; a treia, \u00eempodobirea unei mirese, supravegheat\u0103 de o matroan\u0103 a\u0219ezat\u0103. Figurile feminine sunt at\u00e2t de proeminente. M\u0103rturisesc c\u0103 m-am sim\u021bit \u00eentr-o teribil\u0103 minoritate, pe l\u00e2ng\u0103 femeile de pe pere\u021bi, fiind \u00eenconjurat \u00een exclusivitate de turiste. \u00cen Sala Misterelor am fotografiat frescele din unghiuri pe care mi le-a permis situa\u021bia, accesul fiind restric\u021bionat.
\nLa final, dup\u0103 ce am p\u0103r\u0103sit vila cu vedere odinioar\u0103 la mare, g\u00e2ndul m-a dus la Amedeo Maiuri, cel care a trudit la excavarea acestor minuni. \u00cen for, un c\u00e2ine de pripas ce se plimba agale printre ruine mi-a amintit de \u201eacel c\u00e2ne roman\u201d, \u201econservat \u00een materia mor\u021bii\u201d, despre care a scris Lucian Blaga.
\n\u00cen amurg, am l\u0103sat \u00een urm\u0103 larii, nimfele, satirii, silenii \u0219i bacantele Pompeiului, atmosfera extatic\u0103 a unor ruine printre care singur\u0103tatea \u00ee\u0219i relua cu resemnare locul. Idila arheologic\u0103 era pe sf\u00e2r\u0219ite, joaca cu trecutul se \u00eencheia, iar flirtul cu mitologia nu mai putea continua. <\/p>\n


\nVEZUVIU<\/strong><\/p>\n

\u00cen marginea craterului, mi-am amintit de Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n, autorul \u201eIstoriei naturale\u201d, care \u00een dorin\u021ba de a studia erup\u021bia antic\u0103 \u0219i-a aflat sf\u00e2r\u0219itul pe plaja din Stabiae. Aflat la ad\u0103post, curiozitatea l-a f\u0103cut s\u0103 navigheze direct \u00een gura pericolului, ignor\u00e2nd sfatul timonierului de a face cale-ntoars\u0103. Norul ce se ridica de pe munte era irezistibil \u0219i, \u00een ciuda cenu\u0219ii fierbin\u021bi, a gr\u0103mezilor de piatr\u0103 ponce \u0219i st\u00e2ncilor arse, naturalistul era convins c\u0103 norocul \u021bine cu cei curajo\u0219i. N-a fost s\u0103 fie. A fost g\u0103sit \u00een\u0103bu\u0219it a treia zi dup\u0103 ce plecase din Misenum, baza flotei imperiale din Marea Tirenian\u0103, ora\u0219 aflat \u00een nordul Golfului Napoli. Sf\u00e2r\u0219itul tragic al savantului este ilustrat de istoricul Tacit, pe baza relat\u0103rilor nepotului, Pliniu cel T\u00e2n\u0103r, care \u00een momentul terifiantului eveniment avea optsprezece ani.
\nAnevoie ne putem \u00eenchipui azi, \u00een timp ce hoin\u0103rim pe str\u0103zile Abunden\u021bei ori ale Fortunei din Pompei, \u00eentunericul, groaza \u0219i moartea care au st\u0103p\u00e2nit odinioar\u0103 totul. Sunt greu de imaginat panica \u0219i teama st\u00e2rnite de norii de foc, scurgerile \u0219i valurile de cenu\u0219\u0103 fierbinte \u0219i gaze cu vitez\u0103 foarte mare, ce au \u00eengropat ora\u0219ele \u0219i au extins \u021b\u0103rmul cu sute de metri. Pacea rustic\u0103 a ruinelor predispune la visare, entuziasm\u00e2ndu-i pe turi\u0219tii iubitori de art\u0103 (neo)clasic\u0103 \u0219i stimul\u00e2nd gustul pentru arheologie.
\nBiet muritor printre frescele unde zeii \u00ee\u0219i continu\u0103 intrigile ori fauni \u0219i menade urmeaz\u0103 ritualuri misterioase, cople\u0219it de solitudinea \u0219i \u00eensingurarea acestui ora\u0219 al mor\u021bii, \u00eencremenit \u00een umbra solemn\u0103 a vulcanului, am asemuit cataclismul de acum aproape dou\u0103 mii de ani cu un instantaneu fotografic luat \u00een momentul \u00een care Vezuviul, \u00een furia sa, a \u0219ters de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului acest ora\u0219 lipsit de noroc. O fotografie ob\u021binut\u0103 printr-o expunere rapid\u0103 \u0219i precis\u0103, \u00een momentul oportun, c\u00e2nd magma a izbucnit la suprafa\u021b\u0103. Clipa \u00een care, ca de at\u00e2tea ori \u00een decursul timpului, geografia a supus istoria…
\nDe\u0219i la prima vedere Pompei pare un ora\u0219 \u00eenghe\u021bat \u00een timp, o capsul\u0103 a timpului, realitatea demonstreaz\u0103 c\u0103 lucrurile nu stau chiar a\u0219a. Faza ini\u021bial\u0103 a erup\u021biei a durat suficient pentru ca mul\u021bi dintre locuitori s\u0103 scape \u00eenainte de al doilea val devastator. Materialele organice au pierit aproape toate. Fie au ars, fie s-au descompus \u00een timpul erup\u021biei ori de-a lungul secolelor, dup\u0103 erup\u021bie. Cu toate acestea, citindu-l pe Dio Cassius, melancolicii pot spera \u00een reg\u0103sirea trecutului \u00eengropat, flirt\u00e2nd cu arheologia \u00een acest sit remarcabil unde au parte de arhitectur\u0103, decora\u021bii murale \u0219i mozaicuri, gr\u0103dini, inscrip\u021bii \u0219i grafitti, artefacte de uz zilnic, obiecte sacre, dovada comer\u021bului \u0219i a me\u0219te\u0219ugului.
\nProbabil c\u0103 ar fi fost teribil de dificil de ob\u021binut un instantaneu fotografic \u00een 79 d.Hr., din pricina \u00eentunericului \u0219i atmosferei de co\u0219mar \u00een care alergau \u00eennebuni\u021bi oamenii, teroriza\u021bi de \u0219uvoiul negru, amenin\u021b\u0103tor, ce se rev\u0103rsa vertiginos pe urmele lor, sporindu-le panica ori de c\u00e2te ori priveau dezn\u0103d\u0103jdui\u021bi \u00eenapoi.
\nPrintre coloanele forului, oricine poate imortaliza azi silueta placid\u0103 a Vezuviului, ce domin\u0103 golful, parte integrant\u0103 a geografiei napolitane. Spre deosebirile de pictorii \u0219i gravorii secolelor trecute, nu ve\u021bi putea surprinde conul fumeg\u00e2nd, mul\u021bumindu-v\u0103 cu seninul cerului meridional, oglindit \u00een undele M\u0103rii Tireniene. \u00cen pacea \u0219i senin\u0103tatea \u00een care-\u0219i deap\u0103n\u0103 t\u0103cut odihna, dezl\u0103n\u021buirea lui funest\u0103, evocat\u0103 cu at\u00e2ta patetism de Pliniu cel T\u00e2n\u0103r, pare neverosimil\u0103. Doar la peste o mie de metri, \u00een marginea craterului, acolo unde vezi fumarolele, te g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 acest munte marcheaz\u0103 totu\u0219i un avertisment, iar zeul focului, Vulcan, nu doarme…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

APOLINIC \u0218I DIONISIAC \u00centr-o istorie subiectiv\u0103 a autoportretului, Octavian Paler spune c\u0103 scrie despre Michelangelo \u00een dorin\u021ba de a-\u0219i \u00eencuraja<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10817,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10904"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10904"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10904\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10905,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10904\/revisions\/10905"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10817"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10904"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10904"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10904"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}