{"id":10887,"date":"2020-09-24T10:22:39","date_gmt":"2020-09-24T07:22:39","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10887"},"modified":"2020-09-24T10:22:39","modified_gmt":"2020-09-24T07:22:39","slug":"spatii-culturale-nr-69-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10887","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 69 (11)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Valentin POPA<\/strong><\/p>\n

Un roman magic: Eustache<\/em>, de Magdalena Iugulescu<\/strong><\/p>\n

Medicul br\u0103ilean, Magdalena Iugulescu (originar\u0103 din spa\u021bii moldave), a debutat \u00een literatur\u0103 \u00een 2013 cu romanul Cosmin (Editura Proilavia, Br\u0103ila, 360 pagini). \u00cen 2015, a scos la editura ie\u0219ean\u0103 Tipo Moldova masivul roman Issabel (748 pagini), pentru ca, \u00een 2017, s\u0103 publice, la aceea\u0219i editur\u0103, romanul Cecilia (304 pagini). Se pot observa cu u\u0219urin\u021b\u0103 c\u00e2teva constante ale activit\u0103\u021bii scriitorice\u0219ti a Magdalenei Iugulescu, dar ne oprim, pentru moment, la dou\u0103: caden\u021ba de doi ani \u00eentre apari\u021bii \u0219i preferin\u021ba pentru a oferi ca titlu romanelor sale numele personajelor principale. Cosmin este numele unui copil r\u0103mas oarecum singur \u00een \u021bar\u0103, la Br\u0103ila, dup\u0103 ce mama sa a plecat s\u0103 munceasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Issabel este numele unei b\u0103tr\u00e2ne din Italia la care se angajeaz\u0103 o rom\u00e2nc\u0103, personajul narator. Cecilia este numele unei adolescente (ini\u021bial) dintr-o familie modest\u0103, \u00eendr\u0103gostit\u0103 de un t\u00e2n\u0103r cu un statut social mai \u00eenalt (mama universitar\u0103), cu p\u0103rin\u021bi ce nu aprob\u0103 mariajul celor doi. Eustache este numele unui \u021bap vorbitor, \u00eentruparea (re\u00eencarnarea) unor personalit\u0103\u021bi celebre ale istoriei, ce-i serve\u0219te personajului narator, Otilia, ca ghid \u00een c\u0103l\u0103toria ini\u021biatic\u0103 prin Spania.
\nToate romanele au \u0219i o interesant\u0103 component\u0103 turistic\u0103, de jurnal de c\u0103l\u0103torie, ilustr\u00e2nd un crez al autoarei c\u0103 avem obliga\u021bia de a str\u0103bate \u0219i cunoa\u0219te lumea. \u00cen Cosmin, dup\u0103 ce autoarea ne pune \u00een tem\u0103 cu drama copilului cu mama plecat\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, ne destinde \u00een final nervii povestind c\u0103l\u0103toria \u00een Italia la sora plecat\u0103 acolo s\u0103 c\u00e2\u0219tige bani pe care \u00een \u021bar\u0103 nu reu\u0219ea s\u0103-i ob\u021bin\u0103, pentru ca fiul ei s\u0103 nu duc\u0103 lips\u0103 de nimic. \u00cen Issabel, cele mai multe descrieri cu caracter de jurnal de c\u0103l\u0103torie au ca obiectiv tot Italia, dar \u0219i Sco\u021bia, cu minunatul \u0219i misteriosul ora\u0219 Edinbourgh. \u00cen Cecilia, interesul autoarei se \u00eendreapt\u0103 spre Turcia, unde personajul principal are experien\u021be interesante \u00een modeling, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd primii bani.
\nMagdalena Iugulescu pare a urma o directiv\u0103 istratian\u0103, conform c\u0103reia \u201e…cel care nu \u0219i-a p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103 \u021bara, nu cunoa\u0219te nici \u021bara lui, nici pe celelalte…\u201d (Mihail, \u00een Opere I, Editura Funda\u021biei Na\u021bionale pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103, Bucure\u0219ti, 2019, p. 156).
\nDe aceea, romanele ei sunt pres\u0103rate cu \u00eendemnuri pentru astfel de experien\u021be formative cum sunt c\u0103l\u0103toriile prin principalele centre de civiliza\u021bie ale lumii.
\nDac\u0103 \u00een primele trei romane componenta de marketing turistic este oarecum juxtapus\u0103 peste firul narativ, devenind \u00een unele locuri excesiv\u0103, ca \u00een Issabel, \u00een Eustache aceast\u0103 component\u0103 devine total\u0103, pentru c\u0103 aici avem de-a face cu prezentarea unei c\u0103l\u0103torii originale, per pedes, prin Spania, sub ghidajul miraculosului \u021bap Eustache. Noul roman se deosebe\u0219te de celelalte eposuri, realizate \u00een matrice realist\u0103, prin componenta fantastic\u0103 pe care o genereaz\u0103 \u021bapul Eustache, ce-i serve\u0219te Otiliei at\u00e2t ca ghid, c\u00e2t \u0219i ca mijloc de transport (o parte a c\u0103l\u0103toriei desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se c\u0103lare pe spinarea \u021bapului), ba chiar \u0219i ca surs\u0103 de hran\u0103: de multe ori, diminea\u021ba, Otilia g\u0103sea o saco\u0219\u0103 cu produse alimentare, aduse, de cine \u0219tie unde, de Eustache. Ca \u0219i \u00een romanele anterioare, autoarea, pasionat\u0103 p\u00e2n\u0103 la extrem de farmecul voiajului, se opre\u0219te \u00een fa\u021ba monumentelor culturale (catedrale, universit\u0103\u021bi, str\u0103zi cu farmec medieval, grupuri statuare). Pe toate acestea le descrie, prezent\u00e2ndu-le \u0219i istoria, ajutat\u0103 \u0219i de eruditul \u021bap care, dup\u0103 spusele lui, \u00een vie\u021bile anterioare a fost ba arhitect, ba comandant de o\u0219ti, ba sculptor… Spania se deschide \u00een fa\u021ba privirilor cititorului cu tot ce are ea specific \u0219i m\u0103re\u021b. Autoarea este interesat\u0103 \u0219i de planta\u021biile \u00eent\u00e2lnite \u00een zone nu \u00eentotdeauna fertile sau generoase \u00een precipita\u021bii, descoperind conductele \u0219i furtunurile ce aduc apa la r\u0103d\u0103cina fiec\u0103rei plante. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie, care a durat mai multe zeci de zile, ciudata turist\u0103 numai o dat\u0103 a apelat la servicii hoteliere. \u00cen celelalte nop\u021bi a dormit pe sub pomi, pe sub poduri, prin boschete… \u00een locuri ferite de privirile autohtonilor. De altfel, pe drumurile pe unde a umblat \u00eempreun\u0103 cu \u00eenso\u021bitorul ei cu coarne, nu prea a \u00eent\u00e2lnit oameni, doar c\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd turme de capre, spre bucuria lui Eustache, \u021bapul, ce nu rata ocazia s\u0103 \u00eentreprind\u0103 vizite la fiin\u021bele acestea din aceea\u0219i specie cu el. Nici prin planta\u021biile at\u00e2t de bine \u00eengrijite nu s-a putut vedea vreun picior de lucr\u0103tor. Doar \u00een ora\u0219ele pe unde poposeau \u0219i unde Otilia se aproviziona cu informa\u021bie turistic\u0103, se \u00eent\u00e2lnea cu oameni, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 intre \u00een contact cu ei, cu o excep\u021bie totu\u0219i. \u00cen cafenele, pizzerii, restaurante, hoteluri, clinici veterinare \u00eent\u00e2lnea peste tot c\u00e2te un rom\u00e2n din Br\u0103ila, fost coleg de gimnaziu sau de liceu, cei mai mul\u021bi fo\u0219ti vecini de pe aceea\u0219i strad\u0103 cu ea sau de pe str\u0103zi al\u0103turate, ajun\u0219i acum, \u00een a\u0219ez\u0103rile Spaniei, patroni ai tuturor acestor unit\u0103\u021bi furnizoare de servicii. \u00cent\u00e2lnirile au fost \u00eentotdeauna pline de emo\u021bii – fire\u0219ti, at\u00e2t pentru cei pleca\u021bi din \u021bar\u0103 de at\u00e2ta vreme, c\u00e2t \u0219i pentru fosta elev\u0103, cople\u0219it\u0103 acum de amintirea unor detalii ale experien\u021belor comune.
\nPe firul narativ al acestei c\u0103l\u0103torii, pe care am numit-o ini\u021biatic\u0103, autoarea brodeaz\u0103 o serie de detalii de via\u021b\u0103, m\u0103rturisitoare pentru devenirea personajului principal, Otilia (de fapt un alter ego al autoarei) \u0219i pentru dramele ei. \u00cen primul r\u00e2nd, ne poveste\u0219te odiseea marii iubiri pentru vecinul Vlad, coleg de gr\u0103dini\u021b\u0103 \u0219i de \u0219coal\u0103, respins de ea \u00een anii aceea… dar de care se \u00eendr\u0103gostise iremediabil \u00een adolescen\u021b\u0103, c\u00e2nd b\u0103iatul devenise un t\u00e2n\u0103r \u00eenalt \u0219i chipe\u0219. Era \u00eens\u0103 deja prea t\u00e2rziu, fiindc\u0103 \u00eentre timp ap\u0103ruse o concurent\u0103. Totu\u0219i de la Vlad \u00eel primise, de ziua ei, ca dar, pe iedul n\u0103zdr\u0103van, ce va deveni \u021bapul Eustache. \u0218i tot de la el mo\u0219tenise pasiunea pentru single-ul Blue Cafe al lui Chris Rea. \u00cel auzim \u201er\u0103sun\u00e2nd\u201d oarecum, ca un laitmotiv, de-a lungul \u00eentregii nara\u021biuni. Comportamentele celor doi copii, la diferite v\u00e2rste, sunt inspirat descrise de autoare. Mai \u00eent\u00e2i, Otilia este feti\u021ba r\u0103ut\u0103cioas\u0103 ce respinge avansurile micului \u00eendr\u0103gostit, apoi, cresc\u00e2nd, Vlad sanc\u021bioneaz\u0103 r\u0103ceala vecinei agres\u00e2nd-o verbal \u0219i chiar fizic \u00een clas\u0103 sau lovind-o cu ghiozdanul pe strad\u0103. Ajuns la v\u00e2rsta adolescen\u021bei, Vlad deveni un b\u0103iat deosebit de atractiv; de aceea Otilia a f\u0103cut o pasiune de netratat, dar, din nefericire, lipsit\u0103 de \u0219ans\u0103. Dup\u0103 terminarea liceului, t\u00e2n\u0103rul s-a c\u0103s\u0103torit cu prietena cu care se combinase poate doar pentru a-i face \u00een ciud\u0103 Otiliei. Nereu\u0219ind la facultatea de medicin\u0103, t\u00e2n\u0103ra devine \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare suplinitoare \u00een satul din Moldova, unde-\u0219i avea bunicii \u0219i unde \u00ee\u0219i petrecuse mai toate vacan\u021bele. \u00cen c\u00e2\u021biva ani de experien\u021b\u0103 \u00een \u0219coala rural\u0103, interac\u021bioneaz\u0103 cu colegii, dar nimic nu se leag\u0103, sufletul ei dovedindu-se \u00eenc\u0103 ocupat de fiin\u021ba lui Vlad. S-a apropiat mai mult de medicul din comun\u0103, un b\u0103rbat caraghios ca fizic (\u00eei zicea \u00een g\u00e2nd \u201eP\u0103ianjenul\u201d), dar minunat ca minte \u0219i ca moralitate. Medicul s-a ocupat – \u0219i nu zadarnic – de preg\u0103tirea pentru admiterea la medicin\u0103. Otilia a devenit medic, dar a r\u0103mas \u00een continuare singur\u0103, acompaniat\u0103 doar de minunatul \u021bap Eustache, pe care \u00eel va lua cu sine \u00een aventura spaniol\u0103, ce se \u00eencheie odat\u0103 cu \u00eent\u00e2lnirea cu Vlad, marea iubire, marea nostalgie, t\u00e2n\u0103rul plecat de at\u00e2ta vreme din \u021bar\u0103. Era patron la un local, ce se numea chiar Blue Cafe, situat l\u00e2ng\u0103 autostrada ce unea Valencia de Barcelona. Spre aceast\u0103 \u021bint\u0103 o condusese Eustache, \u0219tiind c\u0103 mintea femeii este \u00eenc\u0103 ocupat\u0103 de fostul lui st\u0103p\u00e2n \u2013 Vlad. Se auzea, dinspre cafenea, vocea lui Chris Rea c\u00e2nt\u00e2nd \u0219lag\u0103rul obsesie ce a \u00eenso\u021bit \u00eentreaga c\u0103l\u0103torie cu undele melodice \u0219i versurile lui tulbur\u0103toare. Ultima fraz\u0103 a romanului este: \u201e\u015ei \u00een timp ce Chris \u00eemi umple, cu refrenul s\u0103u, golul din piept, simt cum m\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie pe p\u0103r palma c\u0103utat\u0103 ani \u00een \u015fir \u015fi aud glasul stins al celui reg\u0103sit: \u2014 Te-am a\u0219teptat \u00een fiecare zi ca s\u0103 ne salv\u0103m de singur\u0103tate…\u201d
\nNu este clar dac\u0103 Eustache a avut de la \u00eenceput acest plan de a-\u0219i ajuta st\u0103p\u00e2na s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 prin reg\u0103sirea lui Vlad. Pentru c\u0103 itinerariul urmat nu a fost Barcelona – Valencia (ceva mai mult de 300 km), ci a avut ca \u021binte Saragoza, Madrid, Toledo, Aranjuez, Andaluzia, C\u00f3rdoba, Sevilia, Gibraltar, Costa del Sol, Alicante (aproape 2000 km). Este posibil ca \u021bapul fantastic s\u0103-i fi fost c\u0103l\u0103uz\u0103 Otiliei \u00een proiectul ei de a cunoa\u0219te Spania parcurg\u00e2nd-o la pas, dar urm\u0103rind \u0219i planul secret de a o aduce la Valencia, unde \u00ee\u0219i avea \u201ecafeneaua albastr\u0103\u201d iubitul din adolescen\u021b\u0103. C\u00e2nd au ajuns \u00een acest ora\u0219, \u021bapul i-a poruncit st\u0103p\u00e2nei s\u0103 se \u00eembrace elegant, s\u0103 abandoneze bagajele, fiindc\u0103 au ajuns la cap\u0103tul aventurii. \u00cei arat\u0103 \u00eencotro trebuie s\u0103 se \u00eendrepte \u0219i dispare apoi, \u00eenso\u021bit de o ginga\u0219\u0103 c\u0103pri\u021b\u0103.
\nDincolo de descrierea principalelor obiective turistice \u00eent\u00e2lnite de-a lungul itinerariului, ciudatul roman al Magdalenei Iugulescu degaj\u0103 o atmosfer\u0103 de un lirism discret, dar binef\u0103c\u0103tor, ce-\u0219i are drept surs\u0103 eternul sentiment de dragoste ce tulbur\u0103 con\u0219tiin\u021ba protagonistei \u0219i drept mijloc de realizare o fraz\u0103 elegant\u0103, foarte bine strunit\u0103 stilistic. Am numit acest roman \u201eciudat\u201d, pentru op\u021biunea stranie a autoarei de a-\u0219i imagina o c\u0103l\u0103torie a unei femei (medic de profesie), proprie poate \u00een epoca \u00een care Don Quijote \u0219i Sancho Panza str\u0103b\u0103teau Spania. Dar ei o str\u0103b\u0103teau c\u0103l\u0103rind pe cai \u0219i nu pe un \u021bap, fie el \u0219i fantastic. \u0218i \u00eennoptau pe la hanuri \u0219i nu pe sub poduri, sau b\u0103rci, sau pe sub m\u0103slini. Dar aceast\u0103 op\u021biune, combinat\u0103 cu iriz\u0103rile de fantastic generate de puterile deosebite ale \u021bapului Eustache, ridic\u0103 nem\u0103surat cota valoric\u0103 a scriiturii. \u00cen plus, spre deosebire de celelalte romane ale autoarei, \u00een care cititorul avea uneori impresia c\u0103 anumite pasaje sunt \u00een plus (am numit \u00eentr-o recenzie pe unul din ele, Issabel, \u201eroman cu structur\u0103 baroc\u0103\u201d), aici toate detaliile se a\u0219az\u0103 \u00eentr-o matrice de echilibru imposibil de deranjat.
\nPutem afirma, de aceea, c\u0103 avem \u00een Eustache unul dintre cele mai bune romane rom\u00e2ne\u0219ti ale ultimilor ani \u0219i, cu siguran\u021b\u0103, cea mai valoroas\u0103 oper\u0103 literar\u0103 a autoarei.
\n\"\"


\nPetre ISACHI<\/strong><\/p>\n

O posibil\u0103 viziune asupra prezen\u0163ei * sau o poet\u0103 \u201e locuit\u0103 de via\u0163\u0103, nu de repeti\u0163ia ei\u201d<\/strong><\/p>\n

Autoarea volumului 777 de amintiri<\/strong> nu se vrea (\u015fi nu este) un poet \u201esecond hand\u201d, bulversat \u201ede cifrele care nu se divid\u201d, ci un scriitor cu personalitate, ce \u201e\u00eenfige\u201d f\u0103r\u0103 complexe \u201estiletul \u00een crusta cuvintelor\u201d contaminate de septomania ce se perpetueaz\u0103 prin cultul lui \u015fapte legat de civiliza\u0163ia asiro-babilonian\u0103, dar \u015fi de Apocalipsa lui Ioan<\/strong>, unde 7 r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi num\u0103r crucial (\u015fapte biserici, 7 stele, 7 regi etc.) sau de Vechiul Testament<\/strong>, unde num\u0103rul magic este folosit de 77 de ori. Firesc, cu inteligen\u0163\u0103 artistic\u0103\/ estetic\u0103, poetic\u0103\/ poietic\u0103, \u201epeste zig-zagurile cotidianului\u201d, t\u00e2n\u0103ra poet\u0103 de la Liceul de Arte \u201eMarin Sorescu\u201d, Craiova ne ofer\u0103 \u00eentr-o scriitur\u0103 \u201enesf\u00e2r\u015fit\u0103, ireversibil\u0103, apt\u0103 de procreere\u201d, o poezie imemorial\u0103 \u00een care transfigureaz\u0103 \u00eentr-un \u201elimbaj infernal\u201d interferat cu incanta\u0163ii \u015fi singularit\u0103\u0163i poetice ireductibile, elogiul prezen\u0163ei \u2013 am folosit titlul unui volum al filosofului francez, Emmanuel Tourpe. Subliniem: nu prezentul \u00eensu\u015fi (istoric, etern, interior, al c\u0103r\u0163ii, al lectorului etc.), ci ubicuitatea prezen\u0163ei simultane, autonome, sublime, tragice, absurde, comice etc.
\nViziunea asupra prezen\u0163ei, peste Olimp, mode \u015fi Timp, cum ar fi spus Ion Barbu, al prezen\u0163ei v\u0103zute \u015fi nev\u0103zute, din noi \u015fi de l\u00e2ng\u0103 noi, \u00eei impune Melaniei Cristea, corela\u0163ia cu sistemul numerologiei \u015fi al aritmeticii simbolice a cifrei \u015fapte, num\u0103rul cel mai \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u0163ii mistice \u015fi ezoterice. Paradigmele septimale 7, 77, 777 poten\u0163eaz\u0103 poetic nu doar aspira\u0163ia autoarei spre perfec\u0163iune, armonie, fericire, stele cu noroc etc., ci \u015fi ideea unei totalit\u0103\u0163i \u00een mi\u015fcare, sugestia unui dinamism total, ce-l va fi determinat, probabil, pe Philon din Alexandria s\u0103-i atribuie num\u0103rului \u015fapte rolul de \u201epilot al lumii\u201d \u015fi s\u0103-l identifice cu \u00eensu\u015fi Dumnezeu.
\nCitez din poemul Pulberea alb\u0103, rug\u00e2ndu-v\u0103 s\u0103 observa\u0163i elogiul implicit al prezen\u0163ei, ideea unei totalit\u0103\u0163i \u00een mi\u015fcare, limbajul atipic, cezura, imaginarul poetic, cameleonismul universului \u015fi al sufletului omenesc, simbolistica inedit\u0103, suprarealismul scriiturii: \u201eEste vremea florilor de cire\u015f. vremea pulberii albe\/ s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een vene\u2026\/ A venit ceasul c\u00e2nd trebuie s\u0103 inhal\u0103m ploile\/ pe o singur\u0103 nar\u0103,\/ iar meteori\u0163ii s\u0103 \u00ee\u015fi reverse lumina \u00een noi\/ cu fiorul efemerit\u0103\u0163ii.\/\/ Mirosul care cutremur\u0103 axul lumii\/ p\u0103trunde ilogic \u00een singur\u0103t\u0103\u0163i,\/ \u00een fluxul care deverseaz\u0103 afluen\u0163ii iubirii\/ \u015fi de aici, dintre titanici scufunda\u0163i \u00een aval,\/ universul d\u0103 replici lui\/ \u015fi \u00eengerilor deghiza\u0163i \u00een vii.\/\/ Zice inima mea c\u0103tre florile de cire\u015f: nu zbor!\/ M\u0103 re\u00eentorc la starea c\u00e2nd ochii mei erau bulbi de plante,\/ degetele cre\u015fteau precum vi\u0163a-de-vie \u00eenconjur\u00e2nd\/ imaginea lumii\u2026\/ Picioarele mele treceau peste clipe din care secundele\/ se desf\u0103ceau \u00een mai departe sau mai aproape,\/ iar \u00een piept \u00eemi cre\u015fteau \u015ferpi ce se t\u00e2rau\/ spre locuri unde metafizica mor\u0163ii\/ s-a dedublat \u00een magma timpului\/\/ Haine albe ca ni\u015fte orhidee otr\u0103vesc cupola cu\/ parfumuri\/ Se mai pot cupla conectorii minutelor zen la\/ hubloul numit zero-existen\u0163\u0103?\/ Flori de cire\u015f \u00eenfloresc \u00een iri\u015fi.\/ cuvintele monologheaz\u0103 cu aura lui Osiris.\/ Cameleonul-sufletesc se a\u015faz\u0103 \u00eentre grinduri, se ierbe\u015fte,\/ devine herghelii apoi carul mare<\/strong>.\u201d
\nNum\u0103rul simbolic al totalit\u0103\u0163ii cosmice (\u00een conformitate cu ecua\u0163ia: 3 \u2013 cer + 4 \u2013 p\u0103m\u00e2nt = 7 \u2013 cosmos) conjugat cu includerea paradigmei septimale \u00een alte \u015fapte sute (suta \u2013 nr. multiplicat \u015fi totodat\u0103 multiplicator) \u015fi \u015fapte zeci \u015fi \u015fapte de amintiri \u00eei \u00eent\u0103re\u015fte autoarei convingerea c\u0103 \u201epoezia sap\u0103 tran\u015fee\u201d,iar Hipocrate avea dreptate c\u00e2nd sus\u0163inea c\u0103 \u201eprin virtu\u0163ile ascunse, num\u0103rul \u015fapte face s\u0103 d\u0103inuie toate \u00een fiin\u0163\u0103: el r\u00e2nduie\u015fte via\u0163a \u015fi mi\u015fcarea; el are influen\u0163e chiar \u015fi asupra f\u0103pturilor cere\u015fti\u201d. Ca dintr-o simfonie beethovenian\u0103, din cele \u201e777 de amintiri\u201d se ive\u015fte simultaneitatea prezen\u0163ei prin jocul aproapelui \u015fi al departelui. Binomul \u201eaproape\u201d \u2013 \u201edeparte\u201d trimite \u00eens\u0103, nu numai la perspectiva\/ poetica privirii \u015fi la caracterul implic\u0103rii auctoriale, ci \u015fi la un suprareal ce nu este o transcenden\u0163\u0103 pur\u0103, ci o \u00eensumare a imanen\u0163elor (v. Timp ubicuu; Iubirea-artefact; Micro-univers; Moarte narcotic\u0103; Ectoplasme<\/strong> etc.).
\nViziunea suprarealist\u0103 a poetei Angi Melania Cristea, oglind\u0103 sau ochi opac, \u00ee\u015fi afl\u0103 sursa \u00een cosmologiile ezoterice, \u00een septomania \u015fi \u00een ocultismul diurn, care-i permite g\u0103sirea acelui \u201epunct suprem\u201d (Breton), din care se deschide o viziune total\u0103 asupra prezen\u0163ei universului, din\/ \u00een care via\u0163a \u015fi moartea, realul \u015fi imaginarul, trecutul \u015fi viitorul, comunicabilul \u015fi incomunicabilul, v\u0103zutul \u015fi nev\u0103zutul nu mai sunt percepute drept contradictorii. Ca \u00eentr-un Creuzet<\/strong> (v. poemul cu acela\u015fi titlu), \u201eCuvintele se rotesc peste creuzetul lumii\/ \u00eentr-un limbaj infernal despre tactica\/ de a fi oglind\u0103 sau ochi opac\/ \u00een p\u0103duri cu drujbe pornite\/ precum malaxorul de amestecat\u2026\u201d<\/strong>, \u00eenc\u00e2t suprarealul nu se confund\u0103 cu irealul, ci este o sintez\u0103 poetic\u0103 vie prin intermediul simbolurilor, coresponden\u0163elor \u015fi al unei analogii universale.
\nAdmirabil\u0103 mi se pare continua recreare a limbajului \u2013 altul de la poem la poem \u2013 ceea ce echivaleaz\u0103 cu o spargere a tiparelor limbii, a retoricii, a sintaxei poetice, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a p\u0103r\u0103si \u201emiezul cuv\u00e2ntului\u201d \u015fi a renun\u0163a la for\u0163ele lui abisale, la o demonie subiacent\u0103 a unei noologii subliminale: \u201eTrec pe ro\u015fu \u015fi nu \u00ee\u015fi num\u0103r\u0103 restul\u2026\/ Au zile galbene ore verzi, discursuri pompoase,\/ iar tu \u015ftii c\u0103 \u00eei intereseaz\u0103 ordinea imatur\u0103.\/ Nimic din vocea lor nu seduce plebea adunat\u0103\/ s\u0103 \u00eempart\u0103 celebritatea!\/ \u00cei vezi la gurile de metrou cu edi\u0163iile speciale sub bra\u0163,\/ la tarabele cu sfin\u0163i de v\u00e2nzare\u2026\/ Via\u0163a lor s-a demonetizat \u015fi tocmai de aceea ard\/ \u00een rutina zilei cu fe\u0163ele plate \u015fi ochii exoftalmici\/ de at\u00e2tea a\u015ftept\u0103ri.\/\/ Traversezi printre guri de canal.\/ Aburii zilei toride \u00ee\u0163i \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 pulpele,\/ ziua este un te deum nesf\u00e2r\u015fit\/ \u00een care aplici patru de da\/ Vrei s\u0103 te ipostaziezi l\u00e2ng\u0103 mul\u0163imea rebel\u0103\/ \u015fi \u00eenc\u0103 ezi\u0163i s\u0103-i nume\u015fti fra\u0163i pe oamenii cu aur\u0103 violet\/ ce se multiplic\u0103 precum nebunii pe tabla de \u015fah.\/\/ Dincolo de gestul m\u0103runt al pa\u015filor m\u0103sura\u0163i\/ Exist\u0103 doar vorbe fariseice.\/ Ast\u0103zi se tr\u0103ie\u015fte \u00een vitrin\u0103 \u00een locuri comune\/ cu toate ale sufletului la vedere.\/\/ precum \u00een Amsterdam unde po\u0163i s\u0103 cumperi din priviri\/ femei \u015fi b\u0103rba\u0163i cu acea libertate nem\u0103surat\u0103\/ din care dumnezeu scade spre zero infinit.<\/strong>\u201d (Zero infinit<\/em>). Recursul la puterile negatoare sau afirmative ale poeziei trebuie \u00een\u0163eles plurivoc, prin grila \u201ede amintiri\u201d considerat\u0103 crea\u0163ie continu\u0103.
\n\u00cen viziunea suprarealist\u0103 a scriiturii din vol. 777 de amintiri<\/strong>, poezia nu sufer\u0103 de o uitare a fiin\u0163ei, ci de o uitare a iubirii strivit\u0103 parc\u0103 sub greutatea diferen\u0163ei, indiferen\u0163ei, a for\u0163ei oraculare, a delirului verbal \u015fi a leg\u0103turii permanente, naturale, \u00eentre automatismul subiectiv \u015fi cel universal. Subiectivitatea suprarealist\u0103 \u00een stare de a\u015fteptare \u015fi \u00een poten\u0163\u0103 de crea\u0163ie, domin\u0103 scriitur\u0103. \u00cen viziunea Melaniei Cristea, acordul fundamental cu universul este \u00eens\u0103\u015fi condi\u0163ia poeziei. \u00centr-un poem cu un titlu elocvent, Centrifuga<\/strong>, am \u00eent\u00e2lnit cele patru tendin\u0163e interioare, patru forme ale \u201emaniei\u201d (de care vorbea c\u00e2ndva, Platon) pe care zeii o insufl\u0103 \u00een sufletele oamenilor: \u201emantic\u0103\u201d\/ profetic\u0103 a lui Apollon, \u201eini\u0163iatic\u0103\u201d\/ mistic\u0103 a lui Dionysos, \u201epoetic\u0103\u201d a Muzelor \u015fi \u201eerotic\u0103\u201d a zei\u0163ei Afrodita. Reamintesc versurile cheie: \u201eziua este un te deum nesf\u00e2r\u015fit\/ \u00een care aplici patru de da<\/em>\u201d (Zero infinit<\/strong>)
\nMemoria, fantezia, rug\u0103ciunea \u015fi cufundarea \u00een medita\u0163ie (toate introvertite) \u00eel vor ajuta pe eventualul cititor s\u0103 vad\u0103 \u201elumina interioar\u0103\u201d cu \u201eochii din v\u00e2rful degetelor\u201d (v. Vie\u0163ile<\/strong>). \u00cen \u00eentreaga scriitur\u0103 a celor 777 de amintiri<\/strong> imemoriale, poetica t\u0103cerii creeaz\u0103 starea blagian\u0103 de gra\u0163ie: \u201emut t\u0103lm\u0103ce\u015fti toate semnele\u201d, \u00eenc\u00e2t cititorul, fratele nostru, devine fatal, \u201eprizonierul t\u0103cerii\u201d. Iat\u0103 transfigurate cele patru forme ale \u201emaniei\u201d topite \u00een poemul Centrifuga<\/strong> \u015fi oferite lectorului ce nu s-a \u00eent\u00e2lnit \u00eenc\u0103, cu \u201estihiile suflete\u015fti\u201d din cartea Melaniei Angi Cristea: \u201eDormi sau fabrici vise?\/ Pune-\u0163i capul pe ultimul pervaz de unde lumea\/ ca o centrifug\u0103 toac\u0103 iluzii.\/ \u00ce\u0163i zic chiar de-ai pune gratii \u00eentre eu \u015fi supraeu,\/ lumile vor rugini sau poate se vor dedubla \u00een Ivan cel\/ Groaznic\/ \u015fi vor b\u00e2ntui suflete-matrio\u015fc\u0103.\/ \u0162i-e sete sau \u00eenc\u0103 n-ai tras linii curbe?\/ \u0162i-a tremurat m\u00e2na cu care trebuia s\u0103 te \u00eenchini\/ la venirea \u00een acest univers ce \u00ee\u015fi potrive\u015fte ro\u0163ile din\u0163ate\/ dup\u0103 orgolii, comete \u015fi clowni\u2026\/ zilele par exoftalmice de parc\u0103 ar tr\u0103i \u00een subteranele unui\/ suflet-caracud\u0103.\/ Mai este loc pentru lini\u015ftea care abure\u015fte cerul?\/\/ Taci sau pictezi enclave rose noir?<\/strong>\u201d
\nVe\u0163i citi o carte de excep\u0163ie \u2013 ce se cere recitit\u0103 \u2013 , \u00een care puterea poetului Angi Melania Cristea este de a face ordine \u00een dezordinea \u201esufletului-cameleon\u201d al universului, de\u015fi tot ea umple cu t\u0103cere lumea \u015fi o gole\u015fte prin cuv\u00e2nt sculptat \u201epe iris\u201d.
\n*ANGI MELANIA CRISTEA, 777 de amintiri<\/strong>, Editura RAFET, 2018<\/p>\n

 <\/p>\n

Silvia Ioana SOFINETI<\/strong><\/p>\n

selfie cu bacovia<\/strong><\/p>\n

acas\u0103 la bacovia este un cer de plumb
\ndin care pic\u0103 alene c\u00e2te un strop
\npe placheta de pe zid care te anun\u021b\u0103
\nc\u0103 aici a tr\u0103it \u0219i a murit la un moment dat.
\n\u00een holul de la intrare te \u00eent\u00e2mpin\u0103 un ecran
\npe care curg imagini legate sau nu de
\nvia\u021ba poetului.
\nvizavi, pe acela\u0219i hol, un bust de bronz.
\nte plimbi \u00eenso\u021bit de o doamn\u0103 dr\u0103gu\u021b\u0103
\ncare \u00ee\u021bi spune din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd
\naici a scris, aici a dormit, dincolo citea…
\n\u00een aer se simte parfum de mir
\nr\u0103sp\u00e2ndit de o lum\u00e2nare adus\u0103 de la ierusalim.
\nte faci c\u0103 vrei s\u0103 mai vezi o dat\u0103
\nnu \u0219tiu ce
\nalergi spre hol \u0219i te postezi \u00een fa\u021ba bustului
\nsco\u021bi telefonul \u0219i faci
\nun selfie cu bacovia, numai bun de
\npus pe facebook \u00eentr-o zi ploioas\u0103.<\/p>\n


\nignorant<\/strong><\/p>\n

nisipul din ochi \u00eengreuneaz\u0103 vederea
\n\u00eencerci s\u0103-l sco\u021bi
\ns\u0103-l faci s\u0103 dispar\u0103
\ns\u0103 lase privirea limpede \u0219i nedureroas\u0103.
\nzg\u00e2rie cristalinul.
\nte g\u00e2nde\u0219ti la proverbul \u0103la cu paiul \u0219i
\ncu b\u00e2rna \u0219i nu vezi asem\u0103narea.
\n\u00eenchizi ochii
\nsperi s\u0103 treac\u0103 mai repede senza\u021bia
\npe care o ai pentru c\u0103 nu-\u021bi place ceea ce vezi
\n\u0219i dai vina pe nisip
\nde\u0219i nu-i nici un fir acolo
\n\u0219i tu \u0219tii asta.
\nmai bine stai a\u0219a cu ochii \u00eenchi\u0219i
\ndec\u00e2t s\u0103 faci ditamai plaja \u00een privire
\n\u0219i \u00een g\u00e2nd.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong><\/p>\n

Imagini iluzorii, idei intuitive<\/strong><\/p>\n

Doina Dr\u0103gu\u021b este o poet\u0103 care iube\u0219te lumina (\u201eclipa o dezbrac de umbr\u0103\/ \u0219i o cresc \u00een c\u00e2mpul\/ ondulat de brazde\/ \u00eentoarse-n univers), fragilitatea lumii, cre\u0219terea spre celest (\u201efluturii desprin\u0219i\/ din g\u00e2ndurile mele\/ zboar\u0103 pe covoare de lumin\u0103\/\/ r\u0103d\u0103cini sporesc celestul\u201d), poemele adunate \u00een volumul \u201eG\u00e2nduri de lumin\u0103\u201d av\u00e2nd marca unei sensibilit\u0103\u021bi aparte, \u00een contrast cu viziunea contemporan\u0103 asupra meseriei de a tr\u0103i prin \u0219i pentru scris. Suntem departe de fracturism, de preten\u021bia de a aduce \u00een poezie ecouri dintr-o existen\u021b\u0103 banal\u0103, tratat\u0103 epic \u00een texte care nu se mai legitimeaz\u0103 artistic dec\u00e2t aparent\/ \u00een\u0219el\u0103tor, la nivelul formei, nu \u0219i al fondului. Termen-cheie \u00een volum, \u201elumina\u201d intr\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een c\u00e2mpul semantic al mor\u021bii: \u201ese sparg \u00een fluturi goi\/ geamurile universului meu\/\/ urmele mele se v\u0103d \u00een aer\/\/ via\u021ba e o preg\u0103tire\/ pentru trecerea fluviului\/ de lumin\u0103\u201d (\u201efluviul de lumin\u0103\u201d).
\nPentru \u201eeliberarea din efemer\u201d este necesar un sim\u021b al armoniei \u0219i deprinderea de a proiecta \u00een astral eul poetic, de a men\u021bine leg\u0103tura dintre g\u00e2ndire, imagina\u021bie \u0219i sensibilitate, singura cale \u00eentrev\u0103zut\u0103 de poet\u0103 pentru a da sens lumii: \u201elucruri \u00een armonie\/ \u00eentr-o durat\u0103 etern\u0103 v\u0103d\/\/ eliberarea de efemer\/ d\u0103 claritate zborului\/ spre o constela\u021bie\/ de \u00een\u021belesuri\/\/ spiritul meu este preg\u0103tit\/ s\u0103 lunece spre limpezi piscuri\u201d (\u201eeliberarea din efemer\u201d). Condi\u021bia uman\u0103 se define\u0219te nu numai prin \u00eengr\u0103direa \u00een timp, prin percep\u021bia tragic\u0103 a limitei, dar \u0219i prin deschidere spre un liman al tainei, al serenit\u0103\u021bii dob\u00e2ndite prin medita\u021bie: \u201einima \u00een ve\u0219minte de fiori se-mbrac\u0103\/ pe umeri falduri de credin\u021b\u0103 se \u00eenal\u021b\u0103\/\/ din fantezii voi \u00eentocmi c\u0103rare\/ din ape mul\u021bimi de curgeri voi \u00eempleti\/\/ larg \u0219i deschis precum rev\u0103rs\u0103rile preapline\/ prin valuri de lini\u0219ti voi ajunge la tine\u201d (\u201elumin\u0103 \u0219i g\u00e2nd\u201d- 2-). Timpul este perceput, \u00een buna tradi\u021bie clasic\u0103, sub forma unui fluviu, curgerea\/ trecerea fiind perceput\u0103 mai degrab\u0103 la modul filosofic, cu un u\u0219or pesimism, doar c\u00e2t s\u0103 nu pun\u0103 \u00een umbr\u0103, prin \u201esminteala de amurg a unei ore\u201d, acele \u201eunduiri de alb\u201d, fiindc\u0103 \u201eLumina se d\u0103ruie tuturor\/ dup\u0103 m\u0103sura fiec\u0103ruia, rela\u021bia special\u0103 cu\/ timpul, cuprins \u00een sine \u00eensu\u0219i, este asumat\u0103\/ prin credin\u021b\u0103\u201d (\u201eRela\u021bia cu timpul\u201d).
\nDesigur, nu trebuie s\u0103 credem c\u0103 Doina Dr\u0103gu\u021b, raport\u00e2ndu-se la univers, ar tinde la o minimalizare a locului pe care umanul \u00eel ocup\u0103 \u00een uria\u0219ul mecanism celest; dimpotriv\u0103, credin\u021ba c\u0103 suntem parte dintr-un plan divin, c\u0103 sensul trecerii noastre se afl\u0103, ascensional, de la umbr\u0103 la eterna lumin\u0103, \u00een ciuda \u201e\u00eensum\u0103rilor de goluri\u201d, aduce \u00eemp\u0103care (nu resemnat\u0103, ci motivat\u0103 spiritual): \u201ecostumul pe care-l port\/ de-o via\u021b\u0103\/ s-a cam \u00eenvechit\/ pe alocuri i se v\u0103d cus\u0103turile\/ prin alte p\u0103r\u021bi\/ s-a cam tocit\/ dar mai b\u00e2ntuie \u00een el\/ un cer de stele\u201d (\u201ecer de stele\u201d).
\nMedita\u021bia pe teme existen\u021biale este \u00eentotdeauna \u00eenso\u021bit\u0103, la Doina Dr\u0103gu\u021b, de un bagaj emo\u021bional remarcabil, de care cititorul devine con\u0219tient chiar \u0219i atunci c\u00e2nd apar deturn\u0103ri\/ cript\u0103ri ale sensului, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd simbolurile preferate de to\u021bi poe\u021bii lumii trec printr-o g\u00e2ndire de matematician capabil s\u0103 vad\u0103 complexitatea \u0219i paradoxul lumii sub specie poetic\u0103: \u201ecea mai mare mare\/ dintre toate m\u0103rile lumii\/ este marea dinl\u0103untrul meu\/ cea mai ad\u00e2nc\u0103 pr\u0103pastie\/ dintre toate h\u0103urile lumii\/ este pr\u0103pastia dinl\u0103untrul meu\/ cel mai \u00eenalt munte\/ dintre to\u021bi mun\u021bii lumii\/ este muntele dinl\u0103untrul meu\/ cea mai puternic\u0103 lumin\u0103\/ dintre toate luminile lumii\/ este \u00eentunericul dinl\u0103untrul meu\u201d (\u201ecea mai, cel mai\u2026\u201d). At\u00e2ta timp c\u00e2t exist\u0103 un echilibru \u00eentre \u201erealul material\u201d \u0219i \u201esubstan\u021ba afectiv\u0103 \u0219i volitiv\u0103\u201d (\u201eechilibru\u201d), \u201elocul geometric\u201d (de care vorbea \u0219i Ion Barbu) \u00een care matematica se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu poezia dep\u0103\u0219e\u0219te acele \u201enega\u021bii false\u201d d\u0103t\u0103toare de nelini\u0219ti metafizice: \u201etr\u0103iesc simultan\/ \u00een tot ce m\u0103-nconjoar\u0103\/\/ f\u0103r\u0103 posibilitate de orientare\/ m\u00e2nat din toate p\u0103r\u021bile\/ \u00een mine totul se adun\u0103\/ cu o unduire ascendent\u0103\/ ca o deschidere\/ \u00een propriul meu interior\/\/ se desfac \u00een sentimente\/ lamuri ce se-nal\u021b\u0103 \u00een cascade\/ plin\u0103tatea lumii este un v\u00e2rtej\/ g\u00e2ndurile se a\u0219az\u0103 \u00een cuvinte\u201d (\u201eclip\u0103 asumat\u0103\u201d).
\n\u00cen volum exist\u0103 mai multe \u201eacte de credin\u021b\u0103\u201d, dar cel din \u201eputerea \u00eenchipuirii\u201d intereseaz\u0103 \u0219i impresioneaz\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103: \u201efolosindu-m\u0103 de timpul meu\/ cu puterea \u00eenchipuirii\/ vreau ca tot ce \u00eemplinesc\/ f\u0103r\u0103 faim\u0103 \u0219i c\u00e2\u0219tig\/ s\u0103 culeg \u0219i s\u0103 p\u0103strez\/ lumina\u201d.
\n*Doina Dr\u0103gu\u021b, \u201eG\u00e2nduri de lumin\u0103\u201d, Ed. UZP, 2019
\n\"\"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Valentin POPA Un roman magic: Eustache, de Magdalena Iugulescu Medicul br\u0103ilean, Magdalena Iugulescu (originar\u0103 din spa\u021bii moldave),<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10887"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10887"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10887\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10890,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10887\/revisions\/10890"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}