{"id":10869,"date":"2020-09-23T22:50:12","date_gmt":"2020-09-23T19:50:12","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10869"},"modified":"2020-09-23T22:50:48","modified_gmt":"2020-09-23T19:50:48","slug":"de-ai-nostri-razvan-theo-chirac-italia-note-de-calatorie-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10869","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – R\u0103zvan Theo Chirac – Italia. Note de c\u0103l\u0103torie (3)"},"content":{"rendered":"

\"\"

La Palazzo Vecchio, \u00eentr-o sal\u0103 slab iluminat\u0103, stingher \u00eentr-un col\u021b, se g\u0103se\u0219te un bust al celui din urm\u0103 cancelar republican, Niccol\u00f2 Machiavelli. Autor al \u201ePrincipelui\u201d \u0219i al \u201eIstoriilor florentine\u201d, Machiavelli nu b\u0103nuia probabil c\u0103 scrierile \u00eei vor supravie\u021bui secole de-a r\u00e2ndul, d\u00e2nd na\u0219tere la polemici ce vor fi reluate din genera\u021bie \u00een genera\u021bie. \u00cen privin\u021ba democra\u021biei \u0219i dictaturii, el constata c\u0103 sub democra\u021bie, la fel ca \u0219i sub dictatur\u0103, oamenii sunt st\u0103p\u00e2ni\u021bi de pofte, de rapacitate, de gelozie, de invidie, de m\u00e2nie, de violen\u021b\u0103 \u0219i ranchiun\u0103. \u0218i atunci, la ce bun s\u0103 schimbi o form\u0103 de guvern\u0103m\u00e2nt cu alta dac\u0103 nu schimbi \u0219i caracterul oamenilor? S-au v\u0103zut state trec\u00e2nd de la dictatur\u0103 la democra\u021bie f\u0103r\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige nimic pentru c\u0103 indivizii sufereau de acelea\u0219i sl\u0103biciuni, de acelea\u0219i defecte, de acelea\u0219i vicii.
\nCu pre\u021bul singur\u0103t\u0103\u021bii, al s\u0103r\u0103ciei chiar, ostil oric\u0103rei violen\u021be asupra trupului \u0219i spiritului, Machiavelli \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 cu orice pre\u021b independen\u021ba \u0219i socoate c\u0103 nu o pl\u0103te\u0219te prea scump. Tr\u0103ie\u0219te visul platonician al al armoniei dintre corp \u0219i spirit, dintre suflet \u0219i sim\u021bire. Dumnezeu nu l-a f\u0103cut frumos, dar pentru at\u00e2ta lucru s\u0103 renun\u021be la pl\u0103ceri?
\nOcuparea unei func\u021bii publice de c\u0103tre acest Machiavelli, care p\u00e2n\u0103 atunci se \u021binuse departe de politica activ\u0103, are loc \u00een momentul execu\u021biei \u201eprofetului\u201d, a aceluia pe care papa \u00eel numea \u201eidolul monstruos\u201d al florentinilor, Savonarola. O stea apunea, alta r\u0103s\u0103rea. Care s\u0103 fi fost sentimentele cancelarului fa\u021b\u0103 de fra Girolamo? Un simplu observator? Nu! Atitudinea impar\u021bial\u0103 nu se justific\u0103. Ori \u00eel iube\u0219ti, ori \u00eel ur\u0103\u0219ti. Dominicanul a vrut s\u0103 fie drept, echitabil \u0219i generos, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, moral, ne\u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 morala cu politica nu fac cas\u0103 bun\u0103. S-a hr\u0103nit cu himere, incapabil s\u0103 priceap\u0103 c\u0103 nu po\u021bi tr\u0103i la nivelul propriului ideal. Ori \u00ee\u021bi tr\u0103dezi idealul, ori \u00ee\u021bi tr\u0103dezi via\u021ba.
\nTermenii \u00een care unii \u00eel descriu pe Machiavelli tind s\u0103 acrediteze ideea c\u0103 el a fost un duh al r\u0103ului, descoperitorul ambi\u021biei \u0219i r\u0103zbun\u0103rii, inventatorul sperjurului. Ca \u0219i cum \u00eenainte de apari\u021bia \u201ePrincipelui\u201d nu a existat niciodat\u0103 ipocrizie, tiranie sau tr\u0103dare, f\u0103\u021b\u0103rnicie ori crim\u0103 politic\u0103. \u00cen realitate, secretarul republican nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 descrie practica universal\u0103 a oamenilor politici din vremea sa. Totala indiferen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de moral\u0103 a politicii din toate timpurile a fost numit\u0103 \u201emachiavelism\u201d, \u00een amintirea celui care, confrunt\u00e2nd faptele contemporanilor cu cele ale romanilor \u0219i cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103mintele care se desprind din ele, \u00eentocme\u0219te un tratat politic ce demasc\u0103 necru\u021b\u0103tor ipocrizia politic\u0103 \u0219i religioas\u0103.<\/p>\n


\nSIENA<\/strong><\/p>\n

\u00cen Piazza del Campo, a\u0219ezat turce\u0219te pe dalele c\u0103r\u0103mizii \u00een form\u0103 de solzi de pe\u0219te, urm\u0103resc un b\u0103iat ce deseneaz\u0103 cel mai elegant \u0219i rafinat palat public medieval din Italia, cu turnul zvelt \u021b\u00e2\u0219nind spre \u00eenalt, sfid\u00e2nd de sute de ani gravita\u021bia. Citisem undeva despre campanilism, acel sentiment de patriotism local ce-i caracteriza pe locuitorii comunelor libere, transpus \u00een m\u00e2ndria c\u0103 apar\u021bin unei cet\u0103\u021bi ca Siena, Floren\u021ba, Pisa ori Arezzo. Aici, \u00een mijlocul pie\u021bei \u00een form\u0103 de evantai, \u00eentre Torre del Mangia \u0219i Fonte Gaia, am mai mult dec\u00e2t oriunde \u00een alt\u0103 parte senza\u021bia de intim\u0103 \u0219i puternic\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre oameni \u0219i ora\u0219. Micul desenator scruteaz\u0103 fa\u021bada din marmur\u0103 \u0219i c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie \u2013 terra da Siena \u2013 \u00eembinate \u00een chipul cel mai armonios cu putin\u021b\u0103. E un urma\u0219 al mae\u0219trilor medievali Duccio, Simone Martini \u0219i fra\u021bii Lorenzetti, ale c\u0103ror lucr\u0103ri aveam s\u0103 le v\u0103d \u00een pinacoteca local\u0103, amenajat\u0103 \u00eentr-un palazzo din trecento. Acest secol a fost unul de prosperitate pentru acest ora\u0219 \u00eencremenit \u00een timp, unde \u00eendr\u0103gostitul de istorie poate \u00eenc\u0103 respira o atmosfer\u0103 de Ev Mediu, ce denot\u0103 o tenacitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 de a conserva un trecut glorios, de a aduce un omagiu geniului sienezilor de odinioar\u0103, ne\u00eentrecu\u021bi artizani, grupa\u021bi \u00een ceea ce cunosc\u0103torii numesc \u201e\u0219coala sienez\u0103\u201d. Dar nu numai virtuozitatea desenului face Siena unic\u0103, ci \u0219i coloritul subtil. Aurul e folosit din plin, pre\u021biozitatea \u0219i somptuozitatea d\u00e2nd picturii sieneze un aer de elegan\u021b\u0103 \u0219i rafinament inegalabile.
\nDup\u0103 un popas \u00een curtea interioar\u0103, p\u0103trund \u00een Palazzo Pubblico, pe urmele lui Simone Martini \u0219i ale lui Ambrogio Lorenzetti. \u00cen Sala Marelui Consiliu, fresca Maest\u00e0 con\u021bine un avertisment pentru r\u0103u-c\u00e2rmuitorii cet\u0103\u021bii, pruncul Iisus av\u00e2nd un pergament cu inscrip\u021bia Diligite justitiam qui judicatis terram (Iubi\u021bi justi\u021bia, judec\u0103tori ai p\u0103m\u00e2ntului). Pe peretele opus, acela\u0219i Simone Martini picteaz\u0103 un condotier \u00een slujba republicii, cuceritorul cet\u0103\u021bii Montemassi. Calm \u0219i solemn, Guidoriccio da Fogliano str\u0103bate un peisaj aspru, un pustiu de piatr\u0103, \u00eenve\u0219m\u00e2ntat \u00een stofe pre\u021bioase cu ornamente geometrice. \u00cen loc de trupe \u00eencle\u0219tate \u00een lupt\u0103, pictorul alege efigia unui \u00eensingurat ce-\u0219i \u00eenfrunt\u0103 destinul, profilul unui cavaler simboliz\u00e2nd m\u00e2ndria, for\u021ba, lini\u0219tea, sentimentul invincibilit\u0103\u021bii.
\nAlegoriile bunei \u0219i relei guvern\u0103ri m\u0103 re\u021bin \u00eentr-o alt\u0103 sal\u0103 a palatului vechi de peste \u0219apte sute de ani. De ast\u0103 dat\u0103, pictorul este Ambrogio Lorenzetti, cu ale c\u0103rui lucr\u0103ri m\u0103 \u00eent\u00e2lnisem la Cortona. \u00cen \u201eBuna oc\u00e2rmuire\u201d, artistul picteaz\u0103 un b\u0103tr\u00e2n ce personific\u0103 cetatea, \u00eenconjurat de virtu\u021bi. Sienezii danseaz\u0103, tarabele sunt \u00eembel\u0219ugate, iar \u00een afara zidurilor se v\u0103d c\u00e2mpuri roditoare cu recolte bogate. \u201eReaua oc\u00e2rmuire\u201d, dimpotriv\u0103, prezint\u0103 imagini sumbre, cu locuitori slabi \u0219i bolnavi, lanuri pustiite \u00een afara cet\u0103\u021bii. O stare de nedreptate, discordie \u0219i fric\u0103. Prosperitatea ora\u0219ului m\u0103cinat de lupte intestine, magistral ilustrat\u0103 de Ambrogio, d\u0103dea sienezilor con\u0219tiin\u021ba patriotic\u0103 a propriului contado \u2013 ora\u0219ul \u0219i vecin\u0103t\u0103\u021bile geografice.
\nPinacoteca Nazionale \u00eemi prilejuie\u0219te \u00eent\u00e2lnirea cu Jacopo della Quercia, artistul toscan cel mai apropiat de greci, sculptorul care a trudit din greu la realizarea unor comenzi monumentale, cum sunt bazinul din principal\u0103 pia\u021b\u0103 a Sienei, morminte \u0219i altare din Lucca, cristelni\u021ba din baptisteriul sienez \u0219i sculptura decorativ\u0103 pentru Porta Magna a bisericii San Petronio din Bologna, admirate de-a lungul anilor, \u00een drumurile mele de la un ora\u0219 la altul. Uria\u0219 izolat, el nu are \u00eenainta\u0219i, nici discipoli. Fonte Gaia (\u201eizvorul bucuriei\u201d) avea o deosebit\u0103 importan\u021b\u0103, fiind socotit\u0103 o construc\u021bie cu caracter social, Siena suferind de lipsa apei, ceea ce a \u00eent\u00e2rziat dezvoltarea industriei textile. Loc de adunare pentru porumbei \u0219i de \u00eent\u00e2lnire pentru b\u0103tr\u00e2ni, f\u00e2nt\u00e2na a c\u0103l\u0103uzit localnicii afla\u021bi sub protec\u021bia Fecioarei pe calea cea bun\u0103. \u00cen decora\u021bia bazinului se \u00eentrep\u0103trund original teme antice \u0219i cre\u0219tine. Statuile unor personaje legendare \u2013 Rea Silvia \u0219i Acca Larentia, mama \u0219i doica lui Romulus \u0219i ale lui Remus, apeleaz\u0103 \u0219i ele la sim\u021b\u0103mintele patriotice, sienezii m\u00e2ndrindu-se cu faptul c\u0103 ora\u0219ul lor a fost \u00eentemeiat din cele mai vechi timpuri romane de Senis, fiul lui Romulus, de unde \u0219i originea toponimic\u0103 a a\u0219ez\u0103rii.
\nSiena este \u0219i ora\u0219ul lui Giovanni Antonio Bazzi, senzual \u0219i \u00eenv\u0103\u021bat, supranumit \u201eSodoma\u201d din cauza pasiunilor sale homosexuale. I-am admirat \u201eCobor\u00e2rea de pe cruce\u201d, pictat\u0103 la \u00eenceput de cinquecento. L-a influen\u021bat pe Rafael, care i-a apreciat stilul dulce \u0219i solar.
\nLa Museo dell’Opera, amenajat \u00eentr-o arip\u0103 neterminat\u0103 a Domului, Fecioara lui Duccio are o atitudine mai pu\u021bin hieratic\u0103, drapajul este mai delicat, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se de tradi\u021bia bizantin\u0103. La \u00eenceput de trecento, \u00eentreaga Sien\u0103 \u00een frunte cu episcopul \u0219i cei nou\u0103 consilieri poart\u0103 triumfal pictura spre altarul Domului. O procesiune menit\u0103 s\u0103 arate pre\u021buirea operei de art\u0103, dar \u0219i a artistului, deopotriv\u0103. La peste dou\u0103 veacuri distan\u021b\u0103, D\u00fcrer era \u00eenc\u0103 impresionat de diferen\u021ba de tratament de care se bucura artistul italian fa\u021b\u0103 de cel de dincolo de Alpi. La \u00eenceput de cinquecento, scria din Vene\u021bia: \u201eAh, ce dor are s\u0103-mi fie de soare! Aici sunt domn, acas\u0103 un parazit!\u201d<\/p>\n


\nBOLOGNA<\/strong><\/p>\n

Bologna este un ora\u0219 pe care-l po\u021bi str\u0103bate \u00een orice direc\u021bie f\u0103r\u0103 s\u0103 te plou\u0103, ning\u0103 ori s\u0103 te ard\u0103 ar\u0219i\u021ba verii, pentru c\u0103 str\u0103zile \u0219i pie\u021bele sunt m\u0103rginite de arcade. Cele mai lungi din lume, spun localnicii. Cele c\u00e2teva zile petrecute \u00een capitala regiunii Emilia-Romagna m-au convins c\u0103 bolognezii spun adev\u0103rul. Alt\u0103 caracteristic\u0103 a ora\u0219ului este dat\u0103 de prezen\u021ba turnurilor, motiv pentru care Bologna este cunoscut\u0103 sub denumirea de turrita. Dintre cele aproape 200 din perioada medieval\u0103, au mai r\u0103mas doar 23, Torre Asinelli fiind cel \u00een care am urcat s\u0103 admir ora\u0219ul de la o sut\u0103 de metri \u00een\u0103l\u021bime, prilej cu care am \u00een\u021beles de ce ora\u0219ul este numit \u0219i rossa: din pricina acoperi\u0219urilor \u0219i zidurilor ro\u0219ii. \u00cen avion citeam c\u0103 primul consiliu comunist din Italia a fost ales la Bologna, deci o alt\u0103 explica\u021bie pentru rossa. La grassa (gr\u0103sana) este un alt adjectiv popular pentru ora\u0219, \u00eentruc\u00e2t aici \u2013 spun mul\u021bi \u2013 se m\u0103n\u00e2nc\u0103 foarte bine. Am constatat acest lucru \u00eentr-o sear\u0103 de iunie, \u00eentr-o trattoria de pe Via Collegio di Spagna. Gra\u021bie universit\u0103\u021bii (cea mai veche din Europa), Bologna este supranumit\u0103 la dotta (erudita), av\u00e2nd o efervescen\u021b\u0103 intelectual\u0103 \u0219i o energie cultural\u0103 de invidiat.
\nPrimul drum l-am f\u0103cut \u00een Piazza Nettuno, la f\u00e2nt\u00e2na construit\u0103 de Giambologna \u00een veacul al XVI-lea. Mi-a atras aten\u021bia tridentul zeului m\u0103rilor, utilizat ca logo de casa automobilistic\u0103 \u201eMaserati\u201d, fondat\u0103 la Bologna \u00een 1914. Al\u0103turi, \u00een Sala Borsa, loc de \u00eent\u00e2lnire al locuitorilor pasiona\u021bi de carte, am r\u0103sfoit revista Il fotografo. Am citit un articol despre fotografia de r\u0103zboi, \u00een care primul fotoreporter de r\u0103zboi din lume era trecut britanicul Roger Fenton. Niciun cuv\u00e2nt despre Carol Szathmary care, cu aproape un an \u00eenainte de Fenton, f\u0103cuse primele fotografii \u00een R\u0103zboiul Crimeii.
\nAm l\u0103sat \u00een urm\u0103 turnurile medievale ce \u00een\u021beap\u0103 transparen\u021ba cerului emilian \u0219i, dup\u0103 un scurt itinerariu pe str\u0103du\u021bele din vecin\u0103tatea Bisericii San Petronio, am p\u0103truns \u00een Biserica San Domenico, construit\u0103 \u00een duecento de c\u0103lug\u0103rii dominicani. Aici sunt sculpturile lui Michelangelo. La nici 20 de ani, aretinul a fugit din Floren\u021ba la Bologna, un ora\u0219 ce-i p\u0103rea mai sigur dec\u00e2t capitala Toscanei. Protejat de Francesco Aldovrandi, fost podest\u00e0 al Floren\u021bei, Michelangelo prime\u0219te sarcina de a completa monumentul funerar al Sf. Dominic, l\u0103sat neterminat de Niccol\u00f2 dell\u2019Arca. Florentinul a sculptat un suport de candelabru sub forma unui \u00eenger, un Sf\u00e2nt Procolo \u00een ve\u0219m\u00e2nt de r\u0103zboinic \u0219i statuia Sf\u00e2ntului Petronius, patronul ora\u0219ului Bologna, \u00een maniera desenului din veacul al XV-lea, cu chip sl\u0103bit \u0219i falduri caligrafice ale ve\u0219m\u00e2ntului. Cu aceste lucr\u0103ri, sculptorul a st\u00e2rnit invidia unui me\u0219ter localnic, Vincenzo, nepriceput \u00eentr-ale marmurei. Michelangelo a ilustrat un exemplar al Divinei Comedii \u0219i a jucat un rol mai apropiat de cel de curtean, dec\u00e2t de cel de sculptor. Un scurt episod erotic are loc \u00eentre el \u0219i Clarissa Saffi, amanta unui nepot al lui Aldovrandi. Ora\u0219ul emilian nu avea \u00eens\u0103 bog\u0103\u021bia \u0219i gustul altor ora\u0219e precum Roma, Vene\u021bia \u0219i, bine\u00een\u021beles, Floren\u021ba. Tocmai de aceea, nu dup\u0103 mult timp, Michelangelo, nep\u0103s\u0103tor fa\u021b\u0103 de comenzile ademenitoare pentru orice sculptor, p\u0103r\u0103se\u0219te Bologna, revenind printre colinele toscane, dornic s\u0103 se ascund\u0103 \u00een marmur\u0103.
\nLa Pinacoteca Nazionale am intrat gratuit. Spre deosebire de Rom\u00e2nia, statul italian acord\u0103 reduceri pentru cei din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, reduceri care pot merge p\u00e2n\u0103 la 100%. Situat\u0103 pe Via Zamboni, \u00een cartierul universitar, galeria de art\u0103 e ad\u0103postit\u0103 \u00eentr-o fost\u0103 m\u0103n\u0103stire iezuit\u0103 \u0219i are o prezen\u021b\u0103 discret\u0103 \u00een geografia ora\u0219ului.
\nAm \u00eent\u00e2rziat \u00een fa\u021ba polipticului lui Giotto, unul dintre rarele exemplare autentificate de semn\u0103tura celui care a reu\u0219it s\u0103 modifice fundamental stilul picturii italiene, trec\u00e2nd de la mo\u0219tenirea medieval\u0103 bizantin\u0103 (greac\u0103), la stilul gotic occidental (latin). Pictura este o Maest\u00e0 (\u00censc\u0103unarea Madonei).
\n\u00cen sec\u021biunea dedicat\u0103 Rena\u0219terii, \u201eExtazul Sfintei Cecilia\u201d de Rafael este piesa de rezisten\u021b\u0103. Sf\u00e2nta protectoare a muzicienilor \u021bine \u00een m\u00e2ini o org\u0103, iar la picioare sunt adunate mai multe instrumente muzicale. Conform spuselor lui Giorgio Vasari, acest tablou e r\u0103spunz\u0103tor pentru moartea de sup\u0103rare a unui pictor local, Francesco Raibolini, zis Il Francia. Prin intremediul acestui tablou, Goethe l-a descoperit pe Rafael. Al\u0103turi de Homer, Spinoza \u0219i Shakespeare, pictorul din Urbino este unul dintre cei patru arti\u0219ti care l-au \u00eenr\u00e2urit pe german. La Weimar, pe masa din salon exista o copie a craniului lui Rafael, \u00eencununat cu lauri. Alte nume mari \u00een muzeu: Perugino, El Greco, Parmigianino, Tintoretto, Tiziano.
\nAl\u0103turi de Ferrara \u0219i Parma, Bologna a fost unul dintre cele mai active ora\u0219e pe t\u0103r\u00e2m artistic. Aici s-a n\u0103scut academismul, sprijinit de inefabila poezie a picturii lui Rafael. \u00cen anii \u201980 ai veacului al XVI-lea, Lodovico, Annibale \u0219i Agostino Carracci ini\u021biaz\u0103 o \u201erevolu\u021bie naturalist\u0103\u201d, resusciteaz\u0103 pictura \u0219i \u00eentemeiaz\u0103 Accademia degli Incamminati (\u201ea \u00eenv\u0103\u021b\u0103ceilor\u201d), polemiz\u00e2nd deschis cu stilul toscan \u0219i roman manierist. Creat\u0103 dup\u0103 modelul academiei de desen a lui Giorgio Vasari, academia bolognez\u0103 este una original\u0103, nefiind nici foarte ierarhizat\u0103, nici plasat\u0103 sub \u00eenaltul patronaj al vreunui prin\u021b, constituind mai degrab\u0103 un loc al adun\u0103rilor nepreg\u0103tite. Ea propunea o re\u00eennoire a picturii prin \u00eentoarcerea la studiul direct al naturii, prin grija pentru corectitudine \u0219i simplitate, deja probat\u0103 de mae\u0219trii secolului al XVI-lea.
\nPentru seicento merit\u0103 amintit numele lui Guido Reni, exponent al idealului clasic.<\/p>\n


\nRAVENNA<\/strong><\/p>\n

Ploua m\u0103runt pe malul Adriaticii, \u00een fosta capital\u0103 a Imperiului Roman de Apus, Ravenna. \u00cen lumina difuz\u0103, Biserica San Vitale era sobr\u0103 \u0219i posomor\u00e2t\u0103, spre deosebire de zilele \u00een care soarele mediteraneean \u00eenc\u0103lze\u0219te pere\u021bii din c\u0103r\u0103mid\u0103 netencuit\u0103. Am p\u0103\u0219it \u00een interior \u0219i, dintr-o dat\u0103, ochii imen\u0219i ai personajelor reprezentate \u00een absid\u0103 m-au fixat cu o privire hipnotic\u0103. O privire remarcat\u0103 \u00een urm\u0103 cu ani, \u00een manualele de istorie, la lec\u021biile despre Imperiul Bizantin. Din p\u0103cate, reproducerile din manual (alb-negru) l\u0103sau de dorit. Cu totul alt\u0103 senza\u021bie ai c\u00e2nd ridici ochii spre jocul de culori din prezbiteriu \u0219i absid\u0103, \u00een tehnica mozaicului. Pentru realizarea acestuia, se asambleaz\u0103 mici cuburi neregulate de marmur\u0103, past\u0103 de sticl\u0103, teracot\u0103, al\u0103turate \u0219i lipite cu mortar, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 un decor. O foi\u021b\u0103 de aur acoper\u0103 unele buc\u0103\u021bele folosite pentru fundaluri. Sideful este folosit pentru a amplifica str\u0103lucirea podoabelor cuplului imperial, Iustinian \u0219i Teodora. \u00cenclinarea variabil\u0103 a buc\u0103\u021belelor \u00een raport cu suprafa\u021ba zidului capteaz\u0103 \u0219i reflect\u0103 mai mult\u0103 sau mai pu\u021bin\u0103 lumin\u0103, ceea ce d\u0103 un aspect sclipitor suprafe\u021bei mozaicului \u0219i face culorile acestuia mult mai intense dec\u00e2t \u00een pictur\u0103. Imaginea greoaie a zid\u0103riei dispare prin folosirea acestei tehnici.
\n\u00cencremenite \u00eentr-o hieratic\u0103 ritual\u0103 \u0219i \u00een istorie deopotriv\u0103, personajele au o rigiditate semea\u021b\u0103, impasibil\u0103, \u00eendulcit\u0103 doar de mi\u0219carea unui fald sau gestul unei m\u00e2ini. Par \u00een afara timpului. Suveranii, reprezentan\u021bii lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, poart\u0103 o aureol\u0103, simbol al comuniunii dintre biseric\u0103 \u0219i stat \u00een Imperiul Bizantin.
\nDup\u0103 San Vitale, am intrat \u00eentr-un baptisteriu vechi de peste o mie cinci sute de ani. Ridic\u00e2nd privirea, l-am v\u0103zut pe Hristos, botezat de Ioan. Al\u0103turi de el, \u00een registrul median \u2013 apostolii, purt\u00e2nd coroana martiriului. Pe registrul inferior, \u00eentr-un cadru cu elemente \u00een trompe l\u2019oeil care amintesc anumite scene pompeiene din secolul I d. Hr., sunt prezentate alternativ cele patru Evanghelii deschise pe altare \u0219i patru tronuri \u00eensemnate cu cruce, referire la apari\u021bia lui Dumnezeu pe tron la \u00eenceputul Apocalipsei.
\nPe l\u00e2ng\u0103 mozaicuri, Ravenna este cunoscut\u0103 \u00een \u00eentreaga lume ca loc \u00een care odihne\u0219te Dante. De fapt, de la mausoleul lui Teodoric la cel al Gallei Placida, ora\u0219ul este unul al mormintelor. \u00cenconjurat de mla\u0219tini putrede \u0219i pini frem\u0103t\u00e2nd sub b\u0103taia Sirocco-ului, \u00eendep\u0103rtat azi de Adriatica, este cel din urm\u0103 refugiu al surghiunitului florentin, la curtea seniorului Guido da Polenta, nepotul acelei Francesca da Rimini a c\u0103rei nefericit\u0103 iubire poetul a f\u0103cut-o celebr\u0103. Nietzsche l-a definit pe italian drept \u201ehiena care face poezie \u00eentre morminte\u201d. \u00cen realitate, Dante d\u0103 via\u021b\u0103 mor\u021bilor. El evadeaz\u0103 din literatura medieval\u0103 care \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 moartea sub aspectul ei oribil, al c\u0103rnii \u00een putrefac\u021bie \u0219i al duhorii descompunerii. Cel mai mare poet al lumii mor\u021bilor nu a fost niciodat\u0103 un poet al mor\u021bii. Mor\u021bii lui Dante sunt vii.
\nM-am recules \u00eenaintea morm\u00e2ntului amenajat \u00een settecento \u00een manier\u0103 neoclasic\u0103, \u00een apropierea bisericii franciscane unde fusese \u00eengropat ini\u021bial. Pe grind\u0103, deasupra intr\u0103rii, o inscrip\u021bie \u00een latin\u0103: Dantis poetae sepulcrum. Vreme \u00eendelungat\u0103, necropola nu a ad\u0103postit r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele poetului. De ce? De teama florentinilor \u0219i a autorit\u0103\u021bilor locale, c\u0103lug\u0103rii franciscani au ascuns oasele \u00eentr-un loc secret, descoperit abia \u00een urm\u0103 cu un veac \u0219i jum\u0103tate. Byron, oferindu-\u0219i cartea drept omagiu pe sicriul poetului, \u0219i Victor Emanuel al II-lea, \u00eenclin\u00e2ndu-se, \u00een ziua b\u0103t\u0103liei de la Volturno, \u00een fa\u021ba morm\u00e2ntului celui ce se autoproclamase \u201eso\u021bul Italiei\u201d, nu aveau de unde \u0219ti c\u0103 \u00een\u0103untru nu se afl\u0103 niciun Dante.
\n\u00cen fiecare an, c\u0103indu-se probabil, Floren\u021ba trimite la Ravenna uleiul pentru candel\u0103, din colinele toscane at\u00e2t de dragi r\u0103posatului. Am parcurs traseul amenajat al\u0103turi, \u00een micul muzeu dantesc, prin cele nou\u0103 cercuri ale Infernului. La \u00eentoarcere, travers\u00e2nd peisajul romagnol spre Bologna, nu m\u0103 puteam g\u00e2ndi la altceva dec\u00e2t la m\u00e2nia acestui condamnat la moarte, care, de\u0219i re\u021binut\u0103 \u00een fapte, s-a rev\u0103rsat \u00een vorbe. Iubirea tr\u0103dat\u0103 preschimbat\u0103 \u00een ur\u0103 \u00eei va face pe florentini s\u0103-l reabiliteze abia dup\u0103 sute \u0219i sute de ani, \u00een 2009. \u0218i n-a fost chiar simplu, cum ne-am putea \u00eenchipui. Nu. De\u0219i guelfii \u0219i ghibelinii sunt istorie, tabere politice exist\u0103 \u0219i-n ziua de azi. Propunerea reabilit\u0103rii poetului venind dinspre dreapta, st\u00e2nga politic\u0103, majoritar\u0103 \u00een acel moment la Floren\u021ba, s-a opus. Dup\u0103 \u0219edin\u021be nesf\u00e2r\u0219ite, s-a votat totu\u0219i, cu un singur vot \u00een plus, \u201eiertarea\u201d lui Dante. Ru\u0219inoas\u0103 aceast\u0103 victorie la un vot, am putea spune, al\u0103turi de presa peninsular\u0103, dar… justificat\u0103! Ea nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 ideea c\u0103 italienii \u00een\u0219i\u0219i cu greu se reg\u0103sesc \u00een cel ce, falit politic, nu a cerut mila nim\u0103nui.<\/p>\n


\nVERONA<\/strong><\/p>\n

La Verona, cea dint\u00e2i oprire o fac la arena din Piazza Bra, unde urc p\u00e2n\u0103 la ultimul nivel, de unde privesc spre nord Alpii, pe care nu-i putusem nici m\u0103car \u00eentrez\u0103ri cu c\u00e2teva zile \u00eenainte la Milano, din pricina vremii posomor\u00e2te cu care m-a primit capitala Lombardiei. Bine p\u0103strat, amfiteatrul e mai vechi dec\u00e2t omologul s\u0103u de la Roma \u0219i g\u0103zduie\u0219te vara un festival de oper\u0103 renumit \u00een lumea \u00eentreag\u0103. \u00cen locul gladiatorilor de alt\u0103dat\u0103, privesc chelia str\u0103lucitoare a unui fotograf ce se ostene\u0219te cu c\u00e2teva domni\u0219oare apetisante, \u00eembr\u0103cate \u00een negru. Cobor\u00e2nd treptele de piatr\u0103, m\u0103 g\u00e2ndesc la acei cercet\u0103tori care, ced\u00e2nd ispitei patriotismului local, au presupus c\u0103 amfiteatrul i-ar fi sugerat lui Dante, tr\u0103itor aici timp de c\u00e2\u021biva ani, ideea periplului prin Infern.
\nOrice muritor ajuns \u00een Verona vrea s\u0103 vad\u0103 casa Julietei, povestea tragic\u0103 a \u00eendr\u0103gosti\u021bilor fiind \u021binta predilect\u0103. N-am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 trec prin fa\u021ba casei \u0219i, printre inimioarele desenate peste tot, s\u0103 arunc o ochead\u0103 celebrului balcon, despre care \u0219tiu c\u0103 nu exista la data c\u00e2nd Shakespeare imagineaz\u0103 drama. Nu m\u0103 consider vreun Don Juan ratat, a\u0219a c\u0103 am l\u0103sat nostalgiile la o parte \u0219i mi-am v\u0103zut de drum.
\nDup\u0103 o plimbare pe malul r\u00e2ului Adige, \u00eentre Ponte Vittoria \u0219i Ponte Navi, petrec ceva mai mult timp \u00een Piazza dei Signori, odihnindu-m\u0103 l\u00e2ng\u0103 o loggie renascentist\u0103 din quatrocento, cu ochii la Dante, ce vegheaz\u0103 \u00een mijlocul pie\u021bei de pe la jum\u0103tatea celui de-al XIX-lea veac, imortalizat \u00een marmur\u0103 de Carrara. Verona este patria adoptiv\u0103 a poetului, Casa Scaligeri fiind un refugiu, o consolatoare a oprima\u021bilor. Ora\u0219ul, \u00eemprejmuit de coline verzi \u0219i str\u0103b\u0103tut de Adigele ce-nv\u00e2rtea un \u0219ir de mori, \u00eei amintea de patria natural\u0103, Floren\u021ba. Senior luminat, Cangrande della Scala, gazda lui Dante, \u0219i-a gre\u0219it data na\u0219terii pentru c\u0103 i s-ar fi potrivit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dou\u0103 secole mai t\u00e2rziu, \u00een plin\u0103 Rena\u0219tere. Bravura \u0219i generozitatea lui au f\u0103cut din Verona capitala exila\u021bilor \u00eenseta\u021bi de libertate, dreptate \u0219i pace. L-am v\u0103zut, sculptat \u00een marmur\u0103, deasupra intr\u0103rii \u00een mica biseric\u0103 parohial\u0103 a familiei, Santa Maria Antica. Disp\u0103rut \u00eenainte s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 patruzeci de ani, n-a izbutit s\u0103-\u0219i duc\u0103 la cap\u0103t ideile, utopice de altfel, de expansiune teritorial\u0103. Drept r\u0103splat\u0103 pentru generozitatea sa, lui i-a dedicat poetul c\u00e2ntul al treilea al Commediei sale. Dar Dante a p\u0103r\u0103sit Verona \u0219i pe Cangrande, decep\u021bionat, spun unii, de imposibilitatea ob\u021binerii unei catedre universitare, un salariu fix ajut\u00e2ndu-l s\u0103-\u0219i rezolve problemele. Poate \u0219i intransigen\u021ba sa s\u0103-l fi pus din nou pe drumuri, nefiind obi\u0219nuit s\u0103-\u0219i \u00eendoaie spinarea cu elasticitatea prescris\u0103 de reguli. Nu \u0219tia s\u0103-\u0219i mu\u0219te limba \u0219i nu a reu\u0219it s\u0103 se identifice cu ironia vesel\u0103 a veronezilor, \u201eto\u021bi ni\u0219te nebuni\u201d. Cele mai multe anecdote care \u00eel arat\u0103 ca un nonconformist, ca un dispre\u021buitor al prostiei umane, ca un om m\u00e2ndru, sunt \u00een mare majoritate din timpul \u0219ederii la Verona. Cu toate acestea, el nu v\u0103de\u0219te antipatii anume fa\u021b\u0103 de veronezi \u0219i nu-l pune pe niciunul dintre ei \u00een Infern. Plecat din cetate, revine pentru ultima oar\u0103 cu prilejul unei prelegeri intitulate Quaestio de aqua et terra (Probleme despre ap\u0103 \u0219i p\u0103m\u00e2nt). Un subiect geografic care-\u0219i propunea s\u0103 afle dac\u0103 apa se g\u0103se\u0219te, \u00een unele p\u0103r\u021bi, mai sus dec\u00e2t p\u0103m\u00e2ntul care iese din ea; diserta\u021bie scolastic\u0103 \u00eenc\u00e2lcit\u0103, \u021binut\u0103 pe deasupra \u0219i \u00een latin\u0103, limba savant\u0103, cosmopolit\u0103, a intelectualilor epocii. Rezultatul dolean\u021belor universitare, nul. La ce se vor fi g\u00e2ndit contemporanii? Posteritatea va fi cea care-l va r\u0103spl\u0103ti pe geniu. Avea s\u0103 se bucure de glorie (doar) din partea urma\u0219ilor. Ce vrea mai mult? Leafa e pentru mediocri.
\nPe sear\u0103, dup\u0103 ce str\u0103bat elegantul Corso Porta Nuova spre gar\u0103, \u00een trenul ce str\u0103b\u0103tea C\u00e2mpia Padului spre Bologna, reflectez la exilatul ce a r\u0103t\u0103cit prin toat\u0103 Italia f\u0103r\u0103 s\u0103 ne lase nimic despre el. Nici m\u0103car un autograf. Despre locurile exilului s\u0103u vorbe\u0219te \u00een perifraze \u0219i cu aluzii vagi. Divina Commedia este un adev\u0103rat tratat de geografie, cu sute de nume de ora\u0219e, ape, mun\u021bi \u0219.a. Azi, fiecare ora\u0219 din peninsul\u0103 dore\u0219te s\u0103-l fi avut pe Dante \u00eentre zidurile lui. Numai c\u0103, spune Cesare Marchi, biografia dantesc\u0103 este \u00een realitate un lung lan\u021b de non si sa (nu se \u0219tie).<\/p>\n


\nPADOVA<\/strong><\/p>\n

M-am dus la Padova s\u0103 v\u0103d frescele lui Giotto din Cappella degli Scroveni, despre care citisem \u0219i le admirasem \u00een albume de art\u0103 prerenascentist\u0103. Numai c\u0103 socotelile de-acas\u0103 nu se potrivesc cu cele din t\u00e2rg. Ajuns la poarta muzeului \u00eenainte de deschidere, odat\u0103 p\u0103truns \u00een interior, m-am confruntat cu sentin\u021ba seac\u0103 a angajatului de la casa de bilete: Non ci sono biglietti per questa ora (Nu sunt bilete pentru aceast\u0103 or\u0103). Mi-a spus s\u0103 revin la ora 20, muzeul av\u00e2nd un program de sear\u0103, Giotto sotto le stelle, ce permite vizitarea capelei dup\u0103 \u00eenchiderea obi\u0219nuit\u0103 a programului. A\u0219 fi revenit la acea or\u0103 dac\u0103 nu eram condi\u021bionat de tren, trebuind s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la Bologna, unde \u00eennoptam. A\u0219adar, adio fresce trecente\u0219ti, adio vicii \u0219i virtu\u021bi, adio ars nova despre care vorbe\u0219te Dante… Motivul pentru care un turist r\u0103t\u0103cit ca mine n-a putut avea acces la prima or\u0103 \u00eel constituiau rezerv\u0103rile grupurilor de elevi, acestea av\u00e2nd prioritate \u00een capela ce nu permite un num\u0103r prea mare de vizitatori simultan. A trebuit s\u0103 m\u0103 mul\u021bumesc a\u0219adar cu pinacoteca, muzeul arheologic, biserica pustnicilor \u0219i un palat ridicat prin cel de-al XIX-lea veac de un industria\u0219 bogat, Enrico Zuckermann.
\n\u00cen pinacotec\u0103 sunt picturi din trecento p\u00e2n\u0103 \u00een ottocento, ba chiar \u0219i o colec\u021bie de vase grece\u0219ti de care custodele, un b\u0103tr\u00e2nel amabil cu care-am intrat \u00een vorb\u0103, era deosebit de m\u00e2ndru, ar\u0103t\u00e2ndu-mi o carte dedicat\u0103 exclusiv colec\u021biei. Am schimbat c\u00e2teva impresii despre \u201esecolul de aur\u201d al artei grece\u0219ti (sec. V \u00ce.Hr.), dup\u0103 care am admirat p\u00e2nzele mai multor mae\u0219tri, precum Tiziano, Giorgione, Veronese, Tintoretto ori Tiepolo. \u00cen absen\u021ba frescelor giotte\u0219ti, m-am mul\u021bumit cu o sal\u0103 multimedia dedicat\u0103 celui ce a \u00eencetat de a se mai c\u0103l\u0103uzi \u00een pictur\u0103 dup\u0103 bizantini, revolu\u021bion\u00e2nd arta \u0219i prefigur\u00e2nd Rena\u0219terea.
\nDup\u0103 o plimbare pe Corso Garibaldi, am trecut pe l\u00e2ng\u0103 Caff\u00e8 Pedrocchi, \u0219i-am apucat-o spre Piazza delle Erbe, s\u0103 v\u0103d Palazzo della Ragione, a c\u0103rui sal\u0103 de audien\u021be l-a impresionat pe Goethe prin dimensiunile neobi\u0219nuite. C\u0103l\u0103torul german a judecat c\u0103 padovanii sunt at\u00e2t de obi\u0219nui\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sub cerul liber \u00eenc\u00e2t au n\u0103scocit o pia\u021b\u0103 cu acoperi\u0219. \u00cen scrierile sale, \u00eei admir\u0103 \u0219i \u00eei socote\u0219te superiori pe padovani. Nu acela\u0219i lucru credea Dante, trec\u0103tor \u0219i el pe aici, cu c\u00e2teva secole mai devreme, unii spun c\u0103 \u00een acela\u0219i timp cu Giotto. \u00cen poemul s\u0103u, exilatul florentin nu se dovede\u0219te prea delicat cu padovanii, numindu-i tr\u0103d\u0103tori \u0219i ahtia\u021bi dup\u0103 bani. Unul dintre ei a fost Reginaldo degli Scroveni, tat\u0103l lui Enrico, ctitorul capelei ce-i poart\u0103 numele. Dup\u0103 ce supsese s\u00e2ngele la jum\u0103tate din ora\u0219, murise nespovedit, url\u00e2nd \u00een delir: \u201echeile, nu v\u0103 dau cheile\u201d. Pentru a-\u0219i p\u0103zi banii, n\u0103scocise un dispozitiv diabolic: o bar\u0103 grea de fier ce c\u0103dea \u00een capul oricui ar fi \u00eencercat s\u0103 bage cheia \u00een broasc\u0103. Enrico, mo\u0219tenitorul \u00eentregii averi, era c\u00e2t pe ce s\u0103 o p\u0103\u021beasc\u0103 \u00een momentul \u00een care s-a dus s\u0103 deschid\u0103 casa de bani. C\u00e2nd blestematul de c\u0103m\u0103tar, spre satisfac\u021bia general\u0103 a plebei, \u00ee\u0219i d\u0103dea duhul, mul\u021bimea era hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune pe fiu pentru samavolniciile b\u0103tr\u00e2nului. Enrico nu voia ca din pricina acelor bani blestema\u021bi s\u0103-\u0219i piard\u0103 sufletul, dar nici s\u0103-i piard\u0103 pe cei dint\u00e2i pentru m\u00e2ntuirea celui de-al doilea. Cu at\u00e2t mai pu\u021bin \u00eel \u00eenc\u0103lzea ideea s\u0103 moar\u0103 lin\u0219at de mul\u021bime. La sugestia unui prieten, face un compromis: construie\u0219te o capel\u0103 pentru a pl\u0103ti \u00een acest fel toate infamiile defunctului Reginaldo, socotit de to\u021bi drept o re\u00eencarnare a diavolului pe p\u0103m\u00e2nt. Astfel, Enrico s-a ap\u0103rat de ter\u021binele lui Dante cu o biseric\u0103 a lui Giotto.
\nPrato della Valle a fost urm\u0103toarea destina\u021bie: o pia\u021b\u0103 oval\u0103, cu alei \u00een cruce \u0219i statui ale unor celebrit\u0103\u021bi ce au studiat ori predat la vechea universitate. Nu departe e Basilica del Santo, \u00een care am intrat s\u0103 m\u0103 reculeg la morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Anton. La ie\u0219ire, am z\u0103bovit c\u00e2teva momente \u00een fa\u021ba statuii lui Gattamelata, imaginat\u0103 de Donatello. De peste o mie de ani un bronz ecvestru nu mai fusese ridicat \u00eentr-o pia\u021b\u0103 public\u0103. Sculptorul v\u0103zuse la Roma statuia lui Marc Aureliu pe care iconocla\u0219tii cre\u0219tini l-au confundat cu Constantin, lucru care a sc\u0103pat opera de art\u0103 de distrugere. De asemenea, va fi mers la Vene\u021bia s\u0103 admire cei patru cai de la San Marco, ne\u00eentrecu\u021bi de dou\u0103 milenii. Artistul s-a luat deci la \u00eentrecere cu sculptorul grec \u0219i cu cel roman, av\u00e2nd bucuria s\u0103 vad\u0103 statuia terminat\u0103, ridicat\u0103 pe soclu \u0219i admirat\u0103 de mul\u021bime.
\nA urmat cea mai veche gr\u0103din\u0103 botanic\u0103 de pe continent. Universul plantelor mi-a f\u0103cut semn s\u0103 intru, revela\u021biile naturale f\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 hoin\u0103resc de-a lungul latitudinilor. Nu \u0219tiu de ce, mi-am amintit de Eppur si muove<\/em> \u0219i de Galilei, str\u0103lucit profesor de geometrie, mecanic\u0103 \u0219i astronomie la universitatea local\u0103, cel care socotea c\u0103 nu-l po\u021bi \u00eenv\u0103\u021ba nimic pe om, \u00een afar\u0103 de a-l face s\u0103 se descopere \u00een interiorul s\u0103u.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MACHIAVELLI La Palazzo Vecchio, \u00eentr-o sal\u0103 slab iluminat\u0103, stingher \u00eentr-un col\u021b, se g\u0103se\u0219te un bust al celui din urm\u0103 cancelar<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10817,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10869"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10869"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10869\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10871,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10869\/revisions\/10871"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10817"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10869"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10869"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10869"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}