{"id":10846,"date":"2020-09-22T10:16:50","date_gmt":"2020-09-22T07:16:50","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10846"},"modified":"2020-09-22T10:16:50","modified_gmt":"2020-09-22T07:16:50","slug":"de-ai-nostri-razvan-theo-chirac-italia-note-de-calatorie-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10846","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – R\u0103zvan Theo Chirac – Italia. Note de c\u0103l\u0103torie (2)"},"content":{"rendered":"

\"\"

\u201eNicic\u00e2nd nu voi putea tr\u0103i departe de priveli\u0219tea Domului\u201d (Michelangelo)<\/em><\/p>\n

L-am v\u0103zut \u00eent\u00e2ia oar\u0103 din tren c\u00e2nd, venind \u00een zori dinspre Arezzo, m\u0103 preg\u0103team s\u0103 cobor \u00een gara Santa Maria Novella. Domin\u0103 marea de \u021bigle de teracot\u0103 ale acoperi\u0219urilor Floren\u021bei, el \u00eensu\u0219i acoperit cu teracot\u0103, armonios propor\u021bionat, ca o zei\u021b\u0103 greac\u0103 \u00een ve\u0219minte toscane. Bruneleschi, un aurar mic de statur\u0103 \u0219i iute la m\u00e2nie, a surprins libertatea \u00een piatr\u0103, ridic\u00e2nd orizontul florentin p\u00e2n\u0103 la \u00eentruparea dorin\u021bei de \u00een\u0103l\u021bare a spiritului uman. De-a lungul plimb\u0103rilor prin ora\u0219, de o parte \u0219i de alta a fluviului Arno, mi-am ridicat privirea spre Il Cupolone, cu profilul rotunjit, at\u00e2t de diferit de unghiurile ascu\u021bite ale goticului, stilul \u00een care este construit\u0103 catedrala Santa Maria del Fiore, \u00eenceput\u0103 \u00een epoca medieval\u0103, la final de duecento. Un veac mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd Brunelleschi \u00eencepe s\u0103 lucreze la dom, stilul era deja dep\u0103\u0219it. El inaugureaz\u0103, dup\u0103 expresia lui Michelet, arhitectura f\u0103r\u0103 c\u00e2rje, sprijinit\u0103 pe calcul \u0219i pe autoritatea ra\u021biunii.
\n\u00cendr\u0103zne\u021bul arhitect a cutezat s\u0103 interpun\u0103 \u00eentre cetatea de pe Arno \u0219i cerul bl\u00e2nd al Toscanei un alt cer, intermediar, o cupol\u0103 lipsit\u0103 de materialitate, parte \u0219i proiec\u021bie a universului. Pe parcursul construc\u021biei domului, evenimentele erau prev\u0103zute s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u0219i promisiunile trebuiau respectate \u201e\u00eenainte ca domul s\u0103 fie acoperit\u201d. Libertatea Republicii Florentine fa\u021b\u0103 de tiranicul Milano \u0219i, mai mult, eliberarea Rena\u0219terii timpurii de constr\u00e2ngerile Evului Mediu, erau revelate de rotunjimile marelui dom. \u00cen calitatea sa de provveditore (administrator al proiectului cupolei), Filippo Brunelleschi a fost secondat de Lorenzo Ghiberti, autorul \u201ePor\u021bilor Paradisului\u201d de la baptisteriul bisericii Santa Maria del Fiore.
\nMi-l \u00eenchipuiam pe Michelangelo, cel mai iubit fiu al ora\u0219ului, scrut\u00e2nd de la acea \u00een\u0103l\u021bime vultureasc\u0103 mi\u0219c\u0103rile vr\u0103jma\u0219ilor ce \u00eempresurau cetatea. Credin\u021ba republican\u0103 l-a \u00eempins pe Michelangelo s\u0103 \u00eenfrunte ciuma \u00een ora\u0219ul asediat de armatele \u00eemp\u0103ratului \u0219i ale papei, imagin\u00e2nd eficace lucr\u0103ri de ap\u0103rare, st\u00e2rnind \u00eenc\u0103 o dat\u0103 uluirea familiei de Medici, care \u00eel crescuse pe c\u00e2nd era un b\u0103ie\u021bandru \u0219i pentru care lucra \u00een ajunul zilei insurec\u021biei. Zelul, pasiunea \u0219i chiar furoarea angajamentului s\u0103u \u00een ap\u0103rarea Floren\u021bei republicane sunt ilustrate de desenele executate \u00een acele zile de Michelangelo (fortifica\u021biile Floren\u021bei). Urca \u00een domul ce domina ora\u0219ul \u0219i dealurile din jur, apoi cobora \u00een avanposturile solda\u021bilor, pe care le vizita de dou\u0103 ori pe zi ca s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 lucr\u0103rile de fortifica\u021bie, despre care credea c\u0103 \u00eenainteaz\u0103 prea \u00eencet.
\nParadoxal, de\u0219i st\u0103p\u00e2nit de nostalgia pe care Ghirlandaio o numise \u201eboala domului\u201d, Michelangelo a tr\u0103it totu\u0219i cea mai mare parte a vie\u021bii departe de dom, la Roma, lucr\u00e2nd \u2013 culmea \u2013 la un alt \u201edom\u201d, cel de la San Pietro.
\nAm p\u0103r\u0103sit Floren\u021ba \u00een amurg, nu \u00eenainte de a-mi \u00een\u0103l\u021ba \u00eenc\u0103 o dat\u0103 privirea c\u0103tre geometria octogonal\u0103 a domului, ce vegheaz\u0103 ca un spirit p\u0103zitor peisajul stradal al cet\u0103\u021bii, profilat pe cerul italian f\u0103r\u0103 pat\u0103. Din goana trenului, admiram unduirea dealurilor verzi ce se rostogoleau la vale, geologia franciscan\u0103 a colinelor toscane, \u00eembl\u00e2nzit\u0103 de lumina piezi\u0219\u0103 a asfin\u021bitului, azuriul cerului pref\u0103cut subtil \u00eentr-un auriu radios, evanescent, \u00eentocmai ca \u00een fundalurile protorenascenti\u0219tilor. <\/p>\n


\nDAVID \u0218I LUMINA DIN PIAZZA<\/strong><\/p>\n

\u00cen fa\u021ba lui David, reprodus exact \u00een Piazza della Signoria, uit de prezent \u0219i, av\u00e2nd \u00een minte cadrele lui Aurelio Amendola, fotografiez uria\u0219ul din mai multe unghiuri. Privindu-l \u00een ochi, t\u00e2n\u0103rul profet biblic m\u0103soar\u0103 concentrat spa\u021biul p\u00e2n\u0103 la mine, \u00eentr-o atitudine de m\u00e2nie amestecat\u0103 cu dispre\u021b, ca \u0219i cum ar avea \u00een fa\u021b\u0103 un du\u0219man. Privirea e teatral\u0103, cu spr\u00e2ncenele \u00eencruntate \u0219i pleoapele marcate de parc\u0103 ar fi reliefate \u00een metal. R\u0103d\u0103cina nasului e \u00eencordat\u0103, iar gura, cu buzele conturate potrivit tradi\u021biei florentine printr-un desen insistent, aproape dezgustat\u0103 de peisajul de dinainte.
\nRidic\u00e2ndu-se m\u00e2ndru \u00een mijlocul mul\u021bimii de turi\u0219ti alerg\u00e2nd parc\u0103 spre nic\u0103ieri, David e \u00eentruchiparea idealurilor pentru care luptase Lorenzo de Medici. Nu e o biat\u0103 fiin\u021b\u0103 p\u0103c\u0103toas\u0103, tr\u0103ind doar cu speran\u021ba \u00een m\u00e2ntuirea sa pe cealalt\u0103 lume, ci o fiin\u021b\u0103 superioar\u0103, capabil\u0103 de frumuse\u021be, for\u021b\u0103, curaj, \u00een\u021belepciune, \u00eencredere \u00een semenii s\u0103i, dotat\u0103 cu inteligen\u021b\u0103, voin\u021b\u0103 \u0219i putere l\u0103untric\u0103.
\nMichelangelo spunea unui sculptor care se str\u0103duia s\u0103 potriveasc\u0103 lumina \u00een atelierul s\u0103u astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare sculpturile: \u201enu te mai chinui at\u00e2ta; ceea ce are importan\u021b\u0103 este lumina din pia\u021b\u0103\u201d.
\nNuditatea cast\u0103 a lui David \u0219oca pudoarea Floren\u021bei. Aretino, repro\u0219\u00e2nd lui Michelangelo indecen\u021ba \u201eJudec\u0103\u021bii de apoi\u201d, \u00eei scria: \u201eUrma\u021bi modestia florentinilor care ascund sub frunze de aur p\u0103r\u021bile ru\u0219inoase ale frumosului lor Colos\u201d, aluzie la faptul c\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 sexul acestuia a fost acoperit.
\nAtacat odinioar\u0103 cu pietre \u00een timpul transportului spre locul unde urma s\u0103 fie instalat, pe motiv c\u0103 este ne\u00eeng\u0103duit de gol, David este azi \u201eatacat\u201d cu aparatele foto \u0219i camerele de luat vederi. Poate c\u0103 fiecare turist ce-l imortalizeaz\u0103 dore\u0219te s\u0103-i smulg\u0103 o f\u0103r\u00e2m\u0103 din nimbul libert\u0103\u021bii absolute cioplite \u00een marmura ce reflect\u0103 lumina soarelui florentin spre miile de obiective din piazza. <\/p>\n


\nCASA BUONARROTI<\/strong><\/p>\n

La Casa Buonarroti am ajuns \u00eentr-o dup\u0103-amiaz\u0103 de septembrie, str\u0103b\u0103t\u00e2nd ora\u0219ul spre r\u0103s\u0103rit, p\u00e2n\u0103 \u00een sestiere (cartierul) Santa Croce. Aveam \u00een minte sinteza lui Charles de Tolnay ap\u0103rut\u0103 la noi pe la \u00eenceputul anilor ’70, \u00een perioada c\u00e2nd exegetul era directorul Casei Buonarroti.
\n\u00centr-una dintre \u00eenc\u0103peri m-a ispitit \u201eMadonna della Scala\u201d, executat\u0103 de artist sub influen\u021ba basoreliefurilor donatelliene. Relieful este plat, dar bine nuan\u021bat, tehnic\u0103 numit\u0103 schiacciato. Expresia g\u00e2nditoare a Fecioarei v\u0103zut\u0103 din profil m-a dus cu g\u00e2ndul la femeile din arta clasic\u0103 greco-roman\u0103, redate \u00een geme sau reliefuri funerare. Sculptura divulg\u0103 unui ochi avizat detalii caracteristice lui Michelangelo. Spatele atletic al Pruncului care doarme sugereaz\u0103 \u00eentreaga for\u021b\u0103, iar torsiunea corpului \u0219i a capului, ca \u0219i pozi\u021bia bra\u021bului \u00eendoit anticipeaz\u0103 ne\u00eendoielnic spatele herculean al personajului Ziua din Capela Medici, pe care \u00eel va executa cu vreo treizeci de ani mai t\u00e2rziu. M\u00e2inile Fecioarei se reg\u0103sesc deseori \u00een arta florentinului, \u00een special \u00een m\u00e2inile lui Moise care vor avea, un sfert de secol mai t\u00e2rziu, aceea\u0219i pozi\u021bie.
\nPe un alt perete, \u201eLupta centaurilor cu lapi\u021bii\u201d reprezint\u0103 r\u0103pirea Hippodamiei de c\u0103tre centaurul Eurition. Potrivit lui Vasari, i-a fost inspirat\u0103 de Poliziano, poetul umanist de la curtea lui Lorenzo Magnificul. O lupt\u0103 dezl\u0103n\u021buit\u0103, o \u00eencle\u0219tare plin\u0103 de tensiune, o \u00eentrep\u0103trundere a figurilor cu fondul, un v\u0103lm\u0103\u0219ag de trupuri goale unde, \u00een contrast cu calmul \u201eMadonnei della Scala\u201d, Michelangelo recurge la acel mezzo rilievo, un relief mai \u00eenalt preluat de la antici. Dar sculptorul nu se dovede\u0219te numai un emul al reliefurilor de pe urnele \u0219i sarcofagele antice, ci \u0219i al decora\u021biilor amvoanelor lui Nicola \u0219i Giovanni Pisano, pe care le cunoscuse la Pisa, la Siena ori la Pistoia. Lucrarea a fost de socotit\u0103 de \u00eensu\u0219i autorul ei cea mai bun\u0103 din anii tinere\u021bii.
\nDe\u0219i a fost ucenicul lui Ghirlandaio \u0219i al lui Bertoldo (elevul lui Donatello), de\u0219i s-a spus \u00een glum\u0103 c\u0103 \u201edonateliza\u201d, nimic nu este mai departe de sculptura florentin\u0103 dec\u00e2t arta aretinului. De la David p\u00e2n\u0103 la mormintele Medicilor, intr\u0103m \u00eentr-o alt\u0103 lume, lumea roman\u0103. Roma antic\u0103 a fost patria sa spiritual\u0103 \u0219i de aceea trupurile de pe bolta Capelei Sixtine strivesc sub greutatea lor frescele florentinilor. <\/p>\n


\nGALLERIA DELL’ ACCADEMIA<\/strong><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul sclav este primul pe care l-am v\u0103zut odat\u0103 intrat \u00een Galeria Prizonierilor de la Galleria dell’Accademia. Spre bucuria mea, aflat printre primii vizitatori, am putut lua un cadru \u00een care s\u0103 nu apar\u0103 lume. \u00cen dreapta sculpturii se afl\u0103 un bust al divinului realizat de elevul s\u0103u dup\u0103 masca mortuar\u0103, Daniele da Volterra. Un chip care exprim\u0103 durere, un sclav al artei, un titan c\u0103ruia i se cuvin cuvintele pe care el \u00eensu\u0219i le rostea despre Dante: Quando dierne si dee non si puo dire (nu se va putea spune niciodat\u0103 despre el tot ceea ce ar trebui s\u0103 se spun\u0103).
\nDestina\u021bi morm\u00e2ntului lui Iuliu al II-lea, sclavii au ajuns \u00een cele din urm\u0103 \u00een Academia florentin\u0103, dup\u0103 un popas de c\u00e2teva sute de ani \u00een Gr\u0103dinile Boboli de la Palazzo Pitti. Fascina\u021bia pentru non finito (neterminat) face parte din concep\u021bia lui Michelangelo despre sculptur\u0103 ca fiind un proces de eliberare a formei din materie, extragerea unei idei deja existente \u00een interiorul blocului de marmur\u0103. A\u0219a cum ideile maestrului eman\u0103 din nudurile \u201eprizonierilor\u201d care emerg din piatr\u0103 ca \u0219i cum aceasta i-ar \u021bine prizonieri.
\n\u00cen mijlocul mul\u021bimii de la Galeria dell’Accademia, \u00een fa\u021ba tabloului \u201eVenus \u0219i Cupidon\u201d, mi-am amintit de pictorul care \u201enu s-a dus niciodat\u0103 la serb\u0103ri \u0219i nici \u00een alte locuri unde se aduna lumea, pentru a nu fi \u00eenghesuit de mul\u021bime\u201d. Oare cum s-ar sim\u021bi Jacopo da Pontormo, c\u0103ci despre el este vorba, \u00een v\u00e2rtejul ame\u021bitor al turi\u0219tilor? Nu i-ar pl\u0103cea, cu siguran\u021b\u0103. Era un \u201eciudat\u201d singuratic, izolat \u00een odaia unde dormea \u0219i uneori lucra. Pentru ca nimeni s\u0103 nu-l deranjeze, ridica prin intermediul unor scripe\u021bi scara de acces \u00een \u00eenc\u0103pere, r\u0103spunz\u00e2nd dup\u0103 toane celor ce-l c\u0103utau. Lipsit de instinct social, g\u00e2ndea at\u00e2t de ad\u00e2nc la ceea ce avea de f\u0103cut \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2nea cufundat \u00een g\u00e2nduri \u00eentreaga zi. Scrie un jurnal \u00een care inventariaz\u0103 ce m\u0103n\u00e2nc\u0103, starea vremii, durerile de \u0219ale, nop\u021bile nedormite, lucr\u0103rile executate. Detalii cotidiene dincolo de care nu exist\u0103 nimic. Doar \u00eenstr\u0103inarea unei victime a temerarei aventuri a manierismului, panicat\u0103 de ideea mor\u021bii.
\nJacopo Carucci, zis Pontormo, se num\u0103r\u0103 printre manieri\u0219tii prefera\u021bi. N-am putut s\u0103 nu m\u0103 bucur \u00een fa\u021ba tabloului s\u0103u de la Galleria dell’Accademia, realizat dup\u0103 un desen de Michelangelo. Silueta sculptural\u0103 arat\u0103 o femeie zdrav\u0103n\u0103, trecut\u0103 de prima tinere\u021be, cu abdomenul obosit \u0219i s\u00e2nii mici. Vicleanul Cupidon \u00eei fur\u0103 un s\u0103rut \u0219i-i acoper\u0103 pubisul cu laba piciorului. La scurt timp de la realizarea picturii, Venus a fost par\u021bial acoperit\u0103 cu o draperie albastr\u0103. \u00cen veacul al XIX-lea, un restaurator \u00eendep\u0103rteaz\u0103 ve\u0219mintele, dar acoper\u0103 sexul cu o bucat\u0103 de \u021besut. Abia \u00een 2002, o nou\u0103 interven\u021bie \u00eendep\u0103rteaz\u0103 adaosul, aduc\u00e2nd la lumin\u0103 nudul lui Pontormo. <\/p>\n


\nCINE E FRUMOS E DRAG, CINE NU-I FRUMOS NU-I DRAG<\/strong><\/p>\n

Hesiod poveste\u0219te c\u0103 la Theba, la nunta lui Cadmos cu Harmonia, Muzele ar fi c\u00e2ntat \u00een cinstea mirilor aceste versuri, preluate imediat de cei prezen\u021bi: \u201eCine e frumos e drag, cine nu-i frumos nu-i drag\u201d. Aceste versuri sunt \u00eentruc\u00e2tva expresia percep\u021biei comune a frumuse\u021bii la vechii greci. Mi le-am reamintit \u00een momentul \u00een care am p\u0103\u0219it \u00een Galeria Prizonierilor de la Galleria dell’Accademia, la cap\u0103tul c\u0103reia se g\u0103se\u0219te David, canonul modern al frumuse\u021bii masculine, \u00eenc\u0103 nedep\u0103\u0219it la cinci sute de ani de la crearea lui. Pe m\u0103sur\u0103 ce galeria se umplea de lume, zeci, sute de ochi \u021binteau adolescentul nespus de frumos, departe totu\u0219i de canoanele clasice din pricina bra\u021belor prea mari \u0219i a capului uria\u0219. Privirea teatral\u0103, cu spr\u00e2ncenele \u00eencruntate \u0219i r\u0103d\u0103cina nasului \u00eencordat\u0103, tr\u0103deaz\u0103 dezgustul fa\u021b\u0103 de viziunea de dinainte ori fa\u021b\u0103 de amintirea faptei s\u0103v\u00e2r\u0219ite.
\nNudul nu m\u0103rturise\u0219te numai dorin\u021ba artistului de a renun\u021ba la \u00eensemnele exterioare ale celor avu\u021bi, de a sugera egalitatea \u00eentre oameni, ci pream\u0103re\u0219te \u00een acela\u0219i timp energia uman\u0103 pe care mi\u0219carea mu\u0219chilor o exprim\u0103 pe deplin.
\nOchiul vizitatorului urc\u0103 \u0219i coboar\u0103 de-a lungul siluetei, de la naturale\u021bea nemaiv\u0103zut\u0103 a g\u00e2tului \u00eentors ce pune \u00een eviden\u021b\u0103 mu\u0219chii prin care se leag\u0103 de clavicul\u0103, p\u00e2n\u0103 la relieful sf\u00e2rcurilor provocatoare. Cheia frumuse\u021bii \u0219i echilibrului compozi\u021biei s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een m\u00e2na dreapt\u0103, u\u0219or deschis\u0103 cu palpita\u021bii ale venelor, ce arat\u0103 linia des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 a degetelor cu unghii late, cum vor fi \u00eentotdeauna la b\u0103rba\u021bii lui Michelangelo. Sub p\u00e2ntecele u\u0219or \u00eencordat de \u00eendoirea piciorului st\u00e2ng, \u00eencheietura prelung\u0103 a picioarelor las\u0103 loc celui mai nelini\u0219titor sex din sculptura renascentist\u0103, reprodus azi pe suveniruri.
\nMichelangelo s-a dovedit neobosit \u00een cioplirea blocului de marmur\u0103, uluindu-i pe pu\u021binii privilegia\u021bi care l-au putut urm\u0103ri atac\u00e2nd p\u0103tima\u0219 piatra. Avea credin\u021ba c\u0103, odat\u0103 scoas\u0103 din carier\u0103, marmura nu mai e munte, ci r\u00e2u, el nef\u0103c\u00e2nd altceva dec\u00e2t s\u0103 ajute r\u00e2ul s\u0103-\u0219i schimbe albia.
\nBra\u021bul st\u00e2ng, cel care \u021bine pra\u0219tia, va pl\u0103ti tribut celebrit\u0103\u021bii statuii \u00een momentul \u00een care republicanii r\u0103scula\u021bi p\u0103trun\u0219i \u00een Palatul Senioriei vor arunca pe fereastr\u0103 b\u0103nci ce-l vor sf\u0103r\u00e2ma. Recente cercet\u0103ri de diagnoz\u0103, realizate cu prilejul restaur\u0103rii, au ar\u0103tat c\u0103 buc\u0103\u021bile au fost cel pu\u021bin \u0219apte. Pe la jum\u0103tatea celui de-al XVI-lea veac, Cosimo I de Medici face un gest de pietate \u0219i comand\u0103 lipirea la loc a bra\u021bului, convins c\u0103 acest lucru i-ar fi mai de folos dec\u00e2t o insult\u0103 adus\u0103 iubirii pe care poporul florentin i-o purta republicanului Michelangelo. De altfel Cosimo este primul care, la moartea divinului, realizeaz\u0103 poten\u021bialul enorm al acestuia \u00een pream\u0103rirea identit\u0103\u021bii sociale \u0219i culturale a Marelui Ducat al Toscanei \u0219i, implicit, a familiei sale. \u00cen aceast\u0103 strategie, Michelangelo era menit s\u0103 joace rolul primordial, deoarece era simbolul \u00eensu\u0219i al talentului Floren\u021bei, fiul ei cel mai iubit \u0219i mai cunoscut \u00een lume, lucru de care m-am convins \u00eenc\u0103 o dat\u0103, cu ocazia revizit\u0103rii ora\u0219ului de pe Arno.<\/p>\n


\n\u00ceNVING\u0102TORUL<\/strong><\/p>\n

Cobora \u00eenserarea c\u00e2nd, ajuns \u00een Piazza della Signoria, am intrat \u00een Palazzo Vecchio pentru \u201e\u00cenving\u0103torul\u201d lui Michelangelo. Sculptat pentru morm\u00e2ntul lui Iuliu al II-lea, Daniele da Volterra ar fi dorit s\u0103-l aduc\u0103 la catafalcul divinului. \u201e\u00cenving\u0103torul\u201d e un adolescent gol, zvelt, cu chipul adoratului Tommaso Cavalieri, ce poart\u0103 o cunun\u0103 cu frunze de stejar, amintind familia della Rovere, c\u0103reia \u00eei apar\u021binea papa Iuliu. T\u00e2n\u0103rul apas\u0103 genunchiul st\u00e2ng pe spinarea unui b\u0103rbat cu barb\u0103 ghemuit la p\u0103m\u00e2nt. Bra\u021bul drept, adus \u00een fa\u021b\u0103, \u021bine str\u00e2ns, cu m\u00e2na \u00eentoars\u0103 \u00eenapoi, cureaua mantiei care-i alunec\u0103 pe um\u0103r. Um\u0103r peste care-\u0219i arunc\u0103 privirea… \u00eenfrico\u0219at\u0103? Acesta e sentimentul pe care mi l-a transmis actorul acestei tragedii, \u00een obscuritatea s\u0103lii mari de consiliu decorat\u0103 cu frescele lui Vasari despre istoria Floren\u021bei. Lumini \u0219i umbre puternice br\u0103zdau tr\u0103s\u0103turile regulate ale junelui. Expresia enigmatic-fatalist\u0103 arat\u0103 oare c\u0103, aici, \u00eenving\u0103torul devine un \u00eenvins? \u00centristarea ia locul triumfului? Greu de r\u0103spuns la astfel de \u00eentreb\u0103ri.
\nCert e c\u0103, \u00een aceast\u0103 sculptur\u0103, ca \u00een at\u00e2tea altele, Michelangelo a \u0219tiut s\u0103 glorifice armonia trupeasc\u0103 a omului, tr\u0103irile suflete\u0219ti, elanul spre marile idealuri. Dincolo de marmur\u0103, r\u0103zbate zbuciumul con\u0219tiin\u021bei umane din acele vremuri tulburi, \u00een care arta cerea sacrificiu de sine. <\/p>\n


\nM\u0102N\u0102STIREA SAN MARCO <\/strong><\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea a fost \u00eentemeiat\u0103 \u00een trecento \u0219i extins\u0103 \u00een secolul urm\u0103tor, c\u00e2nd c\u0103lug\u0103rii dominicani din \u00eenvecinatul Fiesole s-au mutat aici, la invita\u021bia lui Cosimo il Vecchio. Am vizitat-o cu g\u00e2ndul la frescele lui Fra Angelico, la biblioteca lui Michelozzo \u0219i la fra Girolamo, \u00eenver\u0219unatul \u0219i nelini\u0219titul c\u0103lug\u0103r ferrarez, aclimatizat \u00een ora\u0219ul de pe Arno, considerat de unii groparul civiliza\u021biei florentine.
\nGuido di Pietro pe numele s\u0103u, \u00ee\u0219i ia numele de fra Giovanni din dragoste pentru maestrul s\u0103u, Giovanni Dominici. F\u0103cea parte din ordinul Osservanza, ce respecta regula religioas\u0103 mai strict dec\u00e2t celelalte ramuri ale aceluia\u0219i ordin (dominican). Scenele pictate \u00een chilii, \u00een contrast cu rigida austeritate medieval\u0103, eman\u0103 o gra\u021bie \u0219i o armonie ce confer\u0103 locului o aur\u0103 paradisiac\u0103. Acestea i-au adus porecla de \u201eangelicul\u201d. M-am oprit \u00een fa\u021ba frescei \u201eHristos batjocorit\u201d. Legat la ochi, cu cununa de spini pe cap, M\u00e2ntuitorul \u00eei aminte\u0219te pe Pantocratorii bizantini. Pe fondul verzui, patru m\u00e2ini, una \u021bine o nuia, un b\u0103rbat c\u0103ruia nu i se vede dec\u00e2t capul \u0219i g\u00e2tul \u00eel scuip\u0103 pe Hristos, ridic\u00e2ndu-\u0219i batjocoritor p\u0103l\u0103ria. La picioarele lui Iisus sunt a\u0219eza\u021bi Fecioara Maria \u0219i Sf\u00e2ntul Dominic. Sute de ani, dominicanii au tr\u0103it \u0219i s-au rugat \u00een compania acestor imagini ale credin\u021bei, tipice artei florentine.
\nBiblioteca este un patrulater rectangular alungit \u0219i aerisit, sala central\u0103 fiind desp\u0103r\u021bit\u0103 de cele laterale prin coloane ionice, ce mi-au amintit maniera all’ antica, caracteristic\u0103 \u00eenceputurilor Rena\u0219terii. Dac\u0103 sala din mijloc are o bolt\u0103 semicilindric\u0103, cele laterale au bol\u021bi \u00een cruce, dovedind \u00eembinarea formelor gotice cu cele renascentiste. E vorba de o etap\u0103 stilistic\u0103 deosebit\u0103, c\u00e2nd goticul nu-\u0219i epuizase \u00eenc\u0103 posibilit\u0103\u021bile, iar noile forme renascentiste abia \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se afirme. A fost prima bibliotec\u0103 public\u0103 de pe continent, ad\u0103postind printre altele nepre\u021buitele manuscrise din colec\u021bia lui Niccol\u00f2 Niccoli.
\nAm l\u0103sat \u00een urm\u0103 ambientul luminos al bibliotecii \u0219i am revenit \u00een obscuritatea celulelor \u00eennobilate de penelul lui Fra Angelico, gra\u021bie c\u0103ruia m\u0103n\u0103stirea devine un centru artistic \u0219i intelectual. \u0218i totu\u0219i, din acest loc binecuv\u00e2ntat avea s\u0103 ias\u0103, o jum\u0103tate de secol mai t\u00e2rziu, cel mai \u00eenver\u0219unat du\u0219man al casei Medici \u0219i al civiliza\u021biei florentine, Girolamo Savonarola.
\n\u00cen chilia proscrisului, am examinat portretul ce \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un t\u00e2n\u0103r cu fa\u021ba supt\u0103 \u0219i osoas\u0103, nasul acvilin \u0219i volitiv, ochi \u00eenfl\u0103c\u0103ra\u021bi parc\u0103 de un foc l\u0103untric. Venit de la Ferrara, fra Girolamo a fost numit lector al Bibliei pentru novicii din San Marco. De sute de ani, aceast\u0103 figur\u0103 stranie \u0219i enigmatic\u0103 r\u0103m\u00e2ne un mister. \u0218i ca orice mister, atrage. Savonarola a fost un sf\u00e2nt sau un exaltat? Un fanatic ori un ra\u021bional integru? \u00cen penumbra chiliei, sub un Hrist r\u0103stignit se afl\u0103 expus\u0103 rasa neagr\u0103 a dominicanului. E o atmosfer\u0103 sumbr\u0103 \u00eentre\u021binut\u0103 de vremea \u00eenchis\u0103 \u0219i umed\u0103, de toamn\u0103. Umbra condamnatului plute\u0219te parc\u0103 \u00eentre zidurile medievale, ca pe timpurile c\u00e2nd vocea zelosului \u0219i intransigentului c\u0103lug\u0103r se auzea \u00een amvon, tulbur\u00e2ndu-i pe florentini. Ca to\u021bi marii ideali\u0219ti, Savonarola a fost un utopist, a visat intangibilul \u0219i irealizabilul. \u00ce\u0219i dorea o republic\u0103 ideal\u0103, care s\u0103 \u00eempleteasc\u0103 teocra\u021bia cu democra\u021bia, un ora\u0219 al lui Hristos, purificat de orice p\u0103cat, adept al unei sigure legi, aceea a Evangheliei. Inscrip\u021bia \u201eHristos este rege\u201d de pe friza de la Palazzo Vecchio nu face dec\u00e2t s\u0103 reaminteasc\u0103 vizitatorului c\u0103 niciun conduc\u0103tor muritor nu are putere absolut\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, cel ce dorea \u00eentoarcerea la austeritatea flagelan\u021bilor \u0219i a peniten\u021bilor, cel ce vedea \u00een Floren\u021ba noua Sodom\u0103, a fost socotit eretic, iar du\u0219manii s\u0103i politici au f\u0103cut s\u0103 fie executat. Oricine poate afla azi \u00een Piazza della Signoria locul unde fl\u0103c\u0103rile infame ale rugului au \u00eempr\u0103\u0219tiat lumina lor sinistr\u0103, reduc\u00e2nd la t\u0103cere glasul unui predicator \u00een de\u0219ert. <\/p>\n


\nPALAZZO MEDICI-RICCARDI<\/strong><\/p>\n

Pe Via Cavour, col\u021b cu Via de’ Gori se afl\u0103 un palat construit de Michelozzo pentru Cosimo de Medici care, tem\u00e2ndu-se s\u0103 nu provoace invidia concet\u0103\u021benilor, a respins proiectul impozant al lui Brunelleschi. O cas\u0103 prea mare pentru o familie at\u00e2t de mic\u0103, se spunea \u00een epoc\u0103. G\u0103zduit nu departe de palazzo, \u00een cartierul universitar al ora\u0219ului de pe Arno, savuram de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd treceam prin fa\u021ba cl\u0103dirii fa\u021bada puternic reliefat\u0103, cu parterul \u0219i primul etaj prelucrate a rustica \u0219i etajul al doilea din buc\u0103\u021bi de piatr\u0103 paralelipipedice, netede, bine \u00eembinate \u00eentre ele. \u021ainteam cu privirea corni\u0219a puternic reliefat\u0103, cu ornamente antice, dup\u0103 care coboram oprindu-m\u0103 asupra ferestrelor duble, cu arce \u00een plin cintru, specifice palatelor renascentiste. Desp\u0103r\u021bite de elegante coloane corintice, ferestrele au deasupra medalioane \u00een care alterneaz\u0103 rozetele \u0219i sferele ca semn heraldic al casei Medici. La parter, \u00een veacul urm\u0103tor construc\u021biei, unele portaluri au fost astupate \u0219i \u00een locul lor au fost amplasate ferestre realizate dup\u0103 planurile lui Michelangelo.
\nCurtina spre care duce portalul principal este unul dintre cele mai frumoase modele renascentiste. La parter, coloane corintice frumos propor\u021bionate sus\u021bin arce largi, u\u0219oare \u0219i suple. Deasupra arhivoltelor acestor arce urmeaz\u0103 aticul \u00eempodobit cu medalioane reprezent\u00e2nd stelele casei Medici \u0219i cu reliefuri figurative ce imit\u0103 cameile antice. \u00centre medalioane sunt \u00eentinse ghirlande cu panglici desf\u0103cute, \u00een tehnica sgraffito. \u00cen mijlocul curtinei, mi-am \u00een\u0103l\u021bat privirea spre p\u0103tratul decupat \u00een piatr\u0103, \u00eencadrat de o loggia prev\u0103zut\u0103 cu coloane ionice, azi \u00eenchis\u0103 \u00eempotriva intemperiilor.
\nDar, nu doar pentru a-l cunoa\u0219te pe Michelozzo am trecut pragul Palatului Medici-Riccardi, ci \u0219i pentru a vedea frescele lui Benozzo Gozzoli, discipolul lui Fra Angelico, ale c\u0103rei picturi tocmai le v\u0103zusem la M\u0103n\u0103stirea San Marco. Nu era prima dat\u0103 c\u00e2nd m\u0103 aflam pe urmele acestui colorist faimos, av\u00e2nd \u00eenc\u0103 proaspete \u00een memorie scenele din Vechiul Testament pictate pe pere\u021bii de la Camposanto din Pisa. \u00cendr\u0103gostit fermecat de miturile biblice, Gozzoli picteaz\u0103 \u00eentr-o capel\u0103 a palatului o magnific\u0103 fresc\u0103 cu \u00eengeri \u00een adora\u021bie \u0219i \u201eC\u0103l\u0103toria Magilor\u201d, capodopera acestui colorist care, dac\u0103 ar fi cunoscut anluminurile persane, s-ar fi putut spune c\u0103 le-a m\u0103rit pe m\u0103sura zidurilor. Pictorul a plasat \u00eengerii \u00eentr-un peisaj rural tipic regiunii \u00een care tr\u0103ia, cu coline acoperite de pini \u0219i chiparo\u0219i. Pe m\u0103sur\u0103 ce procesiunea Magilor se apropie de Betleem, participan\u021bii se pot bucura de scene de v\u00e2n\u0103toare cu \u0219oimi \u0219i feline. Costumele variate \u0219i somptuoase, cu finisajele lor princiare, fac din aceast\u0103 serie de imagini una dintre m\u0103rturiile artei costumului. O cavalcad\u0103 florentin\u0103 \u00een onoarea lui Mihail Paleologul, \u00eemp\u0103ratul bizantin, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at ca mag, \u00eentr-un somptuos costum de brocart. Printre adep\u021bii Magilor exist\u0103 portrete de familie ale Medicilor \u0219i chiar autoportretul lui Gozzoli. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOMUL LUI BRUNELLESCHI \u201eNicic\u00e2nd nu voi putea tr\u0103i departe de priveli\u0219tea Domului\u201d (Michelangelo) L-am v\u0103zut \u00eent\u00e2ia oar\u0103 din tren c\u00e2nd,<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10817,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10846"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10846"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10846\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10847,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10846\/revisions\/10847"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10817"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10846"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10846"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10846"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}