{"id":10815,"date":"2020-09-21T14:10:08","date_gmt":"2020-09-21T11:10:08","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10815"},"modified":"2020-09-21T14:10:08","modified_gmt":"2020-09-21T11:10:08","slug":"de-ai-nostri-razvan-theo-chirac-italia-note-de-calatorie-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10815","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – R\u0103zvan Theo Chirac – Italia. Note de c\u0103l\u0103torie (1)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Hemingway spunea c\u0103 \u00een arte, pl\u0103cerea cre\u0219te odat\u0103 cu cunoa\u0219terea ce avem despre ele. La Floren\u021ba, mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 neglijez pl\u0103cerile organice, cum ar fi ast\u00e2mp\u0103rarea setei \u0219i foamei, \u00een favoarea pl\u0103cerii produse de frumos. Sunt unii care sus\u021bin c\u0103 omul se na\u0219te cu un instinct al frumosului mai puternic chiar dec\u00e2t instinctul de conservare, de unde \u00eendemnul irezistibil de a-l produce. Vizit\u00e2nd Toscana, r\u0103m\u00e2i cu senza\u021bia c\u0103 aici au tr\u0103it \u0219i creat oameni pe care acest instinct al frumosului i-a transformat \u00een zei. Ori de c\u00e2te ori c\u0103l\u0103toresc \u00een geografia colinelor toscane, la Floren\u021ba, la Arezzo, la Siena, la Pisa, la Lucca, tr\u0103iesc un sentiment de reconfortant\u0103 bucurie, asociat cu o poft\u0103 de via\u021b\u0103, satisfac\u021bie \u0219i un elan pe m\u0103sur\u0103. T\u0103r\u00e2m binecuv\u00e2ntat, \u021binutul pare creat din iubire, ochiul lunec\u00e2nd peste dealuri \u0219i v\u0103i f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eempiedice de o singur\u0103 piatr\u0103. Doar turnurile medievale \u00eentrerup linia domoal\u0103 a reliefului, \u00eenso\u021bite de chiparo\u0219i av\u00e2nta\u021bi, planta\u021bii cu vi\u021b\u0103 de vie \u0219i m\u0103slini verzi-argintii.
\nC\u0103l\u0103toriile \u00een Italia sunt un refugiu. \u00cen urma lor simt c\u0103-mi redob\u00e2ndesc echilibrul pierdut \u00eentr-un prezent nesigur, oportunist \u0219i meschin. Cu fiecare voiaj alunec \u00een trecut, \u00eencerc s\u0103-l deslu\u0219esc \u0219i s\u0103 mi-l apropii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 mai familiar dec\u00e2t ceea ce este la mic\u0103 distan\u021b\u0103 \u00een timp \u0219i spa\u021biu. Acel \u201eaici\u201d \u0219i \u201eacum\u201d nu au densitatea \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219irea a ceea ce a filtrat \u0219i ordonat timpul. Ne confrunt\u0103m cu o amnezie cultural\u0103 larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, \u00eentre\u021binut\u0103 de adep\u021bii corectitudinii politice, care nu mai au nevoie de suporturile \u0219i etichetele tradi\u021biei. Studiul modern al istoriei ne elibereaz\u0103 \u0219i emancipeaz\u0103 de tirania trecutului. \u201eGhinionul\u201d meu e c\u0103 am fost \u0219i am r\u0103mas un paseist, \u00eemi place trecutul prelungit \u00een prezent \u0219i prezentul care vorbe\u0219te despre trecut. Visez la evadarea din constr\u00e2ngerile prezentului \u0219i \u2013 \u00eengrijor\u0103tor \u2013 de o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme aceste vise nostalgice au devenit obi\u0219nuite, dac\u0103 nu chiar epidemice. M\u0103 g\u00e2ndesc la Petrarca, toscanul care c\u0103uta ad\u0103post \u00een antichitate, \u00een fa\u021ba epocii sale \u201emizerabile\u201d \u0219i \u201etic\u0103loase\u201d. Nici cei care i-au urmat n-au apreciat prezentul \u0219i trecutul apropiat, ca s\u0103 nu spunem c\u0103 l-au dispre\u021buit de-a dreptul. Regret\u00e2nd c\u0103 istoria \u00eei privase de cre\u0219tinism pe romanii timpurii, acela\u0219i Petrarca se temea ca nu cumva propriu-i zel clasic s\u0103-l fi contaminat de p\u0103g\u00e2nism. Se refugiau cu to\u021bii \u00een antichitate. Umanistul Niccol\u00f2 Niccoli, care a cheltuit o avere adun\u00e2nd manuscrise \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021be antice, era at\u00e2t de convins de inutilitatea de a concura cu clasicii, \u00eenc\u00e2t n-a scris practic nimic. La \u00eenceputul carierei sale, \u0219i Leonardo Bruni \u00ee\u0219i pierduse speran\u021ba \u00een eforturile modernilor, numindu-\u0219i contemporanii pitici neferici\u021bi, pentru ca mai t\u00e2rziu, la \u00eentoarcerea din exil, s\u0103 proclame Floren\u021ba egala antichit\u0103\u021bii, convins c\u0103 Brunelleschi, Donatello \u0219i Masaccio puteau sta al\u0103turi de mae\u0219trii antici.
\nHoin\u0103rind prin Floren\u021ba, Octavian Paler se ru\u0219ina c\u0103 i-a trecut prin minte \u00eendoiala c\u0103 \u00een lumea aceasta bezmetic\u0103 cultura \u00ee\u0219i mai afl\u0103 vreun rost. \u00cen fa\u021ba lui David, uita de mizantropie, reamintindu-\u0219i idealul umanist din Rena\u0219tere, de a celebra frumuse\u021bea fizic\u0103 \u0219i moral\u0103 a omului. Antropocentrismul e caracteristica de seam\u0103 a artei \u0219i g\u00e2ndirii greco-romane. Peste o mie de ani \u00eei desp\u0103r\u021beau pe umani\u0219ti de antichitate, distan\u021b\u0103 care, paradoxal, a stimulat \u00eencrederea \u00een sine \u0219i creativitatea. De fapt, impresia c\u0103 demn de admirat era doar ceea ce apar\u021binea unui trecut c\u00e2t mai \u00eendep\u0103rtat le-a \u00eeng\u0103duit renascenti\u0219tilor libertatea de a-\u0219i stabili leg\u0103turi cu precursorii antici. Pentru a acoperi pr\u0103pastia, purtau un dialog intim cu antichitatea, respect\u00e2ndu-i natura str\u0103in\u0103, apreciindu-i desuetitudinea, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp oameni ai timpului lor. Umani\u0219tii care se identificau cu \u00eenainta\u0219ii lor clasici riscau s\u0103-\u0219i \u00eenece identitatea proprie \u00eentr-o mo\u0219tenire pe care distan\u021ba o f\u0103cea cu at\u00e2t mai conving\u0103toare.
\nAretinul Leonardo Bruni, al c\u0103rui morm\u00e2nt l-am v\u0103zut la Santa Croce, \u00ee\u0219i \u00eendemna confra\u021bii mai degrab\u0103 s\u0103 ac\u021bioneze ca anticii dec\u00e2t s\u0103-i urmeze orbe\u0219te. Dac\u0103 limba matern\u0103 f\u0103cuse Atena faimoas\u0103, limba lui Dante ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 acela\u0219i lucru, pream\u0103rind Floren\u021ba. Din cauz\u0103 c\u0103 studierea limbilor greac\u0103 \u0219i latin\u0103 cerea timp \u0219i efort pe care antichitatea le putuse consacra muncii creatoare, Speroni considera c\u0103 modernii erau \u00eenc\u0103 inferiori anticilor. Aveau s\u0103 poat\u0103 rivaliza cu ace\u0219tia numai atunci c\u00e2nd \u0219tiin\u021ba \u0219i filosofia vor fi \u00een limba matern\u0103. <\/p>\n


\nTOSCANA<\/strong><\/p>\n

T\u0103r\u00e2m binecuv\u00e2ntat, Toscana a sedus dintotdeauna ochiul neast\u00e2mp\u0103rat al iubitorului de frumos, trezind admira\u021bia c\u0103l\u0103torilor obosi\u021bi de clima rece, dintre care unii \u00ee\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219eau educa\u021bia \u00een urma unui Grand Tour prin ora\u0219ele \u00eenc\u0103rcate de art\u0103 ale peninsulei italice. Papa Bonifaciu VIII pusese ochii pe bogata Toscan\u0103, sper\u00e2nd s-o prefac\u0103 \u00eentr-o feud\u0103 pentru el \u0219i familia sa. \u00centr-un moment de sincer\u0103 admira\u021bie, a spus c\u0103, dup\u0103 p\u0103m\u00e2nt, aer, ap\u0103 \u0219i foc, florentinii erau al cincilea element al naturii. Erau prezen\u021bi peste tot, chiar \u0219i \u00een afaceri f\u0103r\u0103 sor\u021bi de izb\u00e2nd\u0103.
\nEra sf\u00e2r\u0219it de cuptor, c\u00e2nd am avut parte de o pasionant\u0103 aventur\u0103 intelectual\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103, r\u0103sf\u0103\u021b\u00e2ndu-mi sim\u021burile cu capodoperele renascentiste ale regiunii nord-italiene, adev\u0103rat paradis al podgoriilor, al c\u00e2mpurilor de maci, al cr\u00e2ngurilor de m\u0103slini arginta\u021bi \u0219i al colinelor ml\u0103dioase, sc\u0103ldate de razele soarelui.
\nAm \u00eenceput periplul la Arezzo, o citadel\u0103 etrusc\u0103 ce \u0219i-a men\u021binut statutul elevat \u00een perioada roman\u0103 \u0219i \u00een Evul Mediu timpuriu, c\u00e2nd a\u0219ezarea sa la r\u0103scrucea unor importante rute comerciale din Apenini i-a adus o prosperitate important\u0103. Ast\u0103zi, bun\u0103starea \u00eei este asigurat\u0103 de \u00eenfloritoarea industrie a obiectelor din aur \u0219i bijuteriilor de tot felul, dar \u0219i de c\u0103tre turi\u0219tii atra\u0219i aici de capodopera lui Piero della Francesca \u201eLegenda adev\u0103ratei cruci\u201d, unul dintre cele mai renumite cicluri de fresce din Italia. Piero \u00eemplete\u0219te pictura cu geometria, suger\u00e2nd cu iscusin\u021b\u0103 iluzia tridimensionalit\u0103\u021bii, \u00een sprijinul c\u0103reia vine \u0219i tratarea luminii, procedeu pe care arti\u0219tii medievali aproape c\u0103 nu-l b\u0103gaser\u0103 \u00een seam\u0103. \u00cen \u201eVisul lui Constantin\u201d, lumina ajut\u0103 la modelarea figurilor, creeaz\u0103 profunzime \u0219i se dovede\u0219te la fel de important\u0103 ca perspectiva. Vasari era cucerit de felul \u00een care della Francesca a pictat noaptea, fiind astfel o pild\u0103 pentru arti\u0219ti. Intrarea e cu programare obligatorie.
\nO alt\u0103 fresc\u0103 apar\u021bin\u00e2nd aceluia\u0219i autor pute\u021bi vedea \u00een interiorul Domului, Maria Magdalena, pictat\u0103 pe peretele navei st\u00e2ngi, l\u00e2ng\u0103 u\u0219a sacristiei. Redat\u0103 \u00een m\u0103rime natural\u0103, sf\u00e2nta este recognoscibil\u0103 gra\u021bie vasului cu mir pe care-l \u021bine \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103. Am ascultat o slujb\u0103 aici \u0219i am admirat teracota \u201e\u00cen\u0103l\u021barea\u201d de Andrea della Robbia, din Capela Doamnei.
\n\u00cen biserica Pieve de Santa Maria mi-am bucurat ochii \u0219i urechile cu arta romanic\u0103 \u0219i muzica lui Bach. Construc\u021bia dateaz\u0103 din secolul al XII-lea, iar \u201eturnul cu o sut\u0103 de g\u0103uri\u201d (campanila) din trecento. Numele celui din urm\u0103 provine de la numeroasele bol\u021bi ce \u00eel str\u0103pung.
\n\u00cen Piazza Grande am intrat \u00een Palazzo della Fraternita dei Laici, decorat cu un basorelief al Fecioarei de Bernardo Rossellino. Clopotni\u021ba \u0219i turnul cu ceas dateaz\u0103 de la mijlocul lui cinquecento. Pe latura de nord a pie\u021bei se afl\u0103 o arcad\u0103 proiectat\u0103 de Vasari \u00een acela\u0219i secol. Acestuia i s-a confesat Michelangelo, pream\u0103rind aerul aretin \u0219i pun\u00e2nd \u00eendem\u00e2narea \u00eentr-ale cioplirii pietrei pe seama copil\u0103riei \u0219i a laptelui doicii, nevast\u0103 de pietrar. Mi-am amintit aceasta \u00een ziua \u00een care am mers la Chiusi de Verna, nu departe de Caprese (locul de ba\u0219tin\u0103 al sculptorului), \u00een Apenini.
\n\tAretin este \u0219i Petrarca, cel ce nu admitea filosofia antic\u0103 dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care nu contrazicea \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103. Decep\u021biile sentimentale l-au silit s\u0103 coboare \u00een sine \u00eensu\u0219i, s\u0103 se analizeze, s\u0103-\u0219i disece bucuriile, durerile, dorin\u021bele \u0219i am\u0103r\u0103ciunile \u0219i s\u0103 se judece. Iubirea ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 pentru Laura este descris\u0103 \u00een \u201eRimele\u201d sale.
\nLa o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u021b de Arezzo, spre sud, se g\u0103se\u0219te Cortona, unul dintre cele mai vechi ora\u0219e din Toscana. Fondat de etrusci, ale c\u0103ror lucr\u0103ri pot fi \u00eenc\u0103 v\u0103zute \u00een funda\u021biile masivelor ziduri ale ora\u0219ului, a fost un centru important de putere \u00een perioada medieval\u0103, capabil s\u0103 reziste \u00een fa\u021ba unor ora\u0219e mai mari ca Siena \u0219i Arezzo; declinul a venit odat\u0103 cu \u00eenfr\u00e2ngerea de c\u0103tre Napoli, \u00een 1409, \u00een urma c\u0103reia a fost v\u00e2ndut Floren\u021bei, pierz\u00e2ndu-\u0219i autonomia.
\nFertil\u0103, \u00eenfloritoare \u0219i bine populat\u0103 din timpuri str\u0103vechi, Val di Chiana a devenit treptat, odat\u0103 cu pr\u0103bu\u0219irea Imperiului Roman, o mla\u0219tin\u0103. Pentru mai bine de o mie de ani, p\u00e2n\u0103 la recuperarea sa din veacul al XVIII-lea, aceasta a fost o nelimitat\u0103 \u00eentindere puturoas\u0103, acoperit\u0103 de ape nu mai ad\u00e2nci de trei metri, un \u201einospitalier regat al malariei\u201d pe timp de var\u0103. Ora\u0219ele s-au dezvoltat pe \u00een\u0103l\u021bimile din vecin\u0103tate. Deci, \u00een Evul Mediu, Cortona a avut la picioare mla\u0219tina lung\u0103 de peste 40 de km, iar cea mai rapid\u0103 cale de atingere a \u021b\u0103rmului opus era barca. Diferite documente istorice men\u021bioneaz\u0103 portul Cortona, dar \u0219i altele ca Foiano, Farnetta, Berttolle \u0219i multe alte c\u0103tune pe muchia dealurilor, existente \u0219i \u00een ziua de azi.
\nAndre Rieu a sus\u021binut \u00een Piazza della Repubblica din Cortona concertul \u201eRomantic Paradise\u201d. Mi-a pl\u0103cut, astfel c\u0103 n-am ratat o plimbare pe Via Nazionale spre aceast\u0103 pia\u021b\u0103 \u2013 inima cet\u0103\u021bii de ieri \u0219i de azi. Palazzo Comunale are peste \u0219apte sute de ani, iar pe treptele sale, la c\u0103derea serii, se odihnesc localnici \u0219i turi\u0219ti. O ploaie scurt\u0103 de var\u0103 a golit pia\u021ba, f\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 m\u0103 ad\u0103postesc sub un portal \u0219i s\u0103 urm\u0103resc jocul umbrelelor multicolore. Hoin\u0103rind pe str\u0103du\u021be, nerefuz\u00e2ndu-mi fantezia de a m\u0103 cufunda \u00een medieval, am ajuns \u0219i pe Via Janelli, unde se g\u0103sesc cele mai vechi case din \u00eentreaga Italie, cu etajele ie\u0219ite \u00een exterior, sus\u021binute de b\u00e2rne \u00eenclinate. Geniul lui Fra Angelico, pictorul \u0219i c\u0103lug\u0103rul florentin care a petrecut zece ani la m\u0103n\u0103stirea dominican\u0103 din Cortona, m-a atras la Museo Diocesano, unde se afl\u0103 \u201eBunavestire\u201d. Mi-au re\u021binut aten\u021bia \u201eR\u0103stignirea\u201d lui Pietro Lorenzetti \u0219i \u201ePunerea \u00een morm\u00e2nt\u201d de Luca Signorelli, acesta din urm\u0103 renumit pentru nudurile sale.
\nAm mai vizitat Domul, proiectat \u00een veacul al XVI-lea de Giuliano da Sangallo, cu un portal de Critofanello. Pe Via Crucis am ajuns la Santa Margherita, coco\u021bat\u0103 \u00een partea de r\u0103s\u0103rit a ora\u0219ului; de aici pute\u021bi admira c\u00e2mpiile Toscanei \u0219i ale Umbriei, p\u00e2n\u0103 departe la Lacul Trasimeno.
\n\u00cen ultima zi de cuptor, am cobor\u00e2t pe Arno, de la Arezzo via Floren\u021ba p\u00e2n\u0103 la Pisa, l\u00e2ng\u0103 Marea Tirenian\u0103. Din secolul XI p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XIII, puternica flot\u0103 din Pisa a asigurat domina\u021bia acesteia asupra vestului Mediteranei. Leg\u0103turile comerciale cu Spania \u0219i nordul Africii au dus la o revolu\u021bie cultural\u0103 reflectat\u0103 \u00een cl\u0103dirile epocii: domul, baptisteriul \u0219i campanila. Declinul Pisei a venit odat\u0103 cu colmatarea fluviului Arno. Mla\u0219tini s\u0103rate, parte dintre ele rezerva\u021bii naturale, despart ast\u0103zi ora\u0219ul de mare.
\nDrumul cu trenul mi-a amintit c\u0103l\u0103toria c\u0103lare a lui Michelangelo, \u00eenso\u021bit de maestrul Bertoldo, c\u0103l\u0103torie imaginat\u0103 de Irving Stone \u00een \u201eAgonie \u0219i extaz\u201d. Vizita la Camposanto, cimitirul \u00eenceput \u00een duecento de Giovanni di Simone, cu sarcofagele romane, amvoanele din baptisteriu \u0219i catedral\u0103, de Nicola \u0219i Giovanni Pisano, toate acestea i-au aprins \u00een minte ideea sculpt\u0103rii \u201eB\u0103t\u0103liei Centaurilor\u201d, pe care aveam s-o v\u0103d la Casa Buonarroti.
\nLucca m-a atras cu arhitectura romanic\u0103, Casa di Puccini \u0219i morm\u00e2ntul Ilariei del Carretto, opera lui della Quercia. Am urcat \u0219i \u00een Torre Guinigi, de unde printre gorunii de pe acoperi\u0219 am admirat panorama. <\/p>\n


\nFLOREN\u021aA<\/strong> <\/p>\n

\u201eCe ora\u0219 din lume are pe ziduri pl\u0103ci de marmur\u0103 cu citate din Dante?\u201d, se \u00eentreab\u0103 \u201eantic\u0103l\u0103torul\u201d Octavian Paler \u00een \u201eDrumuri prin memorie\u201d. Ignoran\u021ba m-a f\u0103cut s\u0103 nu v\u0103d aceste citate la prima mea vizit\u0103 \u00een ora\u0219ul de pe Arno. Ori poate timpul (prea) scurt petrecut \u00een cetate m-a \u00eempiedicat s\u0103 citesc versurile Divinei Comedii s\u0103pate \u00een marmur\u0103, \u201eo form\u0103 de peniten\u021b\u0103\u201d menit\u0103 s\u0103 r\u0103scumpere ingratitudinea florentinilor fa\u021b\u0103 de Dante. Diplomat nepriceput \u0219i curtean ratat, va cunoa\u0219te gustul amar al p\u00e2inii altora \u0219i va vedea c\u00e2t de greu e s\u0103 urce \u0219i s\u0103 coboare sc\u0103rile de la casele lor.
\nLa c\u00e2\u021biva ani de la prima vizit\u0103 \u00een capitala Toscanei, am avut prilejul s\u0103 trec pragul muzeului memorial din Floren\u021ba \u0219i al bisericii unde poetul ar fi \u00eent\u00e2lnit-o pe Beatrice \u0219i unde s-a c\u0103s\u0103torit cu Gemma Donati, Santa Maria de’ Cerchi. Ajutat de fotografiile Ilariei Gori de la Casa di Dante, am localizat un astfel de citat, pe fa\u021bada unui hotel de lux din Piazza di San Firenze. Este un citat din \u201eParadisul\u201d, c\u00e2ntul XVI, 124-126; iat\u0103-l tradus de George Co\u0219buc: <\/p>\n

\u0218i-ascult-un adev\u0103r p\u0103r\u00e2nd minune,
\n\u00cen micul burg intrai prin poarta care
\n\u0218i-acum dup-alde Pera i se spune.<\/p>\n

\tR\u0103t\u0103citor prin nordul Italiei, pe m\u0103sur\u0103 ce scrie Commedia, Dante descoper\u0103 c\u0103 po\u021bi privi cerul \u0219i stelele din orice loc de pe p\u0103m\u00e2nt. Desc\u0103tu\u0219at de leg\u0103turile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, va striga \u00eentr-o zi: \u201eLumea este patria mea!\u201d. S\u0103 fie acest apel un indiciu c\u0103, spre finalul vie\u021bii, exilatul se va fi resemnat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dincolo de zidurile ora\u0219ului crinilor?
\n\u00cemi place compara\u021bia geografic\u0103 pe care o face Al. Balaci, referindu-se la statura impresionant\u0103 a poetului, pe care iubirea ideal\u0103, pasiunile, profunda \u0219i intensa vibra\u021bie \u00een fa\u021ba frumosului, \u00eel ridic\u0103 ca pe un munte c\u0103tre ceruri, \u00een nem\u0103rginirea plan\u0103 a literaturii medievale, c\u00e2mpie crestat\u0103 doar de c\u00e2teva p\u00e2raie \u201emurmur\u0103toare\u201d \u0219i de \u201e\u00een\u0103l\u021bimile mici ale unor coline colorate de c\u00e2teva rare flori\u201d. De-a lungul vie\u021bii sale zbuciumate, acest \u201emunte\u201d solitar a fost sc\u0103ldat c\u00e2nd de lumina r\u0103s\u0103ritului, c\u00e2nd de cea a apusului, \u00eentr-un echilibru precar \u00eentre lumea care accede \u0219i lumea care declin\u0103. Sufletul dantesc e v\u0103zut precum o mare ce cuprinde \u00een ea toate fluviile, dar pe care \u201enicio ap\u0103 nu o poate umple\u201d.
\n Cenotaful poetului din biserica Santa Croce este a\u0219ezat nu departe de morm\u00e2ntul lui Michelangelo, cel care-i scria papei Leon al X-lea urm\u0103toarele: \u201eEu, Michelangelo, sculptor, de asemenea o implor pe Sanctitatea Voastr\u0103, oferindu-m\u0103 s\u0103 ridic divinului poet un morm\u00e2nt potrivit \u0219i \u00eentr-un loc de cinste \u00een aceast\u0103 cetate\u201d. Pe cei doi i-a apropiat impetuozitatea pasiunii cet\u0103\u021bene\u0219ti \u0219i literatura antieclesiast\u0103. Poate c\u0103 nimeni n-a cunoscut mai bine ca Michelangelo (\u201ei-am servit pe papi, fiindc\u0103 am fost constr\u00e2ns\u201d) turpitudinea Curiei papale, pe care a denun\u021bat-o \u00eenfocat. Monumentul comemorativ este vegheat, isp\u0103\u0219itor, de cuvintele pe care Dante \u00eensu\u0219i le-a \u00eenchipuit la \u00eent\u00e2mpinarea solemn\u0103 a lui Vergiliu: Onorate l’altissimo poeta!.
\nLeonardo Bruni odihne\u0219te sub un monument funerar ce-l reprezint\u0103 culcat, cu \u201eIstoria Floren\u021bei\u201d pe piept. Se num\u0103r\u0103 printre umani\u0219tii care cred, precum Petrarca, c\u0103 disolu\u021bia Imperiului Roman nu este un dezastru ireparabil. Pentru el, declinul imperiului, \u00eenceput prin pierderea libert\u0103\u021bilor politice, sub despotismul imperial, a \u00eencetat \u00een urma \u00eent\u0103ririi comunelor libere italiene. Aceast\u0103 ascensiune a comunelor care \u201edup\u0103 ce au supravie\u021buit valului barbar, au \u00eenceput s\u0103 se dezvolte, s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103, s\u0103-\u0219i redob\u00e2ndeasc\u0103 puterea lor originar\u0103\u201d este un prim simptom al \u201erena\u0219terii\u201d pe care-l observ\u0103 Bruni.
\nDin biserica Santa Croce am ie\u0219it la ora \u00eenchiderii, dup\u0103 vizitarea Capelei Pazzi, imaginat\u0103 de Brunelleschi, cu delicatele rame din piatr\u0103 cenu\u0219ie ce \u00eencadreaz\u0103 inser\u021bii din ipsos alb, cu medalioane din teracot\u0103, reprezent\u00e2nd apostolii, lucrate de Luca della Robbia. Claritatea de cristal a compozi\u021biei face s\u0103 nu te sim\u021bi anulat, ci dimpotriv\u0103, p\u0103truns de sentimentul propriei demnit\u0103\u021bi, acest lucru apropiind arhitectura lui Brunelleschi de g\u00e2ndirea umanist\u0103.
\nStendhal, p\u0103r\u0103sind Santa Croce, are palpita\u021bii \u0219i o stare de ad\u00e2nc\u0103 tulburare, ame\u021beal\u0103 \u0219i le\u0219in. Epuizat, se a\u0219az\u0103 pe una dintre b\u0103ncile din fa\u021ba bisericii \u0219i recite\u0219te c\u00e2teva versuri. Este o stare pe care un psiholog o va numi, mult mai t\u00e2rziu, \u201eSindromul Stendhal\u201d, ce const\u0103 \u00een emo\u021bii puternice tr\u0103ite \u00een fa\u021ba capodoperelor florentine. Dorin\u021ba de a vedea c\u00e2t mai multe \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scurt conduce la astfel de tulbur\u0103ri. De aceea, psihologii recomand\u0103 turi\u0219tilor s\u0103 alterneze admirarea operelor de art\u0103 cu alte activit\u0103\u021bi, ca masa la restaurant, cump\u0103r\u0103turi, evenimente sportive. Admit c\u0103 uneori cad \u0219i eu \u00een capcana de a vedea multe \u00eentr-un timp scurt. Bugetul redus nu-mi permite s\u0103 z\u0103bovesc prea mult \u00eentr-un loc \u0219i mi se-nt\u00e2mpl\u0103 s\u0103 alerg \u00een c\u0103utarea obiectivelor turistice. N-a\u0219 putea spune \u00eens\u0103 c\u0103 m-am confruntat cu acest sindrom, de\u0219i dup\u0103 o zi \u201eplin\u0103\u201d, avalan\u0219a impresiilor m\u0103 cople\u0219e\u0219te. \u00cen oricare loc m-a\u0219 afla, remarca fotografului Edward Weston \u2013 \u201eDac\u0103 a\u0219tept ceva bun aici pierd altceva bun \u00een alt\u0103 parte\u201d \u2013 m\u0103 urm\u0103re\u0219te \u0219i m\u0103 pune \u00een dilem\u0103. \u00cen astfel de popasuri artistice, timpul \u00ee\u021bi devine un du\u0219man inflexibil, \u00eempiedic\u00e2ndu-te s\u0103-\u021bi satisfaci \u00een \u00eentregime curiozitatea. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd merg \u00een ora\u0219ul florilor, \u00eemi propun s\u0103 revin \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103 o dat\u0103, cum de fapt mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul altor ora\u0219e. Cum spune Leonardo, \u201ecu c\u00e2t cuno\u0219ti mai mult, cu at\u00e2t iube\u0219ti mai mult\u201d.
\n\u00centr-o sear\u0103 de toamn\u0103, dup\u0103 ce am l\u0103sat bagajele la hotel, am f\u0103cut c\u00e2\u021biva pa\u0219i p\u00e2n\u0103 la Piazza della Santissima Annunziata, unde se afl\u0103 Ospedale degli Innocenti, primul orfelinat din Europa, \u00eentemeiat la propunerea lui Leonardo Bruni \u0219i numit astfel dup\u0103 episodul biblic al uciderii pruncilor. Porticul acestui spital este prima construc\u021bie caracteristic\u0103 Rena\u0219terii. Pe o un postament \u00eenalt se \u00eentinde o galerie deschis\u0103, u\u0219oar\u0103 \u0219i vesel\u0103, un loc de a\u0219teptare umbrit \u0219i primitor. Deasupra arcurilor circulare sus\u021binute de coloane zvelte, pe un br\u00e2u care se desf\u0103\u0219oar\u0103 de-a lungul cl\u0103dirii, se \u00een\u0219iruie ferestrele \u00eempodobite cu frontoane triunghiulare. Lungimea galeriei, l\u0103rgimea arcurilor \u0219i \u00een\u0103l\u021bimea redus\u0103 accentueaz\u0103 orizontalitatea construc\u021biei. Galeria are doar rol decorativ, fiind un mijloc de expresie nou, specific lui Brunelleschi. \u00cen Evul Mediu, fa\u021bada indica destina\u021bia practic\u0103 \u0219i caracterul construc\u021biilor, numai bisericile \u0219i palatele princiare av\u00e2nd fa\u021bade decorative. Rena\u0219terea \u00eenl\u0103tur\u0103 sistematic elementele gotice, utiliz\u00e2nd arcade \u0219i coloane antice. Loggia lui Brunelleschi este decorat\u0103 cu medalioane de terracota sm\u0103l\u021buit\u0103 reprezent\u00e2nd bebelu\u0219i \u00eenf\u0103\u0219a\u021bi, ad\u0103ugate la final de secol XV de Andrea della Robbia.
\nM\u00e2nat de un g\u00e2nd al unui memorialist care b\u0103tea str\u0103zile pustii \u00eenaintea valurilor de turi\u0219ti, \u00eentr-una dintre zile m-am trezit cu noaptea-n cap s\u0103 prind lumina de diminea\u021b\u0103. De la hotelul de pe Via San Gallo, str\u0103b\u0103t\u00e2nd inima Floren\u021bei, pustie la acea or\u0103, am ajuns degrab\u0103 la fluviu, prin Via Roma, Via Por Santa Maria, Lungarno degli Acciaiuoli. M-am oprit pe Ponte Santa Trinita, \u00een mijlocul apei ce \u00ee\u0219i continua calm\u0103 drumul spre mare printre umbrele istoriei zbuciumate a unui ora\u0219 modelat \u00een piatr\u0103 cu sute de ani \u00een urm\u0103. Piatra, unul dintre cele mai bogate roade ale acestui p\u0103m\u00e2nt, este omniprezent\u0103 \u00een ora\u0219. \u00cenc\u0103 de pe vremea etruscilor, toscanul despic\u0103 piatra mun\u021bilor, c\u0103r\u00e2nd-o apoi cu boii \u00een ora\u0219, cioplind-o, t\u0103ind-o \u0219i cl\u0103dind-o, \u00een locuin\u021be \u0219i palate, biserici \u0219i loggii, forturi \u0219i ziduri. Timp de secole, florentinii au prelucrat pietra serena, cl\u0103dind un ora\u0219 de o frumuse\u021be cov\u00e2r\u0219itoare. Se cr\u0103pa de ziu\u0103, azuriul domina cadrul, \u00eenv\u0103luind \u00eentreaga atmosfer\u0103 cu o nuan\u021b\u0103 de lapis lazuli, piatra mult c\u0103utat\u0103 de pictorii Rena\u0219terii. Am instalat trepiedul \u0219i am declan\u0219at, lu\u00e2nd \u00een vizor Ponte Vecchio, cel mai vechi dintre toate, singurul care nu a fost aruncat \u00een aer \u00een Al Doilea R\u0103zboi Modial. Mi-am continuat apoi itinerariul spre Oltrarno (dincolo de Arno), pe malul st\u00e2ng, unde traiul era considerat odinioar\u0103 socialmente inferior. Aici tr\u0103iau oameni care nu aveau suficien\u021bi bani s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 un palazzo \u00een centrul ora\u0219ului.
\nFloren\u021ba este ora\u0219ul \u00een care s-a n\u0103scut Umanismul, la ini\u021biativa neoplatonicienilor, printre care se num\u0103rau Marsilio Ficino, Pico della Mirandola \u0219i Leonardo da Vinci. Erau vremuri \u00een care Lorenzo Magnificul spunea c\u0103 f\u0103r\u0103 cunoa\u0219terea platonismului nu po\u021bi fi nici bun cet\u0103\u021bean, nici bun cre\u0219tin. Libertatea spiritual\u0103 a permis oamenilor din quattrocento \u00eendr\u0103zneli \u0219i c\u0103ut\u0103ri artistice, \u0219tiin\u021bifice \u0219i filosofice neb\u0103nuite p\u00e2n\u0103 atunci, Floren\u021ba prelu\u00e2nd cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 mo\u0219tenirea Atenei \u0219i Constantinopolului. \u00cen Evul Mediu, omul nu conta dec\u00e2t ca membru al unei colectivit\u0103\u021bi. \u00cen Rena\u0219tere, individul se scutur\u0103 de tutela colectivit\u0103\u021bii \u0219i iese din anonimat. Arti\u0219tii \u00ee\u0219i semneaz\u0103 operele \u0219i \u00een urma succesului a\u0219teapt\u0103 recunoa\u0219tere, avere \u0219i glorie.<\/p>\n


\nZIUA, NOAPTEA, ZORII \u0218I APUSUL<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00c8 permesso fotografare?\u201d \u00eel \u00eentreb pe custode. \u201eNo\u201d, \u00eemi r\u0103spunde. Intuiam r\u0103spunsul pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 de la intrare un anun\u021b suficient de mare \u00een\u0219tiin\u021ba vizitatorii c\u0103 este strictamente interzis fotografiatul, de\u0219i \u00een ghidul turistic am g\u0103sit c\u0103 \u00een Capelele Medici de la San Lorenzo fotografiatul este permis. Am pus interdic\u021bia pe seama expozi\u021biei temporare Tesori di Clemente VII e Leone X (cei doi papi Medici) care, pe l\u00e2ng\u0103 sculpturi, include picturi, tapiserii, bijuterii, costume, ceramic\u0103 etc.
\nNi\u021bel descump\u0103nit de opreli\u0219te, contemplu cele patru statui ale timpului \u2013 Ziua, Noaptea, Zorii \u0219i Apusul \u2013 o parte doar din ceea ce Michelangelo ar fi dorit s\u0103 fac\u0103 din Capela Medici. De altfel, sculptorul pare urm\u0103rit de un blestem; acela de a nu duce la bun sf\u00e2r\u0219it niciunul dintre marile sale proiecte, \u00een ciuda faptului c\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalul vie\u021bii deseneaz\u0103, ciople\u0219te, picteaz\u0103 ca un cal de povar\u0103. Am dorit s\u0103 am cel dint\u00e2i contact intim cu opera titanului aici, \u00een Sacristia Nou\u0103 din biserica parohial\u0103 a Medicilor, San Lorenzo. Din dou\u0103 motive. Primul pentru c\u0103 \u00een copil\u0103rie m-au fascinat ni\u0219te fotografii cu statuile v\u0103zute \u00eentr-un vechi almanah, al doilea pentru c\u0103 sculpturile sunt cele mai apropiate de Santa Maria Novella, gara Floren\u021bei. Nu a fost \u0219i primul contact cu Rena\u0219terea. Acesta a fost cu doar c\u00e2teva zile \u00eenainte, \u00een biserica franciscan\u0103 din Arezzo, unde am v\u0103zut \u201eLegenda adev\u0103ratei cruci\u201d de Piero della Francesca.
\nFiravul Michelangelo ataca marmura cu o furie nemaiv\u0103zut\u0103, avid s\u0103 elibereze ideea din \u00eenveli\u0219ul de piatr\u0103. Persecutat de g\u00e2ndul c\u0103 nu-\u0219i va des\u0103v\u00e2r\u0219i opera, \u0219i-a impus un regim draconic de munc\u0103, cu mult mai dur dec\u00e2t al cioplitorilor \u00een piatr\u0103 din \u021binutul natal. \u201eNu i se cunoa\u0219te nici un prieten sigur, nu se cunoa\u0219te nicio femeie care s\u0103-l fi iubit, dar e at\u00e2t de intim \u00eenconjurat de blocurile de marmur\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00eenchipuirea noastr\u0103 nu mai sesizeaz\u0103 c\u00e2t de singur e acest om plin de sl\u0103biciuni omene\u0219ti, care atinge divinul \u00een lipsa lui de m\u0103sur\u0103\u201d (O. Paler). Mi-l \u00eenchipui \u00een zori, cu coiful de h\u00e2rtie de care lipea o lum\u00e2nare, d\u0103ltuind de jur-\u00eemprejur bucata de \u201ecarne\u201d, cu patim\u0103, \u00eenfrigurat c\u0103 nu va \u00eemplini visul. Spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, aceast\u0103 disperare l-a f\u0103cut s\u0103 arunce \u00een foc desene, schi\u021be \u0219i cartoane pentru ca nimeni s\u0103 nu-\u0219i dea seama c\u00e2t de pu\u021bin realizase din ceea ce-\u0219i propusese. Visase c\u00e2ndva s\u0103 sculpteze un munte \u00eentreg. Dar\u2026
\nM\u00e2ng\u00e2i cu privirea figurile alegorice din capel\u0103, ce \u00eentruchipeaz\u0103 dezn\u0103dejdea sculptorului, sentimentul tragic al trecerii timpului, zbuciumul nesf\u00e2r\u0219it, gloria tragic\u0103 a acestui toscan ursuz \u0219i ar\u021b\u0103gos, n\u0103scut\u0103 dintr-un abis. \u00cen ciuda \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rii concrete \u0219i puternice, sculpturile \u201eplutesc\u201d \u00een spa\u021biu ca \u0219i cum ar avea o substan\u021b\u0103 imaterial\u0103, libertate spa\u021bial\u0103 subliniat\u0103 de proeminentele ie\u0219iri \u00een afar\u0103, care produc un efect de libertate nemaiatins p\u00e2n\u0103 atunci de nicio sculptur\u0103 antic\u0103 sau modern\u0103.
\nUrm\u0103resc anatomia \u201eAmurgului\u201d, cu piciorul drept \u00eencruci\u0219at peste cel st\u00e2ng, at\u00e2rnat \u00een gol. Chipul e \u00eenfr\u00e2nt, resemnat, personajul p\u0103r\u00e2nd s\u0103 cugete la via\u021ba ce s-a scurs. Singura urm\u0103 de senin\u0103tate se poate citi pe chipul \u201eNop\u021bii\u201d, ca \u0219i cum singura m\u00e2ng\u00e2iere posibil\u0103 pentru oameni ar fi refugiul \u00een propriile vise. Dan H\u0103ulic\u0103 vedea \u00een aceast\u0103 sculptur\u0103 \u201econfesiunea tragic\u0103 a lui Michelangelo dup\u0103 reprimarea Floren\u021bei, dup\u0103 sf\u0103r\u00e2marea n\u0103dejdilor de libertate. Italia c\u0103dea \u00een puterea tiraniei \u0219i a str\u0103inilor, sufletele pure se cl\u0103tinau sub povara acestor lovituri\u201d. Jefuirea Romei \u0219i asediul Floren\u021bei ucid Rena\u0219terea. \u00cenchis \u00een sacristia de la San Lorenzo, Michelangelo va sculpta, cu durerea \u0219i dezgustul \u00eenvin\u0219ilor, mormintele Medicilor, modele ale artei noi. \u201eC\u00e2nd crima \u0219i ru\u0219inea domnesc, s\u0103 nu v\u0103d, s\u0103 nu aud este o mare fericire pentru mine\u201d, scrie el \u00eentr-unul dintre catrenele cele mai vestite.
\n\tIes \u00een strad\u0103 \u0219i dogoarea m\u0103 love\u0219te \u00een cre\u0219tet, trezindu-m\u0103 la realitatea prezentului. Dup\u0103 ce privirea mi-e str\u0103fulgerat\u0103 de lumina unui asemenea geniu, cum spune Delacroix, nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 \u00eendur soarele toscan, necru\u021b\u0103tor, a c\u0103rui lumin\u0103 p\u0103le\u0219te parc\u0103 \u00een fa\u021ba pasiunii \u0219i n\u0103zuin\u021bei spre adev\u0103r a marelui florentin. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

RENA\u0218TEREA \u0218I MO\u0218TENIREA CLASIC\u0102 Hemingway spunea c\u0103 \u00een arte, pl\u0103cerea cre\u0219te odat\u0103 cu cunoa\u0219terea ce avem despre ele. La Floren\u021ba,<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10817,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10815"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10815"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10815\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10818,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10815\/revisions\/10818"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10817"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10815"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10815"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10815"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}