{"id":10723,"date":"2020-09-16T11:21:37","date_gmt":"2020-09-16T08:21:37","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10723"},"modified":"2020-09-16T11:21:37","modified_gmt":"2020-09-16T08:21:37","slug":"de-ai-nostri-petronela-coman-salut-sunt-cineva-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10723","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Petronela Coman – Salut! Sunt cineva… (3)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Am v\u0103zut oameni plec\u00e2nd. \u0218i nici nu m-au salutat… Nu mi-au spus nimic, nici m\u0103car un cuv\u00e2nt de r\u0103mas bun. St\u0103team \u00een urma lor privindu-i cu dor, de\u0219i pe majoritatea nu \u00eei salutasem dec\u00e2t o singur\u0103 dat\u0103 \u00een tot timpul nostru comun.
\nM-am trezit brusc \u00eentr-un moment al prezentului \u00een care nu apar\u021bineam niciunui loc. Continuam s\u0103 stau acolo, pe marginea drumului pe care mi-am purtat pa\u0219ii de nenum\u0103rate ori. \u00cemi \u00eentorceam g\u00e2ndurile pe toate p\u0103r\u021bile \u0219i nu f\u0103ceam dec\u00e2t s\u0103 sorb la nesf\u00e2r\u0219it acea idee de nestatornicie. De parc\u0103 timpul nu ar mai fi fost al meu. Ca \u0219i cum a\u0219 fi semnat condica unui etern moment tr\u0103it. Purtam \u00een permanen\u021b\u0103 cu mine o oglind\u0103 \u00een care obi\u0219nuiau oamenii s\u0103 pliveasc\u0103 ad\u00e2nc. \u00cencercam a reg\u0103si acolo imaginea proprie, \u00eens\u0103 tot ceea ce reu\u0219eam s\u0103 v\u0103d era o cunun\u0103 de cea\u021b\u0103. Ceva ciudat \u0219i greu de str\u0103b\u0103tut. M\u0103 str\u0103duiam s\u0103 tai cumva acea p ii ur\u0103 de negur\u0103 cu v\u00e2rful degetelor. Tot ceea ce izbuteam s\u0103 fac era s\u0103 p\u0103trund prin ea. Momente nesf\u00e2r\u0219ite de t\u0103cere. Apoi, brusc, m-am trezit \u00een fa\u021ba por\u021bii casei mele. Multe fe\u021be nu z\u0103rit \u0219i toate \u00eemi z\u00e2mbeau de parc\u0103 atunci m-a\u0219 fi n\u0103scut. Eram confuz\u0103. R\u0103t\u0103cit\u0103 prin mul\u021bimea de inimi pe care le auzeam fredon\u00e2nd un c\u00e2ntec de revedere. Era oarecum acela\u0219i c\u00e2ntec pe care mi-1 c\u00e2nta mama, ori de c\u00e2te ori m\u0103 \u00eentorceam acas\u0103. Toat\u0103 confuzia cuprinz\u0103toare de oameni, de ochi umezi \u0219i fo\u0219netul frunzelor de toamn\u0103 m\u0103 f\u0103ceau s\u0103 \u00eemi doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2n acolo. S\u0103 m\u0103 opresc acas\u0103. C\u00e2t\u0103 bucurie a\u0219 fi cunoscut a\u0219a… \u00een \u00eencercarea frumoas\u0103 de a-mi opinti pa\u0219ii dincolo de poarta de lemn, am sim\u021bit \u00een urma mea o adiere de nerecunoscut. M\u0103 tr\u0103gea \u00eenapoi ca \u0219i cum i-a\u0219 fi apar\u021binut, \u00eencet, \u00eencet m\u0103 \u00eendep\u0103rtam de feericele chipuri ale celor cunoscu\u021bi, de poteca din fa\u021ba casei, de doina plimb\u0103toare prin toate st\u0103rile sufletului posibile.
\n\u00eentr-un final a reu\u0219it s\u0103 m\u0103 sustrag\u0103 din acel tablou pitoresc \u0219i m-am reg\u0103sit imediat printre ma\u0219inile ora\u0219ului, \u00een mijlocul maratonului nesf\u00e2r\u0219it al oamenilor prezentului.
\nM\u0103 trezisem la realitate \u0219i f\u0103r\u0103 sc\u0103pare, eram iar pierdut\u0103 printre str\u0103ini. Singurul lucru pe care mai puteam s\u0103 \u00eel fac era s\u0103 trag aer \u00een piept \u0219i s\u0103 \u00eencerc s\u0103 \u00eemi \u00eenchid ochii, cu speran\u021ba c\u0103 voi revedea acea cea\u021b\u0103…
\nE\u0219uam de fiecare dat\u0103. Mai t\u00e2rziu m-am oprit. Mi-am scos \u0219erve\u021belul din buzunar, \u0219i lacrima grea din col\u021bul ochiului drept, am luat-o. Cu ultima pic\u0103tur\u0103 de voin\u021b\u0103 pe care o mai aveam, m-am ridicat \u0219i mi-am \u00eendreptat pa\u0219ii spre aceea\u0219i camer\u0103 de c\u0103min \u00een care locuiam de c\u00e2teva luni. Ajuns\u0103, mi-am l\u0103sat corpul greu s\u0103 pluteasc\u0103 la orizontal\u0103. Nu voiam dec\u00e2t s\u0103 dorm…
\n\u0218i \u00een timp ce pleoapele grele \u00eemi cuprindeau ochii vis\u0103tori, singurul g\u00e2nd care m-a s\u0103getat, a fost acela de a \u00eentoarce timpul. Nu doream prezentul. Voiam doar s\u0103 m\u0103 \u00eentorc acas\u0103…<\/p>\n

 <\/p>\n

F\u0103 s\u0103 conteze fiecare zi!<\/strong><\/p>\n

Uneori m\u0103 \u00eentreb cum este inima omului definit\u0103. C\u00e2t\u0103 capacitate de triste\u021be poate aduna \u0219i c\u00e2t\u0103 fericire poate transforma \u00een rezerv\u0103?
\nPrivind oamenii din jurul nostru aproape c\u0103 tindem s\u0103 credem ca \u00eei cunoa\u0219tem, f\u0103r\u0103 a \u00eencerca s\u0103 ne imagin\u0103m ce oare ascund \u00een spatele m\u0103\u0219tilor pe care noi le vedem zi de zi ca pe ni\u0219te scuturi care ad\u0103postesc adev\u0103rata identitate a sufletelor de l\u00e2ng\u0103 noi. V\u0103d omul ca pe un paradox absolut ce \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een aceea\u0219i clip\u0103 o pat\u0103 de melancolie \u0219i o raz\u0103 de speran\u021b\u0103. Pare c\u0103 se bucur\u0103 atunci c\u00e2nd sufletul s\u0103u pl\u00e2nge, pare c\u0103 vede lini\u0219tea ca pe cea mai zgomotoas\u0103 stare \u0219i tinde s\u0103 se imagineze zeu printre at\u00e2\u021bia muritori. Consider omul at\u00e2t de om c\u00e2nd vrea s\u0103 fie \u0219i nu este l\u0103sat. O enigm\u0103 descifrabil\u0103 c\u00e2nd cu un singur cuv\u00e2nt poate d\u0103r\u00e2m\u0103 temelia propriului templu. Observ\u00e2ndu-l din exterior \u00eel crezi at\u00e2t de diferit, aproape c\u0103 niciodat\u0103 nu vei putea fi el, \u00eens\u0103 cu c\u00e2t \u00eencerci s\u0103 i te apropii mai mult, cu at\u00e2t \u00eei va fi fric\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i lase masca la o parte \u0219i s\u0103 se fac\u0103 \u00een\u021beles. Va r\u0103m\u00e2ne mereu acela\u0219i, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd un suflet asemenea lui va \u00eendr\u0103zni s\u0103 \u00eel conving\u0103 s\u0103 nu se mai ascund\u0103 \u0219i s\u0103 fie el. S\u0103 se bucure de sine \u00eentr-o lume plin\u0103 de ne\u00een\u021beles, s\u0103 fie oglinda unui fir de iarb\u0103 \u00eentr-o c\u00e2mpie a miilor de suflete vestejite, s\u0103 fie acea lumin\u0103 care str\u0103luce\u0219te doar pentru cei care \u0219tiu s\u0103 o vad\u0103.
\nApreciem oare fiecare clip\u0103 pe care o tr\u0103im, fiecare r\u0103s\u0103rit de soare pe care \u00eel privim \u0219i fiecare pic\u0103tur\u0103 de ploaie care ne ud\u0103 obrazul trist? \u0218tim s\u0103 vedem \u00een z\u00e2mbetul naiv speran\u021ba r\u0103t\u0103cit\u0103 a persoanei de l\u00e2ng\u0103 noi? Sau \u00een ochii timizi frumuse\u021bea sufletului? Primim fiecare \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are ca pe un cuv\u00e2nt negr\u0103it? Ooo, c\u00e2t de minunat ar fi ca r\u0103spunsul s\u0103 fie ,,DA!\u201d! \u00eens\u0103 aceast\u0103 simpl\u0103 stare de euforie imaginar\u0103 at\u00e2t de real\u0103 nu poate fi oprit\u0103 cu un simplu semn de punctua\u021bie, ci i se acord\u0103 posibilitatea punerii \u00een scen\u0103 a ve\u0219nicului ,,dar\u201d. Oric\u00e2t ai \u00eencerca s\u0103 te convingi singur de faptul c\u0103 \u0219tii \u0219i apreciezi ceea ce este \u00een \u00eemprejurul t\u0103u, cu at\u00e2t te \u00eendep\u0103rtezi de tine \u0219i la\u0219i monotonia s\u0103 urmeze acela\u0219i curs pe care r\u00e2ul ro\u0219u din venele tale \u00eel urmeaz\u0103 \u00een propria-\u021bi fiin\u021b\u0103. \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 afirmi c\u0103 nu \u00eentotdeauna prive\u0219ti soarele de pe cer ori norii de pe aceea\u0219i scen\u0103 atunci c\u00e2nd te treze\u0219ti diminea\u021ba! Sau c\u0103 nu z\u00e2mbe\u0219ti atunci c\u00e2nd deschizi ochii dup\u0103 un somn at\u00e2t de dulce v\u0103z\u00e2nd c\u0103 e\u0219ti p\u0103rta\u0219 la o nou\u0103 zi a vie\u021bii tale. \u00ee\u021bi spui atunci c\u00e2nd faci primul pas din noua zi ,,Voi face \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t aceast\u0103 zi s\u0103 conteze!\u201d? Oare sim\u021bi fiecare adiere ca un cutremur \u00een tine \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 te treze\u0219ti din anestezia aplicat\u0103 de societatea \u00een care te afli \u0219i care \u00eencearc\u0103 s\u0103 te formeze dup\u0103 tiparul omului absent din propria via\u021b\u0103? Ori pur \u0219i simplu te mul\u021bume\u0219ti cu pu\u021binul pe care \u00eel ai, apreciindu-1 la momentul potrivit? DA? Te felicit cu toat\u0103 inima \u0219i te \u00eencurajez s\u0103 continui s\u0103 faci asta, dar s\u0103 \u00eei \u00eenve\u021bi \u0219i pe cei din jur s\u0103 fac\u0103 la fel!
\nF\u0103 s\u0103 conteze fiecare zi! Mut\u0103 piesele de \u0219ah de pe tabla naivit\u0103\u021bii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 cape\u021bi \u00eencredere \u0219i s\u0103 reu\u0219e\u0219ti s\u0103 \u00ee\u021bi \u00eensu\u0219e\u0219ti victoria, \u0219tiind c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul jocului, uit\u00e2ndu-te \u00eenapoi, nu vei aprecia faptul c\u0103 ai c\u00e2\u0219tigat, ci dificultatea drumului pe care l-ai parcurs. \u00eenchide ochii \u0219i inspir\u0103 via\u021ba! Deschide-i \u0219i expir\u0103 simplitatea sentimentelor confuze! \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 persoana de l\u00e2ng\u0103 tine \u0219i simte c\u0103ldura inimii sale! Bucur\u0103-te de fiecare clip\u0103 petrecut\u0103 cu cei pe care \u00eei por\u021bi \u00een suflet mereu! Absoarbe din fiecare zi tr\u0103it\u0103 seva necesar\u0103 \u00eenfrunt\u0103rii oric\u0103rui obstacol \u00eent\u00e2lnit! Tr\u0103ie\u0219te acum ca \u0219i c\u00e2nd \u00een clipa urm\u0103toare nu ai mai fi aici! Umple-\u021bi inima cu dorul amintirilor \u00eensu\u0219ite \u0219i las\u0103-te cuprins de sunetul inimii tale care c\u00e2nt\u0103 \u00een t\u0103cere bucuria de a fi vie!
\nVei spune c\u0103 visez cam mult, c\u0103 ar fi cazul s\u0103 m\u0103 trezesc la realitate \u0219i s\u0103 \u00eencetez s\u0103 m\u0103 mai \u00eemb\u0103t cu ap\u0103 chioar\u0103. Ghici ce? Nu sunt singura care viseaz\u0103. Acela\u0219i lucru \u00eel faci \u0219i tu atunci c\u00e2nd vrei s\u0103 te deta\u0219ezi de ceea ce nu \u00ee\u021bi d\u0103 pace, aceea\u0219i ap\u0103 chioar\u0103 o bei \u0219i tu c\u00e2nd vrei s\u0103 ui\u021bi c\u0103 \u021bi-este greu \u0219i c\u0103 nu g\u0103se\u0219ti r\u0103spunsul potrivit la \u00eentreb\u0103rile pe care \u021bi le pui sau la problemele pe care le ai. \u00een aceea\u0219i cochilie te \u00eenchizi \u0219i tu atunci c\u00e2nd g\u0103se\u0219ti prea multe st\u00e2nci \u00een cale pe care f\u0103r\u0103 ajutor nu le po\u021bi da la o parte. Cere ajutorul! Caut\u0103 \u0219i \u00eel vei g\u0103si! Un singur cuv\u00e2nt conteaz\u0103. \u00cen spatele fiec\u0103rui baraj impun\u0103tor sta\u021bioneaz\u0103 o \u00eentreag\u0103 materie \u00eensufle\u021bit\u0103. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 vrei, nu e necesar nimic altceva dec\u00e2t s\u0103 respiri liber \u0219i s\u0103 \u00ee\u021bi impui un stil de a fi \u0219i de a tr\u0103i, stilul t\u0103u. Fii con\u0219tient c\u0103 exist\u0103 momente alocate pentru fericire, pentru triste\u021be, dar nicic\u00e2nd nu vor fi amestecate. Prive\u0219te stelele de pe cerul nop\u021bii! E at\u00e2t de simplu s\u0103 le observi, ca \u0219i toate lucrurile frumoase, ca \u0219i toate sentimentele sublime. Ceea ce este simplu, \u00eentotdeauna va fi ceea ce este mai Inimos. Atunci c\u00e2nd vei face asta, atunci clipa aceea va conta, atunci \u00ee\u021bi vei dori s\u0103 faci s\u0103 conteze \u0219i altele, astfel, adun\u00e2ndu-le, vei ajunge s\u0103 faci s\u0103 conteze fiecare zi. Realizezi pe parcursul tuturor zilelor ce se scurg din c\u0103mara ta c\u0103 via\u021ba este doar un joc. Un joc \u00een care p\u0103\u0219e\u0219ti f\u0103r\u0103 voie \u0219i ajungi s\u0103 fii \u00eentr-o permanent\u0103 lupt\u0103 cu ea. Fii hot\u0103r\u00e2t s\u0103 faci orice ca s\u0103 \u00eei \u021bii piept, chiar dac\u0103 ea nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 te surprind\u0103, s\u0103 \u00ee\u021bi trimit\u0103 stoluri de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, la care tu trebuie s\u0103 rezi\u0219ti. Poate c\u0103 te sim\u021bi un suflet pierdut \u00eentr-o umbr\u0103 at\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103 \u00eenc\u00e2t crezi c\u0103 sunt \u0219anse minime s\u0103 evadezi din ea. Poate c\u0103 \u021bi-ai dat seama c\u0103 cel mai apropiat mod de a te sim\u021bi \u00eemplinit este s\u0103 ui\u021bi c\u0103 exist\u0103 o clepsidr\u0103 care m\u0103soar\u0103 acest timp f\u0103r\u0103 final \u00een care iei parte sub forma unui prizonier cu voie. Nu totul se rezum\u0103 la ceea ce vezi, ce auzi, ce \u021bi se induce, ci totul implic\u0103 ceea ce sim\u021bi \u0219i cum pui \u00een aplicare sentimentele tr\u0103ite. Imagineaz\u0103-\u021bi c\u0103 e\u0219ti un r\u00e2u care curge at\u00e2t de lin prin toate t\u0103r\u00e2murile f\u0103r\u0103 griji \u0219i f\u0103r\u0103 triste\u021be p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een calea sa se va ivi acel munte pe care va dori s\u0103 nu \u00eel \u00eenece \u00een apa rece \u0219i ad\u00e2nc\u0103, ci va vrea s\u0103 \u00eel iubeasc\u0103, s\u0103 \u00eei dea sens lui \u0219i existen\u021bei sale, s\u0103 \u00eel fac\u0103 s\u0103 pre\u021buiasc\u0103 fiecare f\u0103r\u00e2m\u0103 de clip\u0103. Atunci vei \u00eenceta s\u0103 refuzi g\u00e2ndul c\u0103 toate drumurile conduc \u00eentr-o vale. \u00een acel moment vei realiza c\u0103 \u0219i negrul poate deveni alb. E doar o chestiune de nuan\u021be. E doar un mod de a privi pata respectiv\u0103 de culoare, e doar un alt semn care \u00eencearc\u0103 s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 vezi c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 drumurile lungi \u0219i anevoioase exist\u0103 \u0219i poteci scurte care te conduc la destina\u021bie. Nu lipse\u0219te dec\u00e2t dorin\u021ba de a face fiecare moment memorabil, de a pune semnul plus dup\u0103 un egal \u00een\u0219el\u0103tor \u0219i a tr\u0103i fiecare respira\u021bie la puterea cea mai mare, de a face fiecare zi s\u0103 conteze.
\n\u00cenva\u021b\u0103 c\u0103 timpul nu este iert\u0103tor cu nimeni, c\u0103 dac\u0103 nu vei \u0219tii s\u0103 apreciezi via\u021ba cu tot ce are \u00een meniu, nu ai cum s\u0103 d\u0103ruie\u0219ti iubire celor care au mare nevoie de ea. Valoreaz\u0103 fiecare secund\u0103, c\u0103ci nu \u0219tii \u00eencotro te vor purta pa\u0219ii \u0219i la ce u\u0219i vei ajunge s\u0103 ba\u021bi. Sunt clipe c\u00e2nd ui\u021bi nea\u0219teptat de u\u0219or grijile \u0219i ceea ce te fr\u0103m\u00e2nt\u0103, sunt zile \u00een care petreci \u0219i te sim\u021bi fericit, dar… p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 sunt doar momente pasagere, nimic nu dureaz\u0103 o eternitate. Iube\u0219te totul atunci c\u00e2nd \u021bi se ive\u0219te \u00een fa\u021b\u0103. Nu ai de unde s\u0103 \u0219tii dac\u0103 se vor mai da \u00eenapoi acele file din cartea inimii tale! Nu \u00ee\u021bi pune lac\u0103t la suflet! Las\u0103 s\u0103 se adune acolo ceea ce \u00ee\u021bi alimenteaz\u0103 fiin\u021ba. Rupe o verig\u0103 din lan\u021bul dur al nebunelor zile \u0219i \u00eenlocuie\u0219te-o cu una nou\u0103, puternic\u0103, \u00eenlocuie\u0219te-o cu o parte din tine! Nu a\u0219tepta ca mai t\u00e2rziu s\u0103 regre\u021bi c\u0103, fie nu ai spus un cuv\u00e2nt la momentul potrivit, fie nu ai oferit un z\u00e2mbet unui chip trist ori nu ai \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at un suflet pierdut. Acord\u0103 fiec\u0103rei secunde doza optim\u0103 de euforie, de beatitudine, de existen\u021b\u0103 pur\u0103! Apreciaz\u0103, tr\u0103ie\u0219te, iube\u0219te, iar atunci c\u00e2nd ba\u021bi la u\u0219i \u00eenchise prefer\u0103 t\u0103cerea, c\u0103 doar a\u0219a cuvintele nu pot r\u0103ni! Nu a\u0219tepta ca r\u0103d\u0103cinile s\u0103 \u00ee\u021bi fie roase de castorii lumii, preia ini\u021biativa \u0219i fii propriul guvernator! Po\u021bi schimba multe, po\u021bi muta mun\u021bii atunci c\u00e2nd \u00eentr-adev\u0103r vrei s\u0103 faci ceea ce \u00ee\u021bi dore\u0219ti. Via\u021ba are grij\u0103 s\u0103 te ridice la culmi pe care im \u021bi le imaginezi, dar s\u0103 te \u0219i coboare \u00een cele mai negre abisuri! Nu deveni, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd realitatea, prizonierul propriului destin! G\u00e2nde\u0219te-te c\u0103 nu vrei s\u0103 \u0219tii ce o sa faci m\u00e2ine, dac\u0103 nu \u00ee\u021bi imaginezi ceea ce poart\u0103 cu sine clipa urm\u0103toare. Fii con\u0219tient c\u0103 dintr-un om simplu po\u021bi modela mii de f\u0103pturi cu aceea\u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are \u0219i cu un suflet divizat \u00een multe piese, dar pe o persoan\u0103 ferm\u0103 pe deciziile sale nu o po\u021bi atrage nicic\u00e2nd de partea ta, dac\u0103 ea vrea s\u0103 urmeze un alt drum.
\nDac\u0103 \u00eentr-o zi \u00eent\u00e2lne\u0219ti pe cineva mai r\u0103t\u0103cit ca tine, ajut\u0103-1 s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 drumul, iar pe al t\u0103u nici nu va mai fi nevoie s\u0103 \u00eel cau\u021bi, fiindc\u0103 ajut\u00e2ndu-l pe el, ai g\u0103sit drumul t\u0103u. C\u00e2nd te sim\u021bi pierdut, \u00eenconjurat de ziduri \u00eenalte, adu-\u021bi aminte c\u0103 tot ceea ce ai nevoie atunci este aerul din pl\u0103m\u00e2ni care \u00ee\u021bi men\u021bine vie flac\u0103ra pulsului t\u0103u, o pereche de ochi care caut\u0103 solu\u021bii, un glas care se poate face auzit de la orice distan\u021b\u0103 \u0219i o inim\u0103 care bate \u00een piept cu o putere pe care niciodat\u0103 nu o vei putea descifra.
\nSim\u021bi c\u0103 e\u0219ti la cap\u0103tul podului \u0219i nu mai cuno\u0219ti starea de a pune piciorul pe p\u0103m\u00e2nt \u00een siguran\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 temeri? Vrei s\u0103 pl\u00e2ngi? Vrei s\u0103 fumezi ori vrei s\u0103 bei? Pl\u00e2ngi! Fumeaz\u0103! Bea! Te sim\u021bi mai bine acum, te sim\u021bi mai lini\u0219tit? Bun. Opre\u0219te-te un minut \u0219i prive\u0219te \u00eenapoi la secundele trecute! Observi c\u0103 ai pierdut acel z\u00e2mbet utopic al persoanei pentru care pl\u00e2ngi? Vezi c\u0103 ai pus \u00een circula\u021bie particule toxice de fum de \u021bigar\u0103, \u00een loc s\u0103 respiri t\u0103cerea aerului? \u0218tii c\u0103 ai ratat gustul sublim al amestecului de sentimente \u00een timp ce te \u00eenecai cu amarul unei sticle de alcool? Deci, ce \u00ee\u021bi mai r\u0103m\u00e2ne de f\u0103cut? Sparge zidurile din jurul t\u0103u, bucur\u0103-te de libertatea de dincolo de ele \u0219i fa s\u0103 conteze fiecare zi! Transform\u0103 viciile \u00een provoc\u0103ri \u0219i demonstreaz\u0103-\u021bi c\u0103 de\u021bii controlul asupra lor \u0219i c\u0103 nu le la\u0219i pe ele s\u0103 te conduc\u0103. Nu a\u0219tepta s\u0103 apreciezi momentele cu soare doar atunci c\u00e2nd apare prim\u0103vara, nu te ag\u0103\u021ba de ideea c\u0103 rena\u0219ti \u00een acela\u0219i timp cu natura. Valoreaz\u0103 \u0219i zilele de var\u0103 cu adieri calde \u0219i sufocante ori bog\u0103\u021bia toamnei, \u00eempreun\u0103 cu pastelul ei de culori care r\u0103sp\u00e2nde\u0219te melancolia purtat\u0103 de ploile caracteristice. Nu l\u0103sa neatins m< i albul \u00eemb\u0103t\u0103tor al iernii \u0219i al zilelor ei geroase c\u00e2nd ai prilejul s\u0103 te ghemuie\u0219ti l\u00e2ng\u0103 o surs\u0103 de c\u0103ldur\u0103.
\nTu e\u0219ti definit prin etapele pe care le parcurgi de-a lungul inului t\u0103u existen\u021bial. Asociaz\u0103-le cu anotimpurile \u0219i vei \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 apreciezi fiecare d\u00e2r\u0103 de via\u021b\u0103. Treze\u0219te-te diminea\u021ba \u0219i parcurge ziua cu un scop, iar atunci c\u00e2nd soarele apune, prive\u0219te \u00een urma zilei ce \u00ee\u0219i ia la revedere \u0219i observ\u0103 ceea ce ai realizat. Vezi dac\u0103 ai f\u0103cut ca acea zi tr\u0103it\u0103 s\u0103 conteze. Mai sus stau scrise nu sfaturi, ci st\u0103 pictat\u0103 o oarecare experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 care \u00ee\u021bi sugereaz\u0103 s\u0103 nu la\u0219i nici o secund\u0103 s\u0103 treac\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi pui amprenta asupra ei. St\u0103 o chemare a eului t\u0103u care suspin\u0103 dup\u0103 libertatea versului molipsitor. \u00censu\u0219ind c\u00e2te ceva din ceea ce ai citit, \u00ee\u021bi va fi mult mai u\u0219or s\u0103 culegi o floare \u00eenconjurat\u0103 de spini. Vei sim\u021bi adierea bl\u00e2nd\u0103 a firului de v\u00e2nt care te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti ast\u0103zi ca \u0219i c\u00e2nd m\u00e2ine ai spune la revedere, s\u0103 iube\u0219ti momentul acesta, acum, ca \u0219i c\u00e2nd clipa urm\u0103toare \u00ee\u021bi face cu ochiul de ,,Nu te gr\u0103bi!”. Iubind fiecare p\u0103rticic\u0103 de via\u021b\u0103, vei compune un tot unitar. Te vei compune, \u00ee\u021bi vei transforma sentimentele \u00eentr-o simfonie pur\u0103 \u0219i vei culege clip\u0103 cu clip\u0103 \u00een co\u0219ul sufletului t\u0103u, f\u0103c\u00e2nd-o pe fiecare \u00een parte s\u0103 conteze.<\/p>\n

 <\/p>\n

De ce z\u00e2mbim?<\/strong><\/p>\n

Z\u00e2mbim, pentru c\u0103 ochii no\u0219tri se bucur\u0103 de at\u00e2tea culori, iar pa\u0219ii umbresc mii de locuri. Z\u00e2mbim, pentru c\u0103 auzului \u00eel sunt destinate mii de nuan\u021be de note muzicale \u0219i, pentru c\u0103 m\u00e2inile noastre ating nisipul unei plaje sau z\u0103pada de pe pomii albi\u021bi.
\nZ\u00e2mbim, c\u0103ci soarele ne sur\u00e2de zilnic \u0219i ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 fiecare clip\u0103 trebuie tr\u0103it\u0103 \u0219i iubit\u0103 din plin.
\nZ\u00e2mbim \u0219i pentru c\u0103 ploaia cald\u0103 de var\u0103 ne ud\u0103 trupul r\u0103t\u0103cit pe at\u00e2tea drumuri.
\nZ\u00e2mbim, pentru c\u0103 florile ne \u00eembat\u0103 cu a lor mireasm\u0103, iar p\u0103s\u0103rile ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 sufletul cu graiul lor.
\nZ\u00e2mbim, fiindc\u0103 sufletul nostru e vesel \u0219i plin de libertate.
\nZ\u00e2mbim, pentru c\u0103 el ne z\u00e2mbe\u0219te. Ne sur\u00e2de omul din fa\u021ba noastr\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 vedem o mic\u0103 parte din bucuria lui.
\nDar z\u00e2mbim \u0219i pentru a ar\u0103ta un strop de noi, o f\u0103r\u00e2m\u0103 de via\u021b\u0103 din inima noastr\u0103.
\nContinu\u0103m s\u0103 z\u00e2mbim, deoarece \u0219tim c\u0103 dup\u0103 un pahar de r\u0103u urmeaz\u0103 o cup\u0103 de bine. Z\u00e2mbim, pentru c\u0103 \u0219tim c\u0103 exist\u0103 cineva care ne p\u0103streaz\u0103 \u00een g\u00e2nd mereu, iar indiferent de orice ni s-ar \u00eent\u00e2mpla, va fi mereu o persoan\u0103 care s\u0103 ne ajute s\u0103 ne ridic\u0103m privirea din p\u0103m\u00e2nt \u0219i s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m fiecare \u00eent\u00e2mplare cu speran\u021ba \u00een buzunar.
\nZ\u00e2mbim, deoarece ne bucur\u0103m c\u0103 \u00eenc\u0103 o problem\u0103 a fost rezolvat\u0103, una care nu ne d\u0103dea pace.
\nZ\u00e2mbim, fiindc\u0103 inspir\u0103m dulcea\u021ba vie\u021bii \u0219i expir\u0103m dorul clipelor de mult tr\u0103ite.
\nZ\u00e2mbim \u0219i pentru c\u0103 nimeni nu z\u00e2mbe\u0219te \u00een jurul nostru.
\nZ\u00e2mbim, pentru a ar\u0103ta celor din jur care au uitat, c\u00e2t de simplu \u0219i de frumos este.
\nZ\u00e2mbim \u0219i atunci c\u00e2nd to\u021bi cei din jurul nostru z\u00e2mbesc.
\nZ\u00e2mbim c\u00e2nd suntem tri\u0219ti, pentru a \u00eencerca s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m melancolia.
\nZ\u00e2mbim, deoarece chipul fiec\u0103ruia dintre noi e mult mai frumos c\u00e2nd ochii r\u00e2d \u0219i buzele c\u00e2nt\u0103.
\nZ\u00e2mbim \u0219i pentru c\u0103 atragem oameni frumo\u0219i, cura\u021bi cu inima l\u00e2ng\u0103 noi.
\nZ\u00e2mbim c\u00e2nd afl\u0103m c\u0103 vom pleca \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie, c\u00e2nd ni se aduc nout\u0103\u021bi nea\u0219teptat de bune sau c\u00e2nd visurile ni se \u00eemplinesc.
\nZ\u00e2mbim atunci c\u00e2nd cineva iubit ne ia \u00een bra\u021be, iar timpul parc\u0103 ar sta \u00een loc.
\nZ\u00e2mbim c\u00e2nd vedem chipuri dup\u0103 ani \u0219i ani.
\nZ\u00e2mbim c\u00e2nd primim o floare.
\nZ\u00e2mbim c\u00e2nd d\u0103ruim, orice, c\u00e2t de mic ar fi acel ceva, cu g\u00e2ndul c\u0103 lucrurile \u0219i faptele cele mai simple sunt cele mai frumoase.
\nZ\u00e2mbim atunci c\u00e2nd nimeni nu ne vede sau c\u00e2nd \u00een jurul nostru stau adunate at\u00e2tea perechi de ochi a\u021bintite asupra noastr\u0103.
\nZ\u00e2mbim \u0219i atunci c\u00e2nd suntem surprin\u0219i, felicita\u021bi, admira\u021bi.
\nZ\u00e2mbim \u0219i f\u0103r\u0103 un motiv anume. Pur \u0219i simplu pentru noi \u00een\u0219ine, spre a ne ar\u0103ta c\u0103 nu trebuie s\u0103 avem un scop anume ca s\u0103 l\u0103s\u0103m sufletul s\u0103 fie liber \u0219i ochii s\u0103 sur\u00e2d\u0103 a bucurie.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00ce\u021bi mul\u021bumesc!<\/strong><\/p>\n

\u0218i acum \u00eei v\u0103d pa\u0219ii \u00eendrept\u00e2ndu-se c\u0103tre mine…
\nFiecare dintre noi ne reg\u0103sim la un moment dat \u00een propriile amintiri atunci c\u00e2nd ceea ce ochii no\u0219tri v\u0103d declan\u0219eaz\u0103 beatitudinea imaginilor din trecut.
\nDe-ai lungul timpului, c\u00e2nd forma omeneasc\u0103 se schimb\u0103 at\u00e2t sub aspect fizic, c\u00e2t \u0219i moral, ajungem s\u0103 d\u0103m m\u00e2na cu diferite persoane care, \u00eentr-un mod frumos de a spune, se semneaz\u0103 pe inima noastr\u0103.
\nEa este una dintre inimile care au r\u0103s\u0103rit peste altele \u0219i care continu\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103 fie o flac\u0103r\u0103 vie printre noi.
\nAcea senza\u021bie de a mai fi fost \u00een acela\u0219i loc, \u00eentr-un alt moment cu diferi\u021bi oameni, \u00eemi este s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta mai alarmant\u0103 ca oric\u00e2nd. Parc\u0103 o a\u0219tept s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103 \u00eencet c\u0103tre noi to\u021bi, s\u0103 a\u0219eze lini\u0219tea acolo unde zgomotul este vesel. \u0218i acum \u00eentorc privirea c\u0103tre dreapta a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 o v\u0103d acolo, dar nu e, ci doar amintirea ei. Mintea mea limitat\u0103 mi-a sugerat totu\u0219i concluzia c\u0103 fiecare om are un sens anume. Tr\u0103ie\u0219te pentru un scop. Unul pe care \u00eencearc\u0103 zi de zi s\u0103 \u00eel descopere \u0219i s\u0103 \u00eel \u00eemplineasc\u0103. Scopul, sensul \u0219i via\u021ba ei a fost pentru noi to\u021bi. Noi ne-am bucurat de ea, c\u0103ci ea se bucura cu noi c\u0103 tr\u0103ie\u0219te. Egoismul, nep\u0103sarea, lipsa de grij\u0103 pentru cel care \u00eei erau prezen\u021bi, erau sentimente str\u0103ine inimii ei. A iubit s\u0103 ne iubeasc\u0103, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 schimbe viitorul lucr\u00e2nd la temelia lui, \u00een inimile copiilor. \u0218i-a dedicat fiecare secund\u0103 pe care o respira oamenilor de l\u00e2ng\u0103 ea, f\u0103r\u0103 a cere ceva \u00een schimb vreodat\u0103. A s\u0103dit \u00een suflete \u0219i \u00een min\u021bi ideea de un om de bine, de un cre\u0219tin puternic, de un copil t\u00e2n\u0103r \u0219i mereu d\u00e2rz.
\nOric\u00e2nd te sim\u021beai r\u0103t\u0103cit \u0219i gata s\u0103 alergi pe un drum pustiu, sfaturile ei, c\u0103ldura bl\u00e2nd\u0103 a inimii sale \u0219i m\u00e2na aceea plin\u0103 de paradox, altern\u00e2nd \u00eentre duritatea necesar\u0103 \u0219i fine\u021bea nesf\u00e2r\u0219it\u0103 te opreau, te lini\u0219teau \u0219i te \u00eendemnau s\u0103 vezi c\u0103 \u00eentotdeauna dup\u0103 ploi se ive\u0219te curcubeul. Te \u00eenv\u0103\u021ba tot ceea ce ea \u0219tia mai bine, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea tuturor sentimentul c\u0103 omul e un vl\u0103star mereu roditor \u0219i c\u0103 niciodat\u0103 s\u0103 nu lase pe nimeni s\u0103 umble la porti\u021ba demnit\u0103\u021bii \u0219i a \u00eencrederii \u00een sine. A ales s\u0103 fie o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een mijlocul copiilor, s\u0103 investeasc\u0103 \u00een ei, s\u0103 \u00eei educe \u0219i s\u0103 \u00eei formeze dup\u0103 un tipar simplu \u0219i durabil, iubirea.
\n\u00cemi aduc aminte cu at\u00e2ta dor careurile pe care le pornea, z\u00e2mbetul acela care te f\u0103cea fie s\u0103 te ru\u0219inezi de n\u0103zdr\u0103v\u0103niile celorlal\u021bi \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2i cu impresia c\u0103 \u0219i tu e\u0219ti vinovat, fie s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 te sim\u021bi mul\u021bumit c\u0103 o ascul\u021bi. Transmitea tuturor graiul dulce al limbii rom\u00e2ne. A avut grij\u0103 ca fiecare mustrare primit\u0103 de cel de l\u00e2ng\u0103 ea s\u0103 fie rodnic\u0103 \u0219i \u00eendrept\u0103toare. Era prietenul de n\u0103dejde pentru acel om pierdut, era p\u0103rintele fiec\u0103rui copil r\u0103t\u0103cit, era om cu adev\u0103rat. A avut grij\u0103 s\u0103 lase \u00een urm\u0103 amintirea cea mai frumoas\u0103, nu cea din minte, ci cea din suflet.
\n\u0218tiu c\u0103 nu i-a fost u\u0219or s\u0103 str\u00e2ng\u0103 din din\u021bi \u0219i s\u0103 fie puternic\u0103 pentru toate perechile de ochi care o priveau, dar realizez c\u0103 un model mai frumos conturat de imaginea ei nu voi cunoa\u0219te. Cred c\u0103 fiecare ar trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ea cu respect \u0219i cu mul\u021bumire.
\nAmalgamul de confuzie \u00eentre bucurie \u0219i triste\u021be instalat \u00een inima mea \u00eemi este dat de glasul copiilor ce c\u00e2nt\u0103 \u00een biseric\u0103 \u00een aceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. O a\u0219tept s\u0103 intervin\u0103 s\u0103 fac\u0103 lini\u0219te printre prichindei \u0219i s\u0103 \u00eei \u00eendemne s\u0103 asculte cu aten\u021bie slujbele sear\u0103 de sear\u0103. O a\u0219tept s\u0103 fie \u00een b\u0103taia ochilor mei atunci c\u00e2nd \u00eentorc privirea c\u0103tre dreapta. A\u0219tept \u0219i acum acea m\u00e2n\u0103 pe um\u0103rul meu…
\nChiar dac\u0103 fizic nu e l\u00e2ng\u0103 mine \u0219i l\u00e2ng\u0103 cei care o iubesc, locul s\u0103u nu va fi niciodat\u0103 ocupat \u00een inimile noastre. Cu toate c\u0103 am scris aceste r\u00e2nduri folosind un timp trecut pentru .1 sublinia c\u0103 ea nu se mai plimb\u0103 printre noi, mi-a\u0219 dori .1 \u00eenchei totu\u0219i ultimele fraze apel\u00e2nd la timpul prezent, c\u0103ci, indiferent de locul unde se afl\u0103, de distan\u021ba care o desparte de noi, ea este \u00eenc\u0103 aici.
\nUn om d\u0103inuie prin ceea ce a l\u0103sat \u00een urma sa. \u00cenc\u0103 ea presar\u0103 pe drumurile noastre bucuria de a fi iubit clipa de acum, omul de ast\u0103zi \u0219i visul de m\u00e2ine, iar at\u00e2t timp c\u00e2t eu voi, ei o vor numi, ea va continua s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een ochii inimii.
\nDe cele mai multe ori cuvintele murd\u0103resc, a\u0219a c\u0103 \u00eenchei l\u0103s\u00e2ndu-v\u0103 s\u0103 z\u00e2mbi\u021bi \u00een fa\u021ba acestor cuvinte \u00een\u0219irate, c\u0103ci, \u00een fond, nu ve\u021bi z\u00e2mbi mesajului pe care l-am transmis, ci persoanei pentru care am scris.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acolo unde pa\u0219ii ne vor purta mereu Am v\u0103zut oameni plec\u00e2nd. \u0218i nici nu m-au salutat… Nu mi-au spus nimic,<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10664,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10723"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10723"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10723\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10725,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10723\/revisions\/10725"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10664"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10723"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10723"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10723"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}