{"id":10671,"date":"2020-09-14T14:24:00","date_gmt":"2020-09-14T11:24:00","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10671"},"modified":"2020-09-16T12:54:51","modified_gmt":"2020-09-16T09:54:51","slug":"spatii-culturale-nr-69-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10671","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 69 (1)"},"content":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Apuc\u0103turi tribale<\/strong><\/p>\n

S-ar putea crede \u2013 \u0219i filosofii, hermeneu\u021bii, scriitorii, politologii, sociologii \u0219i alte categorii elitiste, formatoare de opinie \u0219i sisteme axiologice au spus-o deja \u2013 c\u0103 civiliza\u021bia ar controla \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 latura s\u0103lbatic\u0103 a omului, \u00eendrept\u00e2ndu-l, ca s\u0103 vorbim pe \u00een\u021belesul tuturor, de la lupta pentru hran\u0103, sex \u0219i teritoriu (implicit putere) la convie\u021buirea armonioas\u0103 cu sine, cu ceilal\u021bi \u0219i cu natura\/ universul. Din p\u0103cate, trebuie s\u0103 constat\u0103m c\u0103 s\u0103lb\u0103ticia noastr\u0103 funciar\u0103 a fost \u00eembl\u00e2nzit\u0103 numai la suprafa\u021b\u0103, iar pojghi\u021ba sub\u021bire crap\u0103 la cea mai mic\u0103 atingere, mai ales \u00eentr-o lume doar aparent preocupat\u0103 de valorile morale, de alegerea binelui, a adev\u0103rului \u0219i a frumosului. \u00centr-o vreme, educa\u021bia religioas\u0103, credin\u021ba profund\u0103 \u00een Dumnezeu ca instan\u021b\u0103 suprem\u0103, iert\u0103toare, dar mai mult pedepsitoare, a normalizat cumva pornirile de hait\u0103, curajul tribal de a lua cu for\u021ba pumnului ceea ce \u00ee\u021bi dore\u0219ti, reglement\u00e2nd inser\u021bia social\u0103 \u0219i locul fiec\u0103ruia \u00een lume \u0219i \u00een comunitate. Numai c\u0103 vremurile se schimb\u0103 \u0219i e normal s\u0103 se \u00eent\u00e2mple a\u0219a, iar afluxul de informa\u021bii, evolu\u021bia tehnologiei, descoperirile privind func\u021bionarea universului \u0219.a.m.d. au dezvoltat o frenezie a nega\u021biilor, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 favoriz\u00e2nd (cei mai mul\u021bi, f\u0103r\u0103 inten\u021bie explicit\u0103) un neb\u0103nuit \u0219i inutil curaj al ateilor, astfel c\u0103 vorba lui Dostoievski (dac\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103, totul este permis) poate fi interpretat\u0103 \u0219i cum c\u0103 (sau nonvalori), al propriei lumi (reglementate de propriile legi \u0219i criterii), bucur\u00e2ndu-se de o libertate dezm\u0103\u021bat\u0103, \u00een virtutea unei convingeri care ne arunc\u0103 \u00eenapoi, \u00een preistorie, ne pa\u0219te c\u0103derea \u00een haos, responsabilitatea r\u0103ului fiindu-ne cobor\u00e2t\u0103 de pe umeri \u0219i \u00eenlocuit\u0103 de nep\u0103sare, sau somn al spiritului, sau, \u0219i mai r\u0103u, de orgoliu antropocentrist: omul este creatorul propriilor valori printre animalele s\u0103lbatice \u0219i chiar mai jos dec\u00e2t ele: \u201efac ceea ce-mi place \u0219i nu r\u0103spund pentru asta \u00een fa\u021ba nim\u0103nui\u201d.
\nDe fapt, credin\u021ba \u0219i civiliza\u021bia reglementeaz\u0103 raportul dintre ra\u021bional \u0219i ira\u021bional, doar c\u0103 ambele au \u00eenceput s\u0103 fie considerate inven\u021bii de suprafa\u021b\u0103, care demonstreaz\u0103 nimic altceva dec\u00e2t c\u0103 suntem artificiali \u0219i fal\u0219i, capabili de mari minciuni atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103-i manipul\u0103m pe ceilal\u021bi \u00een folos personal.
\nC\u0103 a\u0219a stau lucrurile o demonstreaz\u0103, de secole, atitudinea fa\u021b\u0103 de copii. \u00centotdeauna a fost promovat\u0103 o cultur\u0103 a abuzului, \u00eencep\u00e2nd cu basmele, deci cu c\u0103r\u021bile dedicate \u201eeduc\u0103rii\u201d celor mici. Ce afl\u0103m de acolo? \u00cen primul r\u00e2nd, c\u0103 vulnerabilitatea copiilor este exploatat\u0103 de cei mari: copiii sunt alunga\u021bi de acas\u0103 \u00een pustietate, feti\u021bele sunt trimise singure prin p\u0103dure s\u0103 duc\u0103 de m\u00e2ncare bunicu\u021bei, mamele vitrege \u00eei persecut\u0103 pe cei n\u0103scu\u021bi dintr-o c\u0103s\u0103torie anterioar\u0103, mezinul familiei este prostul casei, umilit de to\u021bi \u0219.a.m.d. Cu alte cuvinte, dragostea parental\u0103 este practic inexistent\u0103, iar cei mici trebuie s\u0103 se descurce, s\u0103 lupte pentru supravie\u021buire \u0219i, dac\u0103 mai au \u0219i imagina\u021bie \u0219i ea este populat\u0103 cu mon\u0219tri, mai trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 \u0219i temerilor, co\u0219marurilor de zi \u0219i de noapte, for\u021belor malefice care-i p\u00e2ndesc pentru a-i stoarce de ultima pic\u0103tur\u0103 vital\u0103. Nu altfel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een desenele animate, a c\u0103ror apari\u021bie a fost salutat\u0103 ca un mod pl\u0103cut \u0219i folositor de a face educa\u021bie. Numai c\u0103 \u0219i acolo scenele de violen\u021b\u0103 se succed cu repeziciune, Tom, motanul, \u0219i Jerry, \u0219oricelul, ca s\u0103 ne referim la crea\u021biile \u201eclasice\u201d, se lovesc, se arunc\u0103 \u00een aer cu bombe, d\u0103r\u00e2m\u0103 case, garduri \u0219i gr\u0103dini, se \u00eeneac\u0103 \u00een lacuri, r\u00e2uri \u0219i piscine, \u00ee\u0219i dau foc, se strivesc cu tot felul de obiecte casnice, demol\u00e2nd buc\u0103t\u0103rii \u0219i dormitoare, mor \u0219i revin la via\u021b\u0103, inocul\u00e2nd ideea c\u0103 violen\u021ba poate fi amuzant\u0103 ba, mai mult chiar, poate fi considerat\u0103 o form\u0103 de normalitate. De aici p\u00e2n\u0103 la filmele pentru adul\u021bi, cu de-alde Van Damme, Rambo, prin\u021bese r\u0103zboinice, transformers \u0219i alte fier\u0103tanii agresive (s\u0103 nu-i uit\u0103m nici pe extratere\u0219tri, \u00eentotdeauna veni\u021bi s\u0103 ne distrug\u0103) e o trecere fireasc\u0103, anormalitatea ajung\u00e2nd s\u0103 fie \u201elegiferat\u0103\u201d prin uz cotidian.
\nDe juc\u0103riile existente \u00een comer\u021b \u0219i destinate amuzamentului \u0219i, evident, \u201eeduca\u021biei\u201d, n-are rost s\u0103 mai pomenim, fiindc\u0103 se pot scrie tomuri \u00eentregi despre ac\u021biunea lor nociv\u0103 asupra dezvolt\u0103rii psihice a viitorilor adul\u021bi.
\n\u00cen aceste condi\u021bii, m\u0103car literatura pentru copii ar trebui s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de cultivarea abuzului \u0219i a agresivit\u0103\u021bii ca forme de manifestare social\u0103, dar, din p\u0103cate, nici acolo lucrurile nu stau mai bine \u0219i nu ne referim la povestioarele le\u0219inate cu pisicu\u021be, flutura\u0219i, albinu\u021be \u0219i porumbei, ci la c\u0103r\u021bile pentru care p\u0103rin\u021bii stau la cozi interminabile, c\u00e2nd nu risc\u0103 s\u0103 le comande pe internet: Harry Potter, vampirii, robo\u021bii ostili, vr\u0103jitoarele malefice, insectele uciga\u0219e etc. umplu c\u0103r\u021bile, libr\u0103riile, bibliotecile destinate minorilor, nimeni ne\u00een\u021beleg\u00e2nd cum, cump\u0103r\u00e2nd o carte-n dar, ajungi s\u0103 pavezi iadul cu bunele tale inten\u021bii.
\nS\u0103 mai vorbim de ceea ce afl\u0103m cu un simplu zapp de la canalele de \u0219tiri? Copii b\u0103tu\u021bi, copii alunga\u021bi, fura\u021bi, viola\u021bi, trafica\u021bi, \u021binu\u021bi \u00een frig \u0219i foame, schingiui\u021bi pentru a deveni cer\u0219etori\u2026 Un tablou sinistru care arat\u0103 c\u0103, pentru societatea \u00een care tr\u0103im, \u201eDumnezeu e mort\u201d \u0219i totul este permis. Degeaba facem spectacol st\u00e2nd ore-n \u0219ir s\u0103 atingem nu \u0219tiu ce moa\u0219te de sfin\u021bi, degeaba ne c\u0103lc\u0103m \u00een picioare, ca s\u0103 apuc\u0103m un pet cu agheasm\u0103 de la cistern\u0103, degeaba aprindem lum\u00e2n\u0103ri \u0219i, de Pa\u0219ti \u0219i de Cr\u0103ciun, ducem cozonac \u0219i pr\u0103jituri celor b\u0103tr\u00e2ni, bolnavilor \u0219i orfanilor. Toate-s degeaba, dac\u0103 nu d\u0103m doi bani, de fapt, pe \u0219coal\u0103 \u0219i pe educa\u021bie, l\u0103s\u00e2ndu-i pe cei mici s\u0103 devin\u0103 a\u0219a cum suntem \u0219i noi: cu personalitatea alterat\u0103, incapabili s\u0103 ne asum\u0103m vina deprecierii continue a valorilor care ar trebui s\u0103 constituie, de fapt, chintesen\u021ba umanit\u0103\u021bii noastre.<\/p>\n

 <\/p>\n

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Vindecarea, \u00eentre miracol \u0219i banalitate<\/strong>
\nMotto:<\/strong>
\n\u201eS\u0103 te treze\u015fti, diminea\u0163a, taumaturg, hot\u0103r\u00eet s\u0103-\u0163i mobilezi ziua cu miracole, pentru ca, mai apoi, s\u0103 te \u00eentorci \u00een pat \u015fi s\u0103 rumegi, p\u00een\u0103 seara, necazuri amoroase sau b\u0103ne\u015fti …\u201d (Emil Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, Traducere din limba francez\u0103 de Nicolae B\u00e2rna, p. 59.)<\/em><\/p>\n

Vindecarea este un concept polisemantic, av\u00e2nd a\u0219adar sensuri multiple. Este vindecarea trupului, este vindecarea min\u021bii. Poate fi vindecarea trupului cuprins de o boal\u0103, r\u0103nit \u00eentr-un accident, \u00eentr-o maltratare executat\u0103 de un om asupra altuia. Poate fi vindecarea min\u021bii cuprinse de boala ap\u0103rut\u0103 din cauze exterioare sau din cele interioare, spontane sau programate genetic prin mecanismul ereditar. Ca s\u0103 existe vindecare, trebuie s\u0103 existe ceva stricat \u00een mecanismul fiin\u021bei umane, indiferent c\u0103 este de natur\u0103 fizic\u0103 sau de natur\u0103 psihic\u0103. \u201eStric\u0103ciunea\u201d este resim\u021bit\u0103 \u00eens\u0103 de c\u0103tre fiecare fiin\u021b\u0103, definit\u0103 ca atare de c\u0103tre filozofie, psihologie, sociologie \u0219i altele asemenea. Animalele, dar \u0219i plantele simt fenomenul anormal al deterior\u0103rii suportului material viu care le asigur\u0103 func\u021bionarea \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00een consecin\u021b\u0103 pentru a se vindeca. De c\u00e2te ori nu ne minun\u0103m de felul \u00een care procedeaz\u0103 m\u00e2\u021ba noastr\u0103 cea de toate zilele c\u00e2nd simte un anumit disconfort fizic, aleg\u00e2nd \u0219i m\u00e2nc\u00e2nd diferite fire de iarb\u0103 numai de ea cunoscute, pentru nevoile ei de vindecare. La fel \u0219i omul are programat \u00een gene imboldul de vindecare determinat direct de instinctul de supravie\u021buire. Cel bolnav este primul vraci care ac\u021bioneaz\u0103 pentru a vindeca propriul trup, propria minte. Dup\u0103 ce toate \u201etertipurile\u201d proprii dau gre\u0219 \u00een aceast\u0103 \u00eentreprindere, este nevoit s\u0103 apeleze la profesionistul care s-a preg\u0103tit o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 s\u0103 vindece, medicul de familie, medicul specialist etc., cel bolnav situ\u00e2ndu-se deja pe o alt\u0103 pozi\u021bie, dup\u0103 ce \u0219i-a abandonat-o pe cea proprie. Este pozi\u021bia care \u00eel situeaz\u0103 dincolo de eforturile sale obi\u0219nuite de vindecare, de banalitatea vindec\u0103rii, \u00een domeniul miracolului. Uneori unele vindec\u0103ri sunt \u00eentr-adev\u0103r miracole! Dac\u0103 eforturile bolnavului de a se auto-lecui sunt \u00eencununate de succes, g\u00e2ndul de a merge la medic este \u00eempins undeva la periferia preocup\u0103rilor sale imediate, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een obi\u0219nuin\u021ba g\u00e2ndului c\u0103 \u0219i noi putem s\u0103 ne vindec\u0103m singuri.
\nSe pare c\u0103 \u0219i Cioran s-a v\u0103zut confruntat cu aceste g\u00e2nduri \u0219i cu aceste ac\u021biuni legate de \u00eendep\u0103rtarea bolilor sociale, personale, de vindecare, de caracterul miraculos al unor vindec\u0103ri \u0219i de banalitatea aparentelor vindec\u0103ri. Eu voi fi \u00een ton cu ceea ce se petrece \u00een aceste zile cu r\u0103sp\u00e2ndirea \u00een \u00eentreaga lume \u0219i \u00een Rom\u00e2nia a virusului numit tehnic COVID-19 \u0219i voi pune accentul pe ideea de boal\u0103.
\n\u00centr-un prim enun\u021b \u201eS\u0103 te treze\u015fti, diminea\u0163a, taumaturg\u201d, afirm\u0103 posibilitatea ca omul s\u0103 se considere la \u00eenceputul unui semn de boal\u0103, capabil s\u0103 se vindece singur. \u201eDiminea\u021ba\u201d este momentul de \u00eenceput \u0219i al bolii \u0219i al ac\u021biunii de vindecare, iar \u00eencrederea aproape ne\u021b\u0103rmurit\u0103 a omului \u00een propriile-i puteri de a ac\u021biona \u00een direc\u021bia vindec\u0103rii este exprimat\u0103 prin termenul \u201etaumaturg\u201d, adic\u0103 vindec\u0103tor. Dar nu un simplu vraci s\u0103tesc, cel care \u0219tie s\u0103 trag\u0103 de br\u00e2nc\u0103, s\u0103 pun\u0103 ventuze, s\u0103 \u00eendrepte oasele s\u0103rite \u00eentr-o scr\u00e2nteal\u0103, ci acel vindec\u0103tor care \u00een\u021belege tainele universului dincolo de putin\u021ba omului obi\u0219nuit. Omul la \u00eenceputul bolii sale se vede a\u0219adar un \u201etaumaturg\u201d capabil s\u0103 identifice miracolele universului, s\u0103 le interpreteze, s\u0103 le \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i este hot\u0103r\u00e2t s\u0103 le aplice asupra sa \u00een scopul \u00eendep\u0103rt\u0103rii r\u0103ului fizic sau mintal: \u201ehot\u0103r\u00eet s\u0103-\u0163i mobilezi ziua cu miracole\u201d. A\u0219adar calitatea de taumaturg este legat\u0103 intrinsec de ideea de miracol. Omul-taumaturg nu are ca domeniu de ac\u021biune punerea ventuzelor, ci punerea miracolelor \u00een ordinea uman\u0103 a vindec\u0103rii. Vindecarea taumaturgic\u0103 presupune o boal\u0103 care s\u0103 necesite ac\u021biunea respectiv\u0103, nu orice fel de boal\u0103. Este clar, deci, c\u0103 omul, trat\u00e2ndu-se \u0219i vindec\u00e2ndu-se singur, nu este un taumaturg, chiar dac\u0103 \u00een sinea sa se consider\u0103 astfel. El este un vraci banal, suferind de o boal\u0103 banal\u0103. A\u0219adar, bolile banale sunt cele de care putem sc\u0103pa singuri. Bolile pe care nu ni le putem trata \u0219i vindeca noi \u00een\u0219ine intr\u0103 \u00een domeniul taumaturgicului, al miracolelor. Cioran subliniaz\u0103 ideea cuprins\u0103 implicit \u00een cele dou\u0103 enun\u021buri care contureaz\u0103 treptat silogismul:
\ndac\u0103 p\u201e[\u2026] te treze\u015fti, diminea\u0163a, taumaturg […] atunci q \u201e[\u2026] hot\u0103r\u00eet s\u0103-\u0163i mobilezi ziua cu miracole […]\u201d.
\n\u201eTrezirea\u201d la care face trimitere Cioran are o deschidere problematic\u0103: ce este de fapt aceast\u0103 trezire? Este o obnubilare a condi\u021biei umane \u0219i o \u00eentrez\u0103rire \u00eentr-o frac\u021biune de secund\u0103 a ceea ce este dincolo de lumea aceasta, a transcendentalului, a lumii miracolelor? O cale spre o vindecare miraculoas\u0103 a tuturor bolilor, de orice natur\u0103 ar fi acestea? Ea, trezirea, face din omul obi\u0219nuit un taumaturg, un vindec\u0103tor al tuturor bolilor actuale? \u00centreb\u0103rile sunt mai importante dec\u00e2t r\u0103spunsurile, de aceea nu m\u0103 voi opri asupra acestora din urm\u0103. Probabil c\u0103 fiecare om con\u0219tient de sine are o dorin\u021b\u0103-sclipire de a fi \u00een postura taumaturgic\u0103, pentru sine, pentru familia sa, poate \u0219i pentru ceilal\u021bi din afara cercului s\u0103u. Dar aceasta, constat\u0103 Cioran, nu rezist\u0103 vreme mai \u00eendelungat\u0103, iar el nu ne spune ce anume \u00eempiedic\u0103 prelungirea acestei st\u0103ri. Am putea glosa pe ideea c\u0103 postura taumaturgic\u0103, dorit\u0103 de omul banal, nu poate supravie\u021bui un timp mai \u00eendelungat datorit\u0103 necesit\u0103\u021bii de a apela la miracole pentru ca ac\u021biunea sa vindec\u0103toare s\u0103 reu\u0219easc\u0103. Ori miracolul cere anumite vorbe invocatoare, anumite gesturi ceremoniale, anumite sacrificii, pe care noi, cei obi\u0219nui\u021bi, nu le putem or\u00e2ndui, \u00een\u021belege \u0219i folosi. Transcendentalul nu este apanajul oric\u0103rui muritor, ci doar al acelora care sunt obi\u0219nui\u021bii miracolelor, sunt oamenii miracolelor, tr\u0103iesc par\u021bial \u00een lume \u0219i par\u021bial \u00een transcendent. Ce face omul care se treze\u0219te diminea\u021ba cu dorin\u021ba de a fi taumaturg \u0219i de a-\u0219i mobila ziua cu miracole ca \u0219i cum \u0219i-ar mobila camera cu diferite obiecte? Omul care are dorin\u021ba de a vindeca miraculos, de a g\u0103si solu\u021bii lecuitoare tuturor bolilor, prin folosirea miracolelor? Abandoneaz\u0103 impulsul acesta ini\u021bial, deoarece, pentru el, chiar dac\u0103 vindecarea este o necesitate, miracolul este doar un cuv\u00e2nt \u00een absen\u021ba posibilit\u0103\u021bii de a avea acces la lumea miracolelor. Abandoneaz\u0103 \u0219i reintr\u0103 \u00een ordinea banal\u0103 a lucrurilor:
\n\u201e[\u2026] mai apoi, s\u0103 te \u00eentorci \u00een pat \u0219i s\u0103 rumegi, p\u00een\u0103 seara, necazuri amoroase sau b\u0103ne\u015fti [\u2026]\u201d.
\nPatul este prin excelen\u021b\u0103 un simbol al somnului, al tr\u00e2nd\u0103viei, al leneviei, al traiului molatic lipsit de asperit\u0103\u021bi, care predispune la \u201erumegat\u201d tribula\u021biile \u201eamoroase\u201d \u0219i \u201eb\u0103ne\u0219ti\u201d ale fiin\u021bei care a abandonat cu u\u0219urin\u021b\u0103 postura taumaturgic\u0103 \u0219i ideea vindec\u0103rii prin folosirea miracolelor.
\nSilogismul se \u00eentrege\u0219te:
\ntaumaturgul este hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u0219i fac\u0103 o preocupare din folosirea miracolelor
\nomul banal este preocupat \u00een primul r\u00e2nd de problemele amoroase \u0219i b\u0103ne\u0219ti
\ndeci: omul banal nu poate vindeca prin folosirea miracolelor.
\nA\u0219adar, consider\u0103 Cioran, domeniul vindec\u0103rilor grave ale fiin\u021bei umane, acelea pe care aceasta nu \u0219i le poate rezolva singur\u0103, trebuie l\u0103sate pe seama adev\u0103ra\u021bilor taumaturgi, acei oameni pentru care dorin\u021ba de a vindeca este continu\u0103, aceia care au acces la miracolele pe care numai ei le pot percepe, \u00een\u021belege \u0219i folosi, aceia care \u00ee\u0219i fac un scop al vie\u021bii lor de a l\u0103rgi cr\u0103p\u0103tura care \u00eei las\u0103 s\u0103 \u00eentrez\u0103reasc\u0103 lumea magnific\u0103 a miracolelor \u00een scopul vindec\u0103rii semenilor lor. Omul obi\u0219nuit, cel care nu \u021bine \u00een sine dorin\u021ba de a fi taumaturg mai mult de o clip\u0103, acela care nu poate sta \u00een prezen\u021ba miracolului, cu at\u00e2t mai pu\u021bin de a se folosi de miracole, trebuie s\u0103-\u0219i p\u0103streze banalitatea existen\u021bei sale \u0219i, atunci c\u00e2nd este bolnav, s\u0103 accepte de bun\u0103voie ceea ce omul-taumaturg \u00eei cere s\u0103 fac\u0103. \u00cen rest \u201epatul\u201d la care face trimitere Cioran trebuie s\u0103 reprezinte pentru fiecare om neatins de aripa cenu\u0219ie a bolii, ideea de ac\u021biune simpl\u0103, f\u0103r\u0103 farafast\u00e2curi metafizice, de conservare a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate. Trupeasc\u0103 \u0219i spiritual\u0103.
\nActuala pandemie provocat\u0103 de virusul numit COVID-19, poate fi \u00eenl\u0103turat\u0103 pe cele dou\u0103 c\u0103i pe care le-am pus \u00een eviden\u021b\u0103 pornind de la ceea ce a scris Cioran \u00een \u201esilogismul\u201d luat drept motto: prima este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 apelul la \u201etaumaturgii\u201d care iau chipul tuturor celor care se lupt\u0103 direct \u0219i f\u0103r\u0103 ezitare cu boala \u0219i respectarea tuturor procedurilor \u201emiraculoase\u201d la care apeleaz\u0103 pentru vindecarea celor infecta\u021bi. A doua cale este aceea a \u201epatului\u201d a \u201erumeg\u0103rii\u201d \u00een solitudinea personal\u0103 a celorlalte probleme care fac parte din cotidianul vie\u021bii noastre \u0219i nu p\u0103storirea gre\u0219it\u0103 a ideii c\u0103 oricine poate fi taumaturg \u0219i de pe aceast\u0103 pozi\u021bie, refuzul de a respecta toate restric\u021biile, de a nu r\u0103m\u00e2ne \u00een izolarea autoimpus\u0103, de a ie\u0219i iresponsabil \u00een lume, consider\u00e2nd \u00een mod absolut megaloman \u0219i inuman \u00een acela\u0219i timp c\u0103 miracolul are timp s\u0103 fuzioneze cu banalul, \u00een orice condi\u021bii.
\nCa \u0219i cum am putea s\u0103-l silim pe Dumnezeu s\u0103 ne spele pe m\u00e2ini!<\/strong><\/em><\/p>\n

*
\nMinte-m\u0103 \u2018ntruna Maestre C\u0103l\u0103u,
\nspune-mi c\u0103 fierul rugin\u0103-i de mult,
\nc\u0103 lemnul carii a prins \u00een scoar\u021ba st\u0103tut\u0103,
\niar \u021bes\u0103torul de fr\u00e2nghii, fost-a al t\u0103u\u2026,
\nte ascult!
\n\u2026Nu mai sunt gloan\u021be, \u00eemi spui, nici o sut\u0103
\npumnale, otr\u0103vuri \u0219i gaze,
\noamenii buni adorm printre raze;
\nchiar printre ele se fac \u00eenalte petreceri cu arme
\n\u0219i-au uitat de alarme,
\nde sentin\u021be rostite cu gura \u00eenchis\u0103.<\/p>\n

Mai spune mon cher, de-o banchiz\u0103,
\npe care s-au dus e\u0219afoadele toate:
\nplutesc \u00een deriv\u0103 spre insula Thule
\nmagnific golite de sens, ru\u0219inate \u0219i nule,
\ncum sunt \u0219i rostirile, poate.<\/p>\n

\u00cenc-o clip\u0103 mai stai, aici, l\u00e2ng\u0103 mine,
\nplaneta ne-ncape acum pe-am\u00e2ndoi,
\nsuntem iar\u0103\u0219i, acas\u0103 la tine,
\n\u0219i casa mi-i suflet \u0219i tu, frate-mi e\u0219ti \u0219i altoi.
\n\u2026Frate c\u0103l\u0103u, ia o \u021bigar\u0103!,
\ndin pachetul golit \u00eempreun\u0103
\n\u00een pierduta-mi Siberie gar\u0103…
\n\u2026Sun\u0103 a gol\u2026, a gol tot r\u0103sun\u0103
\ne\u0219afodul mireas\u0103 luat \u00een primire
\n\u0219i rostesc iar\u0103\u0219i \u201eda\u201d, ca un mire!<\/p>\n

 <\/p>\n

Alexandru M\u0102CIUC\u0102<\/strong><\/p>\n

Fapte culturale<\/strong><\/p>\n

Expozi\u021bia de art\u0103 EMO\u021aII DE PRIM\u0102VAR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen cursul lunii martie, Muzeul Municipal din R\u00e2mnicu S\u0103rat ofer\u0103 publicului amator de art\u0103 o expozi\u021bie de celebrare a femeii \u0219i a prim\u0103verii, anotimp mult a\u0219teptat, prin care sunt readuse la via\u021b\u0103 natura, sentimentele, activit\u0103\u021bile fecunde prin care ne primenim existen\u021ba sub mireasma florilor \u0219i a culorilor d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103 \u0219i de speran\u021b\u0103. \u00cen ultimii ani, expozi\u021bia din luna martie a devenit un obicei al muzeului pe cale de a deveni tradi\u021bie, prin care acesta inten\u021bioneaz\u0103 ca, o dat\u0103 cu trezirea la via\u021b\u0103 dup\u0103 \u00eentunecata iarn\u0103, s\u0103 prilejuiasc\u0103 o nou\u0103 re\u00eent\u00e2lnire a doamnelor \u00eentr-un context \u00eenc\u0103rcat de sensibilitate \u0219i de profunzime, care s\u0103 le umple sufletele de bucurie.
\n\"\"

Expozi\u021bia de fa\u021b\u0103 are o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103 inedit\u0103 prin faptul c\u0103 aduce \u00een prim-plan lucr\u0103ri de pictur\u0103 din cadrul muzeului care nu au mai fost expuse p\u00e2n\u0103 acum, cu excep\u021bia unora care au f\u0103cut parte din expozi\u021bii anterioare dedicate zilei de 8 martie \u0219i care au fost donate muzeului nostru de pictorii participan\u021bi. Am considerat c\u0103 este oportun ca prin acest eveniment al dragostei fa\u021b\u0103 de femeie, \u00een multiplele ei ipostaze – mam\u0103, so\u021bie, iubit\u0103, fiic\u0103 -, s\u0103 promov\u0103m aceast\u0103 categorie a patrimoniului muzeal care, din lips\u0103 de spa\u021biu, nu are o expunere permanent\u0103 \u0219i care r\u0103spunde cu generozitate acestei tematici.
\n\"\"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Apuc\u0103turi tribale S-ar putea crede \u2013 \u0219i filosofii, hermeneu\u021bii, scriitorii, politologii, sociologii \u0219i alte categorii elitiste, formatoare<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10671"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10671"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10671\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10677,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10671\/revisions\/10677"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}