{"id":10667,"date":"2020-09-14T14:06:34","date_gmt":"2020-09-14T11:06:34","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10667"},"modified":"2020-09-14T14:06:34","modified_gmt":"2020-09-14T11:06:34","slug":"literadura-nr-17-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10667","title":{"rendered":"Literadura nr. 17 (8)"},"content":{"rendered":"

Manuela Camelia SAVA<\/strong><\/p>\n

Cum scriau femeile \u00een urm\u0103 cu 100 de
\nani?<\/strong><\/p>\n

Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea s\u0103 m\u0103 \u00eentorc cu mare
\ndrag spre romanele perioadei interbelice,
\nfiind captivat\u0103 de scriitoare ca
\nHortensia Papadat Bengescu, Cella Serghi,
\nIoana Postelnicu, Ticu Archip sau Sorana
\nGuruian.
\nUna dintre romancierele perioadei este
\nM\u0103rg\u0103rita Miller-Verghy (1865-1953),
\nmen\u021bionat\u0103 de dic\u021bionarele literare, dar
\nignorat\u0103 de istoriile literare. Ea a fost o
\nprezen\u021b\u0103 discret\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i revine
\nmeritul Mihaelei Bacali s\u0103 insiste s\u0103 aduc\u0103 \u00een
\naten\u021bia cititorilor scrierile semnate de
\nM\u0103rg\u0103rita Miller-Verghy. Astfel, ne putem
\nbucura de reeditarea romanului Theano<\/strong><\/em>,
\nscris \u00een francez\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103, ap\u0103rut la Editura
\nMuzeului Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti,
\n2018; din prefa\u021ba \u0219i notele semnate de
\nMihaela Bacali afl\u0103m c\u0103 scriitoarea face parte
\ndin elita pionieratului romanului rom\u00e2nesc,
\nsemn\u00e2nd cu diverse pseudonime, fiindc\u0103 nu a
\nr\u00e2vnit niciodat\u0103 celebritatea, de\u0219i activitatea ei
\nliterar\u0103 cuprinde romane, nuvele, piese de
\nteatru, a fost traduc\u0103toare, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een
\ncategoria scriitoarelor francofone, al\u0103turi de
\nElena V\u0103c\u0103rescu, Martha Bibescu, Iulia
\nHasdeu.
\nRomanul Theano<\/strong><\/em> a fost publicat \u00een 1919
\n\u00een Rom\u00e2nia, apoi doi ani mai t\u00e2rziu \u0219i \u00een
\nFran\u021ba, la o editur\u0103 de prestigiu. Prezen\u021ba
\nacestuia a fost semnalat\u0103 la Sbur\u0103torul \u0219i la
\nVia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 a\u0219a cum afl\u0103m tot din
\nprefa\u021b\u0103, apari\u021bia fiind apreciat\u0103 de Martha
\nBibescu. Apar referiri la acest roman \u0219i \u00een
\ndic\u021bionarul coordonat de Mircea Zaciu,
\nMarian Papahagi \u0219i Aurel Sasu (Dic\u021bionarul
\nscriitorilor rom\u00e2ni, Editura Albatros,
\nBucure\u0219ti, 2001).
\nDe\u0219i este un roman de mici dimensiuni,
\nel are o for\u021b\u0103 conving\u0103toare. Nu exist\u0103 prea
\nmult\u0103 ac\u021biune, ci accentul cade asupra
\ntumultului sufletesc tr\u0103it de eroina c\u0103r\u021bii.
\nTheano este \u00eendr\u0103gostit\u0103 \u0219i sufer\u0103 din dragoste
\n\u2013 aflat\u0103 \u00een convalescen\u021b\u0103, ea retr\u0103ie\u0219te
\nmomentele fericite ale pove\u0219tii sale de
\ndragoste, cu etapele sale, cu frenezia
\nsentimentelor, cu frumuse\u021bea iubirii, \u00eembin\u00e2nd
\ndelicate\u021bea gesturilor, dorin\u021ba de iubire,
\nd\u0103ruirea, cu visul de iubire \u0219i poezia acestui
\nsentiment pur. Ne aminte\u0219te cumva de
\ndragostea eminescian\u0103 a cuplului de
\n\u00eendr\u0103gosti\u021bi Eminescu-Veronica Micle,
\ndragoste sf\u00e2r\u0219it\u0103 prin lament\u0103ri, dar o dragoste
\nmare, profund\u0103, a\u0219a cum numai spiritele
\nsensibile pot tr\u0103i.
\nDebutul este incert \u2013 afl\u0103m c\u0103 femeie
\nimobilizat\u0103 \u00eentr-un hotel de tip sanatoriu duce
\no existen\u021b\u0103 latent\u0103, viseaz\u0103 \u0219i retr\u0103ie\u0219te \u00een
\nt\u0103cere toat\u0103 via\u021ba ei, nu afl\u0103m dec\u00e2t pe parcurs
\nde ce a ajuns \u00een aceast\u0103 stare, ea fiind o
\nviolonist\u0103 celebr\u0103. Doctorul este un personaj-simbolic
\n\u2013 el apare \u00een jurul bolnavei de
\nsuferin\u021b\u0103 sufleteasc\u0103, c\u0103ci acesta \u00eei spun\u0103
\nr\u0103spicat: \u201eN-ai nicio boal\u0103\u201d. Pe Theano o
\ndoare sufletul \u0219i crede c\u0103 poate muri din
\niubire. Cititorul recunoa\u0219te \u0219i eroul masculin
\ndin amintirile protagonistei, acesta c\u0103p\u0103t\u00e2nd
\nchip numai din detaliile ce le ofer\u0103 memoria
\n\u00eendr\u0103gostitei.
\nMai apar c\u00e2teva figuri \u2013 Sonia, prietena
\ndin copil\u0103rie a eroinei, Pictorul, un tip
\ntalentat, dar dezam\u0103git de lume, de societate,
\nseam\u0103n\u0103 \u00eentruc\u00e2tva cu Theano, Efimia,
\nbibliotecara la un liceu de fete. Cel care \u00eei
\nschimb\u0103 percep\u021bia despre via\u021b\u0103 va fi Englezul,
\ncare \u00eei intuie\u0219te drama psihologic\u0103 \u0219i o va
\najuta s\u0103 \u00ee\u0219i reevalueze via\u021ba \u0219i s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i
\ndoreasc\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Cei patru vor deveni
\npilonii pe care se va sprijini firava Theano,
\nc\u0103ci ea \u00een\u021belege c\u0103 iubirile sunt trec\u0103toare \u0219i
\nomul rena\u0219te dup\u0103 fiecare lovitur\u0103 primit\u0103 de
\nla soart\u0103.
\nMiniatura narativ\u0103 se bazeaz\u0103 pe
\ndescrierile lirice, pe dialoguri diafane, atent
\nconstruite, ca s\u0103 nu r\u0103neasc\u0103 sufletul \u00eenc\u0103rcat
\nde durere, devenind un prozo-poem al
\ncondi\u021biei artistei care se izoleaz\u0103 de lume,
\n\u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum func\u021bioneaz\u0103
\naceasta, care sunt resorturile intime afectate
\nde dezam\u0103gire, de desp\u0103r\u021bire, de e\u0219ec.
\nEste un roman feminin \u00een sensul
\ntr\u0103s\u0103turilor semnalate de E. Lovinescu \u2013
\nscriitura feminin\u0103 fiind dominat\u0103 de
\nsubiectivism, de ad\u00e2ncime psihologic\u0103
\n\u201edominat\u0103 de elanuri lirice, sentimental\u0103\u201d.
\nDe\u0219i a fost catalogat\u0103 pe alocuri ca fiind
\ncaracterizat\u0103 \u0219i de \u201epre\u021biozitate stilistic\u0103\u201d ,
\ntotu\u0219i limbajul poetic, descriptiv nu
\nderanjeaz\u0103, ci ajut\u0103 al realizarea tabloului
\nsufletesc \u00een care cititorul se poate reg\u0103si.<\/p>\n

 <\/p>\n

Daniel LUCA<\/strong><\/p>\n

Un Quetzalcoatl\u2026 feminin<\/strong>
\n\"\"

\u00cen mitologia aztec\u0103, \u201e\u0219arpele cu pene\u201d
\n(Quetzalcoatl) este considerat a fi creatorul
\nlumii noastre (a cincea), f\u0103urit\u0103 din oasele
\nfiin\u021belor anterioare, luate din Mictlan, lumea
\nmor\u021bilor.
\nIuliana Pa\u0219ca, \u00een volumul de versuri
\nReflect\u0103rile unei molecule<\/em> (Editura Ecreator,
\nBaia Mare, 2020), propune o variant\u0103
\nfeminin\u0103 ca \u00eentemeietoare a lumii, femeia cu
\npene (\u201ealearg\u0103 tinere\u021bea\/ l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103
\nz\u0103pezile, lupii, focurile\u2026 \/\/ inedita istorie a
\nunei femei demon\/ cu pene\u201d \u2013 Facerea lumii).
\nSunt \u00eent\u00e2lnite \u00eens\u0103 \u0219i elemente din alte
\nmitologii, precum cea nordic\u0103, legat\u0103 de
\nYggdrasil, arborele gigantic al lumii, ce face
\nconexiunea \u00eentre nou\u0103 lumi (\u201einfinit\u0103\u021bi de
\nprobabilit\u0103\u021bi\/ \u00een celulele tale\/ reg\u0103sesc\/
\nvisurile mele\/ dou\u0103 ramuri de Yggdrasil\/ un
\natom \u0219i o molecul\u0103\u201d \u2013 Reflectarea).
\nIdeea ce transpare de aici este cea de
\nsuccesiune a lumilor, sf\u00e2r\u0219itul uneia
\nne\u00eensemn\u00e2nd dec\u00e2t na\u0219terea alteia, o simpl\u0103
\ntransformare \u0219i nicidecum o apocalips\u0103 (\u201eA\u0219
\nvrea s\u0103 v\u0103 spun despre na\u0219terea mea,\/ dar cum
\ns\u0103 \u00eencep cu ne\u00eenceputul?\u201d; \u201eMama zicea c\u0103 mam
\nn\u0103scut\/ \u00eenainte de vreme; \/ nu-mi
\namintesc,\/ a trecut mult de atunci,\/ dar \u0219tiu c\u0103
\nam fost acolo\/ c\u00e2nd \u0219i eu am n\u0103scut pe mama\u201d
\n\u2013 Cosmogonie).
\nAceste rena\u0219teri reprezint\u0103 o c\u0103utare a
\nperfec\u021biunii, ce pare doar un vis, o utopie, un
\nideal intangibil (\u201eApoi ne-ai \u00eemp\u0103r\u021bit\/ \u00een
\nst\u00e2nga \u0219i-n dreapta,\/ \u00eentre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric \/
\n\u0219i ai considerat toate acestea bune,\/\/ p\u00e2n\u0103
\nc\u00e2nd\/ sufletul luciferic\/ a rupt balan\u021ba \u00een jocul
\ncu moartea\u2026 \/\/ De atunci ne rug\u0103m \u021bie:\/ d\u0103-ne
\nnou\u0103 \u00eenapoi\/ nimicul \u00eentreg\u201d \u2013 Complet).
\nR\u0103m\u00e2ne totu\u0219i n\u0103dejdea c\u0103 visul va
\ndeveni realitate, iar lumina va birui
\n\u00eentunericul (\u201eContinui lupta\/ voi d\u0103r\u00e2ma omul
\nvechi\/ prin eliberarea spiritului,\/\/ voi ie\u0219i la
\nlumin\u0103\u201d \u2013 \u00centemni\u021bat).
\nRecunoa\u0219terea gre\u0219elilor nu face dec\u00e2t
\ns\u0103 sporeasc\u0103 \u00eencrederea \u00een for\u021bele proprii,
\nf\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 r\u0103zvr\u0103tirea fa\u021b\u0103 de datul
\nexistent (\u201eIart\u0103-m\u0103, mam\u0103,\/ nu m-am trezit
\nc\u00e2nd m-ai chemat\/ am dormit p\u00e2n\u0103 mi-au
\ncrescut\/ solzi mohor\u00e2\u021bi pe aripi.\/ \u00cen loc s\u0103
\nzbor, m\u0103 t\u00e2r\u0103sc\/ prin noroaie\u201d \u2013 Mamei).
\nI se opune o rezisten\u021b\u0103 d\u00e2rz\u0103, fiind
\ndobor\u00e2t\u0103 \u00een cele din urm\u0103 (\u201eDeparte Lacul de
\nVest\/ cu femeia-\u0219arpe \/ \u00eenchis\u0103 de ve\u0219nicii \u00een
\nturn\u201d), \u00eens\u0103 niciodat\u0103 \u00eenvins\u0103, ren\u0103sc\u00e2nd ca o
\npas\u0103re Phoenix (\u201eapele lacului vor inunda
\nturnul,\/ eliberat\u0103, femeia-\u0219arpe va sf\u00e2r\u0219i \/
\napocalipsa\/ \u00eenceput\u0103 la na\u0219terea sa\u201d \u2013
\nDep\u0103rtare).
\nLumile care se zbat \u00eentre na\u0219tere \u0219i
\nmoarte au un numitor comun, f\u0103r\u0103 de care nu
\nar putea exista, dragostea (\u201epe insula care nu
\nexist\u0103\/ ramurile se \u00eenv\u00e2rt \/ \u00eempreun\u0103 cu
\n\u00eentreaga planet\u0103\/ – infinitatea universului – \/
\nun carusel animat\/ de aripile \u00een care \/ copilul
\n\u00ee\u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 mama\u201d \u2013 Dragostea).
\nIuliana Pa\u0219ca debuteaz\u0103 \u00een for\u021b\u0103 (de\u0219i unele
\npoeme, precum Umanitate sau Podul de lemn,
\ndegaj\u0103 o anume st\u00e2ng\u0103cie), reu\u0219ind ca \u00een 29
\nde poeme s\u0103 conving\u0103, ceea ce nu e pu\u021bin
\nlucru. Totul curge firesc, \u00eens\u0103, totodat\u0103,
\nnea\u0219teptat.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mihai VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Labirintul timpului lui Adrian Raicu<\/strong>
\n\"\"

Adrian Raicu debuteaz\u0103 \u00een poezie cu
\nLabirintul timpului<\/em> ap\u0103rut la editura
\nLucas<\/em> din Br\u0103ila. Autorul este
\nsus\u021binut de prietenii din Turnu M\u0103gurele,
\nValeriu Ion G\u0103giulescu care \u00eentr-o prefa\u021b\u0103
\nface o trecere prin via\u021ba omului Adrian Raicu
\n\u0219i de Virgil Andronescu cu postfa\u021ba intitulat\u0103
\nAdrian Raicu, fiin\u021b\u0103 profund meditativ\u0103<\/em>. Cei
\ndoi scriitori au dorit s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103
\npreocup\u0103rile lui Adrian Raicu mai pu\u021bin
\ncunoscut \u00een via\u021ba literar\u0103 din Teleorman \u0219i
\ntotal necunoscut \u00een cea a Br\u0103ilei unde vede
\nlumina tiparului debutul s\u0103u.
\nChiar volumul a fost o surpriz\u0103 pentru
\nautor el neav\u00e2nd posibilitatea de a selecta
\npoeziile, aceast\u0103 sarcin\u0103 asum\u00e2ndu-\u0219i-o Virgil
\nAndronescu din pozi\u021bia de editor. Mai
\nmen\u021bion\u0103m coper\u021bile unu \u0219i patru realizare
\nprin reproducerea unor desene semnate de
\npictorul Hugo M\u0103r\u0103cineanu.
\nPrezent\u0103rile fiind f\u0103cute acum s\u0103 trecem
\nla subiect.
\nAdrian Raicu nu este lipsit de talent poetic
\ndar are poezii aflate la extreme. Volumul nu
\neste constant, nu este unitar \u0219i se vede de
\ndeparte c\u0103 este un volum al \u00eenceputurilor
\npoetice. Poeziile sale sunt caracterizate fie de
\nversuri foarte lungi de 14-16 silabe fie de
\nversuri foarte scurte de 8-10 silabe. Din acest
\nmotiv, la poeziile cu versuri lungi, cititorul
\nare la un moment impresia de sufocare.
\nDe exemplu \u00een poezia Trecut<\/em> (p.9) poetul
\nscrie: Pe covor de frunze ruginite\/ Ce \u0219i-au
\npierdut vremelnica culoare,\/ P\u0103\u0219e\u0219ti printre
\ng\u00e2nduri risipite\/ De-acele pl\u0103smuiri de v\u00e2nt.
\nU\u0219oare!\/\/ Bolta-nstelat\u0103 azi s-a r\u0103t\u0103cit,\/
\nClepsidra-i uitat\u0103 prin lungi a\u0219tept\u0103ri\/ \u0218i
\npoart\u0103 \u00een zborul spre infinit,\/ Amorul t\u0103u
\nve\u0219ted, spre-ntinsele z\u0103ri.<\/em>
\nObserv\u0103m tendin\u021ba despre care vorbeam
\ndeja din versul doi unde vremelnica culoare
\neste o expresie de\u0219i aparent frumoas\u0103 poetic
\npoate prea pre\u021bioas\u0103 pentru construc\u021bia
\nversului. Apoi de-acele pl\u0103smuiri de v\u00e2nt<\/em> care
\nvin \u0219i \u00eengreuneaz\u0103 receptarea, ce s\u0103 mai
\nvorbim. Acum, dac\u0103 citim atent toate aceste
\ndou\u0103 strofe, nu avem nimic semnificativ, nu
\nse \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic spectaculos, totul este de un
\nbanal criminal pentru buna literatur\u0103. \u00cen afara
\nunei versifica\u021bii rimate \u00eencruci\u0219at \u0219i a unei
\nsingure imagini poetice P\u0103\u0219e\u0219ti printre
\ng\u00e2nduri risipite restul este mediocru.<\/em>
\nTot de locuri comune \u0219i jocuri de rim\u0103
\nfacil\u0103 avem vorbire \u00een poezia Acelea\u0219i doruri
\n(p.13): Prin locuri de nespuse am\u0103giri\/ Acolo,
\nunde curge dep\u0103rtarea\/ T\u00e2rziul se tope\u0219te-n
\nreg\u0103siri\/ Iar g\u00e2ndul, se-mplete\u0219te cu-a\u0219teptarea<\/em>.
\nLa fel \u0219i \u00een poezia At\u00e2t o s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 …:
\nLumina se strecoar\u0103, printre adieri de v\u00e2nt\/
\n\u0218i-n pagini de uitare, vecia-mi de poeme,\/
\n\u00cencepe s\u0103 m\u0103 doar\u0103, dep\u0103rtarea din cuv\u00e2nt,\/
\nCe-ncet cu nep\u0103sare, nu vrea s\u0103 m\u0103 mai
\ncheme.<\/em>
\n\u0218i \u00een poezia cu versuri scurte, cu pu\u021bine
\nsilabe, practic\u0103 acela\u0219i stil, uneori de curgere
\naparent u\u0219oar\u0103 de versuri dar f\u0103r\u0103 substan\u021b\u0103
\npoetic\u0103 puternic\u0103 precum \u00een poezia \u021ai-a\u0219 cere
\nad\u0103post : De-a\u0219 putea s\u0103 fiu o ploaie, \/ \u0218i s\u0103
\ncurg pe p\u0103rul t\u0103u,\/ Ale mele largi \u0219iroaie\/ S\u0103
\nse pr\u0103v\u0103leasc\u0103-n h\u0103u.\/\/…Un v\u00e2nticel, de a\u0219 fi
\nfost,\/ te-a\u0219 dezmierda cu \u0219oapte.\/ Smerit, \u021bi-a\u0219
\ncere ad\u0103post\/ Pe-acele buze coapte!<\/em>
\n\u00cen locul acestor versuri oric\u00e2nd prefer orice
\nvers de Co\u0219buc.
\nAtunci unde este Adrian Raicu?
\nAm g\u0103sit urme ale poetului Adrian
\nRaicu \u00een c\u00e2teva poezii care cred c\u0103 pot sta la
\nbaza viitoarelor abord\u0103ri care s\u0103 se desprind\u0103
\nde versificarea facil\u0103, de lipsa compara\u021biilor
\nsau de utilizarea lor improprie, de sugrumarea
\nmetaforei \u0219i mai ales de lipsa unei direc\u021bii a
\npoeziei. Marea majoritate a poeziilor din acest
\nvolum l-au condus pe autor \u0219i nu autorul a dat
\ndirec\u021bie poeziei!
\nV\u0103d viitorul lui \u00een poezii precum De
\nmine<\/em> (p.7): \u00cen via\u021ba mea tihnit\u0103, a\u0219a, de la o
\nvreme\/ Ciudate anotimpuri mi se a\u0219tern \u00een
\ncale.\/ Scurg\u00e2ndu-se-n clepsidr\u0103, t\u00e2rziul s\u0103 mil
\ncheme\/ Observ c\u0103-ncet de mine m\u0103ndep\u0103rtez
\nagale<\/em> sau \u00een poezia A\u0219teptare<\/em>
\n(p.44): \u00cen gara veche, plin\u0103, de anotimpuri
\ncoapte,\/ Eternit\u0103\u021bile de clipe, se pierd acum \u00een
\nnoapte.\/ Str\u0103ine orizonturi, pe umeri reci de
\nsear\u0103\/ Spre ancestrale doruri, chemarea \u00ee\u0219i
\npresar\u0103.<\/em> \u0218tiu c\u0103 ancestrale doruri sun\u0103
\npre\u021bios, dau zgomotos din coad\u0103 \u0219i stric\u0103 din
\narmonia restului dar s\u0103 d\u0103m pu\u021bin credit unui
\ndebutant totu\u0219i.
\nCea mai bun\u0103 poezie din volum cred
\nc\u0103 este Petale de trandafiri<\/em> (p.72) care
\nreu\u0219e\u0219te s\u0103 contureze o rotund\u0103 idee poetic\u0103 a
\ndesp\u0103r\u021birii, a nostalgiei pentru o iubire trecut\u0103:
\nSufletul t\u0103u descul\u021b \u0219i pustiu,\/ Alearg\u0103
\nprin noaptea de var\u0103,\/ F\u0103r\u0103 vreun scop,
\nc\u0103lc\u00e2nd pe t\u00e2rziu,\/ Uit\u00e2nd s\u0103 mai vin\u0103 de-afar\u0103!\/\/
\nDin inima ta, ceru-nstelat,\/ S-a
\nr\u0103t\u0103cit de la o vreme,\/ Ca \u0219i un vapor ce n-a
\naflat,\/ Un far, c\u0103tre \u021b\u0103rmuri s\u0103-l cheme!\/\/
\nG\u00e2ndul \u021bi-e gol, c\u0103ci tot ce-ai iubit,\/ Acum
\neste doar am\u0103gire,\/ A\u0219chii de via\u021b\u0103 s-au
\nrisipit\/ \u0218i \u021bi-au luat tot la desp\u0103r\u021bire!\/\/ Nu \u021bi-au
\nl\u0103sat dec\u00e2t amintiri,\/ Puse direct \u00een
\nnostalgie,\/ Ro\u0219ii petale de trandafiri,\/ Au fost
\nieri, dar n-or s\u0103 mai fie!<\/em>
\nDespre titlurile de poezii la care nu am
\nf\u0103cut referire nu am mare lucru a spune dec\u00e2t
\ns\u0103 uite autorul de ele. Oric\u00e2nd pot fi
\ntransformate \u00een poezie bun\u0103. Exist\u0103 filonul dar
\nel este \u00eenc\u0103 \u00eembr\u0103cat \u00een mult \u00eenveli\u0219.
\nAdrian Raicu vine cu acest volum de poezie
\n\u00een fa\u021ba unui public exigent. \u00cen ultimii ani au
\navut loc tot mai multe debuturi. Ce \u00eemi place
\nla el este c\u0103 abordeaz\u0103 poezia clasic\u0103, bazat\u0103
\npe rim\u0103 \u0219i ritm, pe imagini poetice \u0219i pe
\nv\u00e2nturi de sentimente. Ce nu \u00eemi place este c\u0103
\nnu reu\u0219e\u0219te s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 toate tehnicile
\npoetice, nu are m\u0103sura unor cuvinte \u0219i mai
\nales se las\u0103 dus de valul rimelor facile.
\nTocmai greul, ineditul \u0219i surpriza creeaz\u0103
\nmarea poezie. Deci, Raicule, surprinde-ne,
\name\u021be\u0219te-ne, \u00eembat\u0103-ne cu metafora versurilor
\ntale, cu sentimentele bine dozate …ce mai
\n… cu poezie! Noi suntem aici s\u0103 citim \u0219i vom
\nfi primii care s\u0103 spunem iat\u0103 poezia mare,
\ndac\u0103 o vom vedea!
\n(Adrian Raicu, Labirintul timpului<\/em>, Br\u0103ila,
\neditura Lucas<\/em>, 2019, 80 pagini.)<\/p>\n

 <\/p>\n

Mihai MERTICARU<\/strong><\/p>\n

O carte-rechizitoriu<\/strong><\/p>\n

O carte astral\u0103, cutremur\u0103toare,
\nintitulat\u0103 CONTRA AMNEZIEI, ne-a
\nsosit din Basarabia de la poetul,
\nredactorul-\u0219ef de revist\u0103 \u0219i academicianul
\nNicolae Dabija. Este o adev\u0103rat\u0103 biblie a
\nbasarabenilor, un memorial al durerii, o
\nistorie \u00eens\u00e2ngerat\u0103. \u00cen prefa\u021ba acesteia, prof.
\ndr. Lucian Strochi scrie, cu deplin\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire:
\n\u201eDac\u0103, printr-un cataclism oarecare, ar
\ndisp\u0103rea tot ce este scris \u0219i tot ce este imagine
\ndespre Basarabia, cartea lui Nicolae Dabija ar
\nputea reconstitui singur\u0103, prin complexitatea
\nei, aceast\u0103 parte de \u021bar\u0103 cu tot ce are ea etern,
\nsemnificativ, eroic, tragic \u0219i unic\u201d .
\nPentru a afla de la \u00eenceput cine erau \u201e
\nprietenii\u201d no\u0219tri care ne-au \u201eeliberat\u201d la 23
\nAugust 1944, Nicolae Dabija ne prezint\u0103
\ndatele KGB-ului sovietic, care n-a fost deloc
\ninteresat s\u0103 umfle cifrele, din care rezult\u0103 c\u0103,
\n\u00eentre 1 ianuarie 1935 \u0219i 22 iunie 1941, au fost
\naresta\u021bi 19 milioane 840 de mii de \u201edu\u0219mani
\nai poporului\u201d. Dintre ace\u0219tia\u20147 milioane au
\nfost \u00eempu\u0219ca\u021bi, c\u00e2te un milion pe an. Celelalte
\nmilioane au murit \u00een GULAG-uri. Dup\u0103
\ncalculele lui A. Soljeni\u021bin, \u00een perioada 1917-
\n1953, ar fi fost exterminate 66 700 000 de
\noameni. C\u00e2te 3000 de asasinate pe zi.
\nFoametea organizat\u0103 \u00een anii 1930 a secerat
\nvie\u021bile a \u00eenc\u0103 peste 10 milioane de oameni.
\nBasarabia avea, \u00een 1939, o popula\u021bie de 5
\nmilioane de locuitori, iar \u00een 1952\u2014doar 2,5
\nmilioane. Deci, jum\u0103tate din popula\u021bie a
\ndisp\u0103rut.
\nPe bun\u0103 dreptate, autorul scrie: \u201eFiecare
\nom este un univers \u00eentreg. A omor\u00ee un om
\n\u00eenseamn\u0103 a ucide un univers. Fabrica mor\u021bii,
\ndeclan\u0219at\u0103 de Lenin, Tro\u021bki \u0219i Stalin \u00een fosta
\nURSS, a lucrat f\u0103r\u0103 odihn\u0103 p\u00e2n\u0103 dup\u0103 1953.
\n\u00cen Republica Moldova, p\u00e2n\u0103 la moartea lui
\nStalin, a func\u021bionat ultima camer\u0103 de gazare
\ndin Europa\u201d.
\nUn capitol \u00eentreg este intitulat BISERICA
\nMARTIR\u0102. Iat\u0103 ce consemneaz\u0103 autorul: \u201e
\nUra cu care l-au tratat comuni\u0219tii pe
\nDumnezeu e lipsit\u0103 de orice logic\u0103. Credin\u021ba
\neste declarat\u0103 antistatal\u0103, preo\u021bii\u2014du\u0219mani ai
\nomenirii, bisericile-l\u0103ca\u0219e ale \u00eentunericului
\n\u0219.a.\u201d. Autorul trage concluzii amare: \u201ecredincio\u0219i
\n\u00eempu\u0219ca\u021bi \u00een biseric\u0103, icoane \u00een care s-a
\ntras cu mitraliera, preo\u021bi uci\u0219i \u00een altare,
\nc\u0103lug\u0103ri sp\u00e2nzura\u021bi ca ni\u0219te furi, preo\u021bi
\nasasina\u021bi, c\u0103lug\u0103ri\u021be violate, clopote aruncate
\n\u00een veceu, l\u0103ca\u0219e de cult f\u0103cute una cu
\np\u0103m\u00e2ntul \u0219.a.\u201d Bibliotecile m\u0103n\u0103stire\u0219ti, \u00een
\ncare se aflau adev\u0103rate comori, au fost arse,
\nicoanele puse pe foc, clopotni\u021bele d\u0103r\u00e2mate,
\nclopote trimise la topit etc. To\u021bi preo\u021bii
\nbasarabeni au fost declara\u021bi rom\u00e2ni \u0219i sco\u0219i \u00een
\nafara legii, fiind aresta\u021bi, , uci\u0219i, deporta\u021bi,
\numili\u021bi.\u201d.. Urmeaz\u0103 apoi un pomelnic
\nnesf\u00e2r\u0219it cu al\u021bi preo\u021bi condamna\u021bi, \u00een fruntea
\nc\u0103ruia se afl\u0103 Serafim Dabija \u0219i Nicodim Onu,
\n(unchii lui Nicolae Dabija).
\n\u00cen 1940, 10 mii de lucr\u0103tori ai securit\u0103\u021bii
\nsovietice au fost trimi\u0219i \u00een Basarabia s\u0103 fac\u0103
\nordine. Problema locativ\u0103 \u0219i-o rezolvau
\nsimplu. Mergeau prin centrul Chi\u0219in\u0103ului \u0219i,
\nunde vedeau o cas\u0103 mai ar\u0103toas\u0103, intrau,
\ncompletau un mandat de arestare pentru
\nproprietari \u0219i \u00een jum\u0103tate de or\u0103 erau st\u0103p\u00e2nii
\nimobilului.
\nLa pagina 135, autorul consemneaz\u0103; \u201eBasarabia
\ne o r\u0103stignire. E partea de \u021bar\u0103 care
\na dat cerurilor cei mai mul\u021bi martiri ai
\nNeamului Rom\u00e2nesc. P\u0103m\u00e2ntul Basarabiei e
\nplin de sfin\u021bi. C\u0103lc\u0103m pe oase de sfin\u021bi.
\nDreptatea trebuie s\u0103 ne-o facem noi, cei de pe
\no parte a Prutului, \u0219i noi, cei de pe cealalt\u0103
\nparte a Prutului\u201d.
\nMai departe, la pagina 211, citim: \u201e \u00cen
\nacest spa\u021biu, dreptul de a vorbi limba rom\u00e2n\u0103
\na fost pl\u0103tit de multe ori cu via\u021ba. Peste 30 de
\nlingvi\u0219ti \u0219i scriitori au fost \u00eempu\u0219ca\u021bi , \u00een
\n1938, pentru c\u0103 au \u00eengunoio\u0219at limba
\nmoldoveneasc\u0103 cu cuvinte rom\u00e2ne\u0219ti. Pentru
\nsimpla folosire a alfabetului latin, mai mul\u021bi
\nconcet\u0103\u021beni de-ai no\u0219tri au f\u0103cut \u00eenchisoare.
\nScriitorul Petre \u0218tef\u0103nuc\u0103 a fost condamnat la
\nmoarte, pentru c\u0103 a \u00eencercat, \u00een 1940, s\u0103
\nafirme c\u0103 limba vorbit\u0103 de basarabeni e
\nrom\u00e2n\u0103, iar scriitorul Tudor Malai a fost
\n\u00eempu\u0219cat, pentru c\u0103 a introdus \u00een limba
\nmoldoveneasc\u0103 termeni \u0219i expresii
\nrom\u00e2ne\u0219ti\u201d. Cei 200 de ani de \u201eprietenie\u201d au
\n\u00eensemnat, de fapt, 200 de ani de genocid, de
\njaf, de suferin\u021b\u0103, de deport\u0103ri, de batjocur\u0103, de
\nmasacre.
\nAceast\u0103 prigoan\u0103 continu\u0103 \u0219i \u00een zilele noastre:
\n\u201eOsta\u0219ii ru\u0219i omoar\u0103 copiii la Nistru, \u00eei
\numilesc zilnic pe rom\u00e2nii din st\u00e2nga Nistrului.
\nAmbasada Federa\u021biei Ruse din centrul
\nChi\u0219in\u0103ului, care e cea mai mare din lume, ca
\nspa\u021biu \u00eentrec\u00e2nd sediul ONU, este izvorul
\ntuturor provoc\u0103rilor la adresa statului suveran
\nRepublica Moldova, pe care ea \u00eel dore\u0219te
\n\u00eenglobat c\u00e2t mai cur\u00e2nd \u00een Uniunea
\nEuro-asiatic\u0103 (cite\u0219te-Federa\u021bia Rus\u0103)\u201d.
\nPoetul Nicolae Dabija ne dezv\u0103lui e \u0219i alte
\naspecte pu\u021bin sau deloc cunoscute de noi.
\nAfl\u0103m cu uimire c\u0103 au fost c\u00e2teva momente
\nastrale favorabile salv\u0103rii Basarabiei, dar nu sa
\nprofitat de ele. \u00cen 1914, \u021barul Nicolae ai III-ea
\na f\u0103cut dou\u0103 vizite la Bucure\u0219ti, cu inten\u021bia
\nde a o m\u0103rita pe fiica sa, Oga, cu viitorul rege
\nCarol al II-lea, \u00een schimbul renun\u021b\u0103rii la
\nBasarabia, dar Carol al II-lea, care avea s\u0103
\nfac\u0103 \u0219i alte deservicii Rom\u00e2niei, n-a acceptat.
\n\u00cen perioada interbelic\u0103, URSS propune \u00een
\nc\u00e2teva r\u00e2nduri recunoa\u0219terea revenirii
\nBasarabiei la trupul Rom\u00e2niei \u00een schimbul
\nced\u0103rii Tezaurului rom\u00e2nesc care se afla la
\nMoscova, dar conduc\u0103torii de atunci ai \u021b\u0103rii n-au
\nacceptat t\u00e2rgul. La \u00eenceputul anului 1960, a
\nmai fost o \u00een\u021belegere cu Nikita Hru\u0219ciov, dar
\nc\u0103derea acestuia de la putere a z\u0103d\u0103rnicit
\nproiectul. \u0218i dup\u0103 1991 au existat tentative de
\na readuce Basarabia la \u021aara-mam\u0103, dar au
\ne\u0219uat din cauza ambi\u021biilor politicienilor de pe
\nambele maluri ale Prutului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Manuela Camelia SAVA Cum scriau femeile \u00een urm\u0103 cu 100 de ani? Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea s\u0103 m\u0103 \u00eentorc cu mare<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":10522,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10667"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10667"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10667\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10670,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10667\/revisions\/10670"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10522"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10667"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10667"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10667"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}