{"id":10553,"date":"2020-09-09T23:10:06","date_gmt":"2020-09-09T20:10:06","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10553"},"modified":"2020-09-09T23:10:06","modified_gmt":"2020-09-09T20:10:06","slug":"spatii-culturale-nr-70-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10553","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 70 (10)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong><\/p>\n

MAI MULT DEC\u00c2T O CRONIC\u0102<\/strong><\/p>\n

Cu apari\u0163ia romanului lui Gabriel Chifu, \u00cen drum
\nspre Ikaria<\/em> (Ed. Art), pentru proza noastr\u0103, anul 2019 se
\n\u00eencheie cu fast. Compexitatea \u015fi profunzimea
\nproblematicii \u015fi, deopotriv\u0103, construc\u0163ia fac din \u00cen drum
\nspre Ikaria<\/em> unul din cele mai bune zece romane din
\nultimii dou\u0103zeci de ani. Prin urmare, romanul merit\u0103
\nmai mult dec\u00e2t o curent\u0103 \u015fi banal\u0103 cronic\u0103.
\nConstruc\u0163ia scenariului epic e liniar suitoare,
\nurm\u00e2nd cronologia unor evenimente din biografia
\nprotagonistului. Povestea<\/em> e spus\u0103 de protagonist, Andrei
\nGotea. Din prima parte a romanului, pe fondul lui
\nrealist, afl\u0103m cine este Andrei Gotea. T\u00e2n\u0103rul Andrei s-a
\nn\u0103scut \u015fi a copil\u0103rit \u00een Rom\u00e2nia. Dup\u0103 1990, familia
\nemigreaz\u0103 \u00een Canada. Prin munc\u0103, perseveren\u0163\u0103, familia
\najunge la un statut social onorabil \u015fi respectat. Unicul
\ncopil beneficiaz\u0103 de dragostea \u015fi grija p\u0103rin\u0163ilor, se
\nbucur\u0103 de toate facilit\u0103\u0163ile materiale \u015fi culturale oferite
\nde o societate bine a\u015fezat\u0103, care func\u0163ioneaz\u0103 a\u015fijderea:
\nvia\u0163\u0103 zilnic\u0103 f\u0103r\u0103 \u201ezdruncin\u0103ri\u201d, studii, pl\u0103cerea
\npractic\u0103rii sportului preferat, excursii \u00een afara \u0163\u0103rii;
\ntermin\u0103 studiile de managementul rela\u0163iilor
\ninterna\u0163ionale la McGill \u015fi ob\u0163ine o slujb\u0103 mai mult
\ndec\u00e2t bun\u0103; ob\u0163ine apoi \u015fi un masterat \u00een literatur\u0103.
\nAndrei are dou\u0103 hobby<\/em>-uri: lectura Epistolelor Sf\u00e2ntului
\nApostol Pavel<\/em>, din care \u00eei vine \u201e\u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea de a fi
\nlipit de bine\u201d, \u015fi c\u0103l\u0103toria \u201eca mod de a fi\u201d. El se
\ndefine\u015fte, mai serios, mai ironic: \u201eliber \u015fi hoinar\u201d. Spre
\nsurpriza \u015fi sup\u0103rarea p\u0103rin\u0163ilor, cur\u00e2nd dup\u0103 \u201einstalarea\u201d
\n\u00een via\u0163a canadian\u0103, Andrei ia hot\u0103r\u00e2rea de a se re\u00eentoarce
\n\u00een Rom\u00e2nia. \u00cen \u0163ar\u0103 devine \u201eblogger de turism\u201d de
\nsucces, care, al\u0103turi de chiria unui imobil al p\u0103rin\u0163ilor, \u00eei
\nasigur\u0103 un venit necesar traiului. O parte din venit \u00eel
\nconsacr\u0103 ac\u0163iunilor caritabile. \u00cen relat\u0103rile sale despre
\nc\u0103l\u0103toria sa spre Ikaria, Andrei revine periodic la c\u00e2teva
\nmomente biografice cu scopul de a motiva felul lui de a
\nfi, pentru a justifica \u00eentoarcerea Acas\u0103 \u015fi pentru a-\u015fi
\nrememora istoria rela\u0163iei cu iubita sa, norvegiana Norna.
\nEl pleac\u0103 spre Ikaria cu g\u00e2ndul de a salva rela\u0163ia pe cale
\nde a se stinge de tot. P\u00e2n\u0103 la c\u0103l\u0103toria spre Ikaria, Norna
\neste c\u0103l\u0103uza<\/em> sa \u00een cunoa\u015fterea iubirii, a oamenilor, a
\nlumii.
\nDe la bun \u00eenceput, cititorul descoper\u0103 \u00een t\u00e2n\u0103rul
\nAndrei pe omul fr\u0103m\u00e2ntat de \u00eentreb\u0103ri, pe omul care
\ncaut\u0103 s\u0103-\u015fi l\u0103mureasc\u0103 rela\u0163ia Bine-R\u0103u. El e un Candid<\/em>.
\nInteroga\u0163iile \u015fi reflec\u0163iile de acest gen irig\u0103 romanul de
\nla prima la ultima pagin\u0103: \u201e\u015ei care ar fi calea mea?\u201d;
\n\u201eRezum\u00e2nd abrupt: s\u0103 fac binele. Nu, nu sunt at\u00e2t de
\nnaiv, de n\u0103t\u00e2ng, \u00eenc\u00e2t s\u0103 cred c\u0103 voi reu\u015fi, prin puterile
\nmele, \u00een orice \u00eemprejurare, s\u0103 nu pierd din vedere binele,
\ns\u0103 m\u0103 \u0163in lipit bine, dac\u0103 se poate. Iar prima mi\u015fcare de
\napropiere a binelui e s\u0103 nu faci r\u0103u.\u201d; facerea binelui,
\nspune Andrei \u201eeste ceea ce m\u0103 \u00eempline\u015fte\u201d; \u201eEi, da, \u015fi
\ncum se \u00eempac\u0103 asta cu principiile mele? [persisten\u0163a \u015fi
\nputerea r\u0103ului, amestecul indescriptibil al r\u0103ului cu
\nbinele \u00een om]\u201d; \u201e\u00cel privesc [Noul Testament] ca pe un
\n\u00eendreptar, mi se pare un manual excep\u0163ional, cel mai
\nbun, despre bipolaritatea binelui \u015fi a r\u0103ului, \u00een interiorul
\nc\u0103reia ne ducem zilele [\u2026] tema lui principal\u0103 e
\nciocnirea dintre bine \u015fi r\u0103u \u00eenl\u0103untrul f\u0103pturii umane.\u201d;
\n\u201eDualitatea aceasta, ciocnirea aceasta dintre bine \u015fi r\u0103u
\n\u00een fiin\u0163a omeneasc\u0103, e perfect descris\u0103, reliefat\u0103 \u00een
\nEpistola c\u0103tre romani a Apostolului Pavel<\/em>\u201d, \u015fi citeaz\u0103
\nnu mai pu\u0163in de \u015fapte versete.
\n\u00cen speran\u0163a revigor\u0103rii rela\u0163iei de iubire, Andrei
\npleac\u0103 spre insula greceasc\u0103 Ikaria, unde Norna se afl\u0103
\npentru c\u00e2teva zile de odihn\u0103 \u00eenainte de a pleca \u00eentr-o
\nnou\u0103 c\u0103l\u0103torie de studii [Norna studiaz\u0103 antropologia].
\nRomanul \u00eencepe dup\u0103 tipicul romanului realist
\nclasic: \u201eSt\u0103team pe punte \u015fi a\u015fteptam. Era dup\u0103-amiaza
\nzilei de 9 octombrie 2017 \u015fi m\u0103 aflam \u00een Grecia, la
\nAtena. Mai precis, \u00een portul Pireu. Aveam o stare de
\nnesiguran\u0163\u0103, de nelini\u015fte, pe c\u00e2t de evident\u0103, pe at\u00e2t de
\nst\u00e2njenitoare.\u201d Orice c\u0103l\u0103torie \u00een necunoscut, \u00een orice
\nmoment \u00ee\u0163i poate oferi surprize pl\u0103cute ori nepl\u0103cute.
\nPrimul semn al posibilelor surprize \u015fi obstacole este
\ndestina\u0163ia: insula greceasc\u0103 Ikaria. Toponimul trimite
\nf\u0103r\u0103 echivoc la legenda mitologic\u0103 despre Ikar, fiul
\nmiticului Dedal, cel care a construit labirintul din Creta,
\n\u00een care a fost \u00eenchis Minotaurul. Ce spune legenda?
\nRegele Cretei l-a pedepsit pe constructor \u015fi pe fiul
\nacestuia, Ikar, \u00eenchiz\u00e2ndu-i \u00een labirint. Pentru a-\u015fi salva
\nfiul, Dedal i-a me\u015fterit o pereche de aripi, din pene \u015fi
\ncear\u0103, cu care s\u0103 zboare, sf\u0103tuindu-l s\u0103 nu se apropie
\nprea mult de soare. Fiul nu-l ascult\u0103 \u015fi, \u00een av\u00e2ntul s\u0103u de
\nt\u00e2n\u0103r, se apropie prea mult de soare. Ceara care lega
\naripile de trup s-a topit, iar el s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een mare.
\nIndiferent de interpretarea t\u00e2lcului legendei, spiritul ei
\nr\u0103m\u00e2ne: prezen\u0163a simultan\u0103 a Binelui \u015fi a R\u0103ului. Pe
\nseama insulei se mai poate specula: insula se afl\u0103 \u00een
\nmijlocul m\u0103rii, undeva \u00eentre Hellada<\/em> \u015fi Anatolia<\/em>.
\n\u00cenainte de a lua avionul cu destina\u0163ia Ikaria,
\nAndrei viziteaz\u0103 Atena pentru a posta pe blogul s\u0103u
\nimagini cu: Acropole, Lycabettos, Syntagma, Paladia,
\nMuzeul Na\u0163ional de Arheologie, portul Pireu. \u201ePe scurt,
\nspune Andrei, aveam de g\u00e2nd s\u0103 v\u0103d tot ce e de v\u0103zut \u015fi
\ns\u0103 fac tot ce e de f\u0103cut pentru turi\u015ftii \u00een capitala Greciei,
\npentru ca apoi, bine\u00een\u0163eles s\u0103 rezum pentru cititori o
\nAten\u0103 esen\u0163ial\u0103<\/em> care poate fi cunoscut\u0103 \u00een 24 de ore.\u201d \u00cen
\nfapt, Andrei rezum\u0103 istoria lumii c\u0103reia el \u00eei apar\u0163ine.
\n\u00cen c\u0103l\u0103toria sa, Andrei se confrunt\u0103 cu o serie de
\nobstacole. Acestea se dovedesc a fi pe c\u00e2t de reale, pe
\nat\u00e2t de simbolice. Mai \u00eent\u00e2i, cursele aeriene sunt anulate
\ndin cauza grevei, apoi rateaz\u0103 \u015fi posibilitatea de a pleca
\ncu vaporul. Astfel e nevoit s\u0103 se \u00eembarce pe micul \u015fi
\nvechiul vas Nostos<\/strong>, care periodic face cursa spre insula
\nSamos, cea mai apropiat\u0103 de destina\u0163ia sa. Al doilea
\nghinion: motorul micii ambarca\u0163iuni sufer\u0103 o defec\u0163iune
\ntehnic\u0103, ce determin\u0103 oprirea pe o mic\u0103 insul\u0103 care nici
\nnu este trecut\u0103 pe vreo hart\u0103. \u00cen a\u015fteptarea remedierii
\ndefec\u0163iunii tehnice, Andrei coboar\u0103 pe insul\u0103, precum
\nodinioar\u0103 Ulise. Se \u00eencheie prima parte a c\u0103l\u0103toriei.
\n\u00cen aceast\u0103 prim\u0103 parte a romanului sunt prezente
\ntrei personaje, Andrei, naratorul, Norna \u015fi Irina,
\nbarmani\u0163a de pe vapor. \u00cen scenariul epic, p\u00e2n\u0103 la acest
\npunct, prezen\u0163a \u015fi portretul lor sunt \u00eenc\u0103rcate de
\n\u00een\u0163elesuri. Portretul lui Andrei<\/em>, f\u0103cut prin ochii Nornei:
\n\u201eM\u0103 ru\u015finam de descrierea ei exagerat de favorabil\u0103:
\n\u00eenalt, slab-ml\u0103dios, dar puternic [\u2026], un corp de atlet,
\nfibre, mu\u015fchi, virilitate, fa\u0163a cu tr\u0103s\u0103turi ferme, p\u0103rul
\nnegru, bogat, dat pe spate [\u2026]. Cert este c\u0103 [\u2026] i-am
\nap\u0103rut Nornei insul a\u015fteptat, la care visase [\u2026].\u201d E
\nportretul lui F\u0103t-Frumos din basmul popular. Norna, al
\nc\u0103rei nume vine de la norne<\/em>, zei\u0163ele destinului din
\nmitologia nordic\u0103, e prezent\u0103 doar prin portretul f\u0103cut
\nde Andrei: \u201eEram cucerit \u00eentru totul de frumuse\u0163ea ei
\nfizic\u0103 \u015fi de mintea ei \u015fi m-am l\u0103sat contaminat, p\u0103truns
\nde adev\u0103rul ei.\u201d; \u201eera extrem de silitoare\u201d; \u201eera avid\u0103 s\u0103
\n\u015ftie c\u00e2t mai c\u00e2t mai multe\u201d; \u201eera o c\u0103l\u0103toare \u00eemp\u0103timit\u0103,
\no nomad\u0103 de voca\u0163ie. \u201eP\u00e2n\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea cu Norna,
\nAndrei e un Candid<\/em>. De la ea \u00eenva\u0163\u0103 \u201e\u00een\u0163elegerea
\nexisten\u0163ei\u201d, ea \u00eei ofer\u0103 un model de via\u0163\u0103, \u00eel \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103-\u015fi
\npurifice via\u0163a \u015fi s\u0103-\u015fi fixeze un \u0163el de via\u0163\u0103, care s\u0103 i se
\npotriveasc\u0103, s\u0103 nu fie dependent de obiecte, s\u0103 nu fie
\nobsedat s\u0103 str\u00e2ng\u0103 bunuri inutile, s\u0103 nu doreasc\u0103 avu\u0163ii,
\ns\u0103 respecte natura \u015fi s\u0103-i pese de oameni. Avem aici un
\nadev\u0103rat Decalog, nu numai pentru el, ci \u015fi pentru lumea
\nde azi. Un Decalog ideal prin care te po\u0163i dedica unor
\ncauze \u00eenalte, \u201ede d\u0103ruire altora, ca astfel s\u0103 te sim\u0163i tu
\n\u00eensu\u0163i \u00eemplinit\u201d. \u015ei totu\u015fi, \u00eentre \u201emaestru\u201d \u015fi \u201eucenic\u201d
\nexist\u0103 deosebiri: \u201eFormula sa [a Nornei] de existen\u0163\u0103
\nsunt diferite de ale mele: ea e f\u0103cut\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e, s\u0103
\nacumuleze cuno\u015ftin\u0163e [\u2026] s\u0103 se des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103
\nintelectual [\u2026]. Ea are o capacitate ie\u015fit\u0103 din comun de
\na \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi cutreiera lumea pentru a \u00eenv\u0103\u0163a de la cei mai
\nbuni, nu \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103-\u015fi fac\u0103 o meserie, ci s\u0103 \u00eenve\u0163e este
\nmeseria ei [\u2026]. L\u0103untric sunt construit altfel<\/em> dec\u00e2t ea
\n[\u2026], prefer s\u0103 dob\u00e2ndesc cuno\u015ftin\u0163e prin experien\u0163\u0103
\npersonal\u0103, prin \u00eencerc\u0103ri pe propria piele, mi se
\npotrive\u015fte s\u0103 ajung la adev\u0103r pe dibuite, prin intui\u0163ie \u015fi
\nc\u0103ut\u0103rile pe care creierul meu, de unul singur, reu\u015fe\u015fte
\nori nu s\u0103 \u015fi le croiasc\u0103,[\u2026]. Am \u00eenso\u0163it-o pe Norna doar
\n\u00een c\u0103l\u0103toriile ei geografice [\u2026], nu \u015fi \u00een incursiunile
\naventuroase \u015fi dificile pe care le reprezentau studiile ei
\nuniversitare mereu \u015fi mereu prelungite.\u201d Cei doi
\nilustreaz\u0103 dou\u0103 c\u0103i de cunoa\u015ftere: Norna calea livresc\u0103;
\nAndrei, calea experien\u0163ei personale, calea cunoa\u015fterii
\ndirecte. Andrei \u015fi Norna \u00eentruchipeaz\u0103 dou\u0103 \u201emoduri
\ndiferite de a consuma timpul vie\u0163ii ce ne-a fost dat \u015fi
\nmoduri diferite de a ne exprima.\u201d \u00cen aceste pagini de
\nportretizare este formulat, pentru prima dat\u0103 miezul de
\nparabol\u0103 \u015fi sensul ini\u0163iatic al drumului spre Ikaria. \u00cen
\naceste deosebiri de filosofie a vie\u0163ii \u015fi \u00een deosebirile de
\nfire dintre cei doi stau cauzele stingerii treptate a iubirii
\nlor.<\/em>
\nAl treilea personaj important din prima parte a
\nromanului este Irina, barmani\u0163a de pe vasul Nostos. Iat\u0103
\nportretul f\u0103cut de Andrei: \u201eAm privit-o cu aten\u0163ie: am
\nobservat c\u0103 era foarte dr\u0103gu\u0163\u0103 \u015fi avea un tatuaj pe g\u00e2t, \u00een
\ndreapta, o vrabie stingher\u0103 [\u2026]. Era foarte atr\u0103g\u0103toare:
\nfrumuse\u0163e slav\u0103, s\u00e2ni mici frumo\u015fi \u015fi tremur\u0103tori,
\nprefigur\u00e2ndu-se prin tricoul larg, purtat f\u0103r\u0103 sutien.
\nBlugi rup\u0163i, descusu\u0163i care l\u0103sau s\u0103 i se vad\u0103 pielea
\nbronzat\u0103 \u015fi genunchii rotunzi, foarte senzuali. Blond\u0103,
\np\u0103r auriu ca la spicele de gr\u00e2u coapte.\u201d Portretulbiografie
\nse \u00eencadreaz\u0103 \u00een dimensiunea realist\u0103 a
\nromanului. Irina ilustreaz\u0103 una din fa\u0163etele tragice ale
\nexisten\u0163ei omului de azi: singur\u0103tatea. Noaptea de iubire
\na Irinei cu Andrei a fost pentru ea o r\u0103zbunare pe tot
\nr\u0103ul suferit acas\u0103, un fel de recuperare simbolic\u0103 a tot ce
\nn-a avut c\u00e2nd trebuia s\u0103 aib\u0103.
\nAndrei e un Ulise a c\u0103rui Penelope nu-l a\u015fteapt\u0103
\npe p\u0103m\u00e2nt. Ikaria spre care c\u0103l\u0103tore\u015fte Andrei nu e
\np\u0103m\u00e2ntean\u0103. Ca \u015fi Meca emirului lui Macedonski.
\nAndrei nu ajunge \u00een Ikaria trecut\u0103 pe h\u0103r\u0163i, ci pe o
\ninsuli\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 nume, netrecut\u0103 pe nici o hart\u0103. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd
\npe insul\u0103 (cauzele sunt cunoscute), Protagonistul trece
\ndin realitatea vie\u0163ii sale \u00een alt\u0103 realitate. \u00cen cele trei zile
\nde a\u015fteptare, pentru repararea motorului vasului, Andrei
\ncoboar\u0103 pe insul\u0103 \u00eempins de dorin\u0163a de a o vedea de
\naproape, la modul concret. Cunoa\u015fterea insulei se face
\n\u00een etape, fiecare fiind o treapt\u0103 a procesului de ini\u0163iere,
\nprin care trece. El are parte de surprize dup\u0103 surprize.
\nPrima surpriz\u0103 este \u00eent\u00e2lnirea cu primul<\/em> locuitor
\nal insulei. Cobor\u00e2t pe chei, vede un grup de b\u0103rba\u0163i care
\nse preg\u0103tesc s\u0103 plece la pescuit. Se \u00eendreapt\u0103 spre ei.
\nSimultan vine spre el unul dintre b\u0103rba\u0163i, care se
\nrecomand\u0103: Stavros, primarul a\u015fez\u0103rii. Era \u201e\u00eenalt \u015fi
\nslab\u201d, cu \u201eO fa\u0163\u0103 expresiv\u0103 \u015fi deschis\u0103, cu tr\u0103s\u0103turi
\nparc\u0103 cioplite \u00een piatr\u0103\u201d, \u201ecu ochi c\u0103prui spre verde\u201d,
\n\u201eEra un ins din aceia c\u0103rora nu le po\u0163i ghici v\u00e2rsta oric\u00e2t
\nai \u00eencerca, fiindc\u0103 sunt f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103.\u201d Mai t\u00e2rziu, cite\u015fte \u00een
\ncartea de identitate ar\u0103tat\u0103 de domnul Stavros: \u201e23
\nnoiembrie 1917. Nu mi-a venit s\u0103 cred; luna viitoare
\navea s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 o sut\u0103 de ani! Era mai v\u00e2rstnic cu
\n70 de ani dec\u00e2t mine. \u00cen aceea\u015fi zi eu aveam s\u0103 fac 30
\nde ani.\u201d Portretul lui Stavros, f\u0103cut \u00een etape, \u00eei
\nprilejuie\u015fte lui Andrei reflec\u0163ii despre cunoa\u015fterea
\nomului, alt\u0103 miz\u0103 a romanului. Textul exemplificator
\nfiind prea \u00eentins, indic\u0103m doar paginile: 41, 42,45.
\nDup\u0103 ce fac cuno\u015ftin\u0163\u0103, Andrei \u00eel \u00eentreab\u0103 cum se
\nnume\u015fte insula, spun\u00e2ndu-i c\u0103 cineva de pe vapor,
\nf\u0103c\u00e2nd haz de necaz, i-a spus Himera<\/em>. Domul Stavros \u00eel
\npov\u0103\u0163uie\u015fte pe t\u00e2n\u0103rul Andrei: \u201e[\u2026] ai r\u0103bdare \u015fi ascult\u0103
\ncu aten\u0163ie \u015fi mai ales, \u0163ine-\u0163i mintea deschis\u0103, astfel
\n\u00eenc\u00e2t s\u0103 po\u0163i primi adev\u0103rul ascuns, pe care \u0163i-l
\n\u00eencredin\u0163ez acum ca pe un dar\u201d. \u00cei spune pe scurt
\nlegenda insulei: \u201e- Potrivit unei tradi\u0163ii vechi, pe care au
\nrespectat-o cu scrupulozitate toate genera\u0163iile succesive,
\ninsula noastr\u0103 are mai multe nume \u015fi niciunul. Adic\u0103
\nfiecare \u00eei spune cum vrea, cum simte, \u015fi orice nume e
\nbinevenit, este acceptat. Mie \u00eemi place s-o numesc
\nOmbilicos, ombilicul. Sau chiar Kentro, centrul. Pentru
\nmine, aici e centrul, miezul vie\u0163ii, centrul \u00een jurul c\u0103ruia
\nse mi\u015fc\u0103 totul.\u201d \u00cei mai spune c\u0103 insula are \u00eensu\u015firi
\nterapeutice unice, c\u0103 e insula \u00een care oamenii au uitat s\u0103
\nmoar\u0103; c\u0103 aici oamenii tr\u0103iesc lini\u015fti\u0163i, \u201e\u00eemp\u0103ca\u0163i cu
\nmarea noastr\u0103, cu p\u0103m\u00e2ntul nostru, cu muntele nostru \u015fi
\ncu cerul nostru, acum ca \u015fi \u00een urm\u0103 cu o sut\u0103 sau cu o
\nmie de ani. Vorbindu-i despre insul\u0103 \u015fi oamenii ei,
\nStavros \u00eei mai spune ceva, c\u0103ruia Andrei trec\u00e2ndu-l prin
\ncon\u015ftiin\u0163a, cu g\u00e2ndul la \u0163ara lui, \u00eei d\u0103, f\u0103r\u0103 echivoc, un
\nanume \u00een\u0163eles: \u201e\u0162inutul nostru, ceea ce e bine sau r\u0103u,
\ndepinde, e a\u015fezat \u00een calea v\u00e2nturilor [\u2026]. De altfel, eu
\nsunt convins c\u0103, dac\u0103 ai disciplin\u0103 \u015fi o organizare
\ncorect\u0103, dac\u0103 faci lucrurile trainic \u015fi cu d\u0103ruire, oriunde
\nai tr\u0103i, nu doar \u00een \u0163inuturile privilegiate ca al nostru, ci
\nchiar \u00een spa\u0163ii a\u015fa-zise aride, defavorizate, po\u0163i s\u0103-\u0163i
\nconstitui un mod de via\u0163\u0103 mul\u0163umitor.\u201d Insula e departe,
\ndar \u015fi str\u0103in\u0103 de \u201econflictele \u015fi erorile, \u015fi pierderile, \u015fi
\namenin\u0163\u0103rile, \u015fi nebunia lumii de azi.\u201d Vorbele
\nb\u0103tr\u00e2nului-t\u00e2n\u0103r sunt cu t\u00e2lc pentru toate palierele de
\nsemnifica\u0163ie ale romanului. Stravos \u00eei mai spune lui
\nAndrei c\u0103 insula Ikaria, cea trecut\u0103 pe h\u0103r\u0163i e un surogat.
\nProvocat de Stavros, Andrei nume\u015fte insula Noima<\/em>.
\nInsula cu mai multe nume, Ombilicos ori Noima,
\nst\u0103 sub semnul neobi\u015fnuitului, al lui ceva de dincolo de
\nrealitatea imediat\u0103, v\u0103zut\u0103. Clima ei uneori capricioas\u0103,
\ncu zile \u00eensorite \u015fi lini\u015ftite, care pe nea\u015fteptate devin
\n\u00eennourate, mohor\u00e2te, cu ploi \u015fi v\u00e2nt. Relieful: un platou
\n\u015fi un munte s\u0103lbatic, cu p\u0103duri \u015fi gr\u0103dini, iar spre v\u00e2rful
\nmuntelui exist\u0103 o gr\u0103din\u0103 nu ca toate gr\u0103dinile: \u201eera un
\nloc \u00eemprejmuit cu o vegeta\u0163ie extraordinar de bine
\n\u00eengrijit\u0103, cu triluri de p\u0103s\u0103ri \u015fi pomi \u00eenc\u0103rca\u0163i de fructe,
\nportocali, bananieri, l\u0103m\u00e2i, cu un izvor cu ap\u0103 limpede,
\nrece, parc\u0103 t\u0103m\u0103duitoare, un fel de fons signatus<\/em>, dup\u0103
\ncum gr\u0103dina \u00een \u00eentregime era un fel de hortus conclusus<\/em>.
\nCu alte cuvinte, trimiterea era clar\u0103 \u015fi transparent\u0103:
\ngr\u0103dina aceasta se voia un fel de paradis terestru, care
\nschi\u0163eaz\u0103 \u015fi anun\u0163\u0103 paradisul ceresc.\u201d
\n\u015ei topografia micii a\u015fez\u0103ri umane are ceva aparte:
\n\u201eParalel cu \u0163\u0103rmul era strada principal\u0103 [\u2026]. Casele,
\na\u015fezate mai toate \u00een livezi [\u2026] cea mai \u00eenalt\u0103
\nconstruc\u0163ie de aici se dovedea a fi turla bisericii, ce se
\nridica spre cer cam pe la mijlocul a\u015fez\u0103rii [\u2026] biserica
\nse afl\u0103 a\u015fezat\u0103 \u00een mijlocul unui patrulater configurat de
\npatru str\u0103zi, dou\u0103 c\u00e2te dou\u0103 perpendiculare \u015fi paralele,
\niar punctul unde se \u00eenal\u0163\u0103 ea, stabilit dup\u0103 calcule
\ngeometrice, se g\u0103se\u015fte exact \u00een centrul localit\u0103\u0163ii, care se
\nfondase \u015fi crescuse \u00een jurul ei. \u00cen fundal, suprafa\u0163a plan\u0103
\na m\u0103runtei insule se termina brusc \u015fi \u00eencepea muntele:
\nun munte seme\u0163 \u015fi \u00eemp\u0103durit [\u2026]. Mi-a atras aten\u0163ia
\nrelieful prin formele sale surprinz\u0103tor de simetrice,
\nacum avui impresia, din punctul de unde priveam, c\u0103
\npiscul masivului muntos e a\u015fezat chiar \u00een mijlocul
\ninsulei [\u2026] \u015fi se g\u0103sea pe aceea\u015fi ax\u0103 cu turla bisericii,
\nax\u0103 perpendicular\u0103 pe linia m\u0103rii. Iar din pisc porneau
\ncele dou\u0103 laturi ale muntelui, \u00eentr-o parte \u015fi-n alta,
\ncobor\u00e2nd treptat, \u00een arcuri de cerc identice, p\u00e2n\u0103 intrau
\n\u00een mare, ca dou\u0103 bra\u0163e gigantice, care p\u0103reau s\u0103
\ncuprind\u0103, s\u0103 \u00eenl\u0103n\u0163uie localitatea protej\u00e2nd-o.\u201d V\u00e2rful
\nmuntelui ofer\u0103 privirii imensa panoram\u0103 a m\u0103rii, care e
\nc\u00e2nd lini\u015ftit\u0103 \u015fi albastr\u0103<\/em>, sc\u0103ldat\u0103 de lumina soarelui,
\nc\u00e2nd agitat\u0103 \u015fi \u00eentunecat\u0103 \u2026 de tridentul lui Poseidon.
\nDescrierea insulei este parabola unei \u201ecet\u0103\u0163i\u201d
\nutopice, a nostalgiei dup\u0103 un rai p\u0103m\u00e2ntean care ar fi
\nfost posibil dac\u0103 omul nu se l\u0103sa st\u0103p\u00e2nit de r\u0103u.
\nA treia surpriz\u0103 pe care o are Andrei este aflarea,
\nde la Stavros, de existen\u0163a, pe un platou, aproape de
\npiscul muntelui, a unei Case de Odihn\u0103. Aici sunt adu\u015fi,
\npentru tratament, bolnavi din \u00eentreaga Europ\u0103 ortodox\u0103,
\nacea Europ\u0103 care de cur\u00e2nd s-a eliberat fizic de sub
\nregimul comunist criminal. Tratamentul nu este de ordin
\nmedical, ci unul psihologic; locul canapelei lui Freud a
\nfost luat de Judecata de Apoi, iar completul de judecat\u0103
\nnu este cel absurd, kafkian, ci unul divin alias<\/em>
\ncon\u015ftiin\u0163a. Surpriza lui Andrei este \u015fi mai mare c\u00e2nd,
\n\u00eenso\u0163indu-l pe Stavros, supravizorul Sanatoriului, afl\u0103 c\u0103
\nacesta are un Pavilion Rom\u00e2nesc. La sf\u00e2r\u015fitul vizitei,
\nStavros \u00eei propune lui Andrei s\u0103 lucreze la Pavilionul
\nRom\u00e2nesc ca translator. Cu r\u0103m\u00e2nerea ca translator la
\nPavilionul Rom\u00e2nesc \u00eencepe ultima etap\u0103 a ini\u0163ierii lui
\nAndrei. P\u00e2n\u0103 aici a fost adus<\/em> de domul primar<\/em> Stavros.
\nBolnavii rom\u00e2ni au sosit \u00een trei serii. Primii veni\u0163i
\nsunt: Dan Cosma – omul mutilat \u015fi Tiberiul Bonar –
\njurnalist; sosesc apoi: Angela C\u00e2mpean – \u0163\u0103ranc\u0103
\nb\u0103tr\u00e2n\u0103, aproape surd\u0103; scriitorul Cristian Laz\u0103r; Petre
\nMare\u015f, marcant\u0103 personalitate public\u0103; medicul Vlad
\nPopa, imigrat \u00een Germania. Pe o vreme mohor\u00e2t\u0103 de
\ntoamn\u0103, cu v\u00e2nt \u015fi ploaie, \u201eo ma\u015fin\u0103 4×4 de culoare gri
\nmetalizat\u201d a adus fraudulos, dup\u0103 cum se va dovedi, pe
\nultimii pacien\u0163i: Sanda Dobre, func\u0163ionar ministerial
\n\u00eemportant; Ion-Dorel Stanciu, \u015feful unui puternic partid
\nap\u0103rut dup\u0103 binecunoscutele evenimente din decembrie
\n1989; Valeriu Manea, procuror cu lung stagiu comunist.
\nPavilionul Rom\u00e2nesc este o sinecdoc\u0103 a \u0163\u0103rii bolnave.
\nDe la primul contact cu pacien\u0163ii Pavilionului,
\nAndrei le face o sumar\u0103, dar substan\u0163ial\u0103 \u201efi\u015f\u0103\u201d. Acest
\nprim portret va fi completat cu noi aspecte observate \u00een
\nurma discu\u0163iilor ocazionale. Andrei se dovede\u015fte un fin
\nobservator \u015fi un iscusit portretist. Portretele sunt
\nconstruite pe rela\u0163ia aparen\u0163\u0103-esen\u0163\u0103. Se pare c\u0103 \u00een cazul
\nSandei Dobre, a lui Ion-Dorel Stanciu \u015fi Valeriu Manea
\nrela\u0163ia nu mai este necesar\u0103, deoarece \u00een cazul lor
\naparen\u0163a este chiar esen\u0163a. \u00cen portretizarea celor nou\u0103
\nbolnavi rom\u00e2ni, Andrei se str\u0103duie\u015fte s\u0103 fie obiectiv \u015fi
\nneutru. Dac\u0103 \u00een cazul celor \u015fase pacien\u0163i vechi, portretul
\ne pus sub semnul \u00eencerc\u0103rii ajungerii la adev\u0103r, \u00een cazul
\ncelor trei sosi\u0163i ultimii, Andrei \u00ee\u015fi exprim\u0103 aprecierea
\ndirect \u015fi subiectiv<\/em>, care, la finalul \u201etratamentului\u201d, se
\ndovede\u015fte a fi obiectiv\u0103. Discu\u0163iile lui Andrei, t\u00e2n\u0103r \u00een
\nale vie\u0163ii, cu pacien\u0163ii Pavilionului, sunt adev\u0103rate lec\u0163ii
\nprin care descoper\u0103 lumea (rom\u00e2neasc\u0103) \u015fi oamenii ei;
\nsunt lec\u0163ii despre bine \u015fi r\u0103u.
\nPortretul personajului e realizat dintr-o dubl\u0103
\nperspectiv\u0103, \u00een dou\u0103 momente temporale diferite,
\nm\u00e2nuit\u0103 cu succes de c\u0103tre romancier. Una este cea a lui
\nAndrei, martorul \u015fi cronicarul evenimentelor de la
\nSanatoriu. Cealalt\u0103 este a Comisiei Medicale, care, \u00een
\nmod subtil, cere pacien\u0163ilor, ca pentru ora programat\u0103
\npentru consult, s\u0103 prezinte un eseu biografic. \u00cen fapt
\nsunt pu\u015fi s\u0103-\u015fi dezv\u0103luie boala<\/em> de care sufer\u0103 \u015fi s\u0103 \u015fi-o
\nasume. Metoda aceasta de a m\u0103rturisi total, numit\u0103 de
\nComisie \u201eterapie prin reamintire \u015fi poveste\u201d, este o
\nreu\u015fit\u0103 conlucrare \u00eentre \u015fedin\u0163a de psihanaliz\u0103 \u015fi
\nconversa\u0163ia socratic\u0103.
\n\u00cen portretizarea personajelor, romancierul
\nurmeaz\u0103, aproape f\u0103r\u0103 abatere, canonul realismului
\nclasic: cel care portretizeaz\u0103 \u015fi caracterizeaz\u0103 personajul
\neste omniscient. Este firesc s\u0103 procedeze a\u015fa, deoarece,
\ndup\u0103 cum vom ar\u0103ta mai \u00eencolo, \u00cen drum spre Ikaria<\/em> nu
\ne un roman epic<\/em>, \u00een care personajele sunt l\u0103sate libere s\u0103
\nac\u0163ioneze; e un roman reflexiv, o medita\u0163ie filosofico-moral\u0103
\n\u015fi religioas\u0103 despre om. Prin urmare, naratorul
\nnu este rapsod, ci un observator moral \u015fi judec\u0103tor.
\nRomanul nu are personaje \u00een sensul consacrat al
\ntermenului. Dac\u0103 restr\u00e2ngem romanul la galeria de
\nportrete, putem spune c\u0103 este Sala Caracterelor<\/em> din
\nMuzeul Lumii Contemporane<\/em>. Iat\u0103 portretele
\npersonajelor pictate de Andrei \u00eenainte ca acestea s\u0103
\ntreac\u0103 prin fa\u0163a Comisiei Medicale.
\nCunoscutul jurnalist \u015fi maestru de talk show-uri,
\nTiberiu Bonar \u00eel impresioneaz\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul Andrei prin
\ncarism\u0103, intelectualitate \u015fi retoric\u0103 debordant\u0103, prin
\nmintea sclipitoare \u015fi memoria sclipitoare. E \u201eun b\u0103rbat
\n\u00een floarea v\u00e2rstei [\u2026]. \u015eaten, nu prea \u00eenalt, dar foarte
\nchipe\u015f [\u2026]. Ar\u0103ta o vitalitate deosebit\u0103, \u00eenc\u00e2t n-am
\n\u00een\u0163eles, spune Andrei, ce caut\u0103 unul ca el aici.\u201d
\n\u201eM-a \u015focat, spune Andrei despre Dan Cosma,
\nomul cu fa\u0163a mutilat\u0103, fa\u0163a sa [\u2026]. Numai ochii \u00eei avea
\nlumino\u015fi \u015fi, parc\u0103, senini \u00eemp\u0103ca\u0163i.\u201d Era \u201ediscret, foarte
\npu\u0163in comunicabil [\u2026] l\u0103sa impresia c\u0103 nu dore\u015fte
\nnimic \u015fi nici nu a\u015fteapt\u0103 nimic de la nimeni, c\u0103 se
\ncunoa\u015fte \u00eentru totul pe sine, cum cunoa\u015fte \u015fi lumea din
\njur \u015fi nu-\u015fi face iluzii.\u201d Are o aur\u0103 de mister.
\nPe Petre Mare\u015f, personalitate cultural\u0103 a
\nmomentului, \u00eel cunoa\u015fte de la emisiunile TV. \u00cel
\napreciaz\u0103 superlativ pentru ac\u0163iunile sale civice de mare
\nimpact asupra oamenilor. Acum \u201earat\u0103 ceva mai
\n\u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u015fi mai firav dec\u00e2t \u00een fotografii \u015fi \u00een apari\u0163iile
\nTV [\u2026] Era o m\u00e2n\u0103 de om \u015fi doar ochii, care sclipeau
\nvii \u015fi nelini\u015fti\u0163i, aminteau de cel de odinioar\u0103, care
\nintrase \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103.\u201d Sufer\u0103 de amnezie.
\nCristian Laz\u0103r se recomand\u0103 \u201eautor de literatur\u0103\u201d.
\nE \u201eun b\u0103rbat care las\u0103 impresia c\u0103 nu vede ce e \u00een jur \u015fi
\nc\u0103 are privirea a\u0163intit\u0103 spre interior, asupra lui \u00eensu\u015fi.
\nEra mai degrab\u0103 slab cu o barb\u0103 cenu\u015fie.\u201d \u00cen discu\u0163iile
\ncu Andrei, despre literatur\u0103, uneori savante, pledeaz\u0103
\npentru un idealism ce se dizolv\u0103 \u00een estetism.
\nSanda Dobre, dup\u0103 cum o portretizeaz\u0103 Andrei,
\npare Satana \u00een haine femeie\u015fti. De la \u00eenceput \u00eei este
\nantipatic\u0103. Sanda Dobre e \u201eo femeie nu prea \u00eenalt\u0103, dar,
\ndup\u0103 cum am putut vedea la prima vedere, cu forme
\natr\u0103g\u0103toare, bine propor\u0163ionate \u015fi un chip frumos.
\nT\u00e2n\u0103ra purta pantofi cu toc, geant\u0103 \u015fi un pardesiu din
\nstof\u0103 fin\u0103, de aceea\u015fi culoare. Cu totul, \u0163inuta ei s\u0103rea \u00een
\nochi, fiind prea elegant\u0103 \u015fi v\u0103dit nepotrivit\u0103 \u00een locul
\nacela, la ora aceea [\u2026] t\u00e2n\u0103ra doamn\u0103 ar\u0103ta prin toate
\nmi\u015fc\u0103rile ei, p\u00e2n\u0103 la cel mai mic gest, c\u0103 e con\u015ftient\u0103 de
\nfarmecul ei fizic\u201d; \u201eAvea o voce antipatic\u0103, strident\u0103,
\nprea sub\u0163ire \u015fi \u00eenalt\u0103, care nu se armoniza defel cu
\n\u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ei at\u00e2t de agreabil\u0103.\u201d
\n\u015ei fa\u0163\u0103 de Valeriu Manea \u015fi Ion-Dorel Stanciu,
\npictorul-portretist are aceea\u015fi atitudine de antipatie. \u00cen
\nceea ce-l prive\u015fte pe fostul procuror comunist, sunt
\nconsemnate nop\u0163ile c\u00e2nd e b\u00e2ntuit de co\u015fmaruri. \u00cen
\nschimb, insist\u0103 asupra comportamentului lui Ion-Dorel
\nStanciu fa\u021b\u0103 de ceilal\u0163i \u201ecolegi\u201d bolnavi, pun\u00e2nd \u00een
\nlumin\u0103 arogan\u0163a \u015fi dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de cei din jur. Ochelarii
\nde \u201e\u00edntelectual\u201d \u00eei mascheaz\u0103 ochii \u201emici \u015fi vicleanstr\u0103lucitori\u201d.
\nPortretul, \u00een prima lui variant\u0103, ascunde bete\u015fugul
\nde care personajul sufer\u0103. O excep\u0163ie: \u00een cazul Angelei
\nC\u00e2mpean, boala este la vedere, o boal\u0103 a trupului.
\nAngela C\u00e2mpean e o femeie \u00een v\u00e2rst\u0103, care se sprijin\u0103 \u00een
\nc\u00e2rj\u0103, aproape nu mai aude. E \u00eembr\u0103cat\u0103 precum \u0163\u0103ranca
\nce \u00ee\u015fi \u00eembrac\u0103 straiele cele bune c\u00e2nd merge undeva, \u00een
\nafara satului ei. Sosit\u0103 la Casa de Odihn\u0103, prima ei
\ndorin\u0163\u0103 \u201erostit\u0103 frumos\u201d c\u0103tre medicul Pavilionului a
\nfost s\u0103 i se dea o alifie \u201ecare s\u0103-i mai aline durerile, c\u0103ci
\no dor \u00eengrozitor \u00eencheieturile.\u201d
\nObserva\u0163iile asupra comportamentului \u015fi a felului
\nde a vorbi al bolnavilor \u00een fa\u0163a Comisiei Medicale,
\ncoroborate cu observa\u0163iile \u015fi comentariile celor doi
\nprofesori examinatori, conduc pe Andrei spre adev\u0103ratul
\nportret al personajului \u015fi la descoperirea adev\u0103ratei boli\/
\nadev\u0103ratelor bolilor de care sufer\u0103 fiecare.
\nDup\u0103 ce \u00eei cunoa\u015fte biografia, Dan Cosma \u00eei
\napare lui Andrei \u00eentr-o cu totul alt\u0103 lumin\u0103: este omul
\ncare \u015fi-a asumat p\u0103catul s\u0103v\u00e2r\u015fit: preacurvia (\u00een\u015felarea
\n\u015fi tr\u0103darea iubirii, a familiei, a respectului semenilor) \u015fi
\na dat dovad\u0103 de puterea de a-\u015fi autoimpune peniten\u0163a \u2013
\nautomutilarea, \u015fi a luptat pentru redob\u00e2ndirea
\ncon\u015ftiin\u0163ei.
\nAscult\u00e2ndu-i perora\u0163ia retoric\u0103 \u00een fa\u0163a Comisiei,
\nAndrei cunoa\u015fte pe adev\u0103ratul Tiberiu Bonar: omul f\u0103r\u0103
\nconvingeri personale, care joac\u0103 diferite roluri; pe cel
\nf\u0103cut numai din vorbe \u015fi sclipici de gesturi; omul care
\nnu crede \u00een nimic, un ins gol pe din\u0103untru; un mercenar
\nal ideilor.
\n\u00cen urma ascult\u0103rii discu\u0163iei Comisiei cu Petre
\nMare\u015f, un adev\u0103rat dialog socratic-psihanalitic, Andrei
\n\u00een\u0163elege c\u0103 cel pe care \u00eel admira \u015fi pre\u0163uia, prin tot ceea
\nce a f\u0103cut n-a urm\u0103rit dec\u00e2t s\u0103-\u015fi ascund\u0103 crima vie\u0163ii:
\nfiind lider al partidului a propulsat la conducerea \u0163\u0103rii,
\ncu toate c\u0103-i \u015ftia caracterul \u015fi pofta lui de putere, un ins
\ncare a distrus \u0163ara.
\nSub vorbirea frumoas\u0103, stilat\u0103 \u015fi plin\u0103 de \u201eidei\u201d, a
\nlui Cristian Laz\u0103r, descoper\u0103 pe scriitorul rupt de
\nrealitate, de via\u0163\u0103, de oameni, pe iubitorul de frumosul
\nsteril.
\nDup\u0103 consult, pe Vlad Popa \u00eel vede \u00een lumina
\ncrud\u0103, neiert\u0103toare a adev\u0103rului: marele p\u0103cat al trufiei.
\nAscult\u00e2nd \u201espovedaniile Sandei Dobre, Valeriu
\nManea \u015fi Ion-Dorel Stanciu, Andrei g\u0103se\u015fte motivele
\ncare \u00eei justific\u0103 repulsia pe care a avut-o de la prima
\nvedere fa\u0163\u0103 de ei.
\nFa\u0163\u0103 de Angela C\u00e2mpean, \u015fi \u00een continuare, are
\nnumai admira\u0163ie \u015fi respect.
\nPersonajele supuse Judec\u0103\u0163ii de Apoi apar\u0163in
\nelitei intelectuale, politice, \u015fi mass-mediei [din p\u0103cate
\nlipse\u015fte cea economic\u0103, dar nu-i bai!]. Personajele
\nrespective ar trebui s\u0103 fie pentru societate modele de
\nurmat. Din p\u0103cate, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut, ele se dovedesc
\na fi produc\u0103toare \u015fi purt\u0103toare de R\u0103u. La polul opus se
\nafl\u0103 doar b\u0103tr\u00e2na \u0163\u0103ranc\u0103 Angela C\u00e2mpean, lupt\u0103toare
\nanticomunist\u0103, al\u0103turi de partizanii din Mun\u0163ii Carpa\u0163i.
\nEa \u00eentruchipeaz\u0103 Rom\u00e2nia profund\u0103, Rom\u00e2nia cea
\nadev\u0103rat\u0103, care mereu a luptat, \u015fi lupt\u0103, pentru Bine.
\nB\u0103tr\u00e2na \u0163\u0103ranc\u0103 e figura luminoas\u0103 a romanului. \u00cen
\nvecin\u0103tatea ei se situeaz\u0103 Andrei \u015fi Dan Cosma. Cele
\nmai odioase sunt Sanda Dobre, Ion-Dorel Stanciu \u015fi
\nValeriu Manea. Ei ilustreaz\u0103 fa\u0163a de distopie a
\nparabolei. Personajele scriitorului ilustreaz\u0103 o suit\u0103 de
\ncaractere a la<\/em> La Bruyere. Ele reprezint\u0103 o tipologie
\nexisten\u0163ial\u0103 a vie\u0163ii \u00eentre Bine \u015fi R\u0103u, Adev\u0103r \u015fi
\nMinciun\u0103, Eroism \u015fi La\u015fitate, Altruism \u015fi Egoism,
\nSinceritate \u015fi Pref\u0103c\u0103torie; sunt personaje reprezentative
\npentru lumea de azi, postmodern\u0103 \u015fi postumanist\u0103.
\nEvenimentul a\u015fteptat cu fireasc\u0103 ner\u0103bdare, cu
\nnelini\u015fte \u015fi emo\u0163ii, ascunse sau nu, este sosirea
\nComisiei Medicale. Ea e format\u0103 din doi medici
\nprofesori: Maxim \u015fi Mic. Maxim era \u201euria\u015f \u015fi gras, cu o
\nfa\u0163\u0103 bonom\u0103, c\u0103ruia nu-i puteai ghici v\u00e2rsta\u201d. Medicul
\nMic \u201edimpotriv\u0103, era m\u0103run\u0163el, distins, cu p\u0103rul alb ca
\nneaua \u015fi cu o musta\u0163\u0103 la fel, de dalb\u0103, l\u0103ptoas\u0103, cu ochi
\nvioi, parc\u0103 de veveri\u0163\u0103.\u201d Acestea sunt portrete de
\noameni! Cei doi se dovedesc des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i profesional, dar
\n\u015fi profunzi \u015fi obiectivi\u2026 judec\u0103tori. \u201eMare mi-a fost
\nmirarea, m\u0103rturise\u015fte Andrei, s\u0103 constat c\u0103 am\u00e2ndoi mi
\ns-au adresat \u00een rom\u00e2ne\u015fte [\u2026]. Vorbeau o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103
\nciudat\u0103. Corect\u0103, \u015fi gramatical, \u015fi ca sens, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103
\naccent rom\u00e2nesc [\u2026].\u201d
\nComisia Medical\u0103 nu e o simpl\u0103 \u015fi obi\u015fnuit\u0103
\ncomisie medical\u0103, care trateaz\u0103 bolile trupului, ci o
\nmaterializare a \u00cenaltei Cur\u0163i de Judecat\u0103. Ea hot\u0103r\u0103\u015fte
\ncare dintre bolnavii Pavilionului merit\u0103 \u015fi pot fi salva\u0163i
\ndin lumea creat\u0103 de Dumnezeu \u015fi d\u0103ruit\u0103 cu liberul
\narbitru<\/em>, dar pe care au transformat-o, supu\u015fi R\u0103ului,
\n\u00eentr-un labirint \u00een care s-au \u00eenchis nu numai pe ei \u00eensu\u015fi,
\nci l-au \u00eenchis \u015fi pe Dumnezeu.
\n\u00cenainte de a \u00eencepe tratarea pacien\u0163ilor, Comisia a
\nconvocat la o \u015fedin\u0163\u0103 de lucru pe doctorul
\nPapadopoulos, \u015feful Pavilionului, pe sora Maria \u015fi pe
\nAndrei, spre surprinderea lui, din moment ce cei doi
\nmedici-profesori \u00een\u0163elegeau \u015fi vorbeau rom\u00e2ne\u015fte, deci,
\nnu aveau nevoie de un translator. Au studiat dosarele
\nmedicale ale bolnavilor. A\u015fa afl\u0103 Andrei boala fiec\u0103ruia,
\n\u015fi c\u0103 \u00een majoritatea cazurilor situa\u0163ia lor era grav\u0103: Dan
\nCosma – cancer la pancreas; Tiberiu Bonar – pl\u0103m\u00e2n
\nperforat; Angela C\u00e2mpean – cancer la s\u00e2n extins \u00een tot
\ncorpul; Cristian Laz\u0103r – probleme cardiace; Petre Mare\u015f
\n– boal\u0103 neuro-degenerativ\u0103, Alzheimer; Vlad Popa –
\ndiabet sc\u0103pat de sub control; procurorul Manea –
\ndepresie sever\u0103; Ion-Dorel Stanciu – ciroz\u0103 hepatic\u0103.
\nDin discu\u0163ii, Andrei mai afl\u0103 c\u0103 to\u0163i au \u015fi alte boli \u00een
\nafar\u0103 de cea la vedere. A fost \u015fi o excep\u0163ie,
\nconsemneaz\u0103 Andrei \u00een cronic\u0103: \u201eN-am priceput de ce
\nsufer\u0103 [Sanda Dobre], c\u00e2nd i-au examinat fi\u015fa medical\u0103,
\nprofesorii s-au uitat unul la altul cu sub\u00een\u021beles, au sur\u00e2s
\ncu ne\u00eencredere \u015fi au evitat s\u0103 spun\u0103 ce bete\u015fug are.\u201d
\nBoala de care sufer\u0103 se potrive\u015fte fiec\u0103ruia ca o
\nm\u0103nu\u015f\u0103.
\nPacien\u0163ilor li se comunic\u0103 stadiul bolii \u015fi li se cere
\nca \u00een timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 s\u0103 preg\u0103teasc\u0103, pentru
\nconsula\u0163ia programat\u0103, un \u201eeseu\u201d c\u00e2t mai cuprinz\u0103tor, \u00een
\ncare s\u0103 rememoreze principalele evenimente pl\u0103cute,
\ndar \u015fi pe cele nepl\u0103cute, care le-au marcat via\u0163a. Aceast\u0103
\nterapie neconven\u0163ional\u0103 oblig\u0103 pe bolnav s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103
\n\u00eenapoi \u00een timp pentru a-\u015fi (re)cunoa\u015fte trecutul \u015fi de a
\n\u015fi-l asuma. Terapia la care e supus bolnavul este, de
\nfapt, spovedania<\/strong> cu care te \u00eenf\u0103\u0163i\u015fezi la Judecata de
\nApoi<\/em>. Unii o accept\u0103, asum\u00e2ndu-\u015fi \u00een totalitate sau
\npar\u0163ial faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite, al\u0163ii, cu o obedien\u0163\u0103 \u015fi cu
\ncinism obraznic, refuz\u0103 asumarea p\u0103catelor. Spovedania
\neste fotografia imprimat\u0103 pe \u201ecartea de identitate\u201d,
\nportretul f\u0103cut de Andrei fiec\u0103rui pacient al
\nPavilionului.
\nDup\u0103 ascultarea fiec\u0103ruia, Comisia \u00eei comunic\u0103
\nconcluzia ei, spus\u0103 direct, formulat\u0103 \u00een termeni direct
\npropor\u0163ionali cu gravitatea bolii.
\nLui Dan Cosma, doctorul Mic, impresionat, i se
\nadreseaz\u0103 repet\u00e2nd: \u201eMerge\u0163i, merge\u0163i\u2026!\u201d; lui Petre
\nMare\u015f i se spune: \u201e[\u2026] \u00een cur\u00e2nd nu ve\u0163i mai avea un
\ntrecut \u015fi un om f\u0103r\u0103 trecut nu mai exist\u0103 de fapt. Totul se
\n\u015fterge, dispare de-a pururi, numai acea fapt\u0103, pe care a\u0163i
\nfi dorit-o uitat\u0103, nu. Ea cre\u015fte, \u015fi tot cre\u015fte, se face tot
\nmai mare \u00een creierul dumneavoastr\u0103, de parc\u0103 ar fi un
\nfar luminos ce luce\u015fte \u00een noapte \u015fi care, oric\u00e2t v-a\u0163i
\nchinui, nu ve\u0163i izbuti s\u0103-l stinge\u0163i niciodat\u0103.\u201d; lui
\nCristian Laz\u0103r, profesorul Maxim, \u00eei spune: \u201eA\u0163i citat
\nchiar acel pre\u0163ios adagiu \u00eenscris \u00een pronaosul Templului
\nlui Apollo, <<Cunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i>>. V\u0103
\nreamintesc c\u0103 tot acolo se mai afl\u0103 notat un dicton la fel
\nde important: >. Aici, aici ar fi
\nproblema pe care sunt silit s\u0103 v-o semnalez. A\u0163i ascultat
\nde primul sfat valoros, dar n-a\u0163i \u0163inut seama de al doilea.
\nBa, dimpotriv\u0103. Excesul se pare c\u0103 a f\u0103cut regula dup\u0103
\ncare v-a\u0163i condus, \u00eencerc\u00e2nd ne\u00eencetat s\u0103 v\u0103 valorifica\u0163i
\nla maximum poten\u0163ialul literar [\u2026]. V-a\u0163i l\u0103sat cotropit
\nde narcisism, de egocentrism \u015fi v-a\u0163i abandonat
\nhimerelor [\u2026] aidoma acelei ambarca\u0163iuni este \u015fi omul
\ncare \u015fi-a dezechilibrat via\u0163a: pierde, pierde, se scufund\u0103!
\n[\u2026] Iar noi, cu sincer regret, n-avem o solu\u0163ie pentru
\ndumneavoastr\u0103. Mul\u0163umim\u2026\u201d; \u015fi lui Vlad Popa,
\nprofesorul Mic \u00eei comunic\u0103 franc concluzia consulta\u0163iei:
\n\u201eDomnule, regret, dar trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 v\u0103 am\u0103gi\u0163i,
\nsunte\u0163i p\u0103truns de trufie ca de un cancer mai devastator
\ndec\u00e2t cancerul [\u2026]. O trufie f\u0103r\u0103 margini. E drept, bine
\ncamuflat\u0103 \u015fi ascuns\u0103 sub ve\u015fm\u00e2ntul modestiei [\u2026].
\nA\u015fadar, la cap\u0103tul vie\u0163ii ce sunte\u0163i, un \u00eenving\u0103tor sau un
\n\u00eenvins? \u00cemi pare sincer r\u0103u: un \u00eenvins, un \u00eenvins. A\u0163i
\npierdut proba suprem\u0103, care e propria via\u0163\u0103. Suferi\u0163i de
\ntrufie [\u2026] \u00eenc\u00e2ntarea de sine.\u201d; \u00een mod subtil, Comisia \u00eel
\nface pe Tiberiu Bonar s\u0103-\u015fi \u00eentocmeasc\u0103 propriul
\nrechizitoriu \u015fi implicit sentin\u0163a: \u201esunt versatil [\u2026],
\nhistrionic [\u2026], am mai multe chipuri [\u2026], sunt \u00een mai
\nmulte feluri deodat\u0103.\u201d Concluzia profesorului Mic: \u201ecu
\nimensul nostru regret, v\u0103 confirm\u0103m c\u0103 soarta
\ndumneavoastr\u0103 e pecetluit\u0103\u201d; lui Ion-Dorel Stanciu \u201eun
\nadev\u0103rat animal politic, profesorul Mic \u00eei spune:
\n\u201eDomnule Stanciu, fi\u015fa dumneavoastr\u0103 medical\u0103 arat\u0103
\nclar, suferi\u0163i de ciroz\u0103 hepatic\u0103, \u00een faz\u0103 final\u0103 [\u2026] noi ne
\ndeclar\u0103m \u00een cazul dumneavoastr\u0103 n-avem solu\u0163ii. [\u2026]
\n\u015federea dumneavoastr\u0103 \u00een Casa de S\u0103n\u0103tate este \u00een van
\n[\u2026]. Nu v\u0103 putem t\u0103m\u0103dui. C\u0103uta\u0163i \u00een alt\u0103 parte [\u2026].
\nAici nu e locul dumneavoastr\u0103, regret.\u201d; Profesorul
\nMaxim, interog\u00e2ndu-l pe fostul procuror comunist
\nValeriu Manea, \u00eei prezint\u0103 un rechizitoriu cu o mul\u0163ime
\nde capete de acuzare, ca \u00een final s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 sufletul \u015fi
\nmintea \u00eei sunt de nevindecat: \u201eDa, da, domnule Manea,
\ntotdeauna a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103: sose\u015fte o zi a pl\u0103\u0163ii pentru
\ntoate tic\u0103lo\u015fiile, iar plata nu e aceea pe care ne-o
\nimagin\u0103m noi, ci aceea pe care o stabile\u015fte cineva mai
\npresus de ce e p\u0103m\u00e2ntesc. Cam at\u00e2t, cam at\u00e2t, domnule
\nManea.\u201d; concluzia audierii Sandei Dobre, ampl\u0103, pe
\nm\u0103sura bolii acesteia, e rostit\u0103 de profesorul Maxim:
\n\u201e[\u2026] suferi\u0163i de o grav\u0103 tulburare obsesiv-compulsiv\u0103.
\nRaportarea la realitate v\u0103 este afectat\u0103. Suferi\u0163i \u015fi de
\nceea ce se cheam\u0103 personalitate multipl\u0103.[\u2026] pentru
\ntoate aceste motive, ca \u015fi pentru amoralismul
\ndumneavoastr\u0103, pentru u\u015furin\u0163a cu care fura\u0163i, min\u0163i\u0163i,
\n\u00een\u015fela\u0163i, \u015fi, \u00een fond, cu care alege\u0163i s\u0103 practica\u0163i r\u0103ul, ne
\ndeclin\u0103m orice capacitate de a influen\u0163a \u00een bine starea
\ndumneavoastr\u0103 de s\u0103n\u0103tate. [\u2026] Nu, nu suntem capabili
\n\u015fi nici dispu\u015fi s\u0103 v\u0103 ajut\u0103m. \u00centr-adev\u0103r am f\u0103cut o mare
\ngre\u015feal\u0103 atunci c\u00e2nd am cedat \u015fi v-am acceptat aici.
\nLocul dumneavoastr\u0103 nu e aici. Vom fi ferici\u0163i c\u00e2nd ve\u0163i
\np\u0103r\u0103si insula.\u201d; dup\u0103 ascultarea cu aten\u0163ie a depozi\u0163iei
\nAngelei C\u00e2mpean, din care reiese c\u0103 \u015fi-a tr\u0103it via\u0163a \u00een
\nadev\u0103r \u015fi cu adev\u0103rat, profesorul Maxim i se adreseaz\u0103
\ncu respect: \u201eMerge\u0163i, merge\u0163i doamn\u0103, v-am obosit
\ndestul, ne cerem scuze.\u201d
\nDintre personajele, al c\u0103ror verdict a fost drastic,
\ndoar unul \u00eencearc\u0103 o inutil\u0103 salvare. Acesta este Tiberiu
\nBonar, care pleac\u0103 s\u0103 escaladeze v\u00e2rful muntelui pe un
\ntraseu foarte dificil. Nu reu\u015fe\u015fte. Se pr\u0103bu\u015fe\u015fte \u00eentr-o
\nr\u00e2p\u0103. Starea lui e mai rea dec\u00e2t se credea. Este nevoie
\nde transfuzie. Au donat s\u00e2nge Andrei, Dan Cosma,
\nCristian Laz\u0103r, Vlad Popa<\/em>. Tiberiu Bonar e transportat
\ncu elicopterul la un spital mare, cu speran\u0163a, rostit\u0103 de
\nAndrei: \u201ePoate, totu\u015fi, va sc\u0103pa.\u201d
\nFiind martor al spovedaniilor, Andrei are
\nrevela\u0163ia destinului, a condi\u0163iei umane, finite,
\nvulnerabile \u015fi precare, p\u00e2ndit\u0103 \u015fi subminat\u0103 de boli
\n\u015ftiute \u015fi ne\u015ftiute provocate de r\u0103u. T\u00e2n\u0103rul blogger
\n\u00een\u0163elege c\u0103 salvarea nu poate fi dec\u00e2t asumarea
\ncon\u015ftient\u0103 a responsabilit\u0103\u0163ii. \u00cen aceste revela\u0163ii ale lui
\nAndrei st\u0103 miza filosofico-moral\u0103 a romanului-parabol\u0103.
\nLa sf\u00e2r\u015fitul \u201eaudierilor\u201d, Andrei are parte de o
\nultim\u0103 surpriz\u0103. Vr\u00e2nd s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 cabinetul, \u00eel aude
\npe profesorul Mic adres\u00e2ndu-i-se: \u201e- Andrei, dac\u0103 tot
\n\u015fi-au dep\u0103nat aici amintirile, pacien\u0163ii, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, ar
\ntrebui s\u0103 te ascult\u0103m \u015fi pe tine. Ce zici? Noi g\u0103sim c\u0103
\na\u015fa se cade, c\u0103 a\u015fa e bine!\u201d. Profesorii l-au ascultat \u201ecu
\naten\u0163ie \u015fi cu exagerat\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103\u201d, iar la sf\u00e2r\u015fit,
\nprofesorul Maxim i-a spus: \u201e- Mul\u0163umim, Andrei,
\nmul\u0163umim. Nu, natura uman\u0103 nu e totdeauna
\ndezam\u0103gitoare. Convingerea noastr\u0103 este c\u0103 te judeci cu
\nprea mult\u0103 severitate \u015fi gre\u015fe\u015fti.\u201d Doctorul
\nPapadopoulos \u00eei comunic\u0103 c\u0103 sufer\u0103 de o malforma\u0163ie la
\ninim\u0103. Din \u00eenv\u0103\u0163\u0103cel, narator \u015fi cronicar al lumii prin
\ncare trece \u015fi pe care, astfel,o cunoa\u015fte, Andrei este \u015fi
\npacient, care afl\u0103 ce posibile boli \u00eel p\u00e2ndesc \u015fi pe el, cea
\nmai periculoas\u0103 fiind cea de inim\u0103.
\n\u015eederea la Pavilionul Rom\u00e2nesc din cadrul Casei
\nde S\u0103n\u0103tate se \u00eencheie cu pr\u00e2nzul festiv prin care se
\ncelebreaz\u0103 Cr\u0103ciunul. Fiecare pacient particip\u0103 \u015fi se
\nmanifest\u0103 conform chipului s\u0103u.
\nA doua zi, to\u0163i pacien\u0163ii au fost convoca\u0163i \u00een fa\u0163a
\nComisiei Medicale pentru a li se comunica sentin\u0163a
\ndefinitiv\u0103. Lu\u00e2nd foaia de h\u00e2rtie preg\u0103tit\u0103, profesorul
\nMaxim citi: \u201e- A\u015fadar, comisia noastr\u0103 a hot\u0103r\u00e2t \u015fi v\u0103
\nanun\u0163\u0103 urm\u0103toarele: avem solu\u0163ii pentru trei dintre
\ndumneavoastr\u0103. Ceilal\u0163i, regret\u0103m, nu se \u00eenscriu \u00een
\ncadrul nostru de capabilitate \u015fi se vor \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103
\n[\u2026] doar trei dintre dumneavoastr\u0103 [\u2026] au \u00eendeplinit
\ncriteriile. Pe ei \u00eei vom lua cu noi, \u00eei vom transporta la
\ncentrul de unde venim. Ace\u015ftia sunt: doamna Angela
\nC\u00e2mpean, domnul Dan Cosma \u015fi domnul Andrei
\nGotea.\u201d
\nA\u015ftept\u00e2nd plecarea pe calea aerului<\/em> spre Centrul<\/em>,
\nmen\u0163ionat de Comisie, Andrei coboar\u0103 \u00een mica localitate
\npentru a se revedea cu prietenul s\u0103u, domnul Stavros.
\nP\u00e2n\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea cu el, merge pe plaj\u0103. G\u00e2ndul la boala
\nlui, c\u0103ldura \u015fi lumina, \u015fi oboseala acumulat\u0103 \u00een
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2na audierii bolnavilor, \u00eel adorm. \u015ei doarme
\nbu\u015ftean.
\nAici, romanul<\/strong> se \u00eencheie.
\nAjun\u015fi aici cu comentariul, putem glosa pu\u0163in pe
\nmarginea problematicii romanului. Pe fond, \u00cen drum
\nspre Ikaria<\/em> este un roman realist, putem spune chiar
\npolitic. Bine ancorat \u00een realitate, \u00een realitatea de azi,
\nautorul nu practic\u0103, dup\u0103 o expresie drag\u0103 cronicarilor
\nliterari, un realism la firul ierbii, de un ego gonflabil<\/em>,
\nadic\u0103 minor, reportericesc, de simpl\u0103 descriere de medii.
\nRealismul romanului e unul de reflec\u0163ie filosoficomoral\u0103
\n\u015fi religioas\u0103. Fiecare eveniment, fiecare
\nbiografie din care e construit scenariul epic este o mic\u0103
\nparabol\u0103, toate v\u0103rs\u00e2ndu-se \u00een marea parabol\u0103 \u2013
\nromanul. E evident pattern<\/em>-ul parabolelor lui Iisus. \u00cen
\ndrum spre Ikaria<\/em> e o parabol\u0103 despre iubire, adev\u0103r,
\nsinceritate \u015fi d\u0103ruire, despre durere, boal\u0103, suferin\u0163\u0103 \u015fi
\nmoarte, despre gre\u015feli, cu voie (mai ales) sau f\u0103r\u0103 de
\nvoie, despre timpul scurs ireversibil \u015fi via\u0163a care ajunge
\nla cap\u0103t ca o lum\u00e2nare care arde de tot; despre Binele \u015fi
\nR\u0103ul care s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een om. E o parabol\u0103 despre
\ncondi\u0163ia uman\u0103; despre omul \u00eenfr\u00e2nt de istorie, \u00eens\u0103 de o
\nistorie f\u0103cut\u0103 de el, cel care \u015fi-a p\u0103r\u0103sit con\u015ftiin\u0163a \u015fi
\nsufletul, devenit din aceast\u0103 cauz\u0103 incapabil s\u0103 discearn\u0103
\n\u00eentre Bine \u015fi R\u0103u. Aceast\u0103 omniprezen\u0163\u0103 a r\u0103ului \u00een om
\n\u015fi \u00een lume inculc\u0103 ideea de pesimism. \u00cens\u0103<\/strong> romanul-parabol\u0103
\nnu este pesimist, deoarece, precum tragedia,
\nofer\u0103 o lec\u0163ie despre confruntarea cu limita. Fiind un
\nroman, deopotriv\u0103, filosofic, religios \u015fi moral, \u00eembr\u0103cat
\n\u00een haina parabolei, deci reflexiv, putem extrage din
\ntextul s\u0103u o serie de ziceri<\/em>. Dac\u0103 sunt scoase din context
\nele \u00ee\u015fi pot pierde \u00een\u0163elesul \u015fi frumuse\u0163ea, devenind ni\u015fte
\nvorbe comune. Aceste ziceri sunt distribuite anumitor
\npersonaje: \u201eDumnezeu, numai Dumnezeu poate ierta\u201d
\n(Angela C\u00e2mpean); \u201eMoartea nu reprezint\u0103 o op\u0163iune,
\nfiindc\u0103 moartea \u00eenseamn\u0103 eliberare, u\u015furare. \u00censeamn\u0103
\n\u00eeng\u0103duin\u0163\u0103, nu pedeaps\u0103.\u201d; \u201eTocmai, fiindc\u0103 am ratat
\nlocuirea, de aceea desenez locuin\u0163e, caut forma ideal\u0103 de
\nlocuire\u201d (Dan Cosma); \u201enu trebuie s\u0103 ne min\u0163im \u015fi s\u0103 ne
\nfacem iluzii\u201d (Petre Mare\u015f); \u201eNici o via\u0163\u0103 de om nu este
\nmodest\u0103, ne\u00eensemnat\u0103. Toate biografiile sunt pre\u0163ioase
\n\u015fi au m\u0103re\u0163ia lor, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd par umile\u201d
\n(profesorul Mic); \u201eOamenii nu sunt ceea ce sunt, ci sunt
\nceea ce ascund\u201d; \u201eun om f\u0103r\u0103 trecut nu mai exist\u0103 de
\nfapt\u201d (profesorul Mic); \u201eDac\u0103 te sim\u0163i peste tot acas\u0103 e
\nca \u015fi c\u00e2nd n-ai avea de fapt o cas\u0103\u201d (Andrei).
\nSpuneam c\u0103 \u00cen drum spre Ikaria<\/em> e un roman
\npolitic cu multe referiri la situa\u0163ia social-politic\u0103 a
\nsociet\u0103\u0163ii de azi. Spre exemplu, referindu-se la greva
\npersonalului navigabil al aeroportului din Atena, care \u00eei
\ndeturneaz\u0103 c\u0103l\u0103toria, Andrei cuget\u0103: \u201e[\u2026] \u00een ultimii ani,
\ntoat\u0103 lumea e mereu nemul\u0163umit\u0103, to\u0163i se ceart\u0103 cu to\u0163i,
\nnimeni nu cedeaz\u0103 \u015fi, deci, nu sunt capabili s\u0103 ajung\u0103 la
\nvreo \u00een\u0163elegere. E o criz\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit \u015fi nu po\u0163i avea
\nm\u0103car un dram de predictibilitate.\u201d Altfel spus, Andrei,
\nnaratorul din roman, descoper\u0103 boala<\/em> societ\u0103\u0163ii de azi.
\n\u00centr-o discu\u0163ie cu Dan Cosma sunt puse sub lup\u0103:
\nteleviziunile, mass-media, \u201efabrici de vis\u0103ri\u201d, care dau
\noamenilor spre \u201e\u00eenghi\u0163ire hapuri\u201d \u2013 basme. \u00cen c\u00e2teva
\nmomente ale nara\u0163iunii este adus\u0103 \u00een prim-plan situa\u0163ia
\ndin \u0163ar\u0103 (vizita Nornei \u00een Rom\u00e2nia \u2013p.51-53; discu\u0163ia lui
\nAndrei cu Irina despre situa\u0163ia din \u0163\u0103rile lor \u00een care
\npoliticienii \u201etic\u0103lo\u015fi\u201d, \u201ecorup\u0163i\u201d au jefuit \u0163ara – (p.73-
\n74); \u201espovedaniile\u201d celor nou\u0103 pacien\u0163i din Pavilionul
\nRom\u00e2nesc sunt tot at\u00e2tea fa\u0163ete ale tic\u0103lo\u015fiilor din \u0163ar\u0103.
\nNe amintim cum \u00eencheie Stavros prezentarea insulei.
\nCon\u015ftiin\u0163a lui Andrei recepteaz\u0103 spusele lui Stavros cu
\ng\u00e2ndul la \u0163ara lui. \u00cen proiectul s\u0103u de via\u0163\u0103 \u2013 Binele, \u015fi \u00een
\nc\u0103l\u0103toriile sale \u015fi-a fixat un punct fix, un punct de
\nsprijin: \u201eBucure\u015fti, Rom\u00e2nia cu tot amarul s\u0103u, cu toat\u0103
\nmelancolia \u015fi z\u0103d\u0103rniciile sale. Am ales s\u0103 p\u0103r\u0103sesc
\nCanada confortabil\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een \u0163ara natal\u0103, \u00een
\npofida at\u00e2tor lipsuri ale sale [\u2026] o \u0163ar\u0103 unde sunt at\u00e2tea
\nde reparat, de \u00eendreptat, o \u0163ar\u0103 unde exist\u0103 mult\u0103 s\u0103r\u0103cie
\n\u015fi suferin\u0163\u0103. [\u2026] Locul acesta este pentru mine casa<\/strong>
\n[s.n.-I.P.], patria. Nu pot \u015fi nici nu vreau s\u0103 \u015fterg din
\nAND-ul meu condi\u0163ia de rom\u00e2n. Cu c\u00e2t e mai precar\u0103,
\ncu at\u00e2t caut s\u0103 mi-o asum mai ap\u0103sat.\u201d Acesta este
\nmesajul lui Andrei c\u0103tre to\u0163i rom\u00e2nii.
\nGabriel Chifu \u015fi-a construit romanul pe un
\nscenariu de mit, motivul este c\u0103l\u0103toria, iar orice
\nc\u0103l\u0103torie presupune evenimente, fapte, adic\u0103 obstacole,
\nprobe pe care trebuie s\u0103 le treci. Prin urmare, c\u0103l\u0103toria e
\nini\u0163iere \u015fi cunoa\u015ftere. Discursul epic e stra\u015fnic construit
\n\u015fi supravegheat, este c\u00e2nd realist obiectiv, c\u00e2nd
\ncolocvial, c\u00e2nd, dup\u0103 situa\u0163ia narativ\u0103, tehnicist. Cele 43
\nde capitole, scurte, dar dense, cu titluri care rezum\u0103
\nsecven\u0163a narativ\u0103, au deschidere spre semnifica\u0163iile de
\ndincolo de litera scris\u0103. Ele se pliaz\u0103 pe etapele
\nscenariului mitic. Prima parte (cap. 1-12) este despre
\nc\u0103l\u0103toria t\u00e2n\u0103rului Andrei (\u201enovicele\u201d, adic\u0103 F\u0103t-Frumos
\ndin basmul popular) cu micul \u015fi vechiul vas Nostos<\/em> spre
\ninsula Ikaria. Defec\u0163iunea tehnic\u0103 suferit\u0103 de micul
\nvapor determin\u0103 acostarea pe o mic\u0103 insul\u0103,
\nnemen\u0163ionat\u0103 pe nici o hart\u0103. \u00cen cele trei zile de
\na\u015fteptare a repara\u0163iei, Andrei, cu ajutorul primarului<\/em>
\ninsulei, cunoa\u015fte \u015fi fa\u0163a v\u0103zut\u0103, \u015fi fa\u0163a nev\u0103zut\u0103 a
\ninsulei, afl\u0103 legenda ei. Cunoa\u015fte \u015fi pe cei veni\u0163i la Casa
\nde S\u0103n\u0103tate<\/em>. La propunerea lui Stavros, Andrei r\u0103m\u00e2ne
\naici ca translator (cap. 13-24). \u00cen capitolele 25-41 se
\nrelateaz\u0103 sosirea Comisiei Medicale<\/em> \u015fi desf\u0103\u015furarea
\n\u201econsultului\u201d celor nou\u0103 rom\u00e2ni afla\u0163i \u00een Pavilion. \u00cen
\naceste capitole, scenariul mitic dezv\u0103luie caracterul de
\nparabol\u0103 al romanului. Capitolul 42 este sf\u00e2r\u015fitul
\nromanului, al pove\u015ftii spus\u0103 de Andrei. Desigur
\ngruparea capitolelor este relativ\u0103, deoarece con\u0163inutul
\nunor capitole, chiar aflate la distan\u0163\u0103, se interfereaz\u0103.
\nTextul con\u0163ine o serie de semne \u015fi simboluri: micul \u015fi
\nvechiul vas cu care c\u0103l\u0103tore\u015fte Andrei se nume\u015fte
\nNostos<\/em>; \u00eens\u0103\u015fi insula, numit\u0103 Ombilicos\/Noima<\/em>, cu
\n\u00eensu\u015firile sale neobi\u015fnuite, este un simbol; de asemenea
\nnumele personajelor au rezonan\u0163e simbolo-mitice
\n(Andrei, Angela, Bonar), chiar \u015fi cele banal-comune.
\nCapitolul 43 este marea surpriz\u0103 a romanului.
\n\u201eTrezindu-se\u201d din somnul profund, ascuns dup\u0103 un
\nd\u00e2mb de nisip, Andrei vede, nu departe, pe plaj\u0103 dou\u0103
\nfiin\u0163e. Le cerceteaz\u0103 cu privirea \u015fi, mirat \u015fi nedumerit,
\nconstat\u0103: \u201eCei doi erau \u015fi nu erau ei. Profesorul Maxim
\n\u015fi profesorul Mic.\u201d Privindu-i cu aten\u0163ie observ\u0103 c\u0103
\nam\u00e2ndoi \u201eparc\u0103 \u00eentineriser\u0103 miraculos\u201d, parc\u0103 s-au
\n\u00eentors \u00een timp \u201ela v\u00e2rsta de dou\u0103zeci de ani, cu trupurile
\ntinere \u015fi curate.\u201d Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eei privea, uimirea \u015fi
\nnedumerirea lui Andrei cre\u015ftea deoarece vede c\u0103 cei doi
\n\u201eerau \u00eenconjura\u0163i de o lumin\u0103 orbitoare, mai intens\u0103
\ndec\u00e2t lumina soarelui \u015fi care parc\u0103 izvora din ei \u015fi se
\nr\u0103sp\u00e2ndea \u00een preajm\u0103 [\u2026]. Cei doi aveau nimb. Dar, \u015fi
\nmai izbitor, am\u00e2ndoi erau \u00eenzestra\u0163i cu ni\u015fte aripi
\nenorme, albe, pe care le purtau cu gra\u0163ie, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi
\nfost ceva normal. [\u2026] Sem\u0103nau teribil cu ni\u015fte ar\u0103t\u0103ri
\ncere\u015fti [\u2026]. Cur\u00e2nd, cele dou\u0103 fiin\u0163e chiar \u015fi-au deschis
\nlarg aripile \u015fi s-au ridicat \u00een v\u0103zduh, pierz\u00e2ndu-se dup\u0103
\nst\u00e2ncile care intrau \u00een apa m\u0103rii.\u201d Andrei viseaz\u0103 sau e
\ntreaz?!
\nAcest al doilea final al romanului are menirea s\u0103
\ndes\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 parabola \u015fi s\u0103-i dezlege \u00een\u0163elesul ei de
\nJudecat\u0103 de Apoi<\/strong>.
\nLexicul \u015fi structura sintactic\u0103 a textului sunt
\nm\u00e2nuite cu dexteritate. Limbajul prezint\u0103 dou\u0103 registre:
\ncel literal \u015fi cel al semnifica\u0163iilor de dincolo de liter\u0103,
\nrealizat prin simboluri, metafore, prin cuvinte cu dublu
\n\u00een\u0163eles, prin aluzii mitologice. Limbajul (vezi
\n\u201espovedaniile\u201d) \u015fi stilul (vezi portretele personajelor
\nf\u0103cute de Andrei, exprimarea celor doi profesorimedici)
\nsunt perfect mulate pe via\u0163a \u015fi caracterul
\npersonajelor, de parc\u0103 scriitorul ar vrea s\u0103 confirme
\nspusa lui Buffon: \u201eLe style c\u2019est homme\u201d.
\nRomanul \u00cen drum spre Ikaria<\/em> \u00eel consider superior
\ncelor precedente (Punct \u015fi de la cap\u0103t<\/em> \u015fi Ploaia de 360
\nde zile<\/em>). \u00cen mod sigur, \u00cen drum spre Ikaria<\/em> va fi nu
\nnumai nominalizat pentru \u201eromanul anului\u201d, ci \u015fi \u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA MAI MULT DEC\u00c2T O CRONIC\u0102 Cu apari\u0163ia romanului lui Gabriel Chifu, \u00cen drum spre Ikaria (Ed. Art), pentru<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10553"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10553"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10553\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10557,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10553\/revisions\/10557"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10553"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10553"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10553"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}