{"id":10539,"date":"2020-09-08T16:14:59","date_gmt":"2020-09-08T13:14:59","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10539"},"modified":"2020-09-08T16:14:59","modified_gmt":"2020-09-08T13:14:59","slug":"spatii-culturale-nr-70-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10539","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 70 (9)"},"content":{"rendered":"

Petre ISACHI<\/strong><\/p>\n

Posibile sugestii estetico-poetice c\u0103tre un
\nt\u00e2n\u0103r artist*<\/strong><\/p>\n

Este greu pentru un critic literar s\u0103 ofere sugestii\/
\nsfaturi pentru mai t\u00e2rziu, unui artist vizual n\u0103scut \u00een
\nzodia v\u0103rs\u0103torului, care \u2013 se \u015ftie \u2013 calc\u0103 premeditat (el
\nspune c\u0103 sub influen\u0163a planetelor Saturn \u015fi Uranus)
\nprincipiile logice, lan\u0163urile cauzale, grani\u0163ele timpului \u015fi
\nspa\u0163iului, neag\u0103 principiile de identitate, de
\nnoncontradic\u0163ie \u015fi al ter\u0163ului exclus.
\nPrimul sfat \u2013 \u00een\u0163elep\u0163i sunt cei ce urmeaz\u0103
\nsfaturile, nu cei care le dau \u2013 ar fi s\u0103 nu-\u015fi fac\u0103 iluzii \u00een
\nceea ce prive\u015fte succesul. G\u00e2ndindu-m\u0103 la mine, nu am
\nv\u0103zut niciodat\u0103 \u00een succes, un stimul esen\u0163ial al voca\u0163iei
\nmele de critic, dac\u0103 am o asemenea voca\u0163ie. Am
\n\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit mai cur\u00e2nd punctul de vedere al lui Titus
\nLivius care considera succesul drept \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103torul
\nprostului\u201d sau gloria efemer\u0103 a celor m\u0103run\u0163i (vezi a\u015fazisul
\nsucces de pe re\u0163elele de socializare?), de\u015fi
\nNapoleon considera acela\u015fi \u201ecopil al \u00eendr\u0103znelii\u201d drept
\n\u201ecel mai mare orator din lume\u201d, care \u00eens\u0103, ad\u0103ug\u0103m noi,
\nvorbe\u015fte ce vrea el, cui vrea \u015fi c\u00e2nd vrea el.
\nImportant\u0103 r\u0103m\u00e2ne voca\u0163ia; aceasta este cea mai
\nminunat\u0103 recompens\u0103 pe care artistul o prime\u015fte de la
\nDumnezeu \u2013 miracolul pe care trebuie s\u0103-l faci cu tine
\n\u00eensu\u0163i, evit\u00e2nd mitologia vanitoas\u0103 a romanticilor
\n(artistul \u2013 un ales al zeilor, o fiin\u0163\u0103 supraomeneasc\u0103,
\ntranscendent\u0103, predestinat\u0103 s\u0103 ating\u0103 nemurirea etc.).
\nPersonal cred c\u0103 voca\u0163ia scriitorului, pictorului,
\ncompozitorului, arhitectului etc. nu este ceva fatidic,
\n\u00eenscris \u00een gene, ci este mai cur\u00e2nd, o alegere, o liber\u0103
\nmi\u015fcare a voin\u0163ei individuale, prin care ne hot\u0103r\u00e2m un
\ndrum al viitorului, care nu exclude ideea ca, \u00een unele
\ncazuri, disciplina \u015fi perseveren\u0163a celui ce a optat pentru
\nun asemenea destin pot s\u0103 nasc\u0103 geniul. Perseveren\u0163a
\nsisific\u0103, voin\u0163a, disciplina interioar\u0103, cultura de tip
\nrenascentist i-ar \u00eenlesni lui Alex Oko, inspira\u0163ia \u015fi o
\nposibil\u0103 originalitate, care i-ar asigura concuren\u0163a
\nartistic-loial\u0103 cu predecesorii \u015fi crearea unui orizont de
\na\u015fteptare atipic.
\nDesigur c\u0103 \u201ealegerea liber\u0103\u201d nu exclude talentul –
\no prim\u0103 \u00eenclina\u0163ie subiectiv\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 \u00een copil\u0103rie sau
\n\u00eenn\u0103scut\u0103. Predispozi\u0163ia de a vedea idei \u015fi de a le
\nfictiviza \u00een imagini elocvente, cu inten\u0163ia de a schimba
\nLumea, dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea sa, ajut\u0103 menirea
\ndemiurgic\u0103 a oric\u0103rui tip de artist. Situarea \u00een r\u0103sp\u0103r a
\nartistului\/ starea de revolt\u0103 estetic\u0103 \u00eei asigur\u0103 scriiturii
\nsale o m\u0103rturie unic\u0103 asupra unei epoci tr\u0103ite real sau
\nvirtual. Se \u015ftie, Opera r\u0103m\u00e2ne o docufic\u0163iune ce reflect\u0103
\ngradul de cultur\u0103\/ civiliza\u0163ie al Timpului \u00een care a fost
\ncreat\u0103. Via\u0163a transfigurat\u0103 de pictor, scriitor, critic etc.
\nnu este niciodat\u0103 cea tr\u0103it\u0103 realmente de artist, ci una
\nconform\u0103 cu g\u00e2ndirea lui artistico-filosofic\u0103. Arta este
\nun \u201ejoc secund\u201d, cum spunea Ion Barbu \u015fi, \u00een acela\u015fi
\ntimp, expresia unei anumite culturi, religii, filosofii etc.
\nJocul de-a arta nu este unul inofensiv, cum ar
\np\u0103rea la o privire superficial\u0103, este mai cur\u00e2nd, antidestin.
\nEste cel de-al treilea sfat pe care a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103-l
\ndau unui t\u00e2n\u0103r artist de tipul lui Alex Oko. Dar s\u0103 m\u0103
\nexplic. \u015etim cu to\u0163ii, \u00een anumite circumstan\u0163e, Arta\/
\nLiteratura poate s\u0103 fie tradus\u0103 drept o atitudine de
\nrevolt\u0103 \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ii statului, a institu\u0163iilor sau a
\ncredin\u0163elor prestabilite. Este \u015ftiut, inchizi\u0163ia spaniol\u0103 n-a
\navut \u00eencredere, timp de 300 de ani, \u00een fic\u0163iunile
\ninventate de pictori, scriitori, compozitori etc. Nu se
\n\u00een\u015fela. \u015etia c\u0103 sub aparen\u0163a-i inofensiv\u0103, inventarea de
\nfic\u0163iuni (minciuni ce t\u0103inuiesc adev\u0103ruri agresive \u015fi
\nincomode pentru regimurile totalitare) este o modalitate
\nde exercitare a libert\u0103\u0163ii \u015fi de r\u0103fuial\u0103 a autorului cu cei
\nce ar dori s-o vad\u0103 suprimat\u0103. Libertatea \u00een crea\u0163ie
\n\u00eenseamn\u0103 \u201es\u0103 po\u0163i orice asupra ta \u00eensu\u0163i\u201d. S\u0103 po\u0163i s\u0103 fii
\ncu des\u0103v\u00e2r\u015fire tu \u00eensu\u0163i, \u015ftiut fiind c\u0103 nu ne putem d\u0103rui
\n\u00eenainte de a ne apar\u0163ine. Dar c\u00e2\u0163i dintre noi ajung s\u0103
\npoten\u0163eze \u00een propriul Eu, sentimentul vag al infinitului
\n\u015fi al tendin\u0163ei de evadare din \u201ecercul str\u00e2mt\u201d?
\nMai greu pentru tinerii scriitori\/ pictori\/ muzicieni
\netc. mi se pare \u00een\u0163elegerea despoticei fraze: c\u00e2t\u0103
\nlibertate, at\u00e2ta responsabilitate. Suprimarea libert\u0103\u0163ii
\nartistului este motivul pentru care toate dictaturile au
\n\u00eembr\u0103cat c\u0103ma\u015fa de for\u0163\u0103 a cenzurii. Asumarea voca\u0163iei
\nartistice ca pe un destin este mai mult dec\u00e2t o servitute,
\neste de-a dreptul robie liber consim\u0163it\u0103, este un blestem
\ndivin sublim \u015fi tragic \u00een acela\u015fi timp. Orice voca\u0163ie se
\nhr\u0103ne\u015fte cu via\u0163a artistului, \u00een condi\u0163iile \u00een care pictorul
\nautentic nu picteaz\u0103 ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, ci tr\u0103ie\u015fte pentru a
\npicta. Aceea\u015fi ecua\u0163ie func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00een cazul
\nscriitorului. Intri \u00een Templul Artelor, a\u015fa cum intri
\n\u00eentr-un ordin religios, asum\u00e2ndu-\u0163i sacrificiul, precum
\nMe\u015fterul Manole din celebra balad\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.
\nCondi\u0163ia este de a crea opere care s\u0103-\u0163i supravie\u0163uiasc\u0103.
\nOpere atemporale prin valorile estetice pe care le
\npromoveaz\u0103. Aceast\u0103 condi\u0163ie este de fapt o voin\u0163\u0103
\ndivin\u0103, specific\u0103 artistului n\u0103scut nu f\u0103cut, adic\u0103
\npredestinat s\u0103-\u015fi ating\u0103 idealurile estetice printr-un
\nsacrificiu asumat \u015fi o admirabil\u0103 perseveren\u0163\u0103 sisific\u0103.
\nTr\u0103itul e sursa oric\u0103rei fic\u0163iuni. \u00cen ceea ce prive\u015fte
\nproblematica\/ tematica, artistul vizual este asemenea
\nprozatorului (nuvelistul, autorul de proz\u0103 scurt\u0103,
\nromancierul etc.) ce se hr\u0103ne\u015fte din sine \u00eensu\u015fi, precum
\ncatoblepasul<\/em>, animalul mitic recreat de Borges \u00een
\nManual de zoologie fantastic\u0103<\/strong>. Aceast\u0103 creatur\u0103
\nimposibil\u0103, ce se autodevoreaz\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu picioarele,
\nmitizeaz\u0103 condi\u0163ia etern\u0103 a artistului care se hr\u0103ne\u015fte pe
\nsine din Sine \u015fi tr\u0103ie\u015fte permanent cu iluzia c\u0103 el \u00ee\u015fi
\nalege temele, motivele. \u00cen realitate noi, arti\u015ftii, suntem
\nale\u015fi de teme. Miraculos! Nu? Cu o condi\u0163ie: pictorul\/
\nscriitorul s\u0103 fie sincer cu el \u00eensu\u015fi\u2026
\nDac\u0103 punctul de plecare al inven\u0163iei picturale este
\ntr\u0103irea, aceasta nu este niciodat\u0103 \u015fi punctul de sosire.
\nPo\u0163i pleca de la mitul Erosului \u015fi po\u0163i ajunge la cel al
\nThanatosului, dar po\u0163i ajunge \u015fi la mitul prieteniei etc.
\nTemele transfigurate trebuie s\u0103 se iveasc\u0103 intim dintr-o
\nnecesitate interioar\u0103 \u00eencurajat\u0103 \u015fi hr\u0103nit\u0103 de fantasmele\/
\ndemonii artistului. Adic\u0103 pict\u0103m\/ scriem pe baza a tot ce
\nne obsedeaz\u0103, ne incit\u0103, ne fascineaz\u0103 \u015fi ne este visceral.
\nO tem\u0103 \u00een sine nu e niciodat\u0103 bun\u0103 sau rea \u00een Arte.
\nDepinde cum o recreeaz\u0103\/ transfigureaz\u0103 artistul. S\u0103
\nzicem: Femeia, prima fic\u0163iune oferit\u0103 de Dumnezeu,
\nP\u0103m\u00e2ntului. \u00cemi da\u0163i voie s\u0103 exemplific cu nume de
\nreferin\u0163\u0103 din perioada de apogeu a Rena\u015fterii: Leonardo
\nda Vinci, Gioconda (Mona Lisa del Giocondo)<\/strong>;
\nGiorgione, Iudith; Venus dormind<\/strong>; Tizian, Dragoste
\nsacr\u0103 \u015fi dragoste profan\u0103; Danae;<\/strong> Tintoretto,
\nSuzanna \u00een baie<\/strong> etc.
\nIrezistibil\u0103 \u00een \u201epovestea\u201d (fic\u0163iunea) pictorului\/
\nartistului este puterea de convingere\/ de persuasiune.<\/strong><\/em>
\nAdic\u0103 arta seduc\u0163iei. Voi exemplifica tot din Rena\u015fterea
\nitalian\u0103, pentru c\u0103 este mult mai cunoscut\u0103 de iubitorii
\nde Arte: Rafael. \u015ecoala din Atena <\/strong>\u2013 \u00een care centrul
\ncompozi\u0163iei este dominat de chipurile lui Platon \u015fi
\nAristotel; Madona Sixtin\u0103<\/strong>; Michelangelo, Facerea lui
\nAdam<\/strong>; Paolo Veronese, R\u0103pirea Europei<\/strong> etc.
\nFor\u0163a de persuasiune este sugerat\u0103 de
\nsuveranitatea fic\u0163iunii \u2013 mai precis, iluzia de
\nsuveranitate. Orice tip de fic\u0163iune (inclusiv fic\u0163iunea
\nfic\u0163iunii = critica) este suveran\u0103 la modul figurat. \u00cen arta
\npicturii puterea de convingere este poten\u0163at\u0103 de masa
\ncromatic\u0103 \u2013 jocul culorilor \u2013, spa\u0163iu, mi\u015fcare, timp,
\nreprezent\u0103ri statice sau dinamice, st\u0103rile emanate, legile
\nperspectivei, aspectele variate ale corpului \u015fi figurilor
\nomene\u015fti, problematica\/ tematica din \u201epovestea\u201d
\ntransfigurat\u0103 ( v. Michelangelo, Iudith \u015fi capul lui
\nHolofern<\/strong>; Profetul Eremia<\/strong>; Corregio, Madona \u015fi
\nCopilul; \u00cen\u0103l\u0163area lui Christos<\/strong> etc.).
\nEste seduc\u0103toare aceast\u0103 ambiguitate a fic\u0163iunii:
\naspir\u0103 la autonomie, de\u015fi \u015ftie c\u0103 servitutea ei fa\u0163\u0103 de real
\n(nu fa\u0163\u0103 de realitate) \u015fi fa\u0163\u0103 de autor e inevitabil\u0103.
\nAutosuficien\u0163a unor reprezent\u0103ri semnate Alex Oko \u2013
\nAutoportret -17, Prima \u00eent\u00e2lnire cu Salvador Dali,
\nVis \u00eencremenit, Goethe sau drama op\u0163iunii, Abisul
\ndin noi, Sufletul omului postmodern<\/strong> etc. sunt tot at\u00e2t
\nde iluzorii precum cele ale Anotimpurilor <\/strong>lui Vivaldi,
\ndesp\u0103r\u0163ite de instrumentele \u015fi arti\u015ftii care le
\ninterpreteaz\u0103\u2026
\nPentru a fi mai bine \u00een\u0163eles de t\u00e2n\u0103rul artist, de azi
\nsau de m\u00e2ine, \u015fi de ce cred eu c\u0103 \u00eenseamn\u0103 miracolul
\nformei, \u00eel rog pe cititor, s\u0103-\u015fi imagineze cum ar ar\u0103ta un
\nroman, un tablou, un sonet, o compozi\u0163ie muzical\u0103, o
\nsculptur\u0103 etc. care ar avea ca tem\u0103\/ tematic\u0103 pe \u201ecei doi
\n\u00een\u0163elep\u0163i, cei mai mari, ai Antichit\u0103\u0163ii crepusculare:
\nEpictet \u015fi Marc Aureliu, un sclav \u015fi un \u00eemp\u0103rat\u201d
\n(Cioran) sau proletarul \u015fi \u00eemp\u0103ratul transfigura\u0163i de
\nEminescu \u00een celebrul, \u00cemp\u0103rat \u015fi proletar<\/strong>, fragment
\ndin vastul poem Memento mori<\/strong>.
\nCe vreau s\u0103 v\u0103 sugerez? Ideea pe care o uit\u0103m
\nuneori: marile axe ale oric\u0103rei construc\u0163ii artistice,
\narhitecturi\/ compozi\u0163ii sunt: povestea, naratorul\/
\npictorul\/ compozitorul, spa\u0163iul \u015fi timpul. Artistul \u2013 dup\u0103
\nce este miraculos ales de problematic\u0103 \u2013 \u00ee\u015fi alege \u015fi
\norganizeaz\u0103 forma, limbajul, timpul, spa\u0163iul, poetica\/
\npoietica. Stilul operei, \u00een mod obligatoriu, trebuie s\u0103
\ninsufle o iluzie de via\u0163\u0103, de adev\u0103r relativ, determinat de
\ncoeren\u0163a intern\u0103 \u015fi caracterul de necesitate al scriiturii.
\nPe scurt: s\u0103 fie verosimil. Respingerea rigidit\u0103\u0163ii,
\nacademismului \u015fi manierismului livresc tr\u0103deaz\u0103
\nindirect, talentul artistului, care-\u015fi propune s\u0103 exprime
\ncele nev\u0103zute, cele ascunse, s\u0103 exprime inefabilul vie\u0163ii
\neterne, nu efemeritatea sau banalitatea unei banane lipite
\npe un perete \u015fi decretat\u0103 drept \u201eart\u0103\u201d contemporan\u0103. \u00cen
\nr\u0103zboiul cu posteritatea \u00eenvinge doar valoarea estetic\u0103
\ncare tope\u015fte \u00een ea celelalte valori (filosofic\u0103, religioas\u0103,
\nistoric\u0103, mitologic\u0103, sociologic\u0103, documentar\u0103,
\npsihologic\u0103, politic\u0103 etc.)
\nArtistul are primul menirea s\u0103 provoace
\npercep\u0163ia\/ seduc\u0163ia receptorului, \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 vad\u0103 ce
\nau \u00een comun dansul cu arhitectura, o simfonie cu un
\ntemplu, o statuie \u015fi sur\u00e2sul \u00eencremenit al omului de pe
\nstrad\u0103, pictura cu poezia muzicii, dar mai ales s\u0103 vad\u0103
\nconexiunile dintre un El, un Eu \u015fi un Tu. \u00cen procesul de
\nreceptare al Operei se conjug\u0103 la indicativ prezent
\nInten\u0163ia pictorului (ce \u015fi-a propus el s\u0103 comunice
\nposterit\u0103\u0163ii), cu Inten\u0163ia tabloului (ce comunic\u0103\/ exprim\u0103
\nopera indiferent de voin\u0163a autorului\/ receptorului) \u015fi cu
\nInten\u0163ia receptorului \u2013 se \u015ftie: – subiectiv, orgolios,
\ntiranic.
\nArtistul genial trebuie s\u0103 fie omniscient, ubicuu,
\nomnipotent, s\u0103-l imite pe Dumnezeu (nu Lumea f\u0103cut\u0103
\nde El), s\u0103 vad\u0103 simultan, infinitul mare \u015fi pe cel mic,
\nde\u015fi nu face parte din lumea pe care ne-o configureaz\u0103
\ndin exterior, din perspectiva privirii sale plutind undeva,
\ndeasupra. Punctul de vedere spa\u0163ial\/ muta\u0163iile spa\u0163iale
\nale Eului auctorial, al\u0103turi de punctul de vedere
\ntemporal asigur\u0103 originalitatea tabloului\/ scriiturii,
\nconferindu-i o proiec\u0163ie multipl\u0103, poliedric\u0103 \u015fi
\npolisemantic\u0103. Totul are importan\u0163\u0103 \u00een domeniul formei,
\nchiar \u015fi \u00een cazul picturilor non-figurative. Func\u0163ia
\ndetaliilor sugereaz\u0103 nu doar frumuse\u0163ea sau s\u0103r\u0103cia unor
\nformule artistice, ci \u015fi modul cum poten\u0163eaz\u0103 puterea de
\nconvingere. Observa\u0163i \u00een acest sens \u2013 ca un exerci\u0163iu de
\nadmira\u0163ie – puterea de seduc\u0163ie la c\u00e2teva dintre picturile
\nlui Albrecht Durer: Autoportret, Adam \u015fi Eva,
\nApostolul<\/strong>; sau ale uitatului, azi, El Greco: Logodna
\nFecioarei, Adora\u0163ia P\u0103storilor, Cardinalul Nino de
\nGuevara<\/strong> etc.
\nPentru a putea crea, \u00een centrul plutitor al
\n\u00eendoielilor, orice tip de artist are nevoie imperativ\u0103 de
\n\u201eun strop de absolut, de o f\u0103r\u00e2m\u0103 de Dumnezeu\u201d, de un
\nechilibru (in)stabil, de un mod sceptic \u015fi p\u0103tima\u015f \u00een
\nacela\u015fi timp, de un Apollo \u015fi un Dionysos ce
\nconfigureaz\u0103 coincidentia oppositorum. Un sfat\/
\nsugestie care se impune \u00een contextul celor spuse p\u00e2n\u0103
\nacum, ar fi ca t\u00e2n\u0103rul artist s\u0103 fug\u0103, precum c\u0103prioara de
\nleu, de voluptatea malefic\u0103 a Textului\/ Tabloului
\nneispr\u0103vit \u015fi a celui ne\u00eenceput, s\u0103 nu alunece \u00een
\nechivocul teribilului proverb european: \u201eC\u00e2nd \u00een\u0163eleptul
\nchibzuie\u015fte, nebunul nu st\u0103 nici el degeaba\u201d, mai ales
\natunci c\u00e2nd g\u00e2nde\u015fte la nivelul de realitate, la estetica
\ntransfigur\u0103rii pe care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 o \u00eenceap\u0103\/
\nconceap\u0103.
\nDiscutabil r\u0103m\u00e2ne conceptul \u201enivel de realitate\u201d,
\nde\u015fi este str\u0103lucitor prin ambiguitate, \u00een condi\u0163iile \u00een
\ncare fic\u0163iunea are un num\u0103r ilimitat de niveluri de
\nrealitate: peste a\u015fa-zisa lume \u201ereal\u0103\u201d (recognoscibil\u0103
\nprin propria noastr\u0103 experien\u0163\u0103) \u015fi lumea \u201efantastic\u0103\u201d ce
\ncuprinde o serie \u00eentreag\u0103 de sc\u0103ri\/ trepte diferite:
\nmagicul, miraculosul, legendarul, miticul, oniricul etc.
\nOriginalitatea unui artist (pictor, sculptor, scriitor,
\ncompozitor, interpret etc.) depinde \u015fi de felul cum apar\/
\ntranspar \u00een fic\u0163iunile lui, punctul de vedere al nivelului
\nde realitate. Aici intervine viziunea autorului,
\npersonalitatea lui artistic\u0103 contaminat\u0103 de g\u00e2ndirea\/
\ndoctrina estetic\u0103 (clasicismul, romantismul, barocul,
\nrealismul, suprarealismul, expresionismul arhetipal,
\nparadoxismul, impresionismul, postmodernismul,
\ntransmodernismul etc.), dar \u015fi de privirea neostenit\u0103,
\nne\u00eencrez\u0103toare \u015fi insomniac\u0103 ce asediaz\u0103 permanent un
\nartist buimac de via\u0163\u0103, perplex \u015fi indignat \u00een fa\u0163a
\nrevela\u0163iei de a fi el \u00eensu\u015fi \u00een toate transfigur\u0103rile sale!
\nDintre \u201ePicturi \u015fi\u2026<\/strong>\u201d, m-a\u015f opri \u015fi la
\nIdeogramele\/ Pictogramele ce configureaz\u0103 coper\u0163ile
\nRevistelor de cultur\u0103 13 Plus, Nr. 191 \u2013 194\/ 2019,
\nNr.195\/ 2020<\/strong>, \u00een care t\u00e2n\u0103rul artist viseaz\u0103 \u015fi comunic\u0103
\npostmodern, idei \u015fi semne. Intui\u0163i deja c\u0103 Ideograma \u00een
\nepoca Internetului, nu mai poate s\u0103 fie asemenea cu cea
\nde acum c\u00e2teva mii de ani. R\u0103m\u00e2ne incontestabil \u015fi
\nactual, proverbul chinezesc: \u201eC\u00e2nd viseaz\u0103, omul nu se
\n\u00eendoie\u015fte niciodat\u0103\u201d, \u00eenc\u00e2t voin\u0163a de a crea o Oper\u0103,
\ndevine obligatorie pentru arti\u015ftii autentici, adic\u0103 pentru
\ncei ce-\u015fi configureaz\u0103 scriitura cu dramatism, unitate
\ncompozi\u0163ional\u0103, culoare, subtilitate muzical\u0103, frumuse\u0163e
\nsau alte categorii estetice (ur\u00e2t, sublim, comic, tragic,
\nabsurd etc.), sugestie, coresponden\u0163e \u015fi mai ales prin
\n\u201edatul ascuns\u201d, ubicuu al oric\u0103rei transfigur\u0103ri. Cioran
\nera convins c\u0103 doar sentimentele\/ st\u0103rile\/ ideile pe care
\nle ascundem sunt profunde? \u201eDe aici for\u0163a sentimentelor
\njosnice\u201d, credea dostoievskian, cel care \u00een paginile
\nCaietelor (1957-1972)<\/strong> a eternizat \u201ejurnalul condi\u0163iei
\numane\u201d (Gabriel Liiceanu). \u00cen mod cert, o oper\u0103 \u00eenvinge
\ntimpul, at\u00e2t prin duhul inanalizabil, ascuns, inefabil, c\u00e2t
\n\u015fi prin plenitudinea semnificatului, generat\u0103 de deriva
\nhermetic\u0103.
\nInsist pe \u201edatul ascuns\u201d (Mario Vargas Llosa),
\nadic\u0103 pe poietica \u015fi poetica absen\u0163ei, pentru c\u0103 niciodat\u0103
\ncomunicarea prin omisiune nu a fost ceva gratuit \u015fi
\narbitrar. Imagina\u0163i-v\u0103 ce ar putea s\u0103 ascund\u0103 z\u00e2mbetul
\nenigmatic din capodopera Gioconda\u2026<\/strong> Absen\u0163a face
\nsim\u0163it\u0103 \u015fi incit\u0103 curiozitatea, expectativa \u015fi fantezia
\nreceptorului. \u201eDatul ascuns\u201d poate deveni acea himeric\u0103
\ntotalitate, infinitul univers imaginar, \u00een care coexist\u0103
\nvisceral \u00eenrudite, absolut toate fic\u0163iunile. Pe loc \u00eemi vin
\n\u00een minte Facerea lui Adam<\/strong> a lui Michelangelo \u015fi
\nPoarta s\u0103rutului<\/strong> a lui Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi, volens-nolens, \u00een
\nacela\u015fi infinit univers imaginar intr\u0103 \u015fi Autoportret \u2013
\n17, MEREu MEREu MEREu EU, Ajung pe mine
\n\u00eensumi\u2026, Must\u0103\u0163ile lui Racovi\u0163\u0103<\/strong> etc. de Alex Oko.
\nFunc\u0163ioneaz\u0103, \u00een Istoria Artelor, principiul
\n\u201evaselor comunicante\u201d \u00een care Operele, Semnele,
\nSimbolurile, Ideile, cromatica, arta compozi\u0163ional\u0103 sunt
\nnu at\u00e2t antitetice, c\u00e2t mai ales complementare.
\nContrapunctul se produce prin subtile \u015fi imprevizibile
\nmuta\u0163ii temporale \u015fi de nivel de realitate. De observat c\u0103
\nIstoria Artelor, urm\u00e2nd principiul vaselor comunicante,
\ncolonizeaz\u0103 cu agresivitate prezentul care r\u0103m\u00e2ne, orice
\ns-ar spune, \u201efiul legitim al trecutului\u201d. Ordinea
\nsimultan\u0103 a operelor de art\u0103 aflate sub umbrela
\nprezentului etern \u015fi valoarea estetic\u0103 atemporal\u0103 \u00eei
\nasigur\u0103 unei capodopere, precum cea a lui
\nMichelangelo, Noaptea<\/strong>, – prin mister, ambiguitate,
\ncomplexitate ideatic\u0103, atmosfer\u0103 \u2013 longevitatea \u015fi
\nputerea inefabil\u0103 de seduc\u0163ie. T\u00e2n\u0103rului (un creator
\nadev\u0103rat r\u0103m\u00e2ne toat\u0103 via\u0163a t\u00e2n\u0103r) artist c\u0103ruia ne
\nadres\u0103m prin(tre) aceste r\u00e2nduri \u015ftie c\u0103 \u00een Istoria Artelor
\nfunc\u0163ioneaz\u0103 de c\u00e2nd Lumea, procedeul numit \u201ecutia
\nchinezeasc\u0103\u201d sau \u201ep\u0103pu\u015fa ruseasc\u0103\u201d (matrio\u015fca) \u00eentr-o
\nsuccesiune ce se poate prelungi p\u00e2n\u0103 la infinitesimal.
\nMuta\u0163iile estetice \u00een cazul cutiei chineze\u015fti rezult\u0103 din
\nmai multe muta\u0163ii simultane, de spa\u0163iu, de timp, de nivel
\nde realitate \u015fi de viziune. Cum \u015ftiu c\u0103 niciun critic nu
\npoate epuiza fenomenul crea\u0163iei \u015fi nici nu-l poate
\nexplica pe de-ntregul, deoarece (\u015ftie toat\u0103 lumea) \u00een
\nactul recept\u0103rii critice intr\u0103 nu doar inteligen\u0163a critic\u0103, ci
\n\u015fi intui\u0163ia, sensibilitatea, adivina\u0163ia, hazardul, c\u0103utarea
\nesen\u0163ei \u015fi a Sfinxului \u2013 \u201eun simbol al \u00eensu\u015fi
\nsimbolicului\u201d \u2013 ce locuie\u015fte confortabil \u00een \u201edatul
\nascuns\u201d al operei, \u015fi-i poten\u0163eaz\u0103 deriva hermetic\u0103
\ngenerat\u0103 de induc\u0163ie, deduc\u0163ie, abduc\u0163ie, pe care
\nreceptorul le adaug\u0103 subiectiv interpret\u0103rii.
\nVoi \u00eencheia succintele sugestii estetico-poetice,
\ncu o cunoscut\u0103 gloss\u0103 cioranian\u0103: \u201eEste la fel de greu s\u0103
\nsupor\u0163i anonimatul ca \u015fi celebritatea, c\u00e2nd ai
\nnenorocul s\u0103 fii un artist\u201d<\/strong><\/em>. S\u0103 fie oare artistul, un
\ncondamnat la libertate f\u0103r\u0103 ferme convingeri filosofice,
\nreligioase, morale, estetice etc. sau un om, o \u201eumbr\u0103
\nf\u0103r\u0103 de noroc\u201d, cu o pluralitate de proiecte, iluzii,
\norgolii? El este cu siguran\u0163\u0103 un alt tip de memorie
\nselectiv\u0103, a viitorului. Vedem\/ recept\u0103m \u00een cartea de
\ndebut a t\u00e2n\u0103rului Alex Oko, elev, clasa a XI-a, Colegiul
\nGeorge Apostu, Bac\u0103u, amintiri \u015fi idei vizualizate,
\ndespre credin\u0163a \u00een irealitatea imediat\u0103 a Lumii, adic\u0103
\n(re)citim Prezentul \u2013 fiu legitim al trecutului <\/em>\u2013
\nArtistului, de\u015fi se \u015ftie c\u0103 \u00een afara clipei, totul este
\nfic\u0163iune. \u00cenchei cu un dialog cioranian, aparent absurd:
\n\u201e- Ce faci? \u2013 M\u0103 a\u015ftept\u201d\u2026 s\u0103-l v\u0103d pe Alex Oko,
\n\u00eenving\u00e2ndu-se pe sine\u2026, a\u015fa cum au f\u0103cut-o, de pild\u0103,
\nSalvador Dali, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi George Enescu!<\/p>\n

*Alex OKO, \u201ePrezentul artistului\u201d \u2013 configurat cu picturi \u015fi
\nideograme; Cuv\u00e2nt de \u00eenso\u0163ire: Dan Sandu, Theodor George Calcan;
\nEditura Rovimed Publishers, Bac\u0103u, 2020.<\/p>\n

Camelia Manuela SAVA<\/strong><\/p>\n

Puterea sacrificiului<\/strong><\/p>\n

O carte despre condi\u021bia femeilor din Afganistan
\ncare are un impact puternic asupra cititorilor este
\nromanul lui KHALED HOSSEINI, Splendida cetate a
\ncelor o mie de sori<\/em>, intitulat astfel metaforic pentru c\u0103
\neste vorba despre ora\u0219ul Kabul, un simbol pentru lumea
\noriental\u0103. \u00cen substan\u021ba narativ\u0103, sacrificiul, TAHAMUL,
\neste puterea de a \u00eendura \u0219i are leg\u0103tur\u0103 cu soarta
\nfemeilor care se supun unor cutume, este vorba despre
\nce \u00eenseamn\u0103 libertate, drepturi \u0219i obliga\u021bii \u00eentr-o lume
\nmai pu\u021bin cunoscut\u0103.
\nAc\u021biunea se construie\u0219te \u00een jurul lui Miriam, o
\nfeti\u021b\u0103 din flori – harami – un copil bastard, tat\u0103l ei fiind
\nun om bogat din Herat. Jalil, tat\u0103l, are deja trei so\u021bii, dar
\nMiriam se na\u0219te din leg\u0103tura acestuia cu o slujitoare.
\nMiriam cre\u0219te \u00eentr-o kolba, al\u0103turi de mama ei, iar tat\u0103l,
\npe care fata \u00eel divinizeaz\u0103, o viziteaz\u0103 joia, \u00eei face
\ndiferite cadouri, dar nu o ia niciodat\u0103 la el acas\u0103. Miriam
\ndore\u0219te s\u0103 \u00eei fac\u0103 o surpriz\u0103 \u0219i pleac\u0103 din kolba la ora\u0219,
\najunge \u00een fa\u021ba casei tat\u0103lui ei, dar nu este primit\u0103. C\u00e2nd
\nse \u00eentoarce \u00een coliba unde tr\u0103ia, o g\u0103se\u0219te pe mama ei \u2013
\nnana \u2013 sp\u00e2nzurat\u0103. Miriam se simte vinovat\u0103 pentru
\nmoartea mamei \u0219i \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 a avut dreptate, c\u0103
\ntat\u0103l ei nu o dorea. Rela\u021bia tat\u0103-fiic\u0103 se deterioreaz\u0103 \u0219i
\nreplica fetei este cea care \u00eencheie brusc \u0219i \u00een mod
\nnefericit copil\u0103ria ei: \u201eTe-am venerat, s\u0103 \u0219tii, a spus ea\u201d.
\nDup\u0103 moartea mamei, Miriam este m\u0103ritat\u0103 de
\ntat\u0103l ei, de\u0219i fata avea numai 15 ani, iar so\u021bul ei,
\nRasheed, era un b\u0103rbat v\u0103duv, mult mai mare dec\u00e2t ea.
\nMiriam pleac\u0103 la Kabul cu so\u021bul ei, un fel de brut\u0103,
\nportretul fiind foarte reu\u0219it, prin descrierea minu\u021bioas\u0103:
\n\u201efa\u021ba lui l\u0103t\u0103\u021boas\u0103, p\u0103tr\u0103\u021boas\u0103 \u0219i rumen\u0103, nasul coroiat,
\nobrajii \u00eembujora\u021bi… ochii apo\u0219i injecta\u021bi, din\u021bii
\nstr\u00e2mbi…\u201d.
\nPlecat\u0103 din locurile natale, \u00een casa lui Rasheed,
\nsoarta lui Miriam st\u0103 sub semnul necunoscutului. Este o
\nstr\u0103in\u0103, este singur\u0103, \u00ee\u0219i leag\u0103 destinul de un om care \u00eei
\ninspir\u0103 team\u0103. Este obligat\u0103 s\u0103 poarte burqa, face
\ncuno\u0219tin\u021b\u0103 cu ora\u0219ul, dar tr\u0103ie\u0219te experien\u021be
\ntraumatizante \u2013 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u0219i pierde sarcina (\u00een
\nmod repetat), este b\u0103tut\u0103 \u0219i umilit\u0103 de so\u021bul ei, rela\u021bia
\ndintre so\u021bi \u0219i so\u021bie devine cea de st\u0103p\u00e2n \u2013 slujitoare.
\nMiriam suport\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 cr\u00e2cneasc\u0103 tot ce face Rasheed,
\nizol\u00e2ndu-se \u00een sine \u0219i suferind \u00een t\u0103cere.
\n\u00cen vecini exist\u0103 o alt\u0103 familie diferit\u0103 \u2013
\nprofesorul Hakim are o so\u021bie Farida, care \u00eei face trei
\ncopii, doi b\u0103ie\u021bi \u0219i o fat\u0103: Noor, Ahmed \u0219i Laila, fiica
\ncea frumoas\u0103 \u0219i delicat\u0103. A doua parte a romanului \u00eei
\neste dedicat\u0103 Lailei, care cre\u0219te cu principii s\u0103n\u0103toase,
\ninfluen\u021bat\u0103 de tat\u0103l s\u0103u intelectual \u2013 merge la \u0219coal\u0103, are
\nprietene, \u00eens\u0103 nu este apropiat\u0103 de mama sa, o femeie
\nindiferent\u0103 fa\u021b\u0103 de ea, afectat\u0103 c\u00e2nd fiii ei vor deveni
\neroi afgani, \u00een lupta sharia. Laila este \u00eendr\u0103gostit\u0103 de
\nTariq, un b\u0103iat simplu din cartier, care nu are un picior.
\nTariq este fiul unui dulgher, singur la p\u0103rin\u021bi \u0219i va
\ndeveni sufletul pereche pentru Laila \u2013 cei doi copii sunt
\nde nedesp\u0103r\u021bit. Este \u00een firea lucrurilor ca adolescen\u021bii s\u0103
\nse iubeasc\u0103 \u0219i dragostea lor s\u0103 creasc\u0103. Intervine
\nr\u0103zboiul \u0219i se despart.
\nDup\u0103 moartea p\u0103rin\u021bilor Lailei (o bomb\u0103 \u00eei
\nomoar\u0103 \u0219i le d\u0103r\u00e2m\u0103 casa), copila este luat\u0103 de Rasheed,
\niar acesta o va p\u0103c\u0103li c\u0103 Tariq a murit \u0219i o convinge\/ o
\nconstr\u00e2nge s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu el, devenind a doua lui
\nso\u021bie, spre disperarea lui Miriam. Cur\u00e2nd, Laila va na\u0219te
\no feti\u021b\u0103, Aziza, dar so\u021bul ei nu este \u00eenc\u00e2ntat, b\u0103nuind c\u0103
\nar putea s\u0103 nu fie copilul lui (se va dovedi c\u0103 avea
\ndreptate).
\nRomancierul se folose\u0219te de atmosfera din
\nAfganistan, de realitatea anilor 1990, de comploturile
\npolitice, de personalit\u0103\u021bile \u0219i cruzimea care au pus
\nst\u0103p\u00e2nire pe Kabul. Laila \u0219i Miriam devin dou\u0103 femei
\ncare lupt\u0103 pentru supravie\u021buire, av\u00e2nd \u00een preajm\u0103 un so\u021b
\ndespotic. Rasheed este la fel de \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor ca \u0219i
\nbombardamentele \u2013 moartea le p\u00e2nde\u0219te la orice pas, la
\norice col\u021b. C\u00e2nd r\u0103m\u00e2ne a doua oar\u0103 \u00eens\u0103rcinat\u0103, Laila ar
\nvrea s\u0103 renun\u021be la sarcin\u0103, dar nu are puterea, iubindu-\u0219i
\ncopilul \u2013 un b\u0103ie\u021bel, Zalmai, alintat de data aceasta peste
\nm\u0103sur\u0103 de Rasheed.
\nS\u0103r\u0103cia, paragina, teroarea pun st\u0103p\u00e2nire pe
\naceast\u0103 cetate, alt\u0103dat\u0103 \u00eenfloritoare. Aziza este dus\u0103 la
\norfelinat. Apare Tariq \u0219i se schimb\u0103 totul \u00een
\ndesf\u0103\u0219urarea lucrurilor \u2013 Laila \u00eei m\u0103rturise\u0219te c\u0103 Aziza
\neste fata lui, c\u0103 a fost nevoit\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu un
\nom pe care nu l-a iubit nicio clip\u0103. \u00cent\u00e2lnirea dintre cei
\ndoi este acel moment c\u00e2nd vrei s\u0103 schimbi trecutul, dar
\nnu se mai poate, c\u0103ci timpul curge \u00eentr-o singur\u0103
\ndirec\u021bie. Rasheed afl\u0103 de vizita lui Tariq \u0219i ar vrea s\u0103 o
\nomoare pe Laila, numai c\u0103 Miriam intervine \u0219i o
\nsalveaz\u0103, lovindu-l pe Rasheed \u00een cap. Astfel, Laila este
\nsalvat\u0103 \u0219i fuge cu ambii copii, pe c\u00e2nd Miriam va fi
\narestat\u0103, condamnat\u0103 la moarte \u00eentr-o oribil\u0103 scen\u0103
\npublic\u0103.
\nSe reface, a\u0219adar, cuplul adamic, ce era sortit s\u0103
\nse \u00eent\u00e2mple s-a \u00eent\u00e2mplat \u2013 Laila \u0219i Tariq se vor c\u0103s\u0103tori
\n\u0219i vor putea s\u0103 refac\u0103 orfelinatul unde st\u0103tuse Aziza, cu
\nbanii ce se cuveneau lui Miriam, din mo\u0219tenirea l\u0103sat\u0103
\nde Jalil, tat\u0103l ei, sp\u0103l\u00e2ndu-\u0219i p\u0103catul c\u0103 o \u00eendep\u0103rtase \u00een
\ncopil\u0103rie de l\u00e2ng\u0103 el, din la\u0219itate.
\nCititorul este satisf\u0103cut c\u0103 tic\u0103lo\u0219ii primesc
\nceea ce merit\u0103, c\u0103 cei buni reu\u0219esc s\u0103 \u00eenving\u0103. Ideea e c\u0103
\ndragostea adev\u0103rat\u0103 nu poate s\u0103 dispar\u0103 niciodat\u0103, iar
\nsacrificiile f\u0103cute de femei sunt incomensurabile.
\nTrecutul poate fi \u00eenlocuit cu un viitor luminos, iar
\nsperan\u021ba \u0219i visele sunt cele care ne dau puterea de a
\nmerge mai departe. \u00centotdeauna.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petre ISACHI Posibile sugestii estetico-poetice c\u0103tre un t\u00e2n\u0103r artist* Este greu pentru un critic literar s\u0103 ofere sugestii\/ sfaturi pentru<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10539"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10539"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10539\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10540,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10539\/revisions\/10540"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}