C\u00e2\u021bi n-or fi fost, la c\u00e2\u021bi li se vor fi pierdut urmele, sudoarea, nop\u021bile nedormite, fr\u0103m\u00e2ntate de chin componistic. Printre ei, una dintre figurile marcante ale epocii rena\u0219terii, tat\u0103l noului concept de exprimare muzical\u0103, armonic\u0103, Palestrina este deschiz\u0103torul de drumuri, de renun\u021bare la ceea ce el numea mutilare \u0219i ascundere a textelor liturghice din \u0219irurile nesf\u00e2r\u0219ite de imita\u021bii \u0219i canoane. \u00cens\u0103 fiecare epoc\u0103 are particularit\u0103\u021bile ei. Muzicii laice i s-au p\u0103strat pu\u021bine urme, singurele r\u0103zbateri peste ani fiind doar prin viu grai sau transpuse \u00een note mai sofisticate de cei ce o f\u0103ceau la nivel academic. Nici c\u00e2ntecul popular rom\u00e2nesc n-ar fi supravie\u021buit printre veacuri, cu toate c\u0103 provenien\u021ba c\u00e2ntului contemporan are \u0219i nu prea are de-a face cu bizantinismul de care se bucura din plin p\u00e2n\u0103 \u00een secolul 19 \u0219i o bun\u0103 parte din el, dac\u0103 n-ar fi circulat din gur\u0103 \u00een gur\u0103 sub o form\u0103 sau alta a originalului. Fiecare \u0219i l-a \u00eensu\u0219it at\u00e2t c\u00e2t \u00eel putea imita. Bietul l\u0103utar venit \u00een contact cu ,,talentul” celui ce dorea o ,,dedica\u021bie” potrivea notele p\u00e2n\u0103 era mul\u021bumit ,,clientul”. A\u0219a s-au p\u0103strat melodiile populare.<\/p>\n
Doar c\u0103 nu to\u021bi au stat s\u0103 aplece urechile la popor, aveau \u00een sine porniri auditive care \u00eei m\u0103cinau pe din\u0103untru. Dezideratele erau mai mult, mai bine, mai precis, mai tehnic, mai nou, diferit. A\u0219a s-a pornit moara de tocat gr\u00e2ul sunetelor lui Bach. A iscodit, a pus pe h\u00e2rtie, a sucit \u0219i \u00eenv\u00e2rtit punctele negre, ,,boabe” cum sunt denumite \u00een limbajul zilelor noastre, p\u00e2n\u0103 la perfec\u021biune. Nimic \u00een plus, nimic \u00een minus. \u0218i de atunci, de pe la sf\u00e2r\u0219it de secot 17, nimeni n-a mai scris o fug\u0103 mai bine dec\u00e2t el. Nici Mozart n-a fost egalat, juc\u0103u\u0219ul, prolificul, nici chiar lui Vivaldi nu i-a mai atins frumuse\u021bea \u0219i naturale\u021bea Anotimpurilor nimeni, \u0219i el contemporan cu Bach, lui Beethoven grandoarea \u0219i explozia de \u00eenceput a simfoniei a 5-a, cu at\u00e2t mai pu\u021bin lui Haydn festivismul, lui Verdi popularitatea, lui Wagner furia furibundelor note din Inelul Nibelungilor.<\/p>\n
Dac\u0103 este s\u0103 caracteriz\u0103m un popor, putem s\u0103 punem doar muzica drept etalon \u0219i dup\u0103 ea s\u0103 facem un portret. Dup\u0103 vechime, dup\u0103 tip, dup\u0103 stilul vocal, dup\u0103 tipul de instrumente folosite, dup\u0103 num\u0103rul de genuri \u0219i compozitori, dup\u0103 celebritatea mondial\u0103 a pieselor \u0219i a celor ce le-au \u00eenchipuit, dup\u0103 complexitatea c\u00e2ntecelor, dup\u0103 temele libretului \u0219i pregnan\u021ba lor, impactul social \u0219i altele. \u00cen primul r\u00e2nd la noi, dup\u0103 cum spun istoricii, singura leg\u0103tur\u0103 cu muzica exista doar \u00een cadrul riturilor magice, \u00een conjunc\u021bie cu anumite lupte, cu moartea \u0219i cinstirea eroilor, cu v\u00e2n\u0103toarea \u0219i p\u0103storitul. \u0218i cum sunt doar c\u00e2\u021biva care descriu \u00een cuvinte aceste lucruri, s\u0103 fi fost Herodot \u0219i Xenofon, de aici putem trasa o caracteristic\u0103 uman\u0103 pentru \u00eentreaga na\u021bie daco-geto-romano-valah\u0103, nep\u0103sarea pentru valorile ei. Faptul c\u0103 avem, dup\u0103 izvoarele secolului 16 dou\u0103 c\u00e2ntece scrise de Jan din Lublin care au supravie\u021buit \u0219i azi, variante ale lui Banu M\u0103r\u0103cine \u0219i \u021aarinii Abrudului, Haiducky \u0219i Conradus, arat\u0103 stagnarea creativit\u0103\u021bii \u0219i caracterul conservator, lipsa preocup\u0103rii pentru nou, arhaismul \u0219i anacronismul rom\u00e2nilor. Dup\u0103 stilul vocal, c\u00e2ntatul la unison, fiindc\u0103 \u0219i acesta este un criteriu de examinare, se poate determina capacitatea \u00eengust\u0103 a crea\u021biunii poporului. Mijloacele c\u00e2ntatului, instrumentele folosite de neamul nostru, arat\u0103 \u0219i ele posibilit\u0103\u021bile mintale reduse \u00een ceea ce prive\u0219te inven\u021biunea. Dr\u00e2mba, tobi\u021bele, fluierul \u0219i buciumul. \u00cen rest, celelalte instrumente precum ocarina, \u021bitera, naiul, cimpoiul sunt de provenien\u021b\u0103 str\u0103in\u0103. Totu\u0219i, ca s\u0103 nu fiu chiar at\u00e2t de drastic, o s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri s-au prevalat de multe dintre mijloacele naturale ca s\u0103 emit\u0103 sunete: solzul de pe\u0219te, frunza, coaja de mesteac\u0103n, firul de iarb\u0103, tulpina de soc \u0219i cucut\u0103.<\/p>\n
S\u0103 v\u0103 mai spun c\u0103 muzica cea cult\u0103 \u00ee\u0219i are originile doar din secolul 19 odat\u0103 cu revolu\u021biile ce-au m\u0103cinat alte societ\u0103\u021bi, fiindc\u0103 la noi pot fi asem\u0103nate mai mult cu ni\u0219te r\u0103scoale \u0219i nu cu insurec\u021biile, \u0219i \u00eenfiin\u021barea primelor \u0219coli na\u021bionale, s\u0103 mai spunem c\u0103 multe dintre operele rom\u00e2ne sunt copii sau variante ale marilor compozitori mondiali, s\u0103 subliniem c\u0103 nici unul dintre genurile crea\u021biilor ultimilor dou\u0103 sute de ani nu ne apar\u021bin? C\u0103 nici populara s\u00e2rb\u0103 n-are specific rom\u00e2nesc? Ca s\u0103 nu mai vorbim de turceasco-arabo-greceasco-s\u00e2rbeasco maneaua noastr\u0103 cea de toate zilele!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Progresul \u00een muzic\u0103, mai bine zis inovarea, surprinderea cu o nou\u0103 form\u0103 de aranjament muzical, este exact ce au \u00eencercat<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":1053,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[1,116],"tags":[117,148,157,139],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1051"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1051"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1051\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1057,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1051\/revisions\/1057"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1053"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1051"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1051"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1051"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"Stefan_Luchian_-_Barbu_Lautarul\"](\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/04\/Stefan_Luchian_-_Barbu_Lautarul.jpg\")