{"id":10503,"date":"2020-09-07T01:13:41","date_gmt":"2020-09-06T22:13:41","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10503"},"modified":"2020-09-07T01:13:41","modified_gmt":"2020-09-06T22:13:41","slug":"spatii-culturale-nr-70-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10503","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 70 (7)"},"content":{"rendered":"

Angi Melania CRISTEA<\/strong>
\n\"\"

Last time<\/strong><\/p>\n

ore \u0219i zbor dezinvolt\/ avionul metalizat\/ \u00ee\u021bi aminte\u0219ti
\nc\u00e2nd ai l\u0103sat aburul ora\u0219ului s\u0103 te \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze
\n\u0219i ai traversat pur \u0219i simplu prin fa\u021b\u0103 pe la Lido
\ncu teancul de ziare \u00een bra\u021be\/\/ \u00ee\u021bi cerusem pr\u0103jituri cu
\ncrem\u0103 mascarpone
\naveam un regret teribil c\u0103 nu pot s\u0103 fiu dulce
\n\u0219i setea aceea amar\u0103 cu care am b\u0103ut
\n\u00een fa\u021ba ta p\u00e2n\u0103 la epuizare deliciile timpului<\/p>\n

sunt pa\u0219i de f\u0103cut \u00eentre tine \u0219i blocul cu fa\u021bada
\ncenu\u0219ie
\nunde locuiesc \u0219i nu am interfon
\n\u00een cutia po\u0219tal\u0103 vezi alandala facturi\/ cum po\u021bi
\ntu reinterpreta sensul vie\u021bii
\nnimic nefiresc dec\u00e2t faptul c\u0103 nu po\u021bi fi acel figaro
\nde care are nevoie cartierul meu cu oameni s\u0103raci
\norice comentariu este binevenit\/ suntem teribili de
\nanxio\u0219i
\npanica asta ne va distruge emo\u021biile<\/p>\n

nu v\u0103d cum ne vom dezlipi de zilele acestea haihui
\ns\u0103 fim mai mult de un centimetru ca atunci
\nca atunci<\/p>\n

Rueda<\/strong><\/p>\n

merg prin ora\u0219ul cu statui galbene
\n(trec\u0103tori one\u0219ti m\u0103 ignor\u0103)
\nm\u0103 opresc l\u00e2ng\u0103 f\u00e2nt\u00e2na artezian\u0103
\nunde \u00een fiecare var\u0103 se \u021bin spectacole
\niar stropii de ap\u0103
\nud\u0103 iarba \u00eenc\u0103rcat\u0103 de pesticide
\n(e un program \u00eentre 16 \u0219i 21)
\npoate de data aceasta splendoarea cartierelor de
\nmuncitori
\nva \u00eenlocui gr\u0103dinile suspendate din centru
\n\u0219i\/ slabi de \u00eenger\/ vom m\u0103rturisi c\u0103 ne iubim
\nl\u00e2ng\u0103 biblioteca Aman
\ntu \u0219i toate c\u0103r\u021bile adolescen\u021bei prinse ca un ecuson
\nde inima mea cu o mie de vol\u021bi<\/p>\n

\u00ee\u021bi voi m\u0103rturisi c\u0103 seara aceasta am obosit la rueda
\n\u0219i nu o s\u0103 mai pot s\u0103 ascult \u0219tirile despre c\u0103derea
\nguvernului
\ntotu\u0219i cuvintele se vor \u00eenro\u0219i m\u0103duva lor va curge
\nspumos
\niar tu m\u0103 vei a\u0219tepta vizavi de universitate
\ncinci ore
\nexact ca atunci c\u00e2nd am uitat de prima noastr\u0103 \u00eent\u00e2lnire
\n\u0219i \u021bi s-a p\u0103rut c\u0103 sunt prea fi\u021boas\u0103 pentru un ora\u0219 de
\nprovincie
\n\u0219i nicidecum poet\u0103 (nu obi\u0219nuiam s\u0103 fiu eu \u00eens\u0103mi)<\/p>\n

de obicei m\u0103 deghizez \u00een ceea ce tu dete\u0219ti
\nsunt \u0219oarece p\u0103m\u00e2nt negru camion defect sc\u0103ri rulante
\npoli\u021bist nou-n\u0103scut porta-voce zg\u00e2rie-nori
\ndar tr\u0103iesc pe silentmood<\/p>\n

Ikebana<\/strong><\/p>\n

Sunt \u00een taxi\/ ascult inep\u021biile politicienilor
\n\u0219i muzica de la ProFm.
\n\u0218oferul vorbe\u0219te la c\u0103\u0219ti despre banii zilei de m\u00e2ine; \u0219tie
\nexact unde e\u0219ti \u0219i c\u00e2te m\u0103run\u021bi\u0219uri
\nai \u00een buzunare…
\nOra\u0219ul pare c\u0103 sucomb\u0103 de at\u00e2tea noxe \u0219i invective, iar
\ntinerii deseneaz\u0103 pe trotuar
\nart\u0103 contemporan\u0103.
\nIeri te-am v\u0103zut l\u00e2ng\u0103 sta\u021bia lui 26… conduceai
\ncu acelea\u0219i g\u00e2nduri livide,
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi pese de asaltul viru\u0219ilor moderni.<\/p>\n

Tipa din col\u021b are o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, f\u0103r\u0103 lipotimii
\nsau truelove.
\nTotu\u0219i din parc\u0103rile subterane ies oameni vii
\nce \u00ee\u0219i aprind \u021big\u0103ri care le lumineaz\u0103 fantasmele!
\nTaxiul se rote\u0219te prin cartiere unde nu exist\u0103 canalizare,
\nnici st\u00e2lpi de iluminat,
\ndoar suflete blajine…
\n\u00centotdeauna privim live politicile de st\u00e2nga \u0219i derapajele
\npolitrucilor;
\nnu este suficient s\u0103 calcul\u0103m astenii \u0219i alte trucuri
\nieftine
\ndin \u021bara cu patrio\u021bi rubensieni…<\/p>\n

Am \u00eenc\u0103 timpul necesar s\u0103 devin voluntar
\nal ideii de art\u0103,
\ns\u0103 muncesc \u00een c\u00e2mpul literar ca \u00eentr-o ikebana,
\nf\u0103r\u0103 resentimente fa\u021b\u0103 de vecinii mei ipohondri
\nc\u0103rora li s-au virusat existen\u021bele standard.
\nPe autostrada grandioas\u0103 trec \u00een coloan\u0103 ma\u0219ini cu
\ngirofar spre zidul pl\u00e2ngerii
\nconduse de robo\u021bi mecatronici…<\/p>\n

Hedonism<\/strong><\/p>\n

Vrei \u00eenc\u0103 s\u0103 respiri \u00een iarba crud\u0103? Nu mai atinge lava
\nanilor \u00eenal\u021bi,
\nnici nu l\u0103sa s\u0103 te absoarb\u0103 resortul orb al poeziei!
\nPref\u0103-te corb, ar\u021bar sau hedonist \u0219i alunec\u0103
\nspre tine \u00eensu\u021bi
\nCu palmele pe claviaturi de nop\u021bi vorace,
\nu\u0219or ratat, cu timpul pervertit…<\/p>\n

Poate vei r\u0103t\u0103ci pe str\u0103zile scanate de orice
\nurm\u0103 a tinere\u021bii crunte
\nSau vei ajunge s\u0103 \u00eentinzi tu coarda acestei existen\u021be
\npalimpseste.
\nAt\u00e2t va fi \u0219i toate te vor poseda, precum un labirint
\ngrotesc
\nDin care vei ie\u0219i cumva mai minunat, lipsit de portavoce,
\nhomeless.<\/p>\n

Desigur libertatea te va \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cu emoticoane \u0219i va
\nst\u00e2rni \u00een tine revolu\u021bii.
\nNu vei mai cump\u0103ra instrumente de suflat s\u0103 c\u00e2n\u021bi
\nc\u00e2teva note
\nCi vei l\u0103sa pl\u0103m\u00e2nii s\u0103 inspire aerul ud, eternul mal de
\nvivre
\nA\u0219a se vor plia \u00een tine Si bemoluri, \u0219i Fa diez, pictura
\nvie, vie…<\/p>\n

Banda 2<\/strong><\/p>\n

Zi de zi mergi la lucru. Schimbul 3.
\nPoate \u00ee\u021bi cumperi bilet pentru Londra
\n\u0219i trimi\u021bi bezele fetelor de la terminal.
\nAi geamantanul gata f\u0103cut; rufe \u0219i 10 pachete de \u021big\u0103ri
\nslim.
\nBanii nu \u00ee\u021bi sun\u0103 prin buzunare,
\ndar nu po\u021bi uita nop\u021bile delirante c\u00e2nd
\ncre\u0219teai l\u00e2ng\u0103 gar\u0103
\ncu doi p\u0103rin\u021bi r\u0103t\u0103ci\u021bi printre curse nightday.<\/p>\n

Munce\u0219ti strivind \u00eentre degete stele c\u0103z\u0103toare
\n\u0219i ascul\u021bi timpanul p\u0103m\u00e2ntului…
\n\u021ai-e sete, ai bea \u00eenc\u0103 o dat\u0103 lacrimile \u00eent\u00e2ii tinere\u021bi,
\nadulmeci r\u00e2sul, povara lui glorioas\u0103,
\ndar iar \u0219i iar u\u0219ile se izbesc de aerul siliconat
\ncare \u00ee\u021bi iese prin pori.<\/p>\n

Sunt zile \u00eentregi c\u00e2nd nu po\u021bi vorbi
\ndec\u00e2t cu prietenul t\u0103u imaginar.
\nAtunci feliezi existen\u021ba at\u00e2t de m\u0103runt
\nc\u0103 abia o po\u021bi pip\u0103i
\n\u0219i \u00eenghi\u021bi pe ner\u0103suflate
\nantidotul singur\u0103t\u0103\u021bii.
\nNu ai leacul frustr\u0103rilor din copil\u0103rie!<\/p>\n

Furia ta umbl\u0103 \u00een pantofi stretch
\npe luciul apei unde s-au \u00eenecat
\nacele ore desvr\u0103jite
\nale maturit\u0103\u021bii.
\nAi muri deplin pentru un fum la benzin\u0103rie?<\/p>\n

Ulei pe asfalt<\/strong><\/p>\n

locuiam \u00eentr-o secund\u0103 cu ro\u021bi p\u0103tate de s\u00e2nge
\n\u0219i \u00ee\u021bi auzeam aripile cum fo\u0219neau t\u00e2n\u0103r
\nnu erai dec\u00e2t tumultul pietrei filoxera din vii
\narborii cangrena\u021bi
\nde la fereastra prezentului roteam galaxii
\nposeda\u021bi de mega-timpi
\nsimpli cet\u0103\u021beni ai urbei care\/ precum o pat\u0103 hidoas\u0103 de
\nulei pe asfalt\/
\nse \u00eentindea dincolo de vocile noastre alto<\/p>\n

\u021bi-e sete \u0219i \u00eenc\u0103 pictezi pere\u021bii ivoire?
\nte-ai r\u0103nit c\u00e2nd ai tras ultima tu\u0219\u0103 din portretul
\ncomandat
\nde vecina mea anxioas\u0103 cu preocup\u0103ri artistice?
\ntoamna asta nu ne vom unii umbrele pe trotuar
\nnu ni se vor scurge ploi pe pantofi
\nvom bea c\u00e2te un pahar de icelemon c\u00e2t mai departe de
\ncentrul vechi
\npoate voi ajunge la kizomba s\u0103 dansez la plesneal\u0103
\niar tu s\u0103 \u00eemi \u021bii ritmul ca \u00een noaptea aceea c\u00e2nd
\nai v\u0103rsat \u0219i eu \u00een mod stupid
\n\u021bi-am tras o palm\u0103: ,,- \u0218tiam c\u0103 ai venit \u00een ora\u0219 pentru
\nea!”
\nnici m\u0103car nu mi-ai deschis portiera \u00eentrebai dac\u0103 el m\u0103
\nmai sun\u0103
\n\u0219i de ce nu mi-am f\u0103cut abonament pe un an
\nla spectacolele tale de la filarmonic\u0103
\nunde te-a invitat candidatul la func\u021bia de viceprimar<\/p>\n

voi desfiin\u021ba pagina de socializare cu tembelii ei
\npermanen\u021bi
\npentru ca s\u0103 pot citi reviste calde la Aman
\n\u0219i s\u0103 pot \u021bine de m\u00e2n\u0103 dragostea care va veni
\nc\u00e2nd voi traversa nepriceput\u0103 prin zone nemarcate
\niar vreun \u0219ofer va \u00eenjura felul meu gra\u021bios de a trece
\na\u0219a cum f\u0103ceam atunci c\u00e2nd te mi\u0219cai la st\u00e2nga \u0219i la
\ndreapta mea
\n\u00een \u00eencercarea disperat\u0103 de a m\u0103 opri s\u0103 plec la vreun
\nfestival unde to\u021bi papi\u021boii scriu
\n\u0219i doar ora\u0219ul ne va privi cu ochi \u00eengu\u0219ti cum ne
\ntachin\u0103m
\npierdu\u021bi \u00een grupuri ad-hoc #proliteratura<\/p>\n

Nina-Elena PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Ultima \u00eent\u00e2lnire cu mama<\/strong>
\n(continuare din num\u0103rul trecut)<\/em><\/p>\n

Priveai spre patul imaculat. Infirmiera
\nschimbase cear\u0219afurile, dup\u0103 ce, la solicitarea ta, \u00eei
\nf\u0103cuse \u0219i mamei o toalet\u0103 am\u0103nun\u021bit\u0103. Nu-\u021bi venea s\u0103
\ncrezi c\u0103 umbra aceea chircit\u0103, trupul chinuit \u00een pozi\u021bie
\nfetal\u0103 era cea care \u00ee\u021bi d\u0103duse via\u021b\u0103. \u021ai-ai trecut palmele
\npeste fa\u021b\u0103 \u0219i \u021bi-ai v\u0103zut mama, femeia \u00eenalt\u0103, frumoas\u0103,
\ncu p\u0103rul negru \u0219i des, care, despletit, \u00eei ajungea p\u00e2n\u0103 la
\nmijloc, lu\u00e2ndu-te de m\u00e2n\u0103 \u0219i merg\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu tine
\nspre \u0219coala din sat. Era sf\u00e2r\u0219itul anului \u0219colar, c\u00e2nd se
\norganizau serbarea \u0219i premierea copiilor merituo\u0219i. Tu
\nerai \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een costum popular \u0219i str\u00e2ngeai la piept
\ntrei trandafiri ro\u0219ii din plastic, pe care trebuia s\u0103-i
\nd\u0103ruie\u0219ti \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarei tale dup\u0103 ce aceasta \u00ee\u021bi \u00eenm\u00e2na
\ndiploma \u0219i cartea ce-\u021bi r\u0103spl\u0103teau munca de un an de
\nzile. Mama ducea pe bra\u021b o rochi\u021b\u0103 din h\u00e2rtie creponat\u0103
\ncrem. \u201eAi grij\u0103 s\u0103 nu te \u00eencurci la dans, s\u0103 nu m\u0103 faci de
\nru\u0219ine!\u201d, \u021bi-a zis, str\u00e2ng\u00e2ndu-te \u0219i mai tare de m\u00e2na pe
\ncare \u021bi-o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cu palma ei aspr\u0103. Ai asigurat-o
\nz\u00e2mbind, \u201eNu, mam\u0103, stai lini\u0219tit\u0103. Am exersat pa\u0219ii de
\nprea multe ori ca s\u0103-i uit\u201d. Era m\u00e2ndr\u0103 de tine, dar nu te
\nl\u0103uda niciodat\u0103. \u0218tia s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi dore\u0219ti tot timpul
\nmai mult. \u00ce\u021bi povestea c\u0103 ea nu mersese prea mult la
\n\u0219coal\u0103. O b\u0103tuse \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul \u0219i de fric\u0103 nu se mai dusese.
\nCu toate acestea, ea \u00ee\u021bi pusese cartea \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i \u021bie \u0219i
\nfratelui t\u0103u. C\u00e2nd era mic\u0103, tr\u0103ise ororile r\u0103zboiului \u0219i
\ngreut\u0103\u021bile perioadei de dup\u0103. P\u0103rin\u021bii ei se desp\u0103r\u021biser\u0103.
\nTat\u0103l plecat \u00een r\u0103zboi a fost luat prizonier \u0219i s-a \u00eentors
\nmult mai t\u00e2rziu. La \u0219apte-opt ani se plimba de la familia
\nmamei la cea a tat\u0103lui f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 prea mult de ce
\nera nevoit\u0103 s\u0103 fac\u0103 a\u0219a ceva. Suferise de foame, de sete,
\nde lips\u0103 de iubire \u0219i devenise cump\u0103tat\u0103 \u00een toate. Asta
\n\u00eencercase s\u0103 v\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i pe voi. Ai tres\u0103rit c\u00e2nd
\nasistenta a intrat \u00een salon \u0219i i-a pus mamei perfuzia cu
\nap\u0103 \u0219i ser fiziologic.
\n\u2014Ave\u021bi grij\u0103, mi-a spus, c\u00e2nd se termin\u0103, o \u00eenchide\u021bi
\nmi\u0219c\u00e2nd butonul acesta albastru spre st\u00e2nga. Ai dat din
\ncap, ceea ce \u00eensemna c\u0103 \u00een\u021belesese\u0219i ceea ce aveai de
\nf\u0103cut, de parc\u0103 tu te-ai fi aflat \u00een locul acela ca s\u0103-i
\nu\u0219urez ei munca. \u201eNu judeca\u021bi ca s\u0103 nu fi\u021bi judeca\u021bi.
\nC\u0103ci cu judecata cu care judeca\u021bi ve\u021bi fi judeca\u021bi \u0219i cu
\nm\u0103sura cu care m\u0103sura\u021bi, vi se va m\u0103sura\u201d Pilda din
\nMatei 7:1-2 te-a determinat s\u0103-\u021bi schimb atitudinea.
\n\u021ai-ai dat seama c\u0103 nu ai fi putut s\u0103 lucrezi niciodat\u0103
\n\u00eentr-un asemenea loc. \u201ePrea mult\u0103 suferin\u021b\u0103!\u201d \u021bi-ai zis.
\n\u201eMunca personalului din spital nu este r\u0103spl\u0103tit\u0103
\n\u00eendeajuns. Cum or putea fetele astea tinere s\u0103 stea zi de
\nzi printre muribunzi?\u201d \u00centrebarea \u021bi-a fost oprit\u0103 de
\ngeam\u0103tul mamei, care \u00eencerca s\u0103-\u0219i schimbe pozi\u021bia. O
\ndureau oasele \u0219i se uita chior\u00e2\u0219 la pic\u0103turile albe ce-i
\nintrau \u00een s\u00e2nge. Nu-\u021bi spunea, dar era con\u0219tient\u0103 de
\ninutilitatea chinului de a sta nemi\u0219cat\u0103 aproape o or\u0103
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd recipientul din plastic se golea. \u0218tiai \u0219i tu c\u0103
\napa \u00een exces suprasolicita inima \u0219i rinichii, dilua
\ns\u00e2ngele, \u0219i \u00eengreuna circula\u021bia oxigenului. \u201eDac\u0103 i-ar fi
\npus m\u0103car un antibiotic, ar fi fost altceva!\u201d, \u021bi-ai spus
\ng\u00e2ndindu-te c\u00e2t de greu este s\u0103 contrazici un medic,
\nchiar dac\u0103 i-ai pus plicul \u00een buzunar. Mama ta \u00eemplinise
\nde cur\u00e2nd optzeci \u0219i doi de ani. Probabil c\u0103 mul\u021bi
\ncitiser\u0103 articolul unui \u00eenalt oficial UE, \u00een care aten\u021biona
\nc\u0103 \u201ePlaneta are prea mul\u021bi b\u0103tr\u00e2ni\u201d. Vrei s\u0103 te ajut cu
\nceva? ai \u00eentrebat-o, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i a\u0219ezi perna pe care o
\navea la spate. \u00cen loc de r\u0103spuns, a ridicat din umeri \u0219i s-a
\nuitat lung la tine, de parc\u0103 \u021bi-ar fi spus:
\n\u2014 De ce nu m\u0103 scute\u0219ti de chin? De ce nu m\u0103 duci acas\u0103 s\u0103
\nmor pe perna mea?
\n\u2014 Nu pot, mam\u0103, s\u0103 te duc acas\u0103 f\u0103r\u0103 voia medicului. \u0218i
\napoi cine ar avea grij\u0103 de tine? Aici este mult\u0103 lume.
\nAsistentele se poart\u0103 frumos.
\n\u2014 E prea cald. Nu pot s\u0103 respir. E prea mult\u0103 g\u0103l\u0103gie. Nu
\npot s\u0103 dorm. Mi se usuc\u0103 gura. Mai bine m-ai duce
\nacas\u0103, \u00ee\u021bi spuneau ochii suferinzi.
\n\u2014 Iart\u0103-m\u0103, mam\u0103. Nu pot s\u0103-\u021bi \u00eendeplinesc dorin\u021ba. \u0218tii c\u0103
\nai mai stat \u00een acest spital \u0219i te-ai \u00eenzdr\u0103venit, am \u00eencercat
\ns\u0103 schimb vorba. Chiar \u0219i eu am stat internat\u0103 aici.
\nAveam vreo nou\u0103 ani, eram prin clasa a treia. \u021ai-aduci
\naminte? Era epidemie de hepatit\u0103 \u0219i, din nefericire,
\nm-am molipsit \u0219i eu. Am stat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een camer\u0103
\ncu mai mul\u021bi copii de v\u00e2rsta mea. Dormeam c\u00e2te doi \u00een
\npat. Veneai la mine odat\u0103 tu, alt\u0103dat\u0103 tata. M\u0103 bucuram
\nc\u00e2nd \u00eemi aduceai compot de prune \u0219i covrigi cu susan.
\nAi fi vrut s-o iei \u00een bra\u021be pe cea care te adusese
\npe lume \u0219i s\u0103 fugi\u021bi \u00eempreun\u0103 departe de aerul irespirabil
\ndin salonul supraaglomerat din spital. Ai fi vrut s-o duci
\n\u00een gr\u0103dina casei de la \u021bar\u0103 unde mirosea a p\u0103m\u00e2nt reav\u0103n
\n\u0219i a semin\u021be de cimbru. \u0218tiai c\u0103 mamei \u00eei pl\u0103cea s\u0103 simt\u0103
\ncum se m\u0103run\u021bea p\u0103m\u00e2ntul printre degete c\u00e2nd planta
\nsalat\u0103 verde, ceap\u0103 \u0219i usturoi. \u021ai-ai amintit c\u0103 \u00eei
\ncump\u0103rase\u0219i \u0219erve\u021bele parfumate. Ai desf\u0103cut pachetul
\n\u0219i i-ai apropiat de nas h\u00e2rtia umed\u0103, frumos mirositoare.
\nI-ai v\u0103zut umbra de lumin\u0103 de pe obraz. Ai sim\u021bit c\u0103 era
\nmomentul s-o \u00eentrebi dac\u0103 vrea s\u0103 se m\u0103rturiseasc\u0103 \u0219i s\u0103
\nse \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103. A \u00eencuviin\u021bat cobor\u00e2nd pleoapele
\npeste ochii aproape stin\u0219i. \u201eM\u0103car at\u00e2ta lucru s\u0103 fac
\npentru tine, mam\u0103!\u201d \u021bi-ai spus, amintindu-\u021bi c\u0103 te dusese
\nde mic\u0103 la biseric\u0103 \u0219i c\u0103, at\u00e2t c\u00e2t te-a \u021binut sub aripa ei,
\nte \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219eai \u00eentotdeauna de pa\u0219te \u0219i de cr\u0103ciun. Mama
\nta se perpelea. Corpul ei luase forma unei harpe ale
\nc\u0103rei coarde murmurau lin, numai pentru ea, un refren
\n\u00een care \u00eei cerea socoteal\u0103 Domnului. Ai ascultat cu
\naten\u021bie \u0219i ai auzit cum \u00eel mustra pe creator \u201eDoamne, de
\nce m-ai pedepsit, Doamne, de ce m-ai pedepsit?\u201d. \u021ai-ai
\namintit de letania lui Iov care suna asem\u0103n\u0103tor \u0219i de
\nr\u0103spunsul Domnului care l-a pus la \u00eencercare \u0219i nu a vrut
\ns\u0103-l dea pe m\u00e2na lui Satan. N-ai vrut s\u0103-\u021bi superi mama.
\nAi rostit \u00een g\u00e2nd, plec\u00e2ndu-\u021bi privirea, \u201eDumnezeu este
\ncel mai bun dintre noi. El nu face niciodat\u0103 niciun r\u0103u.
\nEl \u00eei ajut\u0103 pe oameni c\u00e2nd dau de greu \u0219i sunt \u00een
\nsuferin\u021b\u0103\u201d, \u201eApoi cum am primit cele bune din m\u00e2na lui
\nDumnezeu, oare pe cele rele s\u0103 nu le suferim?. \u0218i, cu
\nvoce bl\u00e2nd\u0103, duc\u00e2nd m\u00e2na \u00een dreptul inimii, i-ai spus:
\n\u2014 Ar fi mai bine s\u0103 spui a\u0219a \u201eDoamne Iisuse Hristoase,
\nfiul lui Dumnezeu, miluie\u0219te-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul!\u201d
\nMama ta a t\u0103cut. Era la fel ca tine, nu-i pl\u0103cea
\ns\u0103 se vaite. Nu voia s\u0103 supere pe nimeni, mai ales pe
\ntine, care erai s\u00e2nge din s\u00e2ngele ei. I-ai m\u00e2ng\u00e2iat
\nm\u00e2inile \u0219i fruntea fierbinte. Ai rugat-o s\u0103 bea un strop
\nde ap\u0103. Str\u00e2mb\u0103tura ei \u021bi-a \u00eentors gestul din drum. Ai
\nmuiat un tifon cu ap\u0103 \u0219i i-ai umezit buzele str\u00e2nse. Ai
\n\u00een\u021beles c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea ei era de nezdruncinat. Orice ai fi
\nf\u0103cut, nu ai fi putut s-o opre\u0219ti din drum.<\/p>\n

Stan BREBENEL<\/strong><\/p>\n

R\u0103zle\u0163e g\u00e2nduri \u00een vreme de restri\u015fte<\/strong>
\n(Re)stan\u0163e dintr-o prim\u0103var\u0103 atipic\u0103<\/p>\n

Ast\u0103zi este 8 mai 2020, dup\u0103 amiaza. Adic\u0103
\ndup\u0103 ora 19.00, c\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile ne (mai) dau voie,
\ncelor de peste 65 de ani aresta\u0163i la domiciliu, s\u0103 ie\u015fim
\ndin carcer\u0103. Aproape c\u0103 nu am sim\u0163it c\u00e2nd s-a terminat
\niarna, c\u00e2nd a fost prim\u0103var\u0103 \u015fi c\u00e2nd vara ne bate din nou
\n\u00een fere\u015fti. Au trecut aproape 60 de zile, adic\u0103 dou\u0103 luni,
\nde c\u00e2nd nu am mai admirat natura la orele serii, dec\u00e2t de
\nla balconul etajului patru. Mi se f\u0103cuse dor, un dor care
\nm\u0103 durea. \u00cenainte de a ie\u015fi din cas\u0103, m-am g\u00e2ndit c\u0103
\nalt\u0103dat\u0103 serbam, cu \u201eentuziasm \u015fi realiz\u0103ri m\u0103re\u0163e\u201d,
\n\u00eenfiin\u0163area pcr-ului. Pe unii i-a f\u0103cut mari, pe unii,
\naceia\u015fi, neoameni. Poporul a r\u0103mas acela\u015fi. Tot s\u0103rac.
\nTot mai plin de nevoi. Dincolo de acest reper istoric,
\npreg\u0103tindu-m\u0103 pentru \u201emarea evadare\u201d, nu am avut cum
\ns\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc la alte evenimente legate de aceast\u0103 zi
\nde armindeni. Ast\u0103zi s-au n\u0103scut mari spirite: Jean
\nHenri Dunant (1828 \u2013 fondatorul \u201eCrucii Ro\u015fii\u201d. Casa
\n\u00een care a avut loc evenimentul am admirat-o, din
\nexterior, la Geneva anul trecut) \u015fi Petre Dumitriu (1924
\n\u2013 prozator rom\u00e2n), dar au \u015fi trecut \u00een eternitate: Paul
\nGauguin (1903 \u2013 pictor francez), John Stuart Mill (1873
\n\u2013 filozof englez) \u015fi Gustave Flaubert (1880 \u2013 scriitor
\nfrancez). Tot de aceast\u0103 zi se leag\u0103 faptul c\u0103 \u00een anul
\n2008 tor\u0163a olimpic\u0103 a ajuns pentru prima dat\u0103 pe
\nEverest. Iar pentru cei care iubesc b\u0103uturile energizante
\nle reamintesc faptul c\u0103 \u00een aceast\u0103 zi, dar \u00een anul1886, a
\nfost lansat\u0103 r\u0103coritoarea Coca-Cola, cea care era
\nperceput\u0103 ca medicament.
\nM-am luat cu vorba \u0219i am uitat s\u0103 v\u0103 spun
\nimpresiile mele despre aceast\u0103 ie\u015fire. Fiind vineri seara,
\ntraficul aproape c\u0103 lipsea, \u0219i auto, \u015fi pietonal. Din
\npu\u0163inele ma\u015fini ce sp\u0103rgeau monotonia clipei \u015fi lini\u015ftea
\nstr\u0103zii se mai auzeau manele date la maxim. Imberbii cu
\ndecibeli \u015fi f\u0103r\u0103 cerebel nu puteau s\u0103 lipseasc\u0103 din peisaj.
\nM-am oprit de mai multe ori pe unele dintre pu\u0163inele
\nb\u0103nci \u015fi am admirat cerul de un albastru ireal cu primele
\nstele ce spuzeau nem\u0103rginirea. Erau aproape singure.
\nC\u00e2teva p\u0103s\u0103ri \u00eent\u00e2rziate le mai \u0163ineau compania. Nici
\navioanele nu mai br\u0103zdau cerul. Mai era ceva. Trilul
\np\u0103s\u0103relelor, alea pu\u0163ine la ceas de sear\u0103, m\u0103 \u00eenfiora.
\nMiresmele florilor de castani \u015fi salc\u00e2mi m\u0103 f\u0103ceau s\u0103
\ntrag cu nesa\u0163 aer proasp\u0103t \u00een piept, \u00eemi \u00eenc\u0103rcau pl\u0103m\u00e2nii
\nde s\u0103n\u0103tate \u015fi mi-i goleau de viru\u015fi. Parc\u0103 de mult nu am
\nmai respirat a\u015fa. Se f\u0103cea c\u0103 eram pe la \u00eenceputul lumii.
\nCred c\u0103 nici la munte, pe vremuri, nu se \u00eent\u00e2mpla acest
\nlucru. V\u00e2ntul adia din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd juc\u00e2ndu-se cu
\npletele mele, netunse de mai bine de trei luni, d\u00e2ndu-mi
\no senza\u0163ie de satisfac\u0163ie, de \u00eemplinire. G\u00e2ndurile de
\nrevolt\u0103 p\u0103leau \u00een fa\u0163a acestui col\u0163 de rai pe care mi l-am
\nconstruit. \u015ei totu\u015fi, nu puteam s\u0103 nu g\u00e2ndesc. Ce demoni
\nau reu\u015fit s\u0103 bage \u00eentreaga omenire \u00een pu\u015fc\u0103rie? Cine
\nsunt cei care provoac\u0103 at\u00e2ta suferin\u0163\u0103? Vor fi ei vreodat\u0103
\npedepsi\u0163i? M\u0103 mai \u00eentrebam, pe acea banc\u0103 solitar\u0103,
\ndac\u0103 florile, dac\u0103 g\u00e2zele, dac\u0103 p\u0103s\u0103rile, dac\u0103 animalele
\n\u015ftiau sau m\u0103car percepeau ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Cu siguran\u0163\u0103,
\nnu! Ele aveau alt ritm biologic, ele nu aveau restric\u0163iile
\nnoastre. Cred c\u0103 nici nu le p\u0103sa, a\u015fa cum nici celor mai
\nmul\u0163i oameni nu le pas\u0103 de tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 natur\u0103.
\nNu dup\u0103 mult timp m-am uitat la ceasul
\ntelefonului. Mai aveam c\u00e2teva minute s\u0103 ajung acas\u0103.
\nGata cu destr\u0103b\u0103larea. Cert este c\u0103 \u00eemi doream s\u0103 mai
\nr\u0103m\u00e2n \u00een mijlocul acestei naturi limitate, \u00eens\u0103 spiritul de
\nconservare m\u0103 trimitea din nou \u00een arest. Nu am plecat
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu i-am adresat o mul\u0163umire pentru toate
\nacestea \u015fi o rug\u0103minte Tat\u0103lui Nostru Ceresc: Dac\u0103 tot
\nni Le-ai dat, nu ni Le lua pe toate deodat\u0103! Mai las\u0103-ni-
\nLe. Mul\u0163\u0103mim frumos, M\u0103rite!
\nM\u00e2ine este o nou\u0103 zi. Este ziua \u00een care s-a
\nn\u0103scut Lucian Blaga (1895), ne-am cucerit independen\u0163a
\n(1877), este Ziua Victoriei (1945), iar Europa \u00ee\u015fi
\nserbeaz\u0103 \u015fi ea ziua, acum c\u00e2nd este tot mai divizat\u0103!?!
\nS\u0103 ie\u015fim din cas\u0103, s\u0103 ascult\u0103m p\u0103s\u0103rile \u015fi s\u0103 privim
\ncerul, ce pu\u0163ine lucruri ne dorim. Doamne, ajut\u0103 s\u0103 se
\n\u00eemplineasc\u0103!<\/p>\n

Simona-Grazia DIMA<\/strong>
\n\"\"

File dintr-un jurnal l\u0103untric<\/strong><\/p>\n

Iubesc norii, \u00eendeosebi c\u00e2nd m\u0103 aflu \u00een avion \u0219i
\ntrec printre ei, nep\u0103s\u0103tori \u0219i puri. C\u00e2t\u0103 poezie li s-a
\ndedicat! \u0218i totu\u0219i, sunt cu totul indiferen\u021bi \u2013 \u0219i at\u00e2t de
\nsimpli, ca ni\u0219te copii ad\u0103st\u00e2nd pe fa\u021ba cerului \u00een co\u0219ule\u021be
\ninvizibile.
\nPoate c\u0103 ne \u00eengreun\u0103m cu g\u00e2nduri, \u00een mod
\ninutil. S-ar cere s\u0103 le re\u021binem numai pe unele \u2013 acelea de
\ncare nu putem sc\u0103pa \u0219i care nu maculeaz\u0103. Apoi,
\nconsemn\u00e2ndu-le, s\u0103 le permitem, la r\u00e2ndu-le, s\u0103 se
\nretrag\u0103 gra\u021bios, asemeni norilor dragi, pufo\u0219i,
\nimpenetrabili, \u00een aparen\u021b\u0103 nemi\u0219ca\u021bi, c\u0103l\u0103tori, de fapt, pe
\ndinaintea obrazului albastru, imobil al p\u0103rintelui lor din
\n\u00eenalt.
\n*
\nGoana dup\u0103 adev\u0103r pare c\u0103 se petrece accelerat
\nsub ochii no\u0219tri. Sunt date \u00een vileag tot felul de
\ndedesubturi, cercet\u0103m frenetic, ne inform\u0103m febril. \u00cen
\nfinal, \u00eens\u0103, vedem c\u0103 rezultatul nu a justificat efortul,
\nrodul cules e meschin. Dar a\u0219a de pu\u021bini \u00een\u021beleg c\u0103
\nadev\u0103rul e ceva infinit de subtil \u0219i de profund, iar nu o
\nsum\u0103 de informa\u021bii. Pentru a avea acces la el trebuie s\u0103
\nfii \u00een stare s\u0103-l \u00eencorporezi. S\u0103 fii de aceea\u0219i natur\u0103 \u0219i
\npuritate cu el. Cei ne\u00eenstare s-o fac\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00eencremeni\u021bi
\nca \u00een fa\u021ba unei entit\u0103\u021bi necunoscute, pe care o
\nr\u0103st\u0103lm\u0103cesc. Adev\u0103r! Ce lucru pre\u021bios vrea s\u0103 \u00eenha\u021be
\nimpertinen\u021ba plebeian\u0103! Exist\u0103, prin contrast, ceva ce se
\npoate c\u0103uta de la na\u0219tere p\u00e2n\u0103 la moarte. Desigur, e o
\nne\u00een\u021belegere la mijloc. Curio\u0219ii numesc adev\u0103r simpla
\ninforma\u021bie \u0219i se preg\u0103tesc s\u0103 o foloseasc\u0103 \u00eempotriva
\ncuiva, afirm\u00e2nd ritos c\u0103 este realitatea despre el.
\nAdev\u0103rul, \u00eens\u0103, nu-l cuno\u0219ti dec\u00e2t tu ca subiect implicat,
\nnu-l folose\u0219ti dec\u00e2t tu. Tu \u00een sensul de principiu de
\ncon\u0219tiin\u021b\u0103 propriu, intim comunicant, conduc\u0103tor al
\nvie\u021bii tale, nu vreun tu \u00een accep\u021bia de persoan\u0103.
\nIndiscre\u021bii vor picanterii, dezv\u0103luiri de ordin personal,
\nde aceea nu se edific\u0103 nicicum \u00een str\u0103daniile lor. De aici,
\nnecesitatea protej\u0103rii adev\u0103rului, a purit\u0103\u021bii lui (ei
\nnumesc asta ascundere, t\u0103inuire fa\u021b\u0103 de dreptul lor la
\ncuriozitate, deci o taxeaz\u0103 drept m\u00e2r\u0219\u0103vie). Ceea ce v\u0103d
\nnu pot \u0219i \u00een\u021belege, de\u0219i pietrele scumpe zac \u00een praful
\ndrumului, sub t\u0103lpile tuturor. Din acest motiv, \u00een chip
\nfatal, nu primesc de la via\u021b\u0103 dec\u00e2t date pe gustul lor,
\n\u00eentrutotul digerabile. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ce este adev\u0103rul,
\npentru care at\u00e2ta scandal? \u00cel \u0219tim, de fapt, cu to\u021bii, dar
\nnu-l putem prinde \u00een palm\u0103, are consisten\u021ba aerului. Un
\naer greu totu\u0219i, un ochi neadormit, care, ignorat, uneori
\nucide.
\n*
\nO con\u0219tiin\u021b\u0103 plat\u0103 nu-l poate cuprinde, \u00een\u021belege,
\ninterpreta pe artist, ci se pierde \u00een intersti\u021biile marilor
\nsale viziuni, sentimente, perspective. \u0218i totu\u0219i, r\u0103m\u00e2ne\u2013
\nprovocarea lui, esen\u021bial\u0103 \u2013 gestul de a oferi ceva care
\nstimuleaz\u0103, indic\u0103 un \u021bel aparent foarte \u00eendep\u0103rtat, ie\u0219it
\ndin spectrul vizibilului. Pentru asta el cap\u0103t\u0103 puterea de
\na jertfi siguran\u021ba, comuniunea banal\u0103… Dar \u00een\u021belep\u021bii ne
\nasigur\u0103: \u0219i a fi cu tine \u00eensu\u021bi e o companie sf\u00e2nt\u0103 (spune,
\nde pild\u0103, Nisargadatta Maharaj). Nu e timp pierdut, nu e
\n\u00eenjosire, nici timorare.
\nC\u00e2\u021bi au \u00eendr\u0103zneala de a fi ei \u00een\u0219i\u0219i? Cei mai
\nmul\u021bi se revendic\u0103 de la varii grupuri sau grup\u0103ri, nu
\ntr\u0103iesc \u00een individualitate, nu au curajul ei. Judecata
\nacestora e, inevitabil, de clan. Artistul-cuget\u0103tor are, \u00een
\nschimb, puterea de a asista la propria via\u021b\u0103 ca la un
\nexperiment \u00een desf\u0103\u0219urare.
\n*
\nNu am considerat niciodat\u0103 literatura, scrisul un
\nrefugiu, ci, dimpotriv\u0103, un nod energetic, o construc\u021bie
\nvital\u0103, stenic\u0103, \u00een care se \u00eemplete\u0219te tot ce este mai bun
\n\u00een umanul ancorat de omenitate (cu termenul propus de
\np\u0103rintele Dumitru St\u0103niloaie).
\n*
\nScriam \u00een anul 1989: \u201eTerfelirea: mul\u021bi caut\u0103 \u00een
\nceilal\u021bi ur\u00e2ciunea lor proprie. Dac\u0103 artistul a citit mult, e
\ndecretat drept pedant, livresc. Dac\u0103 se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103
\ncread\u0103 \u00een sine, e taxat de unii ca megaloman, ridicol,
\nnebun. Dac\u0103 e meditativ, i se pune pecetea de filozofard,
\nabstract, pre\u021bios. Dac\u0103 se \u00eembrac\u0103 bine, i se spune: te-ai
\nf\u0103cut burghez. Dac\u0103, dimpotriv\u0103, e modest, aude: te-ai
\ndat la fund. Dac\u0103 este gospodar \u0219i chibzuit, este invidiat,
\nspoliat, judecat ca spirit meschin; \u00een jur i se adun\u0103 in\u0219i
\ncare cer\u0219esc obraznic. Apoi vin peste el cu for\u021ba, acas\u0103
\nori la serviciu. \u00cel sun\u0103 la telefon noaptea. \u00cei dau
\ncomisioane.\u201d Ast\u0103zi, din c\u00e2te constat, intelectualii, poate
\nchiar oamenii \u00een genere, nu mai g\u00e2ndesc chiar a\u0219a, sunt
\nmai relaxa\u021bi, mai deschi\u0219i. Se admite, \u00een principiu, un
\ngrad sporit de diferen\u021biere, o plaj\u0103 mai larg\u0103 de
\nvirtualit\u0103\u021bi actualizate. Este \u0219i acesta un semn c\u0103
\nschimb\u0103rile declan\u0219ate \u00een 1989, orice semnifica\u021bie de
\nsubstrat le-am atribui, nu au fost \u00een zadar.
\n*
\nO lume ahtiat\u0103 dup\u0103 autoritate, distinc\u021bii,
\nglorie… P\u00e2n\u0103 la un punct, devorat\u0103 \u2013 din ra\u021biunea u\u0219or
\nde \u00een\u021beles a nevoii de certitudine. Aceea c\u0103 vocea i-a
\nfost auzit\u0103. Cu toate acestea, e la mijloc panica, o fric\u0103
\n\u00eengrozitoare: presim\u021birea c\u0103 tot efortul a fost \u00een zadar,
\ns-a mistuit f\u0103r\u0103 urm\u0103 odat\u0103 cu existen\u021ba evanescent\u0103. \u0218i
\natunci, recunoa\u0219terea \u2013 o ancor\u0103. Dar, la o privire calm\u0103,
\nrece, s\u0103 ne g\u00e2ndim: ce premiu s-ar putea da unei r\u0103v\u0103\u0219iri
\nexisten\u021biale oglindite \u00een opera ce se desprinde
\nnep\u0103s\u0103toare de autorul ei? Ar fi el, \u00eensemnul exterior,
\nmai important dec\u00e2t \u00een\u021belegerea noastr\u0103, a cititorilor,
\ndec\u00e2t imersiunea \u0219i intensa empatie de a \u0219ti s\u0103-l
\nacompaniem pe drumurile pr\u0103p\u0103stioase unde, ca un
\n\u0219aman, a urcat ori a cobor\u00e2t? Pe urmele unei fapte
\ndincolo de scriere, una cu via\u021ba, fuzionat\u0103 cu ea? Acest
\nfel de oper\u0103 nu se mai justific\u0103 prin nimic exterior, ci
\n\u00eencepe \u0219i sf\u00e2r\u0219e\u0219te cu Sinele.
\n*
\n\u00cemi \u00eenchipui destinul golind casa, purific\u00e2nd,
\nd\u0103ruind. S\u0103 nu \u021bii nimic pentru tine, s\u0103 \u00eempingi afar\u0103
\npe\u0219tii gra\u0219i, sclipitori, ca s\u0103 bucure tot universul cu
\nfrumuse\u021bea lor. S\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urma ta nicio f\u0103r\u00e2m\u0103
\ninterpretabil\u0103, nicio ambiguitate.
\n*
\n\u00cenvestim realul imediat cu propria-ne
\nsubiectivitate, \u00eel plas\u0103m sub haloul unui orizont al
\nnostru \u00eendep\u0103rtat, parc\u0103 \u00een a\u0219teptarea unei bure delicate,
\ninsesizabile ast\u0103zi, dar posibile \u0219i probabile m\u00e2ine. \u00cen
\nacest fel \u00eel \u0219i construim, ne manifest\u0103m \u00een chip creator
\nfa\u021b\u0103 de el. Tot astfel, izb\u00e2ndim \u00een rela\u021bia cu ceilal\u021bi \u0219i ne
\ndefinim, optim, rela\u021bionarea \u2013 sub semnul unei infinite
\npacien\u021be \u0219i \u00eeng\u0103duin\u021be, sinonime ale \u00eencrederii. Cel pe
\ncare \u00eel iubim evolueaz\u0103 a\u0219a cum l-am g\u00e2ndit, cum l-am
\nproiectat. Cel pe care nu \u00eel iubim evolueaz\u0103 la fel,
\nstimulat de viziunea noastr\u0103 de ad\u00e2ncime, activ\u0103 la
\nr\u0103d\u0103cinile timpului, generoas\u0103 cu, virtual, oricine. Ea nu
\neste discriminatorie.
\nAvem foarte multe resurse. Numai s\u0103 dorim s\u0103
\nle \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im, \u00eentr-un act autentic de generozitate.
\n*
\nCu aceste g\u00e2nduri roind \u00een cuget, \u00eencep s\u0103 fac
\nordine pe un raft al bibliotecii \u0219i dau de o carte pe care
\nnu am citit-o p\u00e2n\u0103 acum cu aten\u021bie, am r\u0103sfoit-o doar,
\nam\u00e2n\u00e2nd lectura sistematic\u0103 din pricina limbajului
\nhiper scientizant. Iau \u00een considerare ipoteza de a o d\u0103rui.
\nO deschid, totu\u0219i, \u0219i \u00eencep s\u0103 citesc, \u00een puncte diferite, \u00eei
\npercep instantaneu, ca pe un laser, esen\u021ba. Limbajul, da,
\ne \u0219tiin\u021bific, ba chiar adesea greoi, obscur, dar pe alocuri
\nsclipitor; pasional, cu certitudine (un patos al ideilor),
\ndar uimitor este c\u0103 \u00eemi aflu \u00een ea aproape \u00eentreaga
\nfilosofie de via\u021b\u0103. \u0218i prind s\u0103 reconstitui clipe uitate, s\u0103
\nle montez \u00een \u00eentregul din care fac parte.
\nDespre c\u00e2t de necesar\u0103 e d\u0103ruirea citesc c\u00e2teva
\nr\u00e2nduri entuziasmante, \u00een volumul Omul \u0219i universul
\ninforma\u021bional (1978) de \u0218tefan St\u00f6ssel \u0219i Doru
\nOgodescu, reprezentan\u021bi de seam\u0103 ai \u0219colii timi\u0219orene
\nde psihiatrie \u0219i antropologie din anii \u02bc60\u2013\u02bc80: \u201eTrei fra\u021bi
\nlegendari din Orientul apropiat mo\u0219tenesc unsprezece
\ncai. Jum\u0103tate \u00eei revin primului n\u0103scut, un sfert celui
\nde-al doilea, o \u0219esime mezinului. Condi\u021bia principal\u0103:
\ncaii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 vii! Dup\u0103 c\u0103ut\u0103ri \u0219i certuri sterile
\nmo\u0219tenitorii cer sfatul unui \u00een\u021belept. Acesta, pentru a-\u0219i
\ndemonstra impar\u021bialitatea \u0219i pentru a-i potoli, le face
\ncadou un cal \u0219i \u00eei invit\u0103 s\u0103 fac\u0103 \u00eemp\u0103r\u021birea \u00een bun\u0103
\n\u00een\u021belegere. Fratele mai mare pleac\u0103 cu \u0219ase cai, mijlociul
\ncu trei, cel mic cu doi. Total unsprezece! \u00cen\u021beleptul
\nrec\u0103p\u0103ta calul dat cadou.\u201d
\nAutorii \u00ee\u0219i sus\u021bin, prin aceast\u0103 pild\u0103, \u00eencrederea
\n\u00een putin\u021ba omului de a aduce un plus de informa\u021bie acolo
\nunde ea lipse\u0219te, de a o completa pe cea absent\u0103 pun\u00e2nd
\nde la el, dintr-un sentiment de solidaritate cu ceilal\u021bi,
\nizvor\u00e2tor de plenitudine. Remarc\u0103m aici rolul comunitar
\nal omului ca demiurg informa\u021bional, cum \u00eel numesc ei,
\ninspirat. \u00cemi amintesc: de at\u00e2tea ori am ac\u021bionat \u00een acest
\nchip, din instinct, \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile c\u00e2nd
\ncomunicarea nu p\u0103rea cu putin\u021b\u0103. Rodul nu a \u00eent\u00e2rziat s\u0103
\napar\u0103.
\nInforma\u021bia (citesc, dar, simultan, completez cu
\ncele tr\u0103ite) se transform\u0103 \u00een substan\u021b\u0103 uman\u0103 sub
\nimperiul bun\u0103t\u0103\u021bii, al afectivit\u0103\u021bii. Astfel, se petrece un
\nfapt esen\u021bial, numit, \u00een limbajul autorilor (nu \u0219tiu dac\u0103
\nunul \u00eentotdeauna pe deplin adecvat), transduc\u021bia
\ninforma\u021biei, adic\u0103 urcarea ei la (gradul suprem de)
\nunitate. Terminologia folosit\u0103 nu m\u0103 satisface pe deplin:
\ncuv\u00e2ntul transduc\u021bie este preluat din biologie, unde
\n\u00eenseamn\u0103 la origine \u201eun transfer de material genetic
\ninterbacterian, purt\u0103toare ale acestuia fiind
\nbacteriofagele.\u201d Oricum ar fi \u00eens\u0103 exprimat\u0103, aceast\u0103
\nrealitate a in-form\u0103rii (puterea uman\u0103 de a \u00eenvesti
\ncontingentul cu semnifica\u021bie) are valabilitate. Omul este
\n\u00een stare s\u0103 infuzeze sens unui ocean de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri
\naltminteri amorfe, pasive, \u0219i, astfel, metamorfozeaz\u0103 \u00een
\npermanen\u021b\u0103 lumea. Mi-a \u00eenc\u0103lzit sufletul descinderea \u00een
\nlumea sufleteasc\u0103 vast\u0103, complex\u0103 a acestor doi
\numani\u0219ti, amici spirituali ai familiei noastre, al\u0103turi de
\nmuzicieni \u0219i muzicologi, pictori, speciali\u0219ti \u00een
\nconstruc\u021bii civile, medici, fizicieni, al\u0103turi de care am
\npetrecut momente de neuitat. Transcriu dedica\u021bia, notat\u0103
\nde \u0218tefan St\u00f6ssel, semnat\u0103 de ambii autori, \u0219i m\u0103
\nconfund \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cu ductul g\u00e2ndirii acestui
\nrenascentist interlocutor al meu din anii adolescen\u021bei,
\nc\u0103ruia nu i-am uitat \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile generoase, desprinse din
\nfoarte liberele discu\u021bii despre destin, art\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103,
\nfilosofie, psihic (nu aveam de-a face cu prelegeri,
\nnicidecum, ci abia cu sc\u00e2ntei sc\u0103p\u0103rate de amnar \u00een
\n\u00eentunericul distinct de ignoran\u021b\u0103, sinonim cu pacea
\n\u00eenfiorat\u0103 de a\u0219teptarea fertilelor sensuri, pe un teren
\nabrupt; simple nuan\u021be prospective, a\u0219adar). Spre
\ndeosebire de cei pierdu\u021bi \u00een detalii \u0219i tem\u0103tori \u00een fa\u021ba
\nvie\u021bii, \u0218tefan Stossel contura, f\u0103r\u0103 inten\u021bie sau emfaz\u0103,
\nun nor al nem\u0103rginirii, undeva, \u00een fa\u021b\u0103. Departe, dar
\ntangibil. Dincolo de tot ce configura cu exactitate
\n\u0219tiin\u021bific\u0103 prin discurs, ad\u0103sta ceva inefabil, nedefinit,
\nfoarte real \u00eens\u0103, reconfortant de real.): \u201eStimatei familii
\nDima, pentru prezen\u021ba cald\u0103 \u0219i \u00een\u021beleg\u0103toare fa\u021b\u0103 de noi,
\ntacit\u0103, dar elocvent\u0103. R\u0103m\u00e2n nu faptele, ci inten\u021biile, nu
\ncuvintele, ci ceea ce se afl\u0103 \u00een spatele lor. Niciunul
\ndintre noi \u2013 [cei] care ofer\u0103 \u0219i [cei care] primesc \u2013 nu ne
\nascundem dup\u0103 paravanul de cuvinte\u201d. Nu am rev\u0103zut
\naceast\u0103 dedica\u021bie de mul\u021bi ani, nu m-am mai g\u00e2ndit
\ndeloc la om, dar acum m\u0103 potope\u0219te emo\u021bia, constat\u00e2nd
\nc\u0103 eu a\u0219 fi scris exact la fel r\u00e2ndurile cu pricina, c\u0103 am
\najuns, dup\u0103 ani de medita\u021bie \u0219i vie\u021buire, exact la \u00een\u021belesul
\nrespectiv. Nu fiindc\u0103 i-a\u0219 fi urmat \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile, ci fiindc\u0103
\nvia\u021ba m-a condus \u00eentocmai \u00een acest punct. Noi nu i-am
\nmai cunoscut via\u021ba de dup\u0103 plecarea din \u021bar\u0103, suferind,
\ndiscre\u021bia ne-a \u00eempiedicat s\u0103 afl\u0103m mai multe. Ne ajunge
\nbucuria \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u00een numele acelora\u0219i valori \u2013 este
\nnepieritoare. De prea timpuria moarte a lui Doru
\nOgodescu \u0219tim, dar nu \u0219i despre parcursul
\nconferen\u021biarului St\u00f6ssel, stins \u00eentr-un loc str\u0103in. Ar fi
\nfost p\u0103cat s\u0103 le \u00eenstr\u0103inez cartea! Reg\u0103sesc \u00een ea esen\u021ba
\ndiscu\u021biilor pe care le-am purtat; de pild\u0103, cele despre
\nentropie \u0219i negentropie: \u201eomul este mai asimetric dec\u00e2t
\nrealitatea\u201d (p. 128) sau perenele cuvinte despre
\nafectivitate, ce se refer\u0103 la o lege universal\u0103 a existen\u021bei:
\n\u201eafectivitatea este o func\u021bie subiectiv\u0103 negentropic\u0103\u201d (p.
\n241).
\nI-a pl\u0103cut versul meu: \u201eSomnul legat de
\ncopaci\u201d. \u201ePentru tine nici m\u0103car c\u0103derea unei frunze nu
\neste simpl\u0103 c\u0103dere a unei frunze, tu \u00eenveste\u0219ti totul cu
\nsemnifica\u021bii\u201d, mi-a spus, dup\u0103 ce mi-a citit primele
\npoezii. Sau opinia lui: \u201eTu \u00ee\u021bi fabrici singur\u0103 citatele\u201d,
\ncu un sens foarte flatant pentru mine \u0219i cu aplicabilitate
\nmai ampl\u0103, nu doar la poezie. A intuit felul meu de a
\nsim\u021bi, de a vie\u021bui, de\u0219i aveam doar cincisprezece ani,
\ntensiunea semantic\u0103 ce m\u0103 anima, \u00eend\u0103r\u0103tnicia de a m\u0103
\nplasa \u00een \u201ecercul de foc al semnifica\u021biilor\u201d, cum \u0219i-au
\nformulat cei doi crezul \u00een aceast\u0103 carte-eseu de
\nantropologie informa\u021bional\u0103. Nu sunt neap\u0103rat de acord
\ncu toate postulatele ei (prea ateiste pentru gustul meu),
\nnici cu \u00eentreg limbajul uzitat, straniu uneori (de\u0219i
\ntermeni rebarbativi precum temporic, nivelic, modelic
\nsunt prezen\u021bi \u0219i \u00een volumul Persoan\u0103 \u0219i devenire, din
\n1976, semnat de \u201epatriarh\u201d, adic\u0103 de profesorul Eduard
\nPamfil, al\u0103turi de acela\u0219i catalitic Doru Ogodescu,
\n\u00eentemeietorul psihiatriei antropologice \u00een \u021bara noastr\u0103;
\nde unde presupun c\u0103 vor fi fost cuvinte vehiculate
\neuristic la faimosul Cerc de bionic\u0103 \u0219i antropologie de
\nmar\u021bi, din anii Timi\u0219oara anilor \u02bc70\u2013\u02bc80, devenite deja
\nbun comun \u00eentr-o anume comunitate intelectual\u0103), dar
\ncu esen\u021ba ei, indubitabil, da (se vede c\u0103 st\u0103 \u00een firea
\nadev\u0103rului s\u0103 se propage indiferent de convingeri,
\nvenind, adic\u0103, din direc\u021bii diferite ori chiar opuse!).
\nNu ader, de pild\u0103, nici la suferin\u021ba, m\u0103rturisit\u0103,
\nconform c\u0103reia cuvintele ar purta o povar\u0103 tragic\u0103, cea a
\nnespusului. Dimpotriv\u0103, rostirea este, \u00een viziunea mea,
\nun receptacul luxuriant, debord\u00e2nd de \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 \u0219i
\npoten\u021bial energetic; chiar dac\u0103 neexprimat\u0103, nepus\u0103 \u00een
\nact. Este, cred, o fericire, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u0219a, nerostit\u0103,
\nfiindc\u0103 se \u00eempline\u0219te \u00een starea sa aprioric\u0103. R\u0103m\u00e2ne ca
\npromisiune \u0219i se ofer\u0103 intui\u021biei exersate, cea de dup\u0103
\ncortina vizibilului.<\/p>\n

 <\/p>\n

A<\/strong>drian BOTEZ<\/strong><\/p>\n

OMUL CARE-A MURIT DIN \u00ceNTREB\u0102RI<\/strong><\/p>\n

Omul care-a murit din \u00centreb\u0103ri
\ndeger\u0103-n C\u00e2ntec \u2013 deger\u0103 \u00een Stele:
\nOmul care-a murit din \u00centreb\u0103ri
\nafli-l la Vechituri \u0219i-n Lan\u021buri Grele…<\/p>\n

de ce – tu \u2013 oare – nu r\u0103spunzi cu \u00centrebarea
\ncare te-ar libera de Boli \u0219i Duhuri?
\nPiron chircit-a \u2013 -n loc de Valuri – \u00cens\u0103\u0219i Marea!
\n…iar S\u00e2nge c\u0103tre S\u00e2nge nu d\u0103 Muguri…<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eMessire \u2013 unde-i Misticul Potir?\u201d<\/strong><\/p>\n

…a\u0219a se-aude Leacul Nemuririi…
\ndar Parsifal \u2013 c\u0103ut\u00e2nd Leb\u0103da de Safir
\nuit\u0103 de Fiul-Lohengrin \u2013 Fiul Firii…<\/p>\n

…Omul care-a murit din \u00centreb\u0103ri
\nnu va-nvia sub S\u0103bii de R\u0103spunsuri
\nOmul care-a murit din \u00centreb\u0103ri
\nsingur ales-a \u2013 el – s\u0103 moar\u0103 – -n Mun\u021bii Cei de
\nGrunzuri…<\/p>\n

…Sancho Panza \u2013 Chip de-Arlechino – tu de ce
\nur\u0103\u0219ti ?
\no – Sancho Panza \u2013 unde-i Veselia-\u021bi de Bonom?
\nLacrim\u0103 de Pierrot – tu \u2013 Sancho – nu po\u021bi s\u0103 iube\u0219ti
\ndup\u0103 ce ai asasinat Uit\u0103rii \u2013 -n tine \u2013 Primul Om!<\/p>\n

…Sancho Panza a murit din \u00centreb\u0103ri
\ntot veghind la Capul Cel cu Glug\u0103:
\n…Don Quijote-Crisalid\u0103 – arde Z\u0103ri
\nDon Quijote-Flutur \u2013 metamorfozat \u00een Slug\u0103…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Angi Melania CRISTEA Last time ore \u0219i zbor dezinvolt\/ avionul metalizat\/ \u00ee\u021bi aminte\u0219ti c\u00e2nd ai l\u0103sat aburul ora\u0219ului s\u0103 te<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10503"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10503"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10506,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10503\/revisions\/10506"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}