{"id":10479,"date":"2020-09-06T01:58:09","date_gmt":"2020-09-05T22:58:09","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10479"},"modified":"2020-09-06T01:58:09","modified_gmt":"2020-09-05T22:58:09","slug":"de-ai-nostri-anca-lascu-jocuri-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10479","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! &#8211; Anca Lascu &#8211; Jocuri (6)"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/11.jpeg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-10395 lazyload\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/11.jpeg\" alt=\"\" width=\"255\" height=\"298\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 255px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 255\/298;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-10395\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/11.jpeg\" alt=\"\" width=\"255\" height=\"298\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n<strong>Tu, Suflete&#8230;<\/strong><\/p>\n<p>\u0218tii tu, suflete, c\u00e2te culori trebuie s\u0103 se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze ca s\u0103 tresari pentru o clip\u0103? C\u00e2te vise au fost v\u0103zute de ochii mari ai oamenilor pentru ca apoi tu s\u0103 \u00eendemni scurta via\u021b\u0103 a fiin\u021bei s\u0103 creeze.<br \/>\n\u0218tii tu, suflete, c\u00e2t\u0103 cerneal\u0103 s-a scurs pe palmele noastre p\u00e2n\u0103 ca tu s\u0103 fii scris pe peretele inimii de piatr\u0103 <em>vorbe de duh<\/em> criptate \u00een cutremure interioare ale fiin\u021bei pl\u0103p\u00e2nde \u00eenc\u0103&#8230; \u0219i poate \u00eenc\u0103 se scurge pe paginile unor filosofi greci ce te-au contemplat \u00eendelung&#8230; tu nu contempli asupra lor. Tu nu \u0219tii cum noaptea s-a contopit cu ziua c\u00e2nd le-ai pus \u00eentreb\u0103ri ne\u00eencetat \u0219i peni\u021ba lor trebuia s\u0103 se \u00eenmoaie de \u00eenc\u0103 de sute de ori ca s\u0103-\u021bi ofere \u021bie un r\u0103spuns care, dup\u0103 mii de ani, \u00eenc\u0103 nu te mul\u021bume\u0219te. Tu te zba\u021bi \u00een mica ta lume, vrei mai mult. Tu vrei s\u0103 \u00eenconjori lumea \u0219i s\u0103 sal\u021bi \u00een orizonturi necunoscute omului simplu. Tu nu \u0219tii!<br \/>\n\u0218tii tu, suflete, c\u00e2t\u0103 durere \u0219i patim\u0103 a pulsat \u00een vene pentru tine, cel ce sus\u021bineai m\u0103re\u021bia lumii din priviri? D\u0103deai o lupt\u0103 \u00eentre tine \u0219i&#8230; tine, atunci&#8230; \u00eenc\u0103 o mai faci, timid, \u00een col\u021bul t\u0103u retras de ochii curio\u0219i. Nu \u0219tii de ce o faci, dar te \u00eenal\u021bi pe v\u00e2rfuri, apoi te apuci de col\u021bul st\u00e2ng, te tragi \u00een jos \u00een timp ce speri s\u0103 ajungi totu\u0219i pe treapta urm\u0103toare.<br \/>\nE\u0219ti un p\u0103trat, suflete&#8230; un p\u0103trat vis\u0103tor la cercuri. Tu nu \u0219tii c\u0103 \u0219i cercurile sunt tot p\u0103trate \u00een lumea lor.<br \/>\n\u0218tii c\u00e2te m\u00e2ini tremur\u00e2nde au stins f\u0103cliile vie\u021bii, iar tu doar ai tres\u0103rit atunci \u0219i lumea s-a mic\u0219orat cu un centimetru \u00een vizorul t\u0103u, iar timpul s-a oprit \u00een loc? Tu nu cuno\u0219ti paradoxul, tu \u00eensu\u021bi fiind unul, iar lumea, timpul, oamenii, se rotesc \u00een jurul t\u0103u, \u00een vreme ce tu e\u0219ti at\u00e2t de schimb\u0103tor&#8230;<br \/>\nOare \u0219tii tu, suflete, ce au crezut c\u00e2nd au ascuns at\u00e2tea vise \u00een cenu\u0219a gri \u0219i sub p\u0103m\u00e2nt cafeniu? C\u00e2nd ochii limpezi ar fi strigat, de-ar fi putut, spre timp, s\u0103-\u0219i dubleze clipa, s\u0103 o \u00eentind\u0103, s\u0103 o \u0219tearg\u0103 din amintiri? C\u00e2nd au vrut s\u0103 te alunge doar ca s\u0103-\u021bi acopere ochii ce v\u0103d durerea \u0219i spaima ce bat la u\u0219a ta cu tunuri \u0219i mitraliere ca s\u0103 te scoat\u0103 de acolo&#8230; ca s\u0103 te risipe\u0219ti?!<br \/>\n\u0218tii tu, suflete&#8230; C\u00e2te minciuni \u021bi-au spus&#8230; \u0219i \u00eenc\u0103 \u00ee\u021bi mai spun \u0219i \u00ee\u021bi vor fi spuse, pentru c\u0103 pulsul t\u0103u trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 lumea \u00een picioare-cu capul drept? Toate pentru ca tu s\u0103 nu te datini \u00een timp ce dincolo de tine, la mii de kilometrii, se rupe o parte din ei, se termin\u0103 un alt capitol ce a durat mult prea pu\u021bin. Dincolo de tine, suflet, se sf\u00e2\u0219ie \u00een fiecare zi din timp, din oameni din Universul \u00eensu\u0219i, doar ca s\u0103 nu te datini tu \u00eenc\u0103.<br \/>\n\u0218tii tu&#8230; de c\u00e2te ori te-au renegat? Pentru ca apoi s\u0103 te \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze cu drag \u00een col\u021buri \u00eentunecate \u00een care erau liberi s\u0103 viseze, s\u0103 ating\u0103 iar culori, s\u0103 verse cerneal\u0103 pentru tine? Nu te speria de \u00eentuneric! \u00een fiecare sear\u0103 au pus la cale s\u0103 aprind\u0103 stele ca tu s\u0103 visezi frumos.<br \/>\nTu nu \u0219tii, suflete&#8230; Dar poate c\u00e2ndva vei afla, vei vedea mai sus dec\u00e2t te las\u0103 ei s\u0103 o faci&#8230; Nu-i condamna. Tu nu \u0219tii ce e crud \u0219i nedrept, ce e \u00een zadar, ca s\u0103-i condamni&#8230; Ce \u0219tii, tu, Suflete?<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Lumea de-a doua<\/strong><\/p>\n<p>\u00eentr-o zi o s\u0103 sparg ferestrele ce au crescut dintr-o dat\u0103 \u00een jur. O s\u0103 las fulgii de z\u0103pad\u0103 s\u0103 m\u0103 acopere \u00een timp ce to\u021bi vor sc\u0103pa de aici prin sp\u0103rtur\u0103. Dar suntem \u00eenc\u0103 prin\u0219i \u00eentr-un tic\u0103it monoton; buc\u0103\u021bi de suflet au \u00eenceput s\u0103-mi cad\u0103 pe peretele din interiorul lumii celei de-a doua&#8230; Ori poate nu mai cad, doar mi se pare mie. Poate au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 pluteasc\u0103 latent \u00een jurul noii lumi. Poate tremur\u0103, de frig, cu v\u00e2rfurile \u00eenghe\u021bate, asemenea unor buc\u0103\u021bi de geam colorat l\u0103sat \u00een b\u0103taia primei z\u0103pezi.<br \/>\n<em>\u201eDe fric\u0103&#8230;&#8221;<\/em> Se aude o \u0219oapt\u0103 undeva&#8230; \u0218i buc\u0103\u021bile \u00eenghe\u021bate tremur\u0103 mai tare \u0219i se opresc pentru pu\u021bin din c\u0103derea lor.<br \/>\nPoate era \u0219i asta&#8230; Pentru c\u0103 \u00een realitate nu se vedea deloc p\u0103m\u00e2ntul lumii de-a doua. Cine \u0219tie ce ar putea fi acolo!? Pentru ni\u0219te buc\u0103\u021bi de sticl\u0103 colorat\u0103 poate fi incredibil de periculos s\u0103 cazi de exemplu&#8230; pe ni\u0219te st\u00e2nci.<br \/>\n\u00eemi \u00eentind palmele \u0219i \u00eencep s\u0103 adun la piept micile buc\u0103\u021bi de sticl\u0103, le \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez puternic, iar apoi continui s\u0103 cad \u00eempreun\u0103 cu ele privind st\u00e2ncile \u00eendep\u0103rtate. Las\u0103-m\u0103 s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez st\u00e2ncile! Indiferent de c\u00e2t de reci \u0219i ascu\u021bite ar fi&#8230; Las\u0103-m\u0103 s\u0103 cuprind fiecare d\u00e2mb str\u00e2mb, fiecare ciob! \u0218tiu c\u0103, la urm\u0103, tot voi avea t\u0103ieturi pe degete orice ar fi. Vreau s\u0103 \u00eenc\u0103lzesc pustietatea st\u00e2ncilor \u00een bra\u021bele mele mici, apoi s\u0103 le dau drumul sub soare c\u00e2nd omenirea le va vrea \u00eenapoi.<br \/>\nLas\u0103-m\u0103 s\u0103 m\u0103 arunc \u00een necunoscuta lume, s\u0103 las buc\u0103\u021bile sparte ale sufletului meu s\u0103 at\u00e2rne de cerul \u00eenghe\u021bat, iar eu s\u0103 stau ascuns\u0103 cu soarele \u00een palme dup\u0103 o c\u00e2mpie din decupaje, din c\u0103r\u021bi de pove\u0219ti.<br \/>\nDe ce nu m\u0103 la\u0219i?<br \/>\nLas\u0103-mi aripile s\u0103 se deschid\u0103 cu putere. S\u0103 zbor spre o lume de nic\u0103ieri \u00eentr-un \u021binut din niciunde.<br \/>\nO lume cu aer \u00eenghe\u021bat \u0219i buc\u0103\u021bi de suflete ag\u0103\u021bate de el. O lume \u00een care timpul se aga\u021b\u0103 de tine \u0219i te implor\u0103 s\u0103 stai la o cea\u0219c\u0103 de ceai, pentru c\u0103 a obosit s\u0103 alerge la nesf\u00e2r\u0219it.<br \/>\nAcolo se respir\u0103 fulgi de z\u0103pad\u0103, iar aerul cade drept mantie grea pe umerii obosi\u021bi \u0219i-\u021bi \u021bine de cald \u00een nop\u021bile reci.<br \/>\nLas\u0103-m\u0103 m\u0103car s\u0103-mi adun buc\u0103\u021bile de sticl\u0103 de acolo ori fluturii lumii se vor a\u0219eza pe ele \u0219i se vor sparge. Las\u0103-m\u0103 s\u0103 \u00eencerc s\u0103-mi adun sufletul r\u0103t\u0103cit \u00een col\u021buri str\u0103ine!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Paradox<\/strong><\/p>\n<p>\u0218i lumea \u00eencepuse s\u0103 se decojeasc\u0103. \u00een palmele tale era marea. Ochii t\u0103i acopereau soarele \u0219i luna. Era trist. Sperai ca acea avalan\u0219\u0103 de buc\u0103\u021bi de p\u0103m\u00e2nt s\u0103 se opreasc\u0103 mai repede, s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 m\u0103car o insul\u0103 din tot ceea ce a fost c\u00e2ndva un vast P\u0103m\u00e2nt al F\u0103g\u0103duin\u021bei, unde copil\u0103ria zburda pe o c\u00e2mpie ars\u0103 de soare, iar v\u00e2ntul te ridica mai sus o dat\u0103 cu lumina ce te \u00eenal\u021b\u0103 \u00een suflet \u0219i \u00een minte. Nu po\u021bi s\u0103 pierzi chiar tot, nu-i a\u0219a? Dac\u0103 ai pierde&#8230;ce ar fi? Ce ar mai r\u0103m\u00e2ne \u00een jurul t\u0103u? Oare tu pentru ce te-ai mai \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na s\u0103-\u021bi mai \u00eengropi \u00eenc\u0103 o data, \u00een fiecare zi, degetele picioarelor \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103?<br \/>\nNu po\u021bi s\u0103 pierzi chiar tot&#8230; \u0219i dac\u0103 ai pierde?<br \/>\nOare ai reu\u0219i s\u0103 te treze\u0219ti m\u00e2ine cu g\u00e2ndul c\u0103 doar soarele te mai sus\u021bine s\u0103 stai drept, privind spre cer, oare ai ridica bra\u021bele, ai \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 \u00eeno\u021bi spre viitor printr-o mare confuz\u0103 de g\u00e2nduri, judec\u0103\u021bi, vorbe ce acoper\u0103 din ce \u00een ce mai mult un c\u00e2ntec dulce al speran\u021bei ce str\u0103duie a supravie\u021bui \u00een spatele ochilor t\u0103i mari&#8230;. Oare&#8230;?<br \/>\nOare cine e\u0219ti tu s\u0103 aduni la piept p\u0103m\u00e2ntul? S-aduni la piept ceva, c\u00e2nd tu te-ai \u00eenv\u00e2rtit \u00een cercuri mari \u0219i ai sperat c\u0103 \u00eentr-o zi sa devii un fluture ce va \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cerul, l\u0103s\u00e2nd \u00een spate \u021b\u0103r\u00e2na&#8230;. Cu ce drept?&#8230; Dar ai r\u0103d\u0103cinile g\u00e2ndurilor \u0219i sufletului ad\u00e2nc legate \u00een p\u0103m\u00e2nt&#8230; Cum s\u0103 te judec?<br \/>\nAi asupra ta o ploaie de suflete. De r\u0103d\u0103cini ce caut\u0103 p\u0103m\u00e2ntul cu disperare. Le aperi. S\u0103 nu se dezintegreze \u00een groaz\u0103 \u0219i \u00eentuneric. \u0218i ai uitat s\u0103 te mai ui\u021bi la soare&#8230; \u0218i ai uitat de cer, de mare, de v\u00e2ntul ce te \u021bine \u00een bra\u021be ca pe un copil mult \u00eendr\u0103git. Dar \u021bie nu-\u021bi pas\u0103 de asta. \u021ai-e dor deja de ce ai \u00eenceput s\u0103 pierzi. \u021ai-e dor de pere\u021bi \u0219i ferestre. \u021ai-e dor de becul alb-g\u0103lbui. \u021ai-e dor de tocul tare al u\u0219ii \u00een care te loveai mereu \u00een timp ce te gr\u0103beai s\u0103 prinzi apusul. \u021ai-e un dor inexplicabil \u0219i paradoxal. \u021ai-e un dor uman de tot ce va urma s\u0103 pierzi \u00een graba ta spre lumi ne\u00een\u021belese.<br \/>\nAlergi mereu. Uite! Chiar \u0219i acum alergi s\u0103 prinzi \u00een palme peretele st\u00e2ng al casei tale care \u00een cur\u00e2nd se va dezintegra \u00een \u00eendoielnicul necunoscut. Poate, de fapt e\u0219ti un maratonist \u00een cursa spre necunoscutul ne\u00een\u021beles \u0219i neg\u0103sit.<br \/>\nNu \u0219tii ce vrei&#8230; Dar vrei s\u0103 \u00ee\u021bi r\u0103m\u00e2n\u0103 toate, ca mai apoi m\u0103car&#8230; s\u0103 te dezintegrezi cu ele \u00een t\u0103cere&#8230;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Suntem imposibili<\/strong><\/p>\n<p>Ne cade pe umeri ploaie \u0219i ne \u00eentreb\u0103m senini, cu ochii mari, \u00eenc\u0103lzi\u021bi de o speran\u021b\u0103 g\u0103lbuie, dac\u0103 m\u00e2ine va fi soare&#8230; C\u00e2nd ne-am lipit ploaia pe umeri pentru totdeauna? Ne retragem la finalul zilei dezam\u0103gi\u021bi c\u0103 nici azi nu am v\u0103zut soare, nu am v\u0103zut un curcubeu, doar asfaltul negru ne-nc\u00e2nt\u0103 ochii \u00eenc\u0103 o dat\u0103, la fel ca-n fiecare zi.<br \/>\nSuntem fiin\u021be g\u00e2rbovite de ploi, torente \u0219i furtuni. Ne lu\u0103m \u00een palme sufletul; \u00eencerc\u0103m a sufla asupra lui, sper\u00e2nd c\u0103-1 vom \u00eenc\u0103lzi pentru totdeauna. Aproape c\u0103 am uitat s\u0103 ne imagin\u0103m suflete calde ce \u0219tiu s-aprind\u0103 focul sub soarele de iarn\u0103.<br \/>\nC\u0103l\u0103torim pe nori de ploaie. Ne \u00eendes\u0103m privirea \u00een ocheane sparte \u00een c\u0103utarea altor priviri. Da, am cam uitat \u0219i s\u0103-i privim \u00een ochi pe al\u021bii, ne-am construit o fric\u0103 ciudat\u0103 cu speran\u021ba de a fi liberi de orice.<br \/>\nSuntem fiin\u021be g\u00e2rbovite, legate cu lan\u021buri invizibile \u00eentr-un cerc constr\u00e2ns de timp. \u00eencerc\u0103m s\u0103 prindem un strop de c\u0103ldur\u0103 \u0219i de dragoste de la cercul nostru&#8230; de la cercul celuilalt&#8230;de la cercurile tuturor&#8230;! ar \u00een final r\u0103m\u00e2nem doar noi \u0219i cercul de nestr\u0103puns care se \u00eenv\u00e2rte lini\u0219tit \u00een jurul nostru. Poate suntem chiar noi un cerc; \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne imagin\u0103m \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 c\u0103 suntem oameni cu m\u00e2ini, picioare, ochi \u0219i gur\u0103&#8230; Poate suntem doar propria noastr\u0103 imagina\u021bie \u0219i nu suntem nici m\u0103car cercuri&#8230; Poate suntem ceva ce&#8230; Nici noi nu \u0219tim ce suntem.<br \/>\nDormim un somn ad\u00e2nc \u0219i vis\u0103m la soare, nori \u0219i ploi \u0219i alte vise. Poate c\u0103 suntem un vis ce urmeaz\u0103 a fi trezit din clip\u0103 \u00een clip\u0103.<br \/>\nCine \u00ee\u0219i mai aminte\u0219te de cealalt\u0103 lume?<br \/>\nOare a \u00eencercat cineva vreodat\u0103 s\u0103 fac\u0103 un exerci\u021biu de salt \u00eenapoi spre realitate? S\u0103 ne aducem aminte cum am ajuns aici, cum era \u00eenainte s\u0103 ne materializ\u0103m, \u00eenainte s\u0103 punem picioarele noastre firave pe un p\u0103m\u00e2nt at\u00e2t de tare put\u00e2nd s\u0103 ne zdrobeasc\u0103 \u00een orice clip\u0103 dac\u0103 nu eram aten\u021bi. Probabil c\u0103 \u00een realitate avem miliarde de ani \u0219i nici nu suntem at\u00e2t de mul\u021bi. Poate c\u0103 nu suntem dec\u00e2t unul ce viseaz\u0103 a fi miliarde de fiin\u021be deodat\u0103, care \u0219i ele viseaz\u0103 la r\u00e2ndul lor \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 de doi timpi.<br \/>\nPoate c\u0103 tot visul \u0103sta s-a n\u0103scut din dorin\u021ba de a vedea lumina&#8230; \u0218tii? \u00een Spa\u021biu e incredibil de rece \u0219i \u00eentuneric. Poate c\u0103 nu suntem \u00een spa\u021biu \u00een realitate. Ce conteaz\u0103? Cu siguran\u021b\u0103 venim dintr-un loc tare \u00eentunecat pentru c\u0103 alerg\u0103m dup\u0103 lumin\u0103 at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t am vrea s\u0103 o \u00eenchidem \u00eentr-o cutie \u0219i s\u0103 o trecem dincolo de vis cum va&#8230; \u00eentr-un fel \u00een care Vame\u0219ul Cardinal s\u0103 nu afle de a\u0219a ceva.<br \/>\nE groaznic! Suntem prin\u0219i \u00eentr-un vis \u00een dou\u0103 m\u0103suri \u0219i apoi c\u00e2nd ne vom trezi nu avem dec\u00e2t s\u0103 adormim la loc ca s\u0103 ne \u00eenc\u0103lzim. Cu toate astea \u00een esen\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2nem fiin\u021be g\u00e2rbovite de \u00eentuneric. Suntem fiin\u021be imposibile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tu, Suflete&#8230; \u0218tii tu, suflete, c\u00e2te culori trebuie s\u0103 se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze ca s\u0103 tresari pentru o clip\u0103? C\u00e2te vise au<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10397,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10479"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10479"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10479\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10480,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10479\/revisions\/10480"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10397"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10479"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10479"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10479"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}