{"id":10469,"date":"2020-09-04T14:13:42","date_gmt":"2020-09-04T11:13:42","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10469"},"modified":"2020-09-04T14:13:42","modified_gmt":"2020-09-04T11:13:42","slug":"spatii-culturale-nr-70-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10469","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 70 (5)"},"content":{"rendered":"

Dan SANDU<\/strong>
\n\"\"

C\u00c2NTEC DE PRIETEN<\/strong>
\nIn memoriam SERGIU ADAM<\/strong><\/p>\n

Lumina s-a r\u0103t\u0103cit spre apus
\nC\u0103ut\u00e2nd t\u0103r\u00e2mul nesigur\u2026
\nZ\u0103bavnic r\u0103gaz n\u0103luce\u015fte \u00een taberi
\nCu taina st\u00e2lpirii de Sus;
\nAplecat pe scrisori e sufletul singur:
\nPrag somnului \u2013 stei
\n\u00cen apele-i \u2013 trepte\u2026
\nPodoaba r\u0103masului bun
\nr\u00e2vne\u015fte la chei;
\nVenit\u0103-i odihna \u015fi totul
\nE mai mult dec\u00e2t o ridicare de sceptre.
\nHugeag de p\u0103duri privim cu n\u0103duf
\nCum scurm\u0103 aripa serii
\nPrin lic\u0103rul stelei suave.
\nTe caut, suflet la Domnul urcat\u2026!
\nUitat \u00een amiezi de v\u0103zduh,
\nPe ceruri curate, ceramici moldave.<\/p>\n

 <\/p>\n

ACORD<\/strong>
\nEpigramistei Dobri\u0163a Iancu<\/strong><\/p>\n

Fulger\u0103 toamna durerile coapte
\nDe prea multele veghi f\u0103r\u0103 somn.
\nCe triste-s colindele-ad\u00e2nci!
\nCu iubirea nuntit\u0103
\nm\u0103runtului vis al cet\u0103\u0163ilor vaste.
\nA\u015f vrea s\u0103 m\u0103 \u015ftiu \u00eentre prieteni<\/strong>,
\ncu mine vin zodii,
\np\u0103durea-i pierdut\u0103 \u00een noi.
\nCa un voievod care cheam\u0103 la oaste
\nanotimpuri prelungi.
\nPu\u0163uri ie\u015fite la drum str\u0103mut\u0103 altoi \u2013
\nBejen\u00edi \u00een l\u0103custele ploii?
\nSe caut\u0103 capul de cerb,
\nO \u0163ar\u0103 mai cald\u0103; pornit \u00een ne\u015ftire,
\n\u00cencet, se repet\u0103 pl\u00e2nsetul clar
\nAl r\u0103masului bun\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

TIMP UCIGA\u015e<\/strong>
\n\u00cen memoria scriitorului Ion Lupu<\/strong><\/p>\n

Albesc, regin\u0103, f\u0103r\u0103 dor de rimare \u015fi auz de lumin\u0103…
\nDar, mai des, dup\u0103 n\u0103p\u00e2rliri f\u0103r\u0103 num\u0103r, ai\u2019doma
\nsuntem
\ncu st\u2019atua
\nSp\u00e2nzur\u0103torii.
\nTol\u0103nit\u0103 clepsidr\u0103, \u00eempaci datoria de arme cu pl\u00e2ns
\nde dragoni \u015fi mai noi logofe\u0163i, at\u00e2\u0163ia scarabei de aur
\npromi\u0163\u00e2nd a glorii egiptene, prea mul\u0163i c\u0103rturari coco\u015fa\u0163i
\npe
\ntiparni\u0163i, numai zidiri \u015fi ziduiri de porunci, mare
\nscrumul
\nsculpturii de moarte \u00eendr\u0103gostit\u0103, sub deap\u0103n de biblic\u0103
\nspaim\u0103 cu nume de istorie binecuv\u00e2ntat\u0103.
\nD\u0103-mi voie, prietene, s\u0103-\u0163i m\u0103rturisesc ochii ce trec
\napa uit\u0103rii, de p\u0103cat fumeg\u00e2nd\u0103, \u00een p\u00e2nda \u0103stui ornic de
\nb\u0103tr\u00e2ne\u0163e oft\u00e2nd \u00eentre clipe, d\u0103-mi voie!<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00c2NTEC DE PRIETEN<\/strong>
\nProfesorului Mihai Iscu<\/strong>, \u201edu\u015fman al
\npoporului\u201d, voie, de c\u00e2nd s-a \u015ftiut\u2026 !<\/p>\n

Strig\u0103-o pasere \u00een noapte lemn tr\u0103snit pe jum\u0103tate,
\nGer jelit pe ochi de fum, cucuv\u0103i la ceas de drum
\nM\u0103rg\u0103rit \u2013 grindei la plug, r\u0103sturnat pe ghimpi de rug.
\nLas\u0103-\u0163i mam\u0103, las\u0103-\u0163i cas\u0103, vis de nevedit pe coas\u0103,
\nFo\u015fg\u0103it pe solzi de zeghe, tinere\u0163ea pus\u0103 veghe…
\n\u00cen genunchi \u2013 p\u0103relnic foc \u015fi-n obede, la soroc\u2026<\/p>\n

…!!!<\/p>\n

\u2026.S-a uitat prea repede, dom\u2019 Profesor!…
\n\u2026 \u2026
\n\u2026 <\u2026\u201eNi se ridicau bra\u0163ele \u00een sus \u015fi ni se legau \u00een direc\u0163ia coatelor, iar \u00eentre m\u00e2inile ridicate \u015fi ceaf\u0103 se introducea un b\u0103\u0163. De b\u0103\u0163 se lega cu sfoar\u0103 sau curele o greutate\u2026, iar aceste greut\u0103\u0163i at\u00e2rnau \u00een spate \u015fi ne dezechilibram, ne doborau la podea. \u2026\u00eencepea din nou tortura, fie ziua, fie noaptea\u201d>\u2026
\n\u2026 <\u2026\u201ebandi\u0163ii\u201d eram pu\u015fi s\u0103 m\u00e2nc\u0103m ca \u015fi animalele. Eram lega\u0163i cu m\u00e2inile la spate \u015fi, st\u00e2nd \u00een genunchi cu gamele \u00een fat\u0103, trebuia s\u0103 ne aplec\u0103m \u015fi s\u0103 m\u00e2nc\u0103m direct cu gura. >\u2026
\n\u2026 < \u2026 Ceilal\u0163i de\u0163inu\u0163i din camer\u0103 eram obliga\u0163i s\u0103 trecem prin fa\u0163a celui pedepsit \u015fi s\u0103-l scuip\u0103m \u00een gur\u0103, pe fa\u0163\u0103, unde nimeream\u2026.> \u2026<\/p>\n

(Din volumul \u201ePro memoria<\/em>\u201d al fostului de\u021binut politic
\n\u00een \u00eenchisorile comuniste)<\/p>\n

 <\/p>\n

Teo CABEL<\/strong>
\n\"\"

Unul ro\u0219u \u0219i unul verde<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 o zi de spart \u00een st\u00e2nca muntelui se \u00eendreptau
\nspre cabana Dochia. Chiar aproape de v\u00e2rful muntelui
\nse ridica o bisericu\u021b\u0103 pentru c\u0103lug\u0103ri pe Ceahl\u0103u.
\nCel care se ocupa cu supravegherea \u0219i
\ncoordonarea lucr\u0103rilor, p\u0103rintele Justin, un c\u0103lug\u0103r
\nt\u00e2n\u0103r, de statur\u0103 potrivit\u0103, dar v\u00e2njos \u0219i cu tragere de
\ninim\u0103 la munc\u0103, le-a aruncat c\u00e2teva vorbe, \u00een prima zi,
\nc\u00e2nd au urcat de la Dur\u0103u: am nevoie de c\u00e2\u021biva b\u0103ie\u021bi s\u0103
\nm\u0103 ajute ici la treab\u0103, s\u0103 preg\u0103tim locul pentru sfin\u021birea
\nbisericii. O s\u0103 fie de Cuvioasa Parascheva! Vor veni
\nmul\u021bi oameni, preo\u021bi, chiar \u0219i Prea\u00cenaltul Daniel,
\nmitropolitul<\/em>. Avea o vorb\u0103 cald\u0103, hot\u0103r\u00e2t\u0103, de parc\u0103
\natunci se n\u0103\u0219teau cuvintele \u00een gura lui \u0219i trebuiau s\u0103
\na\u0219eze lumea din jurul s\u0103u \u00een ordine. \u00cen acest pelerinaj i
\ns-au zdruncinat toate prejudec\u0103\u021bile sale de ateu<\/em>, cum \u00eei
\nspunea el bunicii c\u0103 este.
\nO lume nou\u0103, bulversant\u0103 prin rigurozitatea ei,
\nprin firescul cu care se desf\u0103\u0219ura. \u00cel ascultase pe
\nduhovnicul Cleopa, apoi \u0219i pe al\u021bi c\u0103lug\u0103ri. \u00cen liceu
\ncitise \u201eBiblia hazlie\u201d dat\u0103 de un profesor de filosofie. Se
\nsim\u021bea important c\u0103 citise cartea \u0219i \u00eei f\u0103cea bunicii zile
\nfripte cu argumentele lui logice. Bunica se nec\u0103jea ce se
\nnec\u0103jea \u0219i, d\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 e paralel cu ce spune,
\nchiar dac\u0103 era \u00eenver\u0219unat, \u00eencepea s\u0103 r\u00e2d\u0103: Taci, m\u0103,
\np\u0103c\u0103tosule, c\u0103 nu \u0219tii ce vorbe\u0219ti!<\/em> Acum \u00eei veneau \u00een
\nminte vorbele. Aici se \u00eent\u00e2lnise cu un aviator \u0219i cu un
\nprofesor de filosofie. Au mai r\u0103mas doi tineri \u0219i dou\u0103
\nfete. V\u0103 pl\u0103tesc drumul la plecare, spuse p\u0103rintele. V\u0103
\ndau de m\u00e2ncare \u0219i dormi\u021bi la caban\u0103. Am eu o
\n\u00een\u021belegere cu cabanierul.<\/em>
\n\u00centr-o parte a bisericii trebuia spart \u00een st\u00e2nca
\nmuntelui cam un metru, pentru a m\u0103ri spa\u021biul de
\ndeplasare \u00een jurul loca\u0219ului. S-au \u00eenvoit cu p\u0103rintele s\u0103
\nr\u0103m\u00e2n\u0103.
\nA doua zi de diminea\u021b\u0103, se cam uitau lung la
\nr\u0103ngile de fier \u0219i la t\u00e2rn\u0103coape. \u00cencet, \u00eencet, vorba aia,
\n\u201efoamea vine m\u00e2nc\u00e2nd\u201d, au \u00eenceput s\u0103 sparg\u0103. Prima zi
\nmai pu\u021bin, a doua deja se considerau rutina\u021bi. Acum
\nmergeau la caban\u0103.
\nSeara \u00eencepeau s\u0103 discute despre religie, credin\u021b\u0103.
\nNiciunul nu era \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, cum spuneau c\u0103lug\u0103rii,
\nerau \u00een c\u0103utare de r\u0103spunsuri. Vorbeau \u00eentre ei cum
\n\u00eencepuse s\u0103 i se \u00eenmoaie fiec\u0103ruia cerbicia ateist\u0103
\ncultivat\u0103 \u00een \u0219coal\u0103. Bunica lui era foarte credincioas\u0103,
\n\u00eens\u0103 el considera c\u0103 a\u0219a sunt cei care au crescut la \u021bar\u0103,
\nmai \u00eenapoia\u021bi. Avea un sentiment aparte pentru ea, de
\nmic. A crescut cu ea, a stat la ea p\u00e2n\u0103 la \u0219coal\u0103.
\n– Nu este o re\u021bet\u0103 general\u0103 pentru a fi credincios, spuse
\naviatorul.
\n-Nici nu are cum, logic vorbind, continu\u0103 profesorul. Ar
\nfi prea u\u0219or, fiecare este unic, avem propriile hachi\u021be.
\nSingur trebuie s\u0103 le pricepi, s\u0103 le \u00eenfrun\u021bi. Atunci prinzi
\ncertitudinea… a\u0219a cred, zise uit\u00e2ndu-se la cei doi ca \u0219i
\ncum ei s-ar fi \u00eendoit de ce spune, crez\u00e2ndu-l ridicol.
\nLa u\u0219\u0103 b\u0103tu cineva.
\n-Da! Intr\u0103! rosti primul aviatorul.
\nU\u0219a se deschise. Se a\u0219teptau s\u0103 intre cei doi
\nb\u0103ie\u021bi, r\u0103ma\u0219i s\u0103 stea de vorb\u0103 cu turi\u0219tii veni\u021bi la
\ncaban\u0103. Nu erau ei. \u00cen camer\u0103 intr\u0103 un c\u0103lug\u0103r.
\n-Bun\u0103 seara, fra\u021bilor! M-a trimis p\u0103rintele Justin s\u0103 dorm
\naici \u00een noaptea asta. Am venit s\u0103 v\u0103 ajut m\u00e2ine la treab\u0103.
\n-Intra\u021bi, p\u0103rinte! s\u0103ri Sergiu, aviatorul, avem un loc liber
\n\u00een patul de la geam.
\nC\u0103lug\u0103rul se \u00eendrept\u0103 spre patul indicat, l\u0103s\u0103
\nrucsacul pe el. Era ro\u0219u \u00een obraji. \u00cenalt, cu p\u0103rul negru,
\nprins \u00een coad\u0103 \u0219i ochi alba\u0219tri. Avea o bun\u0103tate \u00een
\nprivire, care se degaja pe toat\u0103 fa\u021ba, dar nu se risipea.
\nSpr\u00e2ncenele arcuite \u00ee\u021bi atr\u0103geau aten\u021bia unui om hot\u0103r\u00e2t.
\nAvea b\u0103rbia ferm\u0103, fruntea \u00eenalt\u0103. Te \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cu
\nprivirea.
\n-Scuza\u021bi-m\u0103 dac\u0103 v-am deranjat fr\u0103\u021biile voastre!
\n\u00ceng\u0103dui\u021bi-m\u0103 \u0219i pe mine \u00een noaptea asta.
\n-Cum s\u0103 nu, p\u0103rinte, vorbi profesorul, vorbeam despre
\ndrumul fiec\u0103ruia \u00een calea credin\u021bei.
\n-Emanoil m\u0103 numesc! Pe fr\u0103\u021biile… cum v\u0103 cheam\u0103?
\n-Sergiu! Eu sunt aviator!
\n-Mihai, eu sunt profesor de filosofie!
\n-George! Sunt muncitor!
\nNoul venit se uit\u0103 la to\u021bi, cercet\u00e2ndu-i binevoitor.
\nSe dezbr\u0103c\u0103 de tunica pe care o avea pe el, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd
\n\u00eentr-o vest\u0103.
\n-Cum v-a adus bunul Dumnezeu ai\u0219i, la p\u0103rintele! Nici
\nnu \u0219ti\u021bi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu domniile voastre. At\u00e2t v\u0103 spun
\neu \u00eenainte de culcare, s\u0103 nu v\u0103 smin\u021bi\u021bi de ce o s\u0103 vede\u021bi
\nsau o s\u0103 auzi\u021bi. Fiecare vorbe\u0219te dup\u0103 m\u0103sura inimii \u0219i a
\ncredin\u021bei. Nu trage\u021bi concluzii pripite. De multe ori nici
\nnu \u0219ti\u021bi cu cine vorbi\u021bi. Nu vreau eu acum s\u0103 v\u0103 \u00eenv\u0103\u021b pe
\nfr\u0103\u021biile voastre, dar nu degeaba sunte\u021bi aici! Gata, nu v\u0103
\nmai deranjez! Eu m\u0103 culc. M\u0103 scuza\u021bi \u00eenc\u0103 odat\u0103 c\u0103
\nv-am \u00eentrerupt, stiu c\u0103 acum nu o s\u0103 mai vorbi\u021bi ca mai
\nnainte, pentru c\u0103 sunt eu aici. Dar eu m\u0103 culc!
\n\u00ce\u0219i cuprinse capul \u00eentre palme. St\u0103tu a\u0219a c\u00e2teva
\nminute. Ridic\u0103 capul, se \u00eenchin\u0103!
\n-Doamne ajut\u0103!
\n-Doamne ajut\u0103, au r\u0103spuns \u0219i ei.
\nAcum se uitau unul la altul, nu mai aveau curaj s\u0103
\nvorbeasc\u0103. Au stins lumina \u0219i s-au culcat.
\nGeorge s-a foit ce s-a foit. Nu \u00eel lua somnul. Era
\niritat de venirea c\u0103lug\u0103rului. To\u021bi sunt a\u0219a? z\u00e2mbesc,
\nvorbesc domol, aaa, nu, unii vorbesc repede,
\nmoldovene\u0219te, sunt haio\u0219i. Cei mai tineri, ca s\u0103 par\u0103 mai
\nautoritari, amenin\u021b\u0103 cu iadul. Cei mai b\u0103tr\u00e2ni nu se joac\u0103
\ncu vorbele. Cuvintele sunt pun\u021bile pe care \u021bi le \u00eentind s\u0103
\ntreci spre ei. Dac\u0103 vrei s\u0103 mergi, bine, dac\u0103 nu, nu. \u0218i
\nacum \u00eei vine \u00een minte experien\u021ba elevilor de la \u0219coala de
\navia\u021bie. S-au dus vreo opt \u00eentr-o vineri cu ma\u0219ina, f\u0103cu\u021bi
\ncurio\u0219i de un coleg, la Sih\u0103stria. Auziser\u0103 ei c\u0103 era un
\nc\u0103lug\u0103r vestit acolo, ca un guru. Se ducea lumea la el cu
\nmare \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u0219i \u00eencredere.
\nC\u00e2nd i-a v\u0103zut, i-a \u00eentrebat: da voi de unde veni\u021bi,
\nb\u0103ie\u021bii mo\u0219ului? Ce a\u021bi venit s\u0103 vede\u021bi la un h\u00e2rb ca
\nmine?<\/em> Se uitau unul la altul. Unul a r\u0103spuns r\u0103spicat a\u0219a
\ncu voce milit\u0103roas\u0103, sigur\u0103 \u0219i r\u0103spicat\u0103: De la Buz\u0103u,
\nP\u0103rinte. Suntem de la \u0218coala de avia\u021bie. Am venit s\u0103 ne
\n\u00eenv\u0103\u021ba\u021bi c\u00e2te ceva despre spirit<\/em>.
\nC\u0103lug\u0103rul i-a cump\u0103nit bine din privirea care a \u0219i
\nsc\u00e2nteiat de bucurie: M\u00e2nca-v-ar Raiul! De unde a\u021bi
\nvenit voi tocmai aici, \u00een mijlocul muntelui \u0219i al p\u0103durii?
\nAve\u021bi \u0219i voi acolo un p\u0103rinte, chiar dac\u0103 e t\u00e2n\u0103r,
\nconstruie\u0219te o catedral\u0103 pentru copii. Ce s\u0103 v\u0103 zic\u0103 un
\ncioban ca mine, vou\u0103, b\u0103ie\u021bi \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi? Tinerii uit\u0103 calea
\np\u0103rin\u021bilor lor. Dar, cu r\u0103bdare \u0219i cu dragoste, tot omul
\nse \u00eentoarce din r\u0103t\u0103cirea lui, spre chemarea Domnului,
\nfiecare dup\u0103 firea \u0219i puterea lui.<\/em>
\n-P\u0103rinte, dar noi suntem lupt\u0103tori, o parte din noi!
\n-Foarte bine, dar cu ce v\u0103 lupta\u021bi? Lupt\u0103 bun\u0103 sau
\nrisipire?
\n– Arte mar\u021biale, p\u0103rinte!<\/em>
\nOchii p\u0103rintelui \u00eei studie roat\u0103:
\n-Ei, dragii mo\u0219ului, voi v\u0103 lupta\u021bi cu cele v\u0103zute, noi,
\naici, cu cele nev\u0103zute!
\nLupta voastr\u0103 este doar din \u00eencredere uman\u0103.
\nLupta noastr\u0103 nu o putem duce singuri dac\u0103 nu-l avem
\npe Hristos al\u0103turi!
\nDin momentul acela, \u00een ad\u00e2ncul unuia dintre ei
\nparc\u0103 s-au \u00eenfipt vorbele ca un axis mundi. Nu prea
\n\u00een\u021belegea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar ceva l-a tulburat foarte
\ntare.
\nP\u0103rintele le-a mai vorbit despre credin\u021ba care se
\npierde din cauza r\u0103t\u0103cirii omului \u00een voile proprii, \u00een
\nc\u0103ut\u0103rile de asuprire a altuia, de \u00eenvr\u0103jbire. Le-a dat
\ndrumul \u0219i le-a urat drum bun.
\nCel care a vorbit de arte mar\u021biale, neconvins de
\ncele spuse de b\u0103tr\u00e2nul c\u0103lug\u0103r, a \u00eenceput s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103
\ntot mai mult la ce le spusese preotul acela: voi v\u0103 lupta\u021bi
\ncu cele v\u0103zute, noi cu cele nev\u0103zute.<\/em> Parc\u0103 i s-au \u00eenfipt
\nundeva \u0219i \u00eel trag \u00eenapoi acolo, \u00een mijlocul muntelui, \u00een
\nmijlocul sih\u0103striei. \u0218i s-a dus, spre uimirea multora, spre
\n\u00eentristarea \u0219i a mai multora. Cum s\u0103 plece b\u0103iat t\u00e2n\u0103r, \u00een
\nputere, ofi\u021ber, la m\u00e2n\u0103stire? Dar cine l-a dezam\u0103git \u00een
\nhalul acesta?
\nCine l-a p\u0103c\u0103lit s\u0103 fac\u0103 acest pas?! S-a dus la p\u0103rintele \u0219i
\na r\u0103mas acolo, s\u0103 deprind\u0103 lupta cu cele nev\u0103zute. \u0218i
\nveneau colegii s\u0103-l vad\u0103, s\u0103 vorbeasc\u0103 cu el, s\u0103 se
\nconving\u0103 c\u0103 este hot\u0103r\u00e2t, \u0219i, \u00een loc s\u0103-l \u00eenduplece, i-a
\nschimbat el pe ei.
\nS-au dus la p\u0103rintele de la Buz\u0103u, care construia
\ncatedrala. Acesta, \u00eempreun\u0103 cu colegul s\u0103u, profesori
\nam\u00e2ndoi la seminar, se minunau de hot\u0103r\u00e2rea celui
\nr\u0103mas la m\u00e2n\u0103stire \u0219i au exclamat: Mare este
\nDumnezeu!
\n\u0218i el a fost acolo, la p\u0103rintele. Acolo l-a \u00eent\u00e2lnit
\npe Dumitru, care i-a povestit ce a p\u0103\u021bit el la nunt\u0103. \u0218i el
\na f\u0103cut nunt\u0103, dar nu a avut nicio problem\u0103, dac\u0103 se
\ng\u00e2nde\u0219te bine, la nimeni nu a auzit ce i-a spus Dumitru
\ndup\u0103 ce au plecat din biseric\u0103. Atunci s-a uitat mirat la
\ncel pe care abia \u00eel cunoscuse \u0219i care \u00eei vorbea de parc\u0103 se
\n\u0219tiau de mici.
\nToat\u0103 lumea doarme? Ar fi ie\u0219it afar\u0103, dar nu-i
\nvenea, s\u0103 nu deranjeze pe cineva. \u00ce\u0219i aducea aminte cele
\npovestite de Dumitru. Uneori nu prea \u00eei vine s\u0103 cread\u0103.
\n\u201e\u00cempreun\u0103 cu mireasa \u0219i na\u0219ii am plecat spre
\nbiseric\u0103. Eram bucuros de venirea prietenilor, a
\ncolegilor de armat\u0103 \u0219i a c\u00e2torva rude, \u00een satul acela de
\nc\u00e2mpie, la gura B\u0103r\u0103ganului. Era bucuroas\u0103 \u0219i ea,
\n\u0218tefania, uit\u00e2ndu-se la ai ei, la ai mei. Mergeam spre
\nbiseric\u0103, la slujba cununiei. \u00cen mijlocul uli\u021bei era praf,
\ndar mergeam pe l\u00e2ng\u0103 garduri, unde era iarb\u0103 \u0219i pe
\nalocuri dale de piatr\u0103.
\nTrebuia s\u0103 o fac\u0103 \u0219i pe asta. Taic\u0103-miu acceptase,
\nmai de voie, mai de nevoie; el ar fi vrut s\u0103 fac\u0103 nunta la
\nora\u0219. Avea multe neamuri. Mul\u021bi veri, veri\u0219oare, rude
\nprin alian\u021b\u0103. La toate nun\u021bile s-a dus, ca s\u0103 vin\u0103 \u0219i ei la
\nel, dar, de multe ori, lucrurile nu ies cum vrei tu, altfel,
\n\u0219i trebuie s\u0103 le iei ca atare.
\nNunta se f\u0103cea la \u021bar\u0103, \u00eentr-un c\u0103min s\u0103tesc. Au
\nplecat de aici \u00een toat\u0103 lumea, oameni de toate felurile?
\nS-au \u00eensurat, s-au m\u0103ritat \u0219i, c\u0103s\u0103tori\u021bi, s-au r\u0103sp\u00e2ndit pe
\nla ora\u0219, de unde acum se \u00eentorc nepo\u021bii doar \u00een vacan\u021be,
\nla nun\u021bi sau la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri.
\nTata a fost ofi\u021ber, se deosebea de ceilal\u021bi prin
\nalur\u0103, prin felul s\u0103u de a fi, sobru, \u00eens\u0103 oric\u00e2nd deschis
\nspre comunicare. Socrii mici mergeau \u0219i ei cu bucurie,
\nc\u0103 \u00ee\u0219i m\u0103rit\u0103 fata cea mic\u0103. Ion, socrul meu, avea alt\u0103
\nalur\u0103, de om care \u0219tie s\u0103 le duc\u0103 pe toate \u00een via\u021b\u0103 \u00een
\nspate, cu r\u0103bdare, hot\u0103r\u00e2re. De om care vede, tace,
\nanalizeaz\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i vede de treaba lui. Via\u021ba dur\u0103 l-a \u00eenv\u0103\u021bat
\ncalculat. A fost \u0219i bunica mea la nunt\u0103. Z\u00e2mbea
\nbucuroas\u0103, ne m\u0103sura din ochi, c\u00e2nd pe noi, c\u00e2nd pe
\ntaic\u0103-miu \u0219i pe mama. \u00cei fotografia pe to\u021bi din privire \u0219i
\npe socri, pe viitorii cumna\u021bi, tot alaiul. Era frumoas\u0103
\n\u0218tefania \u00een rochie de mireas\u0103. Albul rochiei, bucuria din
\nochii ei, de pe chip se contopeau \u00eentr-o lumin\u0103 aparte.
\nBunica era o femeie credincioas\u0103. Zilele ei, de
\nmulte ori, au avut o derulare lent\u0103, ca l\u00e2na pe care o
\ntorcea scul\u00e2ndu-se diminea\u021ba la patru. Citea pe biblie
\nmereu c\u00e2nd st\u0103tea \u00een pat s\u0103 se odihneasc\u0103, apoi iar
\ntorcea. Pensie nu a avut imediat, b\u0103iatul la liceul militar,
\nam\u0103r\u00e2t\u0103 \u00een v\u0103duvia ei, de t\u00e2n\u0103r\u0103, dar chibzuit\u0103, cu mult
\nbun-sim\u021b. De\u0219i mutat\u0103 la ora\u0219 de mul\u021bi ani, p\u0103strase acea
\nmentalitate r\u0103bd\u0103toare de la \u021bar\u0103, convingerea c\u0103
\nDumnezeu le rezolv\u0103 pe toate. Nici mie, George, nu
\nmi-a repro\u0219at ceva. Pe urm\u0103 mi-a zis: V-a\u021bi luat, s\u0103 v\u0103
\nfie de bine, s\u0103 fi\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i!<\/em> G\u00e2ndurile acestea au
\nm\u0103cinat-o o vreme. Dar oare nu era prea devreme? Nu
\nne-am gr\u0103bit? A fost cu noi la nunt\u0103 cu bucurie,
\n\u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-i pe to\u021bi dintr-o privire.
\nIntra\u021bi \u00een biseric\u0103, preotul ne-a ar\u0103tat cum s\u0103 ne
\na\u0219ez\u0103m. Mirele \u0219i mireasa \u00een mijloc, na\u0219ii pe margine.
\nEra m\u00e2ndru na\u0219ul. \u0218tergarul acela ro\u0219u cu negru, cu
\nmotive populare, \u00eemi imaginam eu, ca din Nunta
\nZamfirei, \u00eei venea bine la g\u00e2t. Preotul a \u00eenceput slujba.
\nM\u0103 uitam fericit la \u0218tefania. Ochii ei negri erau plini de
\nlumin\u0103. Era cald afar\u0103, \u00een ziua de sf\u00e2r\u0219it de august,
\nfoarte cald. M\u0103 str\u00e2ngea cravata. Am vrut s\u0103 o sl\u0103besc,
\ndar \u00eemi era ru\u0219ine. Las\u0103, c\u0103 nu \u021bine mult.<\/em> Setea \u00eencepea
\ns\u0103 m\u0103 preseze, am \u00eenceput s\u0103 transpir. O str\u00e2ngere de
\nm\u00e2n\u0103. Toate privirile a\u021bintite spre noi, chiar \u0219i ale
\nsfin\u021bilor din icoane. Mi-era ru\u0219ine s\u0103 zic ceva, dar \u0219i din
\nce \u00een ce mai cald. Preotul mi-a pus cununia pe cap. A
\nfixat-o bine. Nu mai e mult<\/em>, mi-am zis. I-a a\u0219ezat \u0219i
\n\u0218tefaniei cununia pe cap. Sim\u021bind c\u0103 nu mai pot, m-am
\n\u00eentors s\u0103-i spun na\u0219ului c\u0103 mi-e r\u0103u, dar nu am apucat.
\nS-a rupt filmul. Un v\u0103l negru mi s-a pus pe ochi.
\nM-am trezit \u00een \u00eentuneric, vorba vine, apoi a ap\u0103rut
\no lumin\u0103 puternic\u0103 dinspre picioarele mele. Au venit doi
\noameni, unul \u00een verde \u0219i altul \u00een ro\u0219u. M-au apucat unul
\nde o m\u00e2n\u0103, altul de alta \u0219i m-au tras \u00een lumin\u0103.
\nAtunci, am auzit g\u0103l\u0103gie \u00een jurul meu. \u0218tefania
\nm\u0103 striga speriat\u0103. O palm\u0103 mi-a sf\u00e2r\u00e2it pe un obraz,
\n\u00eenc\u0103 una pe cel\u0103lalt. Uite ap\u0103<\/em>, se aude o voce. Imediat,
\napa rece de pe obraz m-a f\u0103cut s\u0103 deschid ochii.
\nRealizam c\u0103 sunt \u00eentins pe jos, cu tat\u0103l deasupra. M-a
\nridicat \u00eempreun\u0103 cu na\u0219ul \u0219i cu Nelu, colegul de armat\u0103.
\nAm pus m\u00e2na \u00een cap. Cununia era acolo. Eram ud pe
\npiept, pe c\u0103ma\u0219\u0103, \u0219i la g\u00e2t eram deschis. Tata mi-a
\nz\u00e2mbit, dar vorbea cu ceilal\u021bi:
\n– L\u0103sa\u021bi-l s\u0103 respire, \u0219i-a revenit!
\n\u0218tefania m-a luat de m\u00e2n\u0103, cu lacrimi \u00een ochi.
\nObservam c\u0103 i-am b\u0103gat pe to\u021bi \u00een sperie\u021bi. Se uitau cu
\nuimire \u0219i cu team\u0103 \u00een acela\u0219i timp.
\n– Nu e de bine! Poate e lunatic, a zis prietena so\u021biei.
\n– Cum adic\u0103? am \u00eentrebat eu, mirat de asemenea abera\u021bie
\nSora mea se uit\u0103 la mine.
\n– Adic\u0103 ai o sor\u0103 sau un frate n\u0103scut \u00een aceea\u0219i zi?
\n– Da! Au r\u0103spuns bunica \u0219i mama \u00een acela\u0219i timp.
\n– E\u0219ti bine acum? M-a \u00eentrebat tata z\u00e2mbind, necrez\u00e2nd
\nnici el ce spunea fata. Te-ai pus pe glume, domnule?
\nDa, el \u0219i una dintre surori erau n\u0103scu\u021bi \u00een aceea\u0219i zi.
\n– Trebuie s\u0103 v\u0103 scoat\u0103 din fiare! Hai c\u0103 ne facem fra\u021bi de
\ncruce, zise prietena \u0218tefaniei, eu cu sora ta \u0219i prietenul
\nmeu cu tine. Fra\u021bi de cruce doar pe lumea asta. Trebuie
\ns\u0103 v\u0103 scoat\u0103 din fiare!
\nO femeie veni cu ni\u0219te fiare ca ni\u0219te c\u0103tu\u0219e, cu lan\u021b. M-a
\nprins, simbolic, \u00eentr-una, \u00een cealalt\u0103 pe Viorel.
\n-Zice\u021bi! M\u0103 fac frate de cruce cu tine pe lumea asta, nu
\n\u0219i pe cealalt\u0103!
\n-M\u0103 fac frate de cruce cu tine pe lumea aceasta, dar nu
\n\u0219i pe cealalt\u0103! am zis.
\n-M\u0103 fac frate cu tine pe lumea asta, da nu pe ailalt\u0103,
\nrepet\u0103 Viorel.
\nA\u0219a au f\u0103cut \u0219i fetele. Nu am dat importan\u021b\u0103 la aceste
\naspecte, nici nu credeam, doar am respectat obiceiul.
\nEram mai sup\u0103rat c\u0103 mi-am murd\u0103rit pantofii de
\nculoarea oului de ra\u021b\u0103.
\n\u0218tefania m-a luat de m\u00e2n\u0103 \u0219i m-a tras \u00een biseric\u0103.
\n– E\u0219ti mai bine? Ce m-ai speriat! De ce nu mi-ai spus c\u0103
\n\u00ee\u021bi e r\u0103u?
\n– Nu \u0219tiu ce a fost! Prea m-a luat din senin.
\nPentru c\u0103 mi-am revenit, preotul a finalizat slujba. Nu
\nputeam s\u0103 r\u0103m\u00e2nem necununa\u021bi.
\nNu mai aveam nimic. Am mu\u0219cat din pi\u0219cot,
\nam\u00e2ndoi, z\u00e2mbind. Aveam verighetele de tabl\u0103 pe
\nm\u00e2n\u0103. Mama soacr\u0103 a avut grij\u0103 de toate. Nu am g\u0103sit
\npe nic\u0103ieri s\u0103 cump\u0103r\u0103m. Atunci era greu cu verighetele
\ndin aur, nu ca acum, pe toate drumurile. Pentru moment,
\nau luat de la argintari, de tabl\u0103.
\nAm dansat \u201eIsaia d\u0103n\u021buie\u0219te\u201d, cu na\u0219ii \u00een jurul
\nmesei. Preotul ne-a z\u00e2mbit, ne-a urat cas\u0103 de piatr\u0103.
\nAveam un sentiment ciudat. Ceva ce m\u0103 dep\u0103\u0219ea,
\nmi s-a \u00eent\u00e2mplat. Am primit felicit\u0103ri de la fratele,
\nsurorile, verii, rudele, ai mei, ai ei, na\u0219ii, lumea din sat,
\ndar eu aveam \u00een minte acea imagine. Unul \u00een ro\u0219u \u0219i
\nunul \u00een verde, tr\u0103g\u00e2ndu-m\u0103 spre lumin\u0103. C\u00e2nd m-am
\ntrezit, eram cu picioarele \u00eenspre altar.
\n\u0218tefania m\u0103 s\u0103rut\u0103 fericit\u0103.
\n– Ce m-ai speriat! Nu prea ai m\u00e2ncat, o fi \u0219i de la
\nc\u0103ldur\u0103.
\n– Poate, am r\u0103spuns, am s\u0103 \u00ee\u021bi spun ceva, dar nu pot
\nacum. Este bucurie, dar \u0219i team\u0103.
\n– Ce este? S-a \u00eent\u00e2mplat ceva?
\n– Nu \u0219tiu dac\u0103 s\u0103 spun a\u0219a! Vorbim mai t\u00e2rziu.
\nNunta a continuat, c\u0103minul a fost arhiplin. Multe
\nr\u00e2nduri de mese, mult tineret. M\u0103 uitam la ai mei, \u00eemi
\nveneau \u00een ochi imagini de c\u00e2nd mergeau la nun\u021bi \u0219i m\u0103
\nluau \u0219i pe mine. O parte din ei erau acolo, al\u021bii nu mai
\nerau, poate s-ar fi bucurat bunica din partea mamei. \u0218i
\npe ai ei, de acum tot ai mei \u00eei consideram. Surpriza a
\nfost c\u00e2nd a venit nea Ion de la Buz\u0103u, cu m\u0103tu\u0219ile \u0219i cu
\nna\u0219a. Nu m-am a\u0219teptat. Au stat p\u00e2n\u0103 diminea\u021ba. Mama
\nsoacr\u0103 \u0219i cumna\u021bii tot timpul au fost cu ochii \u00een patru ca
\ns\u0103 fie bine, s\u0103 nu lipseasc\u0103 ceva.
\nOameni gospodari, p\u0103rin\u021bii \u0218tefaniei. Totul a fost
\nbine aranjat. Cu vinul era s\u0103 fie o problem\u0103, dar m-am
\ndus cu taic\u0103-miu \u0219i am luat dou\u0103 l\u0103zi de vin pelin. S\u0103
\nfim siguri c\u0103 ajunge. Nu credeam c\u0103 o s\u0103 vin\u0103 at\u00e2ta
\ntineret.
\nC\u00e2nd s-a trezit, ceilal\u021bi erau deja \u00eembr\u0103ca\u021bi. Nu
\n\u0219tie c\u00e2nd a adormit g\u00e2ndindu-se la ce \u00eei povestise
\nDumitru. Ceva \u00eel \u021binea \u00een cump\u0103n\u0103. Parc\u0103 prea e… nici
\ns\u0103-l judece nu are curaj. O s\u0103 \u00eel \u00eentrebe pe p\u0103rintele
\nJustin. Toat\u0103 ziua l-a p\u00e2ndit pe p\u0103rintele, s\u0103-l prind\u0103
\nsingur \u0219i s\u0103-i cear\u0103 sfatul. \u00cei era oarecum ru\u0219ine c\u0103 nu \u00eel
\ncredea \u00een totalitate. P\u0103rintele \u00eel asculta. \u00cel urm\u0103rea
\n\u00eengrijorat. Deodat\u0103, un z\u00e2mbet \u00eei lumin\u0103 fa\u021ba.
\n– Este bine s\u0103 nu poveste\u0219ti oricui. Trebuie s\u0103 fii tare \u00een
\ncredin\u021b\u0103 s\u0103 pricepi acest lucru. \u0218i acum fr\u0103\u021bia ta, cu ce
\nvrei s\u0103 te ajut eu? Dac\u0103 ai fi fost \u00een locul s\u0103u \u0219i nu te
\ncrede nimeni? Ce ai zice? De aceea sunt lucruri care se
\ndau fiec\u0103ruia dup\u0103 cum poate duce sau dup\u0103 cum ar
\ntrebui s\u0103 duc\u0103. Pentru c\u0103 multora ni se d\u0103, dar ne
\nlep\u0103d\u0103m. Neg\u0103m eviden\u021ba \u0219i fugim, c\u0103ut\u00e2nd la
\nsl\u0103biciunile noastre, pentru c\u0103 sunt mai sigure, ne \u021bin de
\ncald. Tu nu mi-ai povestit de ce te-a tulburat pe tine? Nu
\n\u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceste semne, s\u0103 le spunem a\u0219a, duc
\nneap\u0103rat la o via\u021b\u0103 ca a Sf\u00e2ntului Augustin, sau a
\nmartirilor. Sunt semne pentru a \u00eendep\u0103rta necredin\u021ba
\nnoastr\u0103. De ce unora, \u0219i nu tuturor? Pentru c\u0103 unii nici
\nnu vor s\u0103 aud\u0103 de Dumnezeu. Tu ai \u00een ad\u00e2ncul t\u0103u ce
\ntrebuie, dar nu e\u0219ti convins, te domin\u0103 logica.
\nDup\u0103 ce i-a spus, p\u0103rintele s-a retras pe o margine
\nde r\u00e2p\u0103, unde cre\u0219teau afini, s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103.
\nAvea vreo trei luni de c\u00e2nd mergea duminic\u0103 de
\nduminic\u0103 la sala aceea de yoga.
\nEra m\u00e2ndru c\u0103 f\u0103cea Sampraksalana \u0219i deprindea
\nalte tehnici. Se sim\u021bea bine fizic, dar pe din\u0103untru \u00eel
\nm\u0103cinau multe \u00eentreb\u0103ri. Cump\u0103ra c\u0103r\u021bi despre \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii
\nhindu\u0219i, dar nu \u00eel mul\u021bumeau.
\n\u00cencepuse postul Pa\u0219telui. Bunica \u00eei mai spunea de
\npost, dar el riposta mereu, zic\u00e2nd c\u0103 e t\u00e2n\u0103r, c\u0103 nu poate
\ns\u0103 \u021bin\u0103.
\nA plecat duminic\u0103 diminea\u021b\u0103 la sal\u0103, la Yoga.
\n\u0218tefania a r\u0103mas acas\u0103, s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 masa de pr\u00e2nz.
\nAjuns la sal\u0103, au f\u0103cut c\u00e2teva exerci\u021bii de
\n\u00eenc\u0103lzire. Pe urm\u0103, instructorul le-a spus s\u0103 ia pozi\u021bia
\nmortului \u0219i s\u0103 se relaxeze fiecare, s\u0103 se goleasc\u0103 de
\ng\u00e2nduri, s\u0103-\u0219i asculte fiecare sinele.
\n-Dac\u0103 exersa\u021bi, \u0219optea instructorul, o s\u0103 ajunge\u021bi s\u0103
\nauzi\u021bi ce se vorbe\u0219te mai departe de voi.
\nEl deja se \u00eenchipuia c\u0103 \u00eei aude pe cei din strad\u0103
\nvorbind, c\u00e2nd a auzit o voce:
\n-Dac\u0103 lumea este la biseric\u0103, tu ce cau\u021bi aici?
\nDeschide ochi brusc \u0219i se ridic\u0103 \u00een fund. To\u021bi erau
\n\u00eentin\u0219i. Se auzeau \u0219i c\u00e2teva sfor\u0103ituri. Nici instructorul
\nnu zicea nimic.
\nChiar \u00eei era team\u0103. S-a ridicat u\u0219or, s\u0103 nu-i
\nderanjeze pe ceilal\u021bi, s-a \u00eenc\u0103l\u021bat, a luat haina pe el \u0219i a
\nplecat. Nu l-a oprit nimeni. Nici nu s-a mai \u00eentors pe
\nacolo.
\nS-a dus repede direct acas\u0103. \u0218tefania \u00eel a\u0219tepta, cu
\nun z\u00e2mbet mare, mare \u0219i plin de c\u0103ldur\u0103.
\n– Ce repede ai venit? Ori nu a\u021bi mai f\u0103cut?
\n– Ba da, dar…
\nNu \u0219tia ce s\u0103 spun\u0103. Cine o s\u0103-l cread\u0103?
\n– Mi s-a \u00eent\u00e2mplat ceva ce nu-mi vine s\u0103 cred. Mi-e
\nteam\u0103 s\u0103 spun!
\n– Ce ai p\u0103\u021bit? Te-ai certat cu cineva? Ai pierdut ceva?
\n– Nu. Altceva!
\n– Ce, omule? spuse ea \u0219i nelini\u0219tea \u00eei umbri ochii \u0219i
\nz\u00e2mbetul.
\n– Nici nu \u0219tiu cum s\u0103 spun, o s\u0103 r\u00e2zi de mine.
\n– Spune! S\u0103 vedem dac\u0103 r\u00e2d.
\n\u00cei povesti ce i s-a \u00eent\u00e2mplat la sal\u0103.
\nSo\u021bia deveni grav\u0103 c\u00e2nd auzi.
\n-\u021ai-a zis mamaia s\u0103 mergi la biseric\u0103, nu ai vrut!
\n-Da de ce eu, dintre at\u00e2\u021bia? Ce, al\u021bii nu mai sunt? Ce s\u0103
\ncaut eu la biseric\u0103?
\nMai era pu\u021bin \u0219i trebuia s\u0103 vin\u0103 bunica de la
\nliturghie.
\n\u00centr-adev\u0103r bunica intra pe u\u0219\u0103.
\n– Ce frumos miroase a ciorb\u0103 cu leu\u0219tean. \u0218i a pui cu
\nsos, la tav\u0103. Dar ce ave\u021bi de sunte\u021bi a\u0219a? Tu parc\u0103 ai
\nv\u0103zut o n\u0103luc\u0103. Ce e\u0219ti alb a\u0219a la fa\u021b\u0103?
\nGeorge nu era fricos. \u0218tia asta bunica. Dar
\nobserva c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sau se \u00eent\u00e2mplase ceva cu ei
\n– Ce s-a \u00eent\u00e2mplat? Ori v-a\u021bi certat?
\n– Ei, nu ne-am certat!
\n– Dar atunci, ce este? De ce nu vorbi\u021bi?
\nGeorge pleac\u0103 la ei \u00een camer\u0103.
\n– I s-a \u00eent\u00e2mplat ceva ciudat, acolo la sal\u0103, spune
\nViorica.
\n– Am v\u0103zut c\u0103 a venit mai devreme.
\n– \u00cei e ru\u0219ine s\u0103 spun\u0103! Zice ca o s\u0103 r\u00e2dem de el.
\n– Ce a f\u0103cut?
\n– Nu a f\u0103cut nimic, mamaie! C\u00e2nd era acolo la sal\u0103 \u00een
\ntimp ce to\u021bi \u00ee\u0219i f\u0103ceau exerci\u021biile, el a auzit pe cineva. A
\n\u00eentrebat dac\u0103 lumea este la biseric\u0103, el ce caut\u0103 acolo.
\nS-a ridicat \u00een fund \u0219i s-a uitat. A crezut c\u0103 a f\u0103cut cineva
\no glum\u0103, dar to\u021bi erau cu ochii \u00eenchi\u0219i, cum fac ei acolo.
\nI-a fost fric\u0103. S-a ridicat \u0219i a plecat.
\nBunica s-a \u00eenchinat.
\n-Doamne! Doamne! I-am zis s\u0103 se duc\u0103 la P\u0103rintele. Hai
\ns\u0103 vorbim cu el! Pe tine te va asculta mai mult ca pe
\nmine.
\nS-au dus la el, citea pe o carte.
\n– Vreau s\u0103 \u00ee\u021bi spun ceva, a \u00eenceput bunica cu glas bl\u00e2nd,
\nun preot t\u00e2n\u0103r a \u00eenceput o biseric\u0103 \u00een centru. Pe Unirii. \u00cei
\nspune \u201eBisericu\u021ba copiilor\u201d. Du-te, te rog, \u0219i vorbe\u0219te cu
\nel. Este un om bun. \u0218i p\u0103rintele Cleopa vorbe\u0219te frumos
\ndespre el. Mi-a spus \u0218tefania ce \u021bi s-a \u00eent\u00e2mplat.
\nEu zic s\u0103 nu mai spui la nimeni. Lumea este r\u00e2z\u0103toare.
\nVorbe\u0219te cu p\u0103rintele.
\n– Bine, mamaie! Cum spui. O s\u0103 m\u0103 duc s\u0103pt\u0103m\u00e2na
\nacesta c\u00e2nd o s\u0103 fiu liber.
\nS-a dus \u00eentr-o vineri. A ie\u0219it un p\u0103rinte t\u00e2n\u0103r.
\nAcolo l-a recunoscut pe unul dintre b\u0103ie\u021bii de la sal\u0103, de
\nla yoga. Afl\u0103 c\u0103 este de fapt ofi\u021ber. O fi auzit \u0219i el? se
\n\u00eentreb\u0103 George.
\nEra mult timp de c\u00e2nd nu mai intrase \u00een biseric\u0103.
\nBisericu\u021ba era de fapt din materiale u\u0219oare. L\u00e2ng\u0103,
\n\u00eencepuse construc\u021bia la ceea ce urma s\u0103 fie o catedral\u0103.
\nSe uita la icoane, dar una dintre ele \u00eel atrase a\u0219a
\nde mult, c\u0103 se apropie brusc, s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 nu are
\nvedenii. Privirea \u00eei r\u0103mase lipit\u0103 de icoan\u0103, c\u00e2nd veni un
\nb\u0103tr\u00e2n, tot un z\u00e2mbet, \u0219i \u00een ochi, \u0219i pe fa\u021b\u0103, \u0219i \u00een vorb\u0103.
\n– Vre\u021bi s\u0103 v\u0103 ajut cu ceva? Sfin\u021ba m\u0103 numesc!
\n– George, r\u0103spunde el. Am o \u00eentrebare! Cine sunt cele
\ndou\u0103 personaje din acea icoan\u0103, unul \u00een ro\u0219u \u0219i unul \u00een
\nverde?
\nB\u0103tr\u00e2nul ridic\u0103 din spr\u00e2ncene, z\u00e2mbi, poate la
\nformularea lui
\n– Moise \u0219i Ilie sunt. Este icoana Schimb\u0103rii la fa\u021b\u0103 a
\nDomnului.
\n– Mul\u021bumesc!
\n– Vre\u021bi s\u0103 intra\u021bi la P\u0103rintele?
\n– Da, a\u0219 vrea s\u0103 vorbesc cu d\u00e2nsul.
\nP\u00e2n\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 cu p\u0103rintele, veni spre el un
\nb\u0103iat, parc\u0103 \u00eel v\u0103zuse \u0219i pe el la sal\u0103, dar nu au vorbit.
\n-Dumitru, s-a recomandat cel\u0103lalt z\u00e2mbind.
\n-George!
\nAcum se g\u00e2nde\u0219te, dac\u0103 a f\u0103cut cineva atunci o
\nfars\u0103? Dar nu a recunoscut vocea aceea. Doar le
\ncuno\u0219tea glasurile. Dar fars\u0103, nefars\u0103, nici acum nu este
\nconvins c\u0103 i s-a \u00eent\u00e2mplat lui cu adev\u0103rat. Sunt oameni
\nmult mai buni ca el, \u0219i el nici nu se consider\u0103 bun. Doar
\nface ceea ce simte c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103. De ce unul \u00een ro\u0219u
\n\u0219i unul \u00een verde, c\u00e2nd eu nu aveam habar de nimic?<\/p>\n

 <\/p>\n

Sorin C\u0102LIN<\/strong><\/p>\n

Descinderi<\/strong><\/p>\n

\u00cen m\u00e2zg\u0103 s\u0103 nu te-afunzi p\u00e2n’ la glezne,
\nTe-nv\u0103\u021b de at\u00e2tea ore pierdute pe buza pr\u0103pastiei.
\nD\u0103-i ocol, smulge-i genunchii din \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 \u0219i…
\nD\u0103-mi ochelarii orbi s\u0103-i pun la gur\u0103
\nS\u0103-n\u021beleg mai bine glasul asfaltului,
\nS\u0103 miros mai bine piatra cubic\u0103.
\nPst! I-auzi, trec caii din lun\u0103, asmu\u021bi\u021bi de v\u00e2nt,
\nCad potcoavele din marte prinse-n caiele tocite.
\nDii, Carabeleo! D\u0103-i bice, murgule, pe spinare,
\nS\u0103 trag\u0103 p\u00e2n\u0103-n \u0219ina de tren, p\u00e2n\u0103-n frunz\u0103 de platan!
\nPst! Ia mai tac\u0103-v\u0103! Cremene-i cresc r\u0103d\u0103cini de oase,
\n\u0218i prelinse ape freatice, degerate de somnul de veci.
\nM\u0103 trec de b\u0103ltoac\u0103, c-un singur pas ajung departe,
\nCad \u00een cer de abis, cad \u00een faguri de loess ca musca-n
\nlapte.
\n– Tovar\u0103\u0219e, \u0219antierul s-a mutat la etajul unu, la parter
\nsuntem \u00een
\npauz\u0103 de mas\u0103.
\nC\u0103ru\u021bele cu coviltir se pierduser\u0103-ntre pietre,
\n\u0218i eu \u00eenc\u0103 le caut dup\u0103 d\u00e2ra de pip\u0103 fumat\u0103-n col\u021bul
\nmuste\u021bilor,
\nDup\u0103 mirosul de piele ars\u0103-n Gange,
\nDup\u0103 sf\u00e2rcul vine\u021biu al apusului.<\/p>\n

 <\/p>\n

Vasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

SUR\u00c2SURI MIGDALATE<\/strong><\/p>\n

Arta poate fi logodna abisului cu speran\u0163a.
\nCartea debutantului merge spre libr\u0103rii precum Nata\u015fa
\nRostova la primul ei bal.
\nMarea art\u0103 recicleaz\u0103 disperarea lumii.
\n\u00cen art\u0103 exist\u0103 valori, nu clasamente.
\nIerarhia na\u0163iunilor este arbitrat\u0103 de cultur\u0103.
\nPl\u0103te\u015fte un critic s\u0103 te \u00eenjure! Altfel, mori anonim.
\nMuzica de org\u0103 are iriz\u0103ri de infinit.
\nPoezia-o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie a orelor de tain\u0103.
\nArta autentic\u0103 are alonj\u0103 de vultur.
\nArtistul-acest oval de flac\u0103r\u0103 al con\u015ftiin\u0163ei umane.
\nArtistul este un tulbur\u0103tor regizor de furtuni suflete\u0219ti.
\nArti\u015ftii scruteaz\u0103 sufletele semenilor, a\u015fa cum vulturii
\n\u0163intesc din \u00eenalt pe\u015ftii din ap\u0103.
\nStropul de imperfec\u0163iune poten\u021beaz\u0103 misterul
\nfrumuse\u0163ii.<\/p>\n

PERDAFURI<\/strong><\/p>\n

Aproape fiecare c\u00e2rcium\u0103 are un Socrate al ei.
\nTehnica ne-a adus confortul. Dar \u015fi alienarea.
\nOricum, poezia r\u0103m\u00e2ne o prim\u0103var\u0103 a spiritului.
\nCultura de ast\u0103zi d\u0103 semne de sf\u00e2r\u015feal\u0103. \u015ei nici
\nciviliza\u0163ia nu se simte prea bine.
\nUneori, rom\u00e2nii au \u00eencercat s\u0103 intre \u00een hora istoriei, c\u00e2nd
\naceasta tocmai se strica.
\nMai aproape de fericire au fost \u00eentotdeauna nesim\u0163i\u0163ii.
\nGlobalizarea de ast\u0103zi pare a fi o mai subtil\u0103 rena\u015ftere a
\nn\u0103ravurilor coloniale.
\nCriticul de art\u0103 autentic trebuie s\u0103 fie un admirator.
\nExigent, \u015fi c\u00e2nd e nevoie, chiar c\u00e2rcota\u015f.
\nUn artist de geniu este un diapazon al epocii lui.
\nNepricepu\u0163ii no\u015ftri politicieni ne \u00eemping mereu \u00een c\u00e2te
\nun sens giratoriu f\u0103r\u0103 ie\u015fire.
\nCazaciocul \u015fi cearda\u015ful – dou\u0103 c\u00e2ntece pe care rom\u00e2nii
\nle-au dansat, de multe ori, cu lacrimi \u00eennodate \u00een barb\u0103.
\n\u00centreab\u0103-te mereu, nu ce a f\u0103cut ereditatea din tine, ci viceversa.
\nPamfletul este, deseori, r\u0103getul cu care atacatorul
\n\u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi hipnotizeze poten\u0163iala victim\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dan SANDU C\u00c2NTEC DE PRIETEN In memoriam SERGIU ADAM Lumina s-a r\u0103t\u0103cit spre apus C\u0103ut\u00e2nd t\u0103r\u00e2mul nesigur\u2026 Z\u0103bavnic r\u0103gaz n\u0103luce\u015fte<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10469"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10469"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10469\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10472,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10469\/revisions\/10472"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10469"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10469"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10469"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}