{"id":10467,"date":"2020-09-04T13:50:45","date_gmt":"2020-09-04T10:50:45","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10467"},"modified":"2020-09-04T13:50:45","modified_gmt":"2020-09-04T10:50:45","slug":"de-ai-nostri-anca-lascu-jocuri-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10467","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Anca Lascu – Jocuri (5)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Totul s-a n\u0103scut atunci din vocea ta… Ai spus ceva \u0219i s-a materializat din fum \u0219i r\u0103suflare.
\nPentru c\u0103 ai c\u0103utat lumina, apoi ai \u00eencercat s\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bi lumea \u00een dou\u0103… Te-ai jucat folosind c\u00e2teva culori \u0219i apoi ai spus c\u0103-s \u201elucruri \u201d cele ce au ie\u0219it din m\u00e2inile tale.
\n\u00een fapt tu doar te sim\u021beai extrem de singur de la c\u0103derea ultimei Super Nove, \u0219i-\u021bi trebuia poate o Eclips\u0103. O Comet\u0103, ceva, aproape c\u0103 nu conta ce, dar s\u0103 fie ceva care s\u0103 graviteze eliptic \u00een jurul t\u0103u, s\u0103 te define\u0219ti \u0219i tu, \u00een sf\u00e2r\u0219it, pe orbita m\u0103re\u021bei singur\u0103t\u0103\u021bi acompaniate. \u00ee\u021bi trebuia ceva care s\u0103 umple jum\u0103tatea singuratic\u0103 ce se balansa pe un leag\u0103n \u00eentre o amintire din trecut \u0219i una ce ar fi putut exista.
\nPustiu…
\n\u0218i lini\u0219te…
\nTe ridici \u0219i rupi totul. Nu mai sunt \u201elucruri\u201d, nu mai sunt amintiri ce se balanseaz\u0103 \u00eentre \u201ea fost\u201d \u0219i \u201ear fi posibil\u201d, nu mai sunt nici Super Nove, Eclipse, Comete… nici culori care s\u0103 curg\u0103 pe umerii t\u0103i ca pic\u0103turi de cear\u0103 moale…. Nu mai sunt… Nu mai vrei s\u0103 fie! Pentru c\u0103 nu te mul\u021bume\u0219ti doar cu at\u00e2t. N-ai nevoie de jocuri cu be\u021be de chibrit ori de castele de nisip pe marginea m\u0103rii… Aveai nevoie de…
\n\u201eE groaznic s\u0103 a\u0219tep\u021bi pe cineva \u00een pustiu… E groaznic, \u00ee\u021bi spun !\u201d…<\/em>
\n\u0218-apoi ai ridicat din umeri pentru ca m\u0103car a\u0219a pustiul p\u0103rea c\u0103 se dedubleaz\u0103 \u0219i aveai impresia c\u0103-i r\u0103spunde cineva. Nici nu \u021bi-ai dat seama c\u00e2nd ai \u00eenceput…
\n\u00eencet…
\n… \u00eencet…
\n…S\u0103 ajungi undeva prin paragraful dou\u0103zeci \u0219i de acolo te-ai \u00eempiedicat \u0219i ai mai c\u0103zut \u00eenc\u0103 ceva r\u00e2nduri mai jos, \u00een timp ce \u00eencercai s\u0103 te acoperi cu p\u0103tura unei amintiri. Ajungi iar la ele \u0219i o s\u0103-mi vorbe\u0219ti iar de Super Nove…<\/em> M\u0103 opresc aici, de\u0219i, ele sunt tot ce mi-a mai r\u0103mas. Uite, e at\u00e2t de frig \u00eenc\u00e2t cuvintele mi se lipesc de piele \u0219i se engraveaz\u0103 ad\u00e2nc, c\u0103ut\u00e2nd dup\u0103 c\u0103ldur\u0103.
\nNu mai vreau Comete, nu mai vreau Eclipse! Vreau doar culori \u0219i Super Nove, pentru c\u0103 cerul e pustiu f\u0103r\u0103 ele. Pentru c\u0103 am uitat s\u0103 desenez stele deasupra lumii.
\n\u0218i am uitat despre ce era vorba la \u00eenceput…<\/p>\n


\nGoana dup\u0103 albastru<\/strong><\/p>\n

\u0218tii c\u0103 st\u0103m to\u021bi \u00eentr-un de\u0219ert?
\nNe \u00eentindem dup\u0103 umbra unui soare molatic \u0219i vi\u0219iniu ne ag\u0103\u021b\u0103m de sc\u00e2ntei albastre c\u0103zute dintr-un cer nev\u0103zut…
\nAvem hainele mult prea rupte de at\u00e2\u021bia ani de lupte cu propriile g\u00e2nduri nelini\u0219tite probabil c\u0103 nici cel mai priceput croitor nu ar putea s\u0103 le repare. Ne acoperim cu petece de team\u0103 de albastru. Acela\u0219i albastru spre care privim cu admira\u021bie \u0219i pentru care tremur\u0103m \u00een\u0103l\u021b\u00e2ndu-ne pe v\u00e2rfurile picioarelor pentru a-1 prinde.
\nPentru a ne prinde.
\nPentru a c\u0103dea,
\n\u00cen m\u00e2ini ne\u0219tiutoare \u0219i tremur\u00e2nde ce alearg\u0103 dup\u0103 albastru… Suntem de sute… de mii… sau chiar de miliarde de ani aici… \u0218i tot copii suntem…
\nNe mai maturiz\u0103m si noi oare? O s\u0103 mai \u00een\u0103l\u021b\u0103m g\u00e2ndul nostru spre viitor c\u00e2ndva? Dar stai, \u00eentre timp \u0219i albastrul s-a copil\u0103rit \u0219i acum fuge \u0219i se ascunde \u0219i el.
\nNe afund\u0103m degetele picioarelor mai ad\u00e2nc \u00een nisipul de cuvinte \u0219i ne pro\u021b\u0103pim zg\u00e2indu-ne \u00een sus, asemenea unor str\u0103jeri ce p\u0103zesc p\u0103m\u00e2ntul s\u0103 nu fie atacat de cer.
\nNici m\u0103car nu ne mai uit\u0103m \u00een jur. St\u0103m \u00eempreun\u0103 de at\u00e2ta timp \u0219i nu cred c\u0103 ne-am v\u0103zut chipurile. Alerg\u0103m spre albastru. Alerg\u0103m de albastru… \u0219i… ne \u00eempiedic\u0103m, apoi c\u0103dem \u00een v\u00e2rtejuri de nisip ce duc… nimeni nu \u0219tie unde… ori nimeni nu spune unde.
\nDe at\u00e2t de pu\u021bin timp \u00eempreun\u0103 nu am \u00eenv\u0103\u021bat a comunica. Probabil ar fi ceva groaznic dac\u0103 am face-o. O g\u0103l\u0103gie f\u0103r\u0103 sens… o \u00eembr\u00e2nceal\u0103, grab\u0103 \u0219i alerg\u0103tur\u0103… Ca cea dup\u0103 sc\u00e2ntei de licurici, c\u0103zu\u021bi din cer. Ar fi ca o febr\u0103 ciudat\u0103 ce ne-ar furnica pe to\u021bi din toate \u00eencheieturile \u0219i am \u00eencerca s\u0103 sc\u0103p\u0103m de ea d\u00e2nd-o la altul \u0219i la altul… \u0219i la altul… \u0219i tot mai departe… P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd iar s-ar \u00eentoarce la noi \u0219i totul ar lua-o de la cap\u0103t, iar febra insuportabil\u0103 ar deveni o emo\u021bie ce r\u0103sun\u0103 de undeva din centrul pieptului, spun\u00e2ndu-\u021bi o incanta\u021bie, la nesf\u00e2r\u0219it aproape. Aproape p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd devii mai om dec\u00e2t e\u0219ti.
\nSuntem creaturi ciudate \u0219i nelini\u0219tite. Ne umbl\u0103 \u00een vene s\u00e2nge indigo \u0219i ne \u00eenc\u0103lzim la un soare vi\u0219iniu. Oh! \u0218i albastrul. Ne \u00eentindem la umbra lui, apoi, dup\u0103 c\u00e2teva secunde fugim dup\u0103 un cactus diform.
\nSuntem o mare nelini\u0219tit\u0103 de g\u00e2nduri difuze \u0219i \u00eendr\u0103zne\u021be. Suntem doar ni\u0219te copii alba\u0219tri p\u00e2n\u0103 la urm\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Tu<\/strong><\/p>\n

Te-ai r\u0103cit o dat\u0103 cu lumea. Ai \u00eenchis ochii \u0219i apoi ai s\u0103rit \u00eentr-un gol imens.
\nTe-ai ghemuit pe fundul pr\u0103pastiei \u0219i ai \u00eenceput s\u0103 strigi dup\u0103 ajutor spre lumea \u00eenchis\u0103 \u00eentr-un glob de lun\u0103.
\nDaca \u00ee\u021bi voi trimite avioane de h\u00e2rtie vei fi \u00een stare s\u0103 \u00ee\u021bi faci iar aripi? De dincolo de pr\u0103pastie, stau \u00een spatele soarelui \u0219i \u00ee\u021bi p\u0103zesc visele difuze ce vor a construi o lume uitat\u0103 de mul\u021bi. E\u0219ti un copil ce viseaz\u0103 \u00eenc\u0103 la Atlantida. E\u0219ti un copil care s-a \u00eenchis \u00een mijlocul lumii \u00een timp ce c\u0103uta c\u0103ldura.
\n\u00een timpuri str\u0103vechi ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103-\u021bi cl\u0103de\u0219ti din h\u00e2rtie \u0219i buc\u0103\u021bi de lum\u00e2n\u0103ri topite \u00een palme tremur\u00e2nde, aripi spre infinit, dar \u021bi-a fost prea fric\u0103 de propriul vis \u0219i le-ai rupt, f\u0103c\u00e2nd din ele doar avioane de h\u00e2rtie pe care le-ai trimis spre soare.
\nNu ai \u0219tiut niciodat\u0103 dac\u0103 dincolo de el e cald ori frig. Te-ai ascuns repede \u00een c\u0103ma\u0219a iluziei n\u0103scute din disperarea de a tr\u0103i, imediat ce razele calde te-au atins. Ai refuzat s\u0103 auzi altceva dec\u00e2t propriul adev\u0103r al fricii construite \u00een culcu\u0219 de foi mototolite.
\nTe-ai ascuns sub cearceaful p\u0103m\u00e2ntului \u0219i ai \u00eencetat s\u0103 mai visezi la zborul peste soare…
\nTe-ai ascuns sub gr\u0103mezi de st\u00e2nci \u0219i ai trimis \u00een t\u0103cere p\u0103s\u0103ri de h\u00e2rtie construite cu acelea\u0219i m\u00e2ini tremur\u00e2nde \u0219i cu z\u00e2mbet de copil pe chip, de\u0219i… Oh! Ai poate mii de ani acum, departe de a mai fi copil, dar tu \u00eenc\u0103 te mai joci de-a v-a\u021bi ascunselea cu umbrele soarelui, ale meteori\u021bilor, ale stelelor… \u0218i fugi repede, t\u00e2r\u00e2nd urmele aripilor tale prin \u021b\u0103r\u00e2n\u0103. Faci asta de mii de ani \u0219i \u00eenc\u0103 nu te-ai plictisit, nu ai c\u0103utat r\u0103spuns \u0219i nici nu ai \u00eentrebat…
\nNu \u00eenchide ochii! Mai las\u0103-m\u0103 s\u0103 v\u0103d \u00een ei \u00eenceputul dans\u00e2nd de m\u00e2n\u0103 cu infinitul… Cine ar fi crezut c\u0103 infinitul are \u0219i el un \u00eenceput!? Nu te g\u00e2nde\u0219ti la sf\u00e2r\u0219it, nu-i a\u0219a?
\n\u00cembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103-m\u0103 cu aripile tale, promit s\u0103 nu le ard… Promit c\u0103 soarele nu mai e a\u0219a fierbinte ca acum mii de ani. E aproape un sloi de ghea\u021b\u0103… Nu are o inim\u0103. Tu… Tu ai dou\u0103, iar ochii t\u0103i sunt plini de stele ce danseaz\u0103 \u00een jurul lui. Las\u0103-m\u0103 s\u0103 ating stelele. Te rog, nu \u00eenchide ochii! \u0218tiu c\u0103 \u0219i infinitul are un sf\u00e2r\u0219it, dar tu po\u021bi s\u0103-l am\u00e2ni! Po\u021bi lua un arc din timp \u0219i-l po\u021bi alungi p\u00e2n\u0103 la al doilea mare 5ww…P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va vui mijlocul soarelui.
\nTu ai dou\u0103 inimi \u0219i lumea \u00eentreag\u0103 \u00een palmele tale. Tu ai visele tuturor ag\u0103\u021bate \u00een p\u0103r. Tu mai ai mii de oameni de luat de m\u00e2n\u0103 ca s\u0103 le ar\u0103\u021bi stelele, la fel cum ai f\u0103cut cu mine. S\u0103 le ar\u0103\u021bi viitorul. S\u0103-i \u00eenve\u021bi s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 aripi \u0219i s\u0103 zboare. Nu pleca!
\nE\u0219ti un ne\u00een\u021beles etern \u0219i te \u00eenchizi \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eentre aripi.
\nM\u0103car, promite-mi, promite-mi c\u0103 nu o s\u0103 mori acoperit de cerneal\u0103 \u0219i h\u00e2rtie. M\u0103car atunci s\u0103 faci rost de un stetoscop \u0219i s\u0103 ascul\u021bi inima din\u0103untrul lumii tale.
\nDar \u00ee\u021bi spun de acum: Nu mai e, nu mai are de mult! Iar tu, nu o s\u0103 mai fii aici pentru mult… pentru c\u0103 nu vrei. Copil mare! M\u0103car acum \u00eencearc\u0103 s\u0103 zbori. Nu-\u021bi l\u0103sa aripile s\u0103 muceg\u0103iasc\u0103 degeaba.<\/p>\n

 <\/p>\n

Timp \u00eenghe\u021bat<\/strong><\/p>\n

Vreau s\u0103 stau \u0219i s\u0103 te privesc cum g\u00e2nde\u0219ti mai frumos, mai \u00eenalt \u00een fiecare zi. Cum reu\u0219e\u0219ti s\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tii totul, ca apoi s\u0103 aduni buc\u0103\u021bi, s\u0103 construie\u0219ti castele din nisip p\u00e2n\u0103 la lun\u0103.
\nVreau s\u0103 stau s\u0103 te privesc cum respiri lumea. Cum o aduni la piept, cum \u00eei sorbi con\u0219tiin\u021ba din cuvinte, din clipe, cum trasezi cu un be\u021biga\u0219 un traseu al drumului pe care ai ajuns aici. Cum reu\u0219e\u0219ti s\u0103 faci fluturi de h\u00e2rtie pe care-i aduci la via\u021b\u0103 zi de zi.
\nVreau s\u0103 v\u0103d cum atingi infinitul. Cum stai cu spatele la p\u0103m\u00e2nt r\u0103sfir\u00e2ndu-\u021bi aripile p\u00e2n\u0103 dincolo de limitele ne\u0219tiutului, dintr-un impuls, s\u0103-i apuci m\u00e2na ce te va trage de partea cealalt\u0103, acolo, de unde apar\u021bii.
\nAi o con\u0219tiin\u021ba frumoas\u0103. Sun\u0103 at\u00e2t de banal! C\u00e2nd ai reu\u0219it s\u0103 str\u00e2ngi un \u00eentreg istoric al fiin\u021belor interstelare ale lumii \u00eentre dou\u0103 g\u00e2nduri.
\nE\u0219ti o comet\u0103 gravit\u00e2nd \u00een jurul p\u0103m\u00e2ntului. Te-ai ag\u0103\u021bat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een plase de p\u0103ianjeni, \u00een m\u00e2ini, \u00een gene, \u00een g\u00e2nduri. Acum ai ajuns s\u0103 fii aproape str\u0103in de pulberea de nori a infinitului.
\nVreau s\u0103 privesc cum rescrii povestea asta pentru ca eu am cuvinte mult prea simple pentru a-\u021bi spune c\u0103l\u0103toria dintre lumi, pentru a spune ce e\u0219ti \u0219i ce te define\u0219te. Mi-ai spus c\u0103 tu nu ai niciun drept s\u0103 te atingi de h\u00e2rtie pentru c\u0103 a\u0219a ni se rescriu destinele oamenilor: \u00een pic\u0103turi de cerneal\u0103 \u0219i semne ciudate scrijelite aiurea. Totu\u0219i, o s\u0103 m\u0103 ag\u0103\u021b de aripa ta st\u00e2ng\u0103 \u0219i o s\u0103 te trag \u00een jos p\u00e2n\u0103 o s\u0103 faci asta, p\u00e2n\u0103 o s\u0103 te apuci s\u0103 la\u0219i ceva pe h\u00e2rtie. O s\u0103 par un copil enervant, dar nu a\u0219a \u00ee\u021bi pare toat\u0103 omenirea? O s\u0103 te trag de aripi chiar \u0219i cu riscul de a te desprinde de cer \u0219i de a c\u0103dea…
\nVreau s\u0103 te \u00eentorci \u00een lumea ta indigo \u00een care te-ai n\u0103scut din cenu\u0219\u0103 \u0219i buc\u0103\u021bi din stele ale speran\u021bei. Acolo, unde cerneala nu rescrie destine, peni\u021ba nu las\u0103 r\u0103ni pe piele, iar armele s-au spulberat \u00een vise \u00een\u0103l\u021bate noaptea, zeilor, asemenea unor focuri de tribut din care eman\u0103 elixirul nemuririi \u0219i atotcunoa\u0219terii \u00eentregului univers.
\n\u0218i, te mai rog, rescrie m\u0103car o poveste din sutele de mii. Schimb\u0103 un cuv\u00e2nt cu un g\u00e2nd curat de-al t\u0103u.
\nTu ai con\u0219tiin\u021b\u0103 frumoas\u0103. \u021ai-am mai zis asta. M-am s\u0103turat s\u0103-\u021bi pun la nesf\u00e2r\u0219it nume banale ce nu au leg\u0103tur\u0103 cu tine.
\nO s\u0103 m\u0103 ag\u0103\u021b \u0219i de aripa ta dreapt\u0103. E posibil ca avalan\u0219a de g\u00e2nduri umane din mintea mea s\u0103 o rup\u0103 \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2i ag\u0103\u021bat de cer doar cu o arip\u0103 dac\u0103 o s\u0103 continui s\u0103 te \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nezi.
\nTu. Tu ai un torent de g\u00e2nduri, iar toate escaladeaz\u0103 mun\u021bii, \u00een loc s\u0103 se \u00eentind\u0103 pe sufl\u0103rile v\u00e2ntului. Le-ai dat r\u0103d\u0103cini, le-ai rupt aripile asemenea unui copil ne\u0219tiutor \u00een fa\u021ba unor fluturi. Dar tu \u0219tii. Pune-le \u00een palme, arunc\u0103-le \u00eenspre soare! Noaptea or s\u0103 r\u0103sar\u0103 din ele stele…
\nTu po\u021bi pune stele pe cer \u0219i apoi po\u021bi s\u0103 le prefaci \u00een fluturi ziua.
\nTu prinzi raze de soare \u0219i de lun\u0103, le \u00eemplete\u0219ti \u00een cosi\u021be \u0219i faci comete \u00een univers. Nu am mai v\u0103zut de mult comete. Nu am mai v\u0103zut de mult stele at\u00e2t de multe \u0219i to\u021bi fluturii par s\u0103 fi \u00eenghe\u021bat \u00een zbor.
\nPe fa\u021ba ta s-au pres\u0103rat modele de fulgi de z\u0103pad\u0103 din care mai apoi a r\u0103s\u0103rit peste noapte lumea a\u0219a cum o \u0219tiu to\u021bi.
\nDe-ai \u00eencerca m\u0103car s\u0103 faci un salt pentru o clip\u0103 de pe
\norbita ta empiric\u0103, ai vedea toate c\u00e2te \u00ee\u021bi spun \u00een fiecare zi… poate atunci ai ridica m\u00e2inile \u0219i te-ai ag\u0103\u021ba de eclipsa de soare… Apoi ai escalada universul tot a\u0219a p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aripile \u021bi-ar cre\u0219te la loc. Ai zbura \u00eenapoi \u00een lumea ta transcendent\u0103.
\nAi uitat s\u0103 zbori de c\u00e2nd te-ai prins de oameni. Probabil ai uitat tot. Cum s\u0103 rena\u0219ti din stele c\u0103z\u0103toare… ori cum s\u0103 pictezi pe suflete scrisori.
\nTe privesc prin ocheanul de sticl\u0103 purpurie \u0219i-mi pari c\u0103 e\u0219ti tot tu, acoperit de mai mult soare doar…
\nAi \u00eenceput s\u0103 te legeni pe orbite \u0219i faci acroba\u021bii printre cele 12 constela\u021bii. Poate dup\u0103 un timp o s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti tot…. chiar dac\u0103 va dura \u0219i c\u00e2teva secole…
\nO s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti s\u0103 zbori spre lumea ta.<\/p>\n

 <\/p>\n

Jocurile noastre<\/strong><\/p>\n

Ne apuc\u0103m to\u021bi de filele timpului \u0219i le studiem. Suntem \u00eentr-o continu\u0103 c\u0103utare dup\u0103 fusurile ascunse \u00een lada de zestre a bunicii pentru a-1 prinde pe tot, ca apoi s\u0103 pres\u0103r\u0103m flori peste el, ca \u00eentr-un r\u00e2u continuu curg\u0103tor, prins \u00eentr-o v\u00e2lv\u0103taie de m\u00e2ini \u0219i priviri.
\nNe arunc\u0103m \u00een bra\u021bele lui, apoi ne \u00eentreb\u0103m de ce zeii nu ne-au fost fra\u021bi \u00een c\u0103utarea asta. Ne ridic\u0103m ochii \u0219i a\u0219tept\u0103m mira\u021bi un r\u0103spuns de la purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al fiec\u0103ruia.
\nArunci o idee \u0219i o la\u0219i s\u0103 ne picure, \u00eencet pe cre\u0219tet, sute de ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ne plictisim sau uit\u0103m de ce am \u00eenceput s\u0103 caut r\u0103spunsul unei \u00eentreb\u0103ri imposibile \u0219i o l\u0103s\u0103m s\u0103 pice \u00een palmele altuia… degeaba!
\nTe rug\u0103m… ne rogi… se face \u00een final un joc \u00een care cel care roag\u0103 mai bine pe cel\u0103lalt e mai bun \u0219i schimb\u0103m locurile \u00een fiecare zi, ca s\u0103 nu se supere nimeni. Ne m\u00e2ng\u00e2iem unii pe al\u021bii pe cre\u0219tet, \u0219i apoi, ne d\u0103m seama la ce ne uit\u0103m \u00een tot acest timp. Curios… ne uit\u0103m la timp \u0219i am uitat de el, cu toate astea, cu ochiul de-al treilea ne uit\u0103m undeva… ceva mai sus \u0219i mai la dreapta de timp.
\nAbsurd… stupid… f\u0103r\u0103 pic de sens. Mereu \u00eencheiem g\u00e2ndurile cu un dubiu. \u0218tim c\u0103 am alergat degeaba, dar, cu toate astea, ar fi p\u0103cat s\u0103 spunem c\u0103 am stat degeaba \u00een tot timpul asta. Ar fi un adev\u0103r, iar asta ar fi ceva prea normal pentru anormalitatea vie\u021bilor noastre.
\nNe ag\u0103\u021b\u0103m z\u00e2mbetele, le punem cap la cap, ca la o expozi\u021bie ciudat\u0103. Tragem o cortin\u0103 ca s\u0103 nu ne mai vezi c\u0103 ne pl\u00e2ngem de mil\u0103 \u00een fiecare zi pentru ce am gre\u0219it. Probabil ai t\u0103iat de mult cortina, \u00een curiozitatea ta, dar noi continu\u0103m s\u0103 ne ascundem dup\u0103 f\u00e2\u0219iile r\u0103mase… \u00eenchide ochii, \u00eei \u00eenchidem \u0219i noi, poate a\u0219a ne vom reg\u0103si. O vom lua de la cap\u0103t a\u0219a cum trebuie \u0219i vom \u00eencepe s\u0103 punem \u00eentreb\u0103ri \u00eent\u00e2i, \u00een loc s\u0103 ne apuc\u0103m de r\u0103spunsuri g\u0103site la col\u021buri de str\u0103zi necimentate.
\nPoate vom pune \u00een final \u00eentreb\u0103ri mai bune cum ar fi: Nou\u0103 cine ne stinge lumina c\u00e2nd o s\u0103 adormim?<\/em>
\nDac\u0103 te duci tu, nu o s\u0103 adormi<\/em>
\nSe duce el… va fi la fel….<\/em>
\n\u0218i altul…<\/em>
\n\u0218i nimeni nu o s\u0103 mai doarm\u0103 \u00een final…<\/em>
\nCu toate acestea adormim to\u021bi \u0219i doar vis\u0103m c\u0103 suntem treji \u0219i ne cert\u0103m pe \u00eentrerup\u0103torul din perete.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu mai vreau nimic Totul s-a n\u0103scut atunci din vocea ta… Ai spus ceva \u0219i s-a materializat din fum \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10397,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10467"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10467"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10467\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10468,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10467\/revisions\/10468"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10397"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10467"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10467"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10467"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}