{"id":10459,"date":"2020-09-03T23:49:24","date_gmt":"2020-09-03T20:49:24","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10459"},"modified":"2020-09-03T23:49:24","modified_gmt":"2020-09-03T20:49:24","slug":"spatii-culturale-nr-70-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10459","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 70 (4)"},"content":{"rendered":"

ESEU<\/strong><\/em><\/p>\n

Ionel NECULA<\/strong>
\n\"\"

Genera\u0163iile Rom\u00e2niei moderne<\/strong><\/p>\n

Sub aspect teoretic, ideea de genera\u0163ie a fost bine
\nfundamentat\u0103 de Mircea Vulc\u0103nescu \u00een cuprinz\u0103toarea
\nsa dizerta\u0163ie din 1934, publicat\u0103 \u00een num\u0103rul 3-4 al
\nefemerei reviste Criterion<\/strong>, ea \u00eens\u0103\u015fi figur\u00e2nd ca o
\ntribun\u0103 a unei genera\u0163ii noi \u015fi plin\u0103 de elan, ie\u015fit\u0103 direct
\nsau indirect din seminariile lui Nae Ionescu. Sunt
\nconvins c\u0103 oricine s-ar implica \u00een aceast\u0103 problem\u0103 va
\ntrebui s\u0103 ia ca baz\u0103 de pornire dispunerea lui Mircea
\nVulc\u0103nescu, chiar dac\u0103 o va asezona \u015fi cu alte opinii \u015fi
\nalte surse bibliografice.<\/p>\n

Conceptul de genera\u0163ie<\/strong><\/p>\n

\u00cen articolul ap\u0103rut \u00een revista Criterion<\/strong>, M.
\nVulc\u0103nescu, interesat s\u0103 foloseasc\u0103, pentru definirea
\nideii de genera\u0163ie, toate elementele trebuincioase,
\ninventariaz\u0103 nu mai pu\u0163in de \u015fase determina\u0163ii care
\nconcur\u0103 la o definire complet\u0103, f\u0103r\u0103 resturi \u015fi f\u0103r\u0103
\nreziduuri neintrate \u00een epistemologia definirii. Este vorba
\nde elementele: biologic, sociologic, statistic, istoric,
\npsihologic, cultural \u015fi politic \u015fi economic \u2013 toate la un
\nloc concur\u00e2nd la configurarea unei anumite genera\u0163ii.
\nPrivite din perspectiv\u0103 statistic\u0103, autorul delimiteaz\u0103
\npentru istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei (1821-1907…)
\nsuccesiunea a \u015fapte genera\u0163ii, fiecare cu menirea \u015fi
\nrostul ei \u00een evolu\u0163ia general\u0103 a Rom\u00e2niei. Cum
\nintervalul de afirmare a unei genera\u0163ii este de circa 30
\nde ani, autorul le denume\u015fte \u015fi le delimiteaz\u0103 dup\u0103
\nsarcina istoric\u0103 esen\u0163ial\u0103 asumat\u0103 de fiecare \u00een parte. Le
\nmen\u0163ion\u0103m \u015fi noi, de\u015fi cred c\u0103 tabloul lor poate
\ncomporta mai multe discu\u0163ii \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri epistemice.<\/p>\n

1. Genera\u0163ia premerg\u0103torilor<\/strong> 1821-1848 (27 de ani),
\nautohtonist\u0103 \u015fi \u00eendreptat\u0103, cu prec\u0103dere, \u00eempotriva
\ninfluen\u0163ei grece\u015fti, av\u00e2nd ca v\u00e2rf de afirmare \u015ecoala
\nardelean\u0103, reformarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului coordonat\u0103 de Gh.
\nLaz\u0103r \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi mi\u015fcare c\u0103rvunarilor \u00een
\nMoldova:
\n2. Genera\u0163ia pa\u015foptist\u0103 <\/strong>1848-1880 (32 de ani),
\ndominat\u0103 de prezen\u0163a unor personalit\u0103\u0163i de mare
\nprobitate intelectual\u0103, majoritatea lor forma\u0163i \u00een mediul
\nuniversitar francez, care au adoptat, pentru Principatele
\nRom\u00e2ne, modelul de evolu\u0163ie galic. I-a avut ca stegari
\npe Kog\u0103lniceanu, B\u0103lcescu, Ion Br\u0103tianu, Avram Iancu
\nAl. I. Cuza \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. Este genera\u0163ia care a realizat
\nUnirea din 1859 \u015fi-a ob\u0163inut deplina independen\u0163\u0103 a
\nRom\u00e2niei.
\n3. Genera\u0163ia junimist\u0103 1880-1907 <\/strong>(27 de ani), \u00een
\nesen\u0163\u0103 conservatoare, dar cadastrat\u0103 de intelectuali de
\nexcelent\u0103 calitate, forma\u0163i, cel mai adesea, \u00een
\nUniversit\u0103\u0163ile germane, care au \u00eenfiin\u0163at \u00een Rom\u00e2nia o
\nprolific\u0103 mi\u015fcare cultural\u0103, comparabil\u0103, din multe
\npuncte de vedere, cu Sturm und Drang-ul alemanic, i-a
\navut ca f\u0103clieri pe Maiorescu \u015fi pe cei din cadrul Junimii
\n\u015fi-a decomplexat cultura rom\u00e2neasc\u0103 fa\u0163\u0103 de ceea ce se
\nprocesa la nivel european. Influen\u0163a acestei genera\u0163ii a
\ncrescut odat\u0103 cu venirea Regelui Carol I \u015fi s-a remarcat
\nprin critica sever\u0103 a ideii formelor f\u0103r\u0103 fond, promovat\u0103
\nde genera\u0163ia anterioar\u0103. \u00cen cadrul acestei genera\u0163ii,
\nMircea Vulc\u0103nescu distinge dou\u0103 momente \u2013 unul
\nie\u015fean, de factur\u0103 cultural\u0103, \u015fi altul bucure\u015ftean,
\npreponderent politic. \u00cen acela\u015fi interval de timp,
\ncircumscris de genera\u0163ia junimist\u0103, se \u00eenscrie \u015fi procesul
\nmemorandi\u015ftilor ardeleni, ca demers ce decurge direct
\ndin con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor din toate
\nteritoriile rom\u00e2ne\u015fti.
\n4. Genera\u0163ia social\u0103<\/strong>, pe care Mircea Vulc\u0103nescu n-o
\ncircumscrie unui interval de timp determinat, este
\nmarcat\u0103 de r\u0103scoalele \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti din 1907 \u015fi de apropierea
\nintelectualit\u0103\u0163ii de problemele satului rom\u00e2nesc. Aflate,
\nmai mult sau mai pu\u0163in vizibil sub influen\u0163a rus\u0103,
\nsocialismul, poporanismul \u015fi chiar s\u0103m\u0103n\u0103torismul, prin
\nproblemele sociale promovate, marcheaz\u0103 liniile de sens
\nale acestei genera\u0163ii.
\n5. Genera\u0163ia de foc sau genera\u0163ia Unirii \u00eei cuprinde pe<\/strong>
\ncei c\u0103zu\u0163i \u00een R\u0103zboiul Re\u00eentregirii \u015fi pe cei care au
\nsupravie\u0163uit acestui eveniment \u015fi-au consolidat \u015fi \u00een plan
\ncultural ceea ce se cucerise deja cu spada \u015fi anume
\ndimensiunea european\u0103 a etniei rom\u00e2ne\u015fti. Este
\ngenera\u0163ia cunoscutelor reviste G\u00e2ndirea, Ideea
\nEuropean\u0103 \u015fi a Vie\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti<\/strong>. Ea poate fi definit\u0103
\nprin c\u00e2teva cuvinte l\u0103muritoare \u2013 realism, autohtonism,
\nortodoxism, monarhism \u015fi estetism \u2013 patru principii care
\nau angajat o \u00eentreag\u0103 pleiad\u0103 de intelectuali precum
\nGoga, Blaga, Crainic, Pamfil \u015eeicaru, C. R\u0103dulescu-
\nMotru \u015fi pe marii esteticieni Ralea, C\u0103linescu \u015fi Vianu.
\n6. Genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103<\/strong>, ultima din tabloul lui Mircea
\nVulc\u0103nescu, aflat\u0103 \u00een curs de edificare la vremea c\u00e2nd
\nautorul \u00ee\u015fi publica eseul, ar fi trebuit s\u0103-\u015fi asume trei
\nmisiuni \u015fi anume:
\n– S\u0103 asigure unitatea sufleteasc\u0103 a rom\u00e2nilor;
\n– S\u0103 exprime \u00een forme universale sufletul rom\u00e2nesc, s\u0103
\nconfigureze omul Rom\u00e2nesc \u00een caracteristicile lui
\nesen\u0163iale, a\u015fa cum Tolstoi sau Dostoiervski au
\nconfigurat \u00een operele lor identitatea omului rus, a
\nmujicului \u015fi a izbelor din \u00eentinsa step\u0103 ruseasc\u0103;
\n– S\u0103 preg\u0103teasc\u0103 \u0163ara pentru vremurile grele care vor
\nveni.
\nEra un fel de premoni\u0163ie, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103
\nel \u00eensu\u015fi va fi victima acestor vremuri grele anticipate
\nde autor doar \u00een c\u00e2teva linii sumare.
\nEvident, nici una din aceste sarcini prev\u0103zute de
\nfilosof nu vor fi asumate \u015fi \u00eenf\u0103ptuite de genera\u0163ia
\nt\u00e2n\u0103r\u0103, genera\u0163ia de dup\u0103 ultimul r\u0103zboi. Mircea
\nVulc\u0103nescu scria toate aceste \u00een 1934, c\u00e2nd era greu de
\nprev\u0103zut cum se va derula istoria dup\u0103 instaurarea
\nbol\u015fevismului \u00een Rusia. Va mai supravie\u0163ui \u00eenc\u0103 dou\u0103
\ndecenii \u015fi nu \u015ftim s\u0103 mai fi revenit asupra subiectului
\n\u00eenceput a\u015fa de promi\u0163\u0103tor. Ceea ce denumea Genera\u0163ia
\nt\u00e2n\u0103r\u0103, ar fi trebuit s\u0103 fie genera\u0163ia autorului \u015fi cred
\nc-avea toate \u015fansele s\u0103 devin\u0103 liderul ei, dac\u0103 istoria ar
\nfi curs firesc, f\u0103r\u0103 cunoscutele derapaje din normalitate.
\nChiar el, Mircea Vulc\u0103nescu, s-a stins din via\u0163\u0103 la 28
\noctombrie 1952 \u00een \u00eenchisoarea Aiudului, ca victim\u0103 a
\nvremurilor grele \u015fi tic\u0103lo\u015fite abia anticipate de autor.
\nAcesta este eseul lui Mircea Vulc\u0103nescu \u2013 serios,
\nriguros \u015fi bine structurat, dar nu ne putem reprima
\ncuriozitatea unei \u00eentreb\u0103ri: Oare cum \u015fi-ar fi continuat
\nMircea Vulc\u0103nescu dispunerea, dac\u0103 Pronia ar fi fost
\nmai generoas\u0103 cu el \u015fi i-ar fi h\u0103r\u0103zit o alt\u0103 soart\u0103?
\n\u00cencerc\u0103m \u00een r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103 o prelungire a
\ndiscursului din 1934, p\u0103str\u00e2nd, fire\u015fte, cele \u015fapte criterii
\npostulate de autor. Ar fi disociat probabil, \u00een cadrul
\nrealit\u0103\u0163ii de dup\u0103 r\u0103zboi, ultimul r\u0103zboi, o genera\u0163ie
\nubuiasc\u0103<\/strong> (1947-1964), c\u00e2nd \u0163ara, sub conducerea lui
\nGheorghiu-Dej era colonizat\u0103 de bal\u015foiul vecin de la
\nR\u0103s\u0103rit \u015fi de t\u0103tucul cu atribute aproape divine, c\u00e2nd
\n\u0163ara noastr\u0103 s-a umplut de lag\u0103re \u015fi toat\u0103
\nintelectualitatea provenit\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul interbelic
\nera considerat\u0103 anticomunist\u0103 \u015fi aruncat\u0103 prin \u00eenchisori
\n\u015fi colonii de munc\u0103 for\u0163at\u0103, c\u00e2nd \u00een locul monarhiei a
\nfost impus\u0103 republica, iar proprietatea a fost etatizat\u0103 \u015fi,
\nurm\u00e2nd experien\u0163a Rusiei bol\u015fevice, s-au \u00eenfiin\u0163at \u015fi la
\nnoi colhozurile la sate.
\nA fost intervalul c\u00e2nd domina proletcultismul
\nagresiv, dogmatic \u015fi ignobil, c\u00e2nd era prohibit\u0103 orice
\nlogic\u0103, orice noim\u0103, orice ra\u0163iune \u015fi totul se desf\u0103\u015fura
\ndup\u0103 pre\u0163ioasele indica\u0163ii ale ocupantului sovietic, iar
\nrepresiunea, teroarea \u015fi tehnicile de exterminare erau
\nexperimentate \u00een mas\u0103. Individul era integrat \u00eentr-o
\ncolectivitate amorf\u0103 \u015fi anonimizant\u0103 \u015fi nimic nu mai era
\nl\u0103sat, vorba lui Noica, \u00een adecvare. Evident, aceast\u0103
\nperioad\u0103 este activat\u0103 de personalit\u0103\u021bi negative, de
\nintru\u0219i care s-au pus, din nefericire, \u00een slujba r\u0103ului.
\nChiar intelectuali de incontestabil\u0103 calitate s-au l\u0103sat
\nantrena\u021bi \u00een acest proces neofit \u0219i bastard, direc\u021bionat \u00een
\nsensul extermin\u0103rii valorilor provenite din perioada
\ninterbelic\u0103. Sadoveanu \u0219i Mihai Ralea sunt, din p\u0103cate,
\ndoi dintre exponen\u021bii acestei grup\u0103ri imunde. Nu sunt
\nsingurii, dar sunt, cred, reprezentativi pentru aceast\u0103
\ngenera\u021bie ubuiasc\u0103<\/strong>.
\nAr mai fi disociat, probabil, o genera\u0163ie \u00een\u015felat\u0103<\/strong>,
\n(1964-1989) c\u00e2nd, dup\u0103 Declara\u0163ia din 1964, se p\u0103rea c\u0103
\nse schimb\u0103 ceva, c\u0103 ne-am asumat r\u0103spunderea de a nu
\nmai asculta docil de poruncile moscovite \u015fi de a ne
\nasuma o brum\u0103 de demnitate, cum nu era de conceput \u00een
\nintervalul anterior. \u00cen condi\u0163iile c\u00e2nd \u00eenchisorile erau
\ngolite de de\u0163inu\u0163ii politici, c\u00e2nd Rom\u00e2nia trecea drept o
\n\u0163ar\u0103 ne\u00eencolonat\u0103, care \u015fi-a permis o independen\u0163\u0103
\nrelativ\u0103, prestigiul ei interna\u0163ional, \u00een Europa \u015fi \u00een lume,
\nc\u0103p\u0103ta o dimensiune nea\u015fteptat\u0103.
\n\u00cen intervalul circumscris de aceast\u0103 genera\u0163ie a
\navut loc luarea puterii de c\u0103tre Ceau\u015fescu \u2013 un dogmatic
\ncare a reu\u015fit s\u0103 p\u0103c\u0103leasc\u0103 pe toat\u0103 lumea. I-a p\u0103c\u0103lit pe
\nrom\u00e2ni care, \u00eentr-o ritmic\u0103 accelerat\u0103, au parcurs
\npercep\u0163ia de la omul providen\u0163ial la dictatorul cel mai
\ndispre\u0163uit, i-a p\u0103c\u0103lit pe ru\u015fi cu dogmatismul s\u0103u
\nopulent \u015fi-a p\u0103c\u0103lit Occidentul cu impresia de politician
\nne\u00eenfeudat politic sovieticilor. Na\u0163ionalismul s\u0103u,
\nafirmat fariseic \u015fi claxonat, era mai mult teatral, de
\nparad\u0103, dar lumea s-a l\u0103murit mai t\u00e2rziu de acest adev\u0103r,
\nc\u00e2nd deja era prea t\u00e2rziu. Totu\u015fi, \u00een cadrul acestui
\ninterval, Rom\u00e2nia a cunoscut \u015fi o relativ\u0103 prosperitate
\neconomic\u0103, a existat o via\u0163\u0103 economic\u0103 dinamic\u0103 \u015fi \u0163ara
\nchiar conta \u00een cadrul schimburilor economice
\ninterna\u0163ionale. Transf\u0103g\u0103r\u0103\u015fanul, Canalul Dun\u0103rea-
\nMarea Neagr\u0103, Metroul bucure\u015ftean, Palatul
\nParlamentului sunt construc\u0163ii de importan\u0163\u0103 istoric\u0103 \u015fi
\ndau m\u0103sura unei perioade dinamice din devenirea
\nrom\u00e2neasc\u0103. Ce eforturi \u0219i suferin\u021be au \u00eendurat rom\u00e2nii
\npentru \u00eenf\u0103ptuirea acestor obiective e o alt\u0103 problem\u0103,
\npe care n-o discut\u0103m \u00een aceste r\u00e2nduri. Exponentul
\nacestei genera\u021bii de e\u0219ecuri repetate este, fire\u0219te,
\nCeau\u0219escu \u0219i to\u021bi cei ce s-au perindat prin ignobilul
\nCepex, \u0219i n-au avut curajul s\u0103 se deta\u0219eze, s\u0103 ia atitudine
\n\u0219i s\u0103 manifeste o minim\u0103 rezisten\u021b\u0103 la toate nebuniile
\ncelui din fruntea \u021b\u0103rii. I-au acceptat cu frenezie toate
\nfanteziile maladive \u0219i \u0219i-au reprimat, prin voie vegheat\u0103,
\norice rezerv\u0103 sau \u00eendoial\u0103. To\u021bi s-au aliniat \u00een spatele
\nlui, l-au gratulat cu cele mai de\u0219\u0103n\u021bate epitete. au f\u0103cut
\nzid \u00een jurul lui \u0219i n-au avut curajul unei minime
\nindependen\u021be \u0219i limpidit\u0103\u021bi de g\u00e2ndire. Ca-n Parada
\norbilor<\/em> a lui Pieter Bruegel cel B\u0103tr\u00e2n, s-au compl\u0103cut
\ncu to\u021bii \u00een adularea unui ins grosier care, mai mult,
\nsuferea de paranoia. Au consim\u021bit cu to\u021bii s\u0103 joace pe o
\ncarte perdant\u0103 \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eencolona\u021bi fidel unui ins f\u0103r\u0103
\nsim\u021bul realit\u0103\u021bii \u0219i al istoriei.
\nNu facem eviden\u021ba celor fideli ceau\u0219ismului, dar
\nsubliniem c\u0103 au existat, totu\u0219i, \u0219i c\u00e2teva semne de
\nneutralitate, de diziden\u021b\u0103 chiar, chiar dac\u0103 regimul de
\ndictatur\u0103 era inclement \u0219i reprima cu severitate orice
\ntenta\u021bie de independen\u021b\u0103. Neutru cu adev\u0103rat a fost
\nConstantin Noica \u0219i gruparea pe care o p\u0103storea, iar
\ndintre diziden\u021bi ar putea fi aminti\u021bi Paul Goma, Doina
\nCornea \u0219i Constantin P\u00e2rvulescu, la care, fire\u0219te, mai
\nputem ad\u0103uga postul de radio Europa liber\u0103<\/strong> cu Monica
\nLovinescu, Virgil Ierunca \u0219i toat\u0103 echipa de realizatori,
\nde excelent\u0103 calitate intelectual\u0103.
\nAr mai fi configurat apoi o genera\u0163ie ratat\u0103<\/strong>,
\nobl\u0103duit\u0103 de Iliescu \u015fi Petre Roman, dar continuat\u0103 \u015fi \u00een
\nmandatele ulterioare, c\u00e2nd \u0163ara a fost scoas\u0103 la mezat \u015fi
\nv\u00e2ndut\u0103 la bucat\u0103, nu pentru pre\u0163ul meritat \u015fi pretins, ci
\npentru comisioanele convenite. Sub privirile acestei
\ngenera\u0163ii \u015fi cu complicitatea sindicatelor mituite \u015fi
\nipocrite, \u0163ara a fost devalizat\u0103 \u015fi prejudiciat\u0103 de industrii
\nprofitabile, iar jaful a dus la apari\u0163ia baronilor care fac
\nlegea \u015fi \u00een prezent \u015fi sfideaz\u0103 bunul sim\u0163. Nici o
\ninstitu\u0163ie n-a func\u0163ionat responsabil \u015fi cu sim\u0163 patriotic
\n\u00een acest interval de timp. Sub privirile SRI-lui, ale
\nParchetului, ale Poli\u0163iei, ale justi\u0163iei s-au \u00eenstr\u0103inat
\nunit\u0103\u0163i de produc\u0163ie profitabile, care puteau conserva
\nideea de putere economic\u0103 a Rom\u00e2niei, s-au golit mun\u0163ii
\nde p\u0103duri, s-au v\u00e2ndut terenuri agricole, ce nu erau de
\nv\u00e2ndut, \u015fi s-au diminuat spa\u0163iile verzi din marile ora\u015fe,
\npentru a fi destinate construc\u0163iilor. Este intervalul
\nmarilor tunuri financiare \u2013 Microsoft, EARDS – r\u0103mase
\nneelucidate \u015fi \u00een prezent.
\nAsist\u0103m la o corup\u0163ie generalizat\u0103, acoperit\u0103 politic
\nde partide \u015fi de unii lideri politici, iar justi\u0163ia s-a
\ndovedit, este \u0219i \u00een prezent, neputincioas\u0103 \u0219i neinteresat\u0103
\n\u00een aplicarea legii. \u00cen Rom\u00e2nia n-a ap\u0103rut \u00eenc\u0103 un jurist
\ncurajos, care s\u0103 aplice legea cu m\u00e2inile curate<\/em>, totul e
\ncompromis, totul este supus compromisului, iar la
\norizont nu se \u00eentrez\u0103re\u015fte nici o izb\u0103vire.
\nSpectacolul este sumbru \u015fi descurajant \u015fi nu \u015ftim
\nc\u00e2t de astrigent ar fi devenit verbul lui Mircea
\nVulc\u0103nescu, de-ar fi prins aceste vremi. Sub pretextul
\ndemocra\u0163iei \u015fi al libert\u0103\u0163ii de ac\u0163iune se fac afaceri
\nveroase, \u00een dauna statului rom\u00e2n \u015fi voin\u0163a politic\u0103 de
\ncondamnare sau m\u0103car de descurajare lipse\u015fte, c\u00e2nd nu
\neste, chiar ea, complicitar\u0103. Degeaba \u0163ara a fost
\nbinecuv\u00e2ntat\u0103 cu p\u0103duri, cu petrol, cu gaze naturale, c\u0103
\npoporul nu se poate bucura de ele. Sigur, corup\u0163ie exist\u0103
\npeste tot, inclusiv \u00een Occidentul opulent, dar niciunde nu
\nse manifest\u0103 a\u015fa de activ \u015fi \u00een dauna avu\u0163iei na\u0163ionale,
\ncum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la noi. Diferen\u0163a este c\u0103 acolo
\ninstitu\u0163iile statului func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi oamenii legii \u00ee\u015fi fac
\ndatoria. \u00cen Italia, bun\u0103oar\u0103, c\u00e2nd a trebuit neutralizat\u0103 o
\nclic\u0103 de mafio\u0163i, a fost bombardat\u0103 chiar o autostrad\u0103.
\nNu trebuie s\u0103 ne mir\u0103m dac\u0103 pe fondul acestor
\njafuri nesanc\u0163ionate juridic vor ap\u0103rea mi\u015fc\u0103rile
\nextremiste. Sunt deja semne c\u0103 exist\u0103 cam peste tot \u015fi-au
\n\u00eenceput s\u0103 devin\u0103 active.
\nS\u0103 sper\u0103m c\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 genera\u0163ie ratat\u0103<\/em> \u015fi
\nneputincioas\u0103 va ap\u0103rea o genera\u0163ie recuperatorie<\/strong>.
\nIndignarea, consternarea au atins grade de ostenta\u0163ii \u015fi
\nresentimente a\u015fa de tensionate, cunoa\u015fte un grad de
\ngeneralitate at\u00e2t de cuprinz\u0103tor, c\u0103 nu se poate s\u0103 nu dea
\nna\u015ftere la o mi\u015fcare atitudinal\u0103 \u015fi politic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi
\nrecuperatorie. Au ap\u0103rut \u015fi la noi tineri serio\u015fi,
\nspeciali\u015fti cu studii temeinice, unii trecu\u0163i chiar prin
\nmarile Universit\u0103\u0163i din Europa \u015fi de peste ocean, care nu
\npot tolera neispr\u0103vi\u0163i cu diplome false, haretiste sau
\ncump\u0103rate de la Academia lui Gabriel Oprea. M\u0103turoiul
\nacestora \u00eei va \u00eendep\u0103rta din func\u0163iile nemeritate pe care
\nle de\u0163in \u015fi \u00een locul lor vor promova oameni noi, cinsti\u0163i,
\ncu demnitatea neumbrit\u0103 \u015fi cu abilit\u0103\u0163i ne\u00eendoielnice.<\/p>\n

 <\/p>\n

Nicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

somn agitat<\/strong><\/p>\n

despre caisul din col\u021bul gr\u0103dinii
\npe care nu-l \u0219tiam, aflu c\u0103
\nacum, \u00een plin\u0103 prim\u0103var\u0103<\/p>\n

floarea i se retrage \u00een boboc
\n\u0219i bobocul \u00een mugur<\/p>\n

mugurele i se retrage \u00een ram
\np\u00e2n\u0103 sub coaj\u0103 doar, pentru c\u0103<\/p>\n

vasul capilar este obturat de fruct
\nfruct \u00een\u021bepenit care nu poate
\nnici \u00eenainta nici da \u00eenapoi<\/p>\n

 <\/p>\n

eveniment<\/strong><\/p>\n

o barc\u0103 cu lemnul negru, g\u0103unos
\nprin care praful trece ca v\u00e2ntul
\n\u0219i iarba cre\u0219te \u00een voie
\ns-a ciocnit\/ s-a tamponat
\ncu o locomotiv\u0103 cu aburi
\nsc\u0103pat\u0103 dintr-un muzeu al c\u0103ilor ferate rom\u00e2ne
\nla \u00eentret\u0103ierea a dou\u0103 drumuri sub\u021biri
\ndin b\u0103r\u0103ganul ialomi\u021bean<\/p>\n

locomotiva nu a deraiat pentru c\u0103 \u00ee\u0219i pierduse demult
\nliniile de-o\u021bel de sub ro\u021bi
\nbarca nu s-a r\u0103sturnat deoarece carena
\ndemult nu mai sim\u021bise r\u0103coarea apei<\/p>\n

produc\u021bia de c\u0103rbuni c\u0103zuse \u00een dizgra\u021bie\u2026
\nr\u00e2urile interioare suportau cu greu seceta\u2026<\/p>\n

exact despre aceste lucruri fire\u0219ti s-a
\n\u00eenchegat o discu\u021bie \u00eentre cele dou\u0103 epave
\nceea ce a f\u0103cut ca amurgul acelei zile
\ns\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 luminat mult
\nmult timp peste \u00eenserare<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ESEU Ionel NECULA Genera\u0163iile Rom\u00e2niei moderne Sub aspect teoretic, ideea de genera\u0163ie a fost bine fundamentat\u0103 de Mircea Vulc\u0103nescu \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10459"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10459"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10459\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10461,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10459\/revisions\/10461"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10459"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10459"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10459"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}