{"id":10401,"date":"2020-08-31T15:00:24","date_gmt":"2020-08-31T12:00:24","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10401"},"modified":"2020-08-31T15:02:54","modified_gmt":"2020-08-31T12:02:54","slug":"spatii-culturale-nr-70-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10401","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 70 (1)"},"content":{"rendered":"

Ioan Romeo RO\u0218IIANU<\/strong><\/p>\n

Nevoia de Divinitate \u015fi refugiul \u00een tine \u00eensu\u0163i<\/strong><\/p>\n

\u00centr-unul din numerele cotidianului francez \u201eLe
\nNouvel Observateur\u201d, publicista Marie Giselle Landes \u2013
\nf\u0103c\u00e2nd un paralelism \u00eentre incertitudinile pe care ni le
\nridic\u0103 existen\u0163a cea de toate zilele \u015fi regresul tr\u0103irilor
\npsihologice generate de-aceast\u0103 stare de fapt \u2013 punea un
\naccent deosebit pe refugiul \u015fi \u00eenchistarea cet\u0103\u0163eanului \u00een
\nsine \u00eensu\u015fi, pe imperioasa necesitate de Divinitate.
\n\u201eTinerilor li se spune c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103iesc nu
\neste bun\u0103 de nimic, c\u0103 (ea) a pierdut ra\u0163iunea de-a fi, c\u0103
\neste o lume de oameni singuri, de oameni tri\u0219ti, de
\noameni ur\u00e2\u0163i… Se spune asta de o sut\u0103, de dou\u0103 sute, de
\ntrei sute de ori pe zi. \u015ei, deodat\u0103, solu\u0163ia: trebuie s\u0103
\ng\u0103sim pe cineva care, \u00eenvestit cu o putere divin\u0103, este
\nmenit a fi urmat, menit s\u0103 conduc\u0103 omenirea \u00eentreag\u0103
\nspre noul s\u0103u destin. \u015ei, fire\u015fte, acela este Profetul\u201d \u2013
\nnota ea.
\nTrebuie s\u0103 m\u0103rturisesc faptul c\u0103 respectivul
\narticol m-a pus serios pe g\u00e2nduri. Apoi, ie\u015find \u00een strad\u0103,
\ncu groaz\u0103 am constatat c\u0103 avea deplin\u0103 dreptate, c\u0103 \u00eenc\u0103
\nare deplin\u0103 dreptate!
\nConstat\u00e2nd continua devalorizare a societ\u0103\u0163ii, a
\nmoralei acesteia \u00eentre altele, constat\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103
\nSocietate nu prea mai are nimic de pre\u0163, nici m\u0103car
\nonoarea, omenia \u00een sine, solidaritatea sau munca, nevoia
\nde \u00eenchistare \u00een mine \u00eensumi a venit ca o salvare, nu ca o
\nsolu\u0163ie simpl\u0103 de compromis.
\n\u00centr-o lume improprie visului \u015fi poeziei, \u00een care
\ncei \u00eembuiba\u021bi, dar goi pe din\u0103untru, sunt prefera\u0163i numai
\ndatorit\u0103 conturilor ciudat \u00eengro\u015fate, a ma\u015finilor de lux \u015fi
\na vilelor crescute ca ciupercile dup\u0103 ploaie, nu prea mai
\npare a fi loc de suflet \u015fi de omenie.
\nValorile s-au r\u0103sturnat inexplicabil, de parc\u0103 am
\nasista la o nou\u0103 facere a lumii.
\nDe altfel sau \u00eentr-o alt\u0103 ordine de idei, cu
\nmentalitatea de \u201egrup ales\u201d, stare care-i caracterizeaz\u0103
\npe cei din a\u015fa-zisa \u00cenalt\u0103 Societate, nu se poate lupta
\nf\u0103\u0163i\u015f.
\nM-a mirat \u015fi m\u0103 mir\u0103 continua dorin\u0163\u0103 de
\nparvenire, pe orice cale \u015fi orice mijloace, fie ele chiar \u015fi
\nmai pu\u0163in ortodoxe, a celor afla\u0163i \u2013 vremelnic! \u2013 la
\nputere.
\nDe fapt, \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 VICIUL cel mai
\nputernic care a dominat, care domin\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi care va mai
\ndomina omenirea p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul ei este VICIUL
\nPUTERII, nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 conchid c\u0103 aceast\u0103
\natitudine de dezinteres fa\u0163\u0103 de nevoile \u015fi de necesit\u0103\u0163ile
\nCeluilalt tinde s\u0103 fie deja o caracteristic\u0103 a tuturor. Deci,
\nchiar \u015fi a mea!
\nDe aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la o refulare interioar\u0103 nu mai este
\ndec\u00e2t un singur pas. Dar \u015fi acela mic, micu\u0163 chiar!
\nCe ne r\u0103m\u00e2ne atunci de f\u0103cut?
\n\u00cencotro s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u0163ia din nou \u015fi pa\u015fii?
\nSingura salvare vine atunci chiar din partea
\nDivinit\u0103\u0163ii, singura care te mai face s\u0103 te sim\u0163i tu \u00eensu\u0163i,
\nnestigmatizat \u015fi nedepersonalizat de o continu\u0103 regresie
\na societ\u0103\u0163ii.
\nCum se poate ajunge la o astfel de \u00eemp\u0103care cu
\ntine \u00eensu\u0163i?
\nNu e greu de aflat!
\nLa tot pasul \u00ee\u0163i ies \u00een \u00eent\u00e2mpinare tot felul de
\nAle\u015fi care-\u0163i ofer\u0103 formula \u201emagic\u0103\u201d, anume
\napartenen\u0163a la Sf\u00e2nta lor Grupare.
\n\u015ei cum accentul cade, bine\u00een\u0163eles, pe faptul c\u0103 EI
\nsunt Singurii pe Calea Cea Bun\u0103, c\u0103 ei sunt Cei Mai
\nAproape de Cer, adic\u0103 de Dumnezeu, \u00ee\u0163i \u015fi prezint\u0103 un
\nsoi de Cod Valoric la… purt\u0103tor.
\nUnul pe care, cic\u0103, dac\u0103 \u00eel respec\u0163i cu stricte\u0163e e
\nca \u015fi semnat biletul de c\u0103l\u0103torie spre M\u00e2ntuirea dorit\u0103,
\nodat\u0103 cu dep\u0103rtarea de impurit\u0103\u0163ile tr\u0103irilor cotidiene.
\nAdic\u0103 spre-o eliberare deplin\u0103 din str\u00e2nsul \u015fi, totodat\u0103,
\nlargul corset existen\u0163ial, din demagogia care-a devenit o
\nadev\u0103rat\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 de baz\u0103 a actualei societ\u0103\u0163i.
\nUrmarea? Nimic nu te mai deranjeaz\u0103, nimic nu
\nte mai intereseaz\u0103 \u2013 \u00een afar\u0103 de tr\u00e2mbi\u0163ata m\u00e2ntuire,
\nlogic! \u2013 nimic nu-\u0163i mai st\u00e2rne\u015fte senza\u0163ia de victim\u0103,
\nnimic din tot ce te-ar mai putea nemul\u0163umi.
\nDevii imun cumva la devalorizarea leului nostru
\ndeja v\u0103duvit de coam\u0103, la constatarea l\u0103rgirii \u015fi ad\u00e2ncirii
\ngropilor din asfalt, la cre\u015fterea galopant\u0103 a pre\u0163urilor, la
\nspectrul obsedant al \u015fomajului \u015fi al asigur\u0103rii traiului
\nzilnic.
\nTotul cap\u0103t\u0103 brusc o culoare roz, reconfortant\u0103,
\nl\u0103s\u00e2nd loc numai mul\u0163umirii depline.
\nAsta aduce cu sine statul \u00een cas\u0103, c\u00e2nd al\u0163ii \u00ee\u015fi
\nstrig\u0103 cu voce tare nevoile \u00een strad\u0103, neapartenen\u0163a la
\nclasa politic\u0103, atunci c\u00e2nd al\u0163ii continu\u0103 s\u0103 spere-ntr-o
\nschimbare la fa\u0163\u0103 a lumii, la fel fa\u0163\u0103 \u015fi de multe altele,
\ntoate reunite sub un singur cuv\u00e2nt: Dezinteres, Apatie
\nsau Neputin\u0163\u0103.
\nO neputin\u0163\u0103 care, dac\u0103 ar fi bine \u00een\u0163eleas\u0103, ne-ar
\ns\u0103ri \u00een propriii no\u015ftri ochi, nemul\u0163umindu-ne \u015fi mai
\nmult. Dar nu e a\u015fa!
\nNu e a\u015fa pentru c\u0103 acest Joc place, place f\u0103c\u00e2nd,
\nla r\u00e2ndul lui, un altfel de joc, al celor afla\u0163i la Putere, al
\ncelor ce nu sunt interesa\u0163i dec\u00e2t de ei \u00een\u015fi\u015fi.
\nCon\u015ftientiz\u00e2nd c\u0103 nu e nimic de f\u0103cut, singura
\n\u00eentrebare pe care mai \u00eendr\u0103znesc s\u0103 mi-o pun e aceea:
\nCE S\u0102 FAC?
\nO \u00eentrebare pe care \u015fi-o pune fiecare Om, o
\n\u00eentrebare care ne fr\u0103m\u00e2nt\u0103 pe fiecare dintre noi.
\nChiar dac\u0103 nu vrem s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 e a\u015fa.<\/p>\n

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Frica!<\/strong><\/p>\n

Motto:<\/strong>
\n\u201eCa s\u0103-\u015fi p\u0103streze bun\u0103starea
\nnervoas\u0103, o na\u0163iune are nevoie
\nde o nenorocire efectiv\u0103, de un obiect pentru temerile ei,
\nde o fric\u0103 cu temei real, care s\u0103-i justifice \u00abcomplexele\u00bb.
\nAflate \u00een pericol, societ\u0103\u0163ile se consolideaz\u0103, iar \u00een stare
\nde neutralitate se atrofiaz\u0103<\/em>\u201d.
\n(Emil Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas 1992, p. 101.<\/em>)
\nDe la \u00eencheierea celui de-al Doilea R\u0103zboi
\nMondial \u00een Europa, au trecut 75 de ani (9 mai 1945 \u2013
\nmai 2020). Din acel moment p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, continentul
\nnostru nu a mai fost confruntat cu un fenomen care s\u0103
\nsuscite at\u00e2ta fric\u0103 precum evenimentul patologic numit
\nCOVID \u2013 19, suscitarea at\u00e2tor temeri privind viitorul
\nconstruc\u021biei europene, al fiec\u0103rui membru al acestei
\ncomunit\u0103\u021bi umane. Au existat \u00een istoria Europei
\npostbelice \u0219i alte momente cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 angoasant\u0103
\nprecum declan\u0219area R\u0103zboiului Rece, crearea \u201ecortinei
\nde fier\u201d \u0219i \u00eemp\u0103r\u021birea continentului \u00een cele dou\u0103 blocuri
\npolitico-militare, al lumii comuniste subordonat
\nU.R.S.S. \u0219i cel al \u201elumii libere\u201d sub influen\u021ba S.U.A
\n(1947), crearea N.A.T.O. (1949) \u0219i a Tratatului de la
\nVar\u0219ovia (1955), ridicarea Zidului Berlinului (\u00eencep\u00e2nd
\ncu 1961), \u201ecriza rachetelor cubaneze\u201d (1962), \u00een\u0103bu\u0219irea
\n\u201ePrim\u0103verii de la Praga\u201d (1968), c\u0103derea comunismului
\ndin statele-satelit ale U.R.S.S. (1989), c\u0103derea U.R.S.S.
\n(1991), bombardarea Iugoslaviei de c\u0103tre N.A.T.O.
\n(1999), \u201eatentatele teroriste\u201d de la Madrid (2004) \u0219i
\nLondra (2005). Pe l\u00e2ng\u0103 realitatea politic\u0103, militar\u0103,
\neconomic\u0103 \u0219i social\u0103, toate aceste evenimente au fost
\nsursa sentimentului de fric\u0103, \u00een propor\u021bii variabile de la
\ncaz la caz, ca spa\u021biu, intensitate, consecin\u021be \u0219i ecou.
\nUnele au afectat mase mari de oameni, altele doar
\nanumite comunit\u0103\u021bi, frica fiind \u0219i ea direct\u0103, pentru
\nparticipan\u021bii nemijloci\u021bi, \u0219i indirect\u0103, pentru cei care au
\nauzit, au v\u0103zut reflectarea lor de c\u0103tre mass-media.
\nActuala pandemie este desigur un fenomen
\npatologic, care afecteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd s\u0103n\u0103tatea \u0219i
\nchiar supravie\u021buirea celor atin\u0219i de virusul respectiv. Ea
\ns-a ab\u0103tut asupra popula\u021biilor Europei \u00een propor\u021bii
\nvariabile, lovind \u00een mod diferit anumite zone ale
\ncontinentului: foarte puternic Italia, Spania, Marea
\nBritanie \u0219i Fran\u021ba, mediu Germania, Belgia, Olanda \u0219i
\nrelativ slab statele nordice \u0219i cele din estul \u0219i sud-estul
\nEuropei. Reac\u021bia autorit\u0103\u021bilor europene pentru a preveni
\nr\u0103sp\u00e2ndirea virusului a fost \u00een general identic\u0103,
\ndistan\u021barea social\u0103, izolarea la domiciliu, carantina.
\nMobilizarea medical\u0103 a fost aproape total\u0103.
\nToate acestea ilustreaz\u0103 o uria\u0219\u0103 FRIC\u0102
\nBIOLOGIC\u0102 \u00een toate straturile societ\u0103\u021bii europene, o
\nfric\u0103 at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t a \u00eenl\u0103turat pe moment teama de
\ncelelalte crize existente \u00een societatea contemporan\u0103 a
\nb\u0103tr\u00e2nului continent: criza politic\u0103 legat\u0103 de ie\u0219irea
\nMarii Britanii din Uniunea European\u0103, criza economic\u0103,
\ncriza ecologic\u0103, rela\u021biile transatlantice etc. Am v\u0103zut \u201epe
\nviu\u201d, ceea ce ne ridica alt\u0103dat\u0103 p\u0103rul m\u0103ciuc\u0103 \u00een filmele
\nSF sau horror, cu tematic\u0103 specific\u0103: un virus care ucide
\nmajoritatea popula\u021biei planetei, care transform\u0103 fiin\u021bele
\numane \u00een zombi, \u00een alt tip de mon\u0219tri, rezultat al unor
\nexperimente sc\u0103pate de sub control, al dorin\u021bei unui
\ngrup de politicieni de a reduce popula\u021bia planetei
\ndatorit\u0103 insuficien\u021bei resurselor etc. Nu \u0219tiu cum s-ar
\nputea m\u0103sura aceast\u0103 fric\u0103 sau dac\u0103 se poate m\u0103sura \u00een
\nvreun fel. De asemenea, nu \u0219tiu dac\u0103 intensitatea
\nacesteia este propor\u021bional\u0103, direct sau indirect, cu
\nnum\u0103rul de mor\u021bi, a\u0219a cum reiese din statisticile
\n\u201einteractive\u201d la zi. Adic\u0103, \u00eentrebarea este: popula\u021bia
\nstatelor care \u00eenregistreaz\u0103 un num\u0103r uria\u0219 de decese,
\n\u00eentre 24-30.000, a fost mai pu\u021bin tem\u0103toare, mai pu\u021bin
\n\u00eenfrico\u0219at\u0103 de puterea acestui virus, iar popula\u021bia statelor
\nnord, est \u0219i sud-est europene mai \u00eenfrico\u0219at\u0103, \u00eenc\u00e2t
\nm\u0103surile luate pe fondul acestui sentiment manifestat
\nvariabil s\u0103 fi f\u0103cut diferen\u021ba dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte?
\nDesigur nu inten\u021bionez s\u0103 realizez o coresponden\u021b\u0103
\nabsolut riguroas\u0103 \u00eentre num\u0103rul de locuitori, decese \u0219i
\nintensitatea fricii din statele Europei, ci doar s\u0103 conturez
\nun punct de vedere care s\u0103-mi permit\u0103 trecerea la
\nintroducerea \u00een discu\u021bie a ceea ce spune Emil Cioran \u00een
\nleg\u0103tur\u0103 cu apari\u021bia sentimentului de fric\u0103, a rolului
\nacesteia \u00een \u201ec\u0103lirea\u201d comunit\u0103\u021bilor respective.
\nCioran leag\u0103 bun\u0103starea \u201enervoas\u0103<\/em>\u201d a popula\u021biilor
\neuropene de sentimentul de fric\u0103 \u201ecu temei real<\/em>\u201d.
\nAceast\u0103 fric\u0103 ar trebui s\u0103 le justifice acestora
\n\u201ecomplexele<\/em>\u201d pe care le manifest\u0103 \u0219i pe care o serie de
\nfilozofi, \u00eentre care se deta\u0219eaz\u0103 Oswald Spengler cu
\ncartea sa, Declinul Occidentului<\/em>, ap\u0103rut\u0103 cu peste 100
\nde ani \u00een urm\u0103, le-au analizat. Consider c\u0103 acest din
\nurm\u0103 termen, \u201ecomplex<\/em>\u201d, este cheia care ne poate
\ndezv\u0103lui \u0219i natura \u201efricii cu temei real<\/em>\u201d pentru diferitele
\nzone ale Europei. Care sunt complexele Occidentului,
\ncare sunt complexele Europei Orientale? Psihologi,
\nsociologi \u0219i filozofi au adus argumente \u00een favoarea
\nalien\u0103rii individului care compune societ\u0103\u021bile puternic
\nindustrializate, cum este cazul Marii Britanii, al Fran\u021bei,
\nal Germaniei, al Italiei \u0219i al Spaniei, a \u00eenstr\u0103in\u0103rii, cu
\nalte cuvinte, a fiin\u021bei umane \u00eentr-o societate care \u00eel
\n\u00eenghite, la fel cum personajul lui Chaplin, din Timpuri
\nnoi<\/em>, este \u201emestecat mecanic\u201d \u00een m\u0103runtaiele unei ma\u0219ini
\nuria\u0219e. Concluzia era c\u0103 bun\u0103starea economic\u0103 \u0219i social\u0103
\nnu creeaz\u0103 neap\u0103rat \u0219i bun\u0103starea \u201enervoas\u0103<\/em>\u201d, de unde
\nsentimentul de anxietate, de angoas\u0103 existen\u021bial\u0103,
\n\u201eangs<\/em>t\u201d, concept introdus \u00een multe limbi datorit\u0103
\nfilozofului danez S\u00f8ren Kierkegaard.
\nCare ar fi \u201ecomplexele<\/em>\u201d societ\u0103\u021bilor din partea
\noriental\u0103 a Europei? Desigur, se poate vorbi aici despre
\nrela\u021bia frustrant\u0103 dintre Centru \u0219i Periferie, bazat\u0103 pe
\nteoria sociologului american Immanuel Wallerstein
\ndespre \u201esistemele lumii (\u201eworld-systems theory\u201d), dar
\ncred c\u0103, dincolo de realitatea existen\u021bei unei astfel de
\nfrustr\u0103ri proprii periferiei, complexele \u021bin de denaturarea
\nexisten\u021bei individuale \u0219i colective, a practicii
\nsimulatoare determinate de regimul totalitar.
\nComunismul a impus frica, dar i-a obligat pe oameni s\u0103
\nsimuleze curajul, \u00eendr\u0103zneala, cutezan\u021ba. Complexele
\nfostei lumi comuniste erau disimulate, pentru ca fa\u021bada
\nregimului s\u0103 arate bine. Era vorba de a ie\u0219i \u00een fa\u021ba
\ncapitalismului \u201euni\u021bi\u201d, ca bloc politico-militar, dar \u0219i \u00een
\nfa\u021ba \u201emarii patrii a socialismului\u201d, U.R.S.S., deoarece
\nconcuren\u021ba exista \u0219i \u00een interiorul \u201elag\u0103rului\u201d. \u00cen realitate,
\naici complexele nu mai erau de natura celor din
\nOccident, sublimate \u00een conceptul de angst<\/em>, ci era vorba
\nde permanenta preocupare \u00een scopul asigur\u0103rii unei
\ndecente bun\u0103st\u0103ri materiale. Aici, \u201ebun\u0103starea
\nnervoas\u0103<\/em>\u201d de care vorbe\u0219te Cioran era legat\u0103 direct de
\nbun\u0103starea material\u0103, iar frica era creat\u0103 de
\nincertitudinea permanent\u0103 c\u0103 aceasta ar putea fi realizat\u0103
\nsau continuat\u0103, datorit\u0103 unei cohorte \u00eentregi de factori
\npolitici, social-economici \u0219i ideologici, care crea o alt\u0103
\ncohort\u0103 de consecin\u021be indezirabile. \u00cen fostele state
\ncomuniste, indiferent de pa\u0219ii f\u0103cu\u021bi pe calea
\ndemocra\u021biei, aceast\u0103 fric\u0103 a r\u0103mas undeva \u00een straturile
\ncon\u0219tiin\u021bei, depozitat\u0103 mai \u00een ad\u00e2ncul acesteia sau mai
\nspre suprafa\u021b\u0103. Ea s-a men\u021binut \u0219i \u00een prezent \u0219i poate fi
\nrecunoscut\u0103 u\u0219or \u00een rezultatele sondajelor, \u00een polemicile
\nsociale, \u00een luptele politice.
\nProbabil societ\u0103\u021bile occidentale, care nu au mai
\ntr\u0103it o \u201efric\u0103 cu temei real<\/em>\u201d de la \u00eencheierea celui de-al
\nDoilea R\u0103zboi Mondial \u0219i care au nevoie de o
\n\u201ebun\u0103stare nervoas\u0103<\/em>\u201d, au sim\u021bit-o ini\u021bial nu \u00een mod real,
\nci \u00eentr-unul sublimat, filozofic. Realitatea a venit peste
\npopula\u021biile Occidentului atunci c\u00e2nd num\u0103rul uria\u0219 al
\ndeceselor provocate de noul virus a conturat o
\n\u201enenorocire efectiv\u0103, un obiect pentru temerile ei<\/em>\u201d.
\nAngst<\/em>-ului i s-a ad\u0103ugat \u0219i frica primitiv\u0103 legat\u0103 de
\nsupravie\u021buire, fric\u0103 cunoscut\u0103 deja Europei estice, fric\u0103
\npe care oamenii de aici o exersaser\u0103 decenii de-a r\u00e2ndul.
\nReflexele antrenate au revenit rapid, izolarea a fost
\nacceptat\u0103 cu o anumit\u0103 fatalitate, dar \u0219i cu o u\u0219urin\u021b\u0103
\nrelativ\u0103. Starea de urgen\u021b\u0103 le era cunoscut\u0103 popula\u021biilor
\ndin aceast\u0103 Europ\u0103, \u00eentreaga perioad\u0103 comunist\u0103 fiind de
\nfapt o ne\u00eentrerupt\u0103 stare de urgen\u021b\u0103, a\u0219a c\u0103 un exerci\u021biu
\nde memorie \u0219i de comportament, care s\u0103 taie c\u0103ile de
\ntransmitere a virusului, a fost posibil aici f\u0103r\u0103 prea mult\u0103
\ntevatur\u0103. Relativ vorbind.
\nDeci, ceea ce spune Cioran ar putea fi aplicat
\ndoar \u00een cazul Occidentului? Sau \u00eentregii Europe?
\nS\u0103 urm\u0103rim \u00eenl\u0103n\u021buirea propozi\u021biilor \u0219i a
\nconcluziei.
\n* \u201eCa s\u0103-\u015fi p\u0103streze bun\u0103starea nervoas\u0103…\u201d
\n* \u201e…o na\u0163iune are nevoie de o nenorocire
\nefectiv\u0103, de un obiect pentru temerile ei, de o
\nfric\u0103 cu temei real, care s\u0103-i justifice
\n\u00abcomplexele\u00bb .
\n* \u201e…Aflate \u00een pericol, societ\u0103\u0163ile se
\nconsolideaz\u0103…\u201d<\/em>
\nAm putea comenta, pe urma acestui silogism, c\u0103,
\ndup\u0103 Cioran, apare un moment \u00een care societ\u0103\u021bile sunt \u00een
\npericol, iar pentru ca acestea s\u0103 se salveze trebuie s\u0103
\napar\u0103 o \u201enenorocire<\/em>\u201d care s\u0103 creeze o \u201efric\u0103<\/em>\u201d at\u00e2t de
\nputernic\u0103, \u00eenc\u00e2t orice fel de \u201ecomplex<\/em>\u201d, de orice natur\u0103,
\nar fi justificat, comunitatea respectiv\u0103 ie\u0219ind din bucla
\nvinov\u0103\u021biilor care \u00eei r\u0103pea posibilitatea de a privi
\ncurajoas\u0103 spre viitor. Pentru c\u0103, dup\u0103 mine, aceasta este
\nproblema: societ\u0103\u021bile europene au acumulat multiple
\nvinov\u0103\u021bii care le \u00eempiedic\u0103 s\u0103 rezolve cu \u00eendr\u0103zneal\u0103
\nproblemele cruciale ale mileniului. Nenorocirea actual\u0103,
\nconcretizat\u0103 \u00een ac\u021biunea devastatoare a noului corona
\nvirus a creat o fric\u0103 intens\u0103, la o scar\u0103 uria\u0219\u0103, planetar\u0103.
\nFrica este vizibil\u0103 \u00een comportamentul indivizilor, al
\ncomunit\u0103\u021bilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor \u0219i organismelor
\nsuprastatale, chiar dac\u0103 acestea din urm\u0103 s-au dovedit
\nini\u021bial incapabile s\u0103 o simt\u0103. A sim\u021bi frica este
\ntaumaturgic. Frica de virus vindec\u0103 celelalte boli
\npolitice, sociale, economice, ecologice, culturale \u0219i
\ncreeaz\u0103 o nou\u0103 perspectiv\u0103 care ar trebui s\u0103 permit\u0103
\nsalvarea societ\u0103\u021bii \u0219i consolidarea ei.
\nEste evident c\u0103 actuala pandemie este un examen
\npentru civiliza\u021bia actual\u0103 \u0219i spun aceasta f\u0103r\u0103 a exagera,
\naduc\u00e2ndu-mi aminte c\u0103 gripa spaniol\u0103 din 1918-1920 a
\nf\u0103cut mai multe victime dec\u00e2t Marele R\u0103zboi, abia
\n\u00eencheiat. Examenul actual \u00eenc\u0103 nu s-a \u00eencheiat, num\u0103rul
\nde decese cresc\u00e2nd zilnic. A spune c\u0103 v\u00e2rful
\nevenimentului patologic a fost atins, \u00eenseamn\u0103 a
\nsubestima capacitatea de adaptare a microorganismelor
\nla factorii de mediu. Mai mult dec\u00e2t armatele spaniole \u0219i
\nportugheze, popula\u021biile precolumbiene au fost \u00eenvinse \u0219i
\ndecimate de viru\u0219ii gripei, rubeolei, rujeolei etc., adu\u0219i
\nde conchistadori din Lumea Veche. Examenul continu\u0103,
\ndeci. Frica \u00eenc\u0103 nu a atins cele mai \u00eenalte cote, acelea
\ncare aneantizeaz\u0103 toate complexele civiliza\u021biei actuale,
\neconomice, politice, religioase, acelea care trebuie s\u0103 fie
\n\u00eenl\u0103turate pentru ca umanitatea s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 un nou
\ndrum. Dac\u0103 aceast\u0103 fric\u0103 nu va fi perceput\u0103 cu adev\u0103rat
\n\u0219i de cei \u201emari\u201d, \u0219i de cei \u201emici\u201d, \u00een termeni politici \u0219i
\nde putere economic\u0103 \u0219i militar\u0103 desigur, trec\u00e2nd \u00een
\nconsecin\u021b\u0103 la m\u0103suri globale, chiar dac\u0103 acest virus ne
\nva \u201eierta\u201d, probabil c\u0103 o viitoare \u201eocazie\u201d nu va mai fi
\nratat\u0103. Astfel \u00eenc\u00e2t, o eventual\u0103 expedi\u021bie extraterestr\u0103,
\n\u0219tiutoare de spaniol\u0103, s\u0103 exclame debarc\u00e2nd pe aceast\u0103
\nplanet\u0103, a\u0219a cum o f\u0103ceau cei ajun\u0219i \u00een nordul
\ncontinentului american, \u201eAca nada!\u201d \u2013 Aici nu-i nimic!<\/p>\n

 <\/p>\n

La aniversar\u0103<\/strong><\/p>\n

Nicolae MIHAI \u2013 70<\/strong>
\n\"\"

Amurg \u00eentors acas\u0103<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

Amurg \u00eend\u0103r\u0103tnic confiscat de zbur\u0103toare
\nv\u0103zut de-aproape po\u0163i s\u0103-l atingi cu degetele
\nare culoarea \u00eentreb\u0103rilor banale
\npierdute \u00een ochii \u00eencerc\u0103na\u0163i
\nobosi\u0163i<\/p>\n

am murit de-at\u00e2tea ori privindu-l
\nc\u00e2nd st\u00e2rnea murmure prin iarb\u0103
\nl\u0103s\u00e2nd peste tot semne
\nale bucuriei \u00eentoarcerii acas\u0103<\/p>\n

mai exist\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri ale soarelui
\n– firmituri de raze – \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nate
\nca o sfidare a umbrelor compromise
\nasemeni sl\u0103biciunilor noastre
\nf\u0103r\u0103 de scrupule
\nl\u0103sate s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

Instincte rebele<\/strong><\/em><\/p>\n

La gura s\u0103rac\u0103 nu afli me\u015fteri la vorb\u0103
\nt\u0103cerea nu poate fi cump\u0103rat\u0103
\nr\u0103m\u00e2ne s\u0103 auzi doar infirmitatea spiritului
\nimprovizat\u0103
\ncapabil\u0103 s\u0103 scuture cuvinte \u00een pulberea
\ngesturilor de lehamite \u015fi plictiseal\u0103 necontenit\u0103<\/p>\n

nu serve\u015fte la nimic s\u0103 te superi
\npentru c\u0103 exist\u0103 o m\u0103sur\u0103
\nun semn premoni\u0163ie \u00een preajma c\u0103ruia
\nse st\u00e2rnesc vorbe de nimeni \u015ftiute
\n\u015fi-atunci gura deschis\u0103 ucide instincte rebele<\/p>\n

 <\/p>\n

Natal\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

A venit ca o \u00eenchipuire
\ndin versuri celebre
\nat\u00e2t de singur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de grab\u0103
\npleac\u0103 \u015fi vine s\u0103 \u00eenc\u00e2nte
\nploile \u00eentoarse acas\u0103 pl\u00e2nsul
\nde fluier \u015fi murmurul \u00eenser\u0103rii
\npurtat at\u00e2rnat de colo-colo
\n\u00een c\u00e2rligul unei macaralei<\/p>\n

st\u0103 acolo dinainte a se na\u015fte
\nfidel\u0103 apari\u0163ie cu s\u00e2ngele
\ndimine\u0163ii \u00eenflorit \u00een vene
\nagit\u00e2ndu-\u015fi bra\u0163ele spre trenul
\ncare \u00eent\u00e2rzie s\u0103 vin\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

Lum\u00e2n\u0103rile timpului<\/strong><\/em><\/p>\n

O clip\u0103 nu poate fi c\u00e2\u015ftigat\u0103
\nla negru pentru c\u0103 nu este
\nun vis \u00eempodobit cu paiete
\nde aur dar nici suferin\u0163\u0103
\n\u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een doliu<\/p>\n

este o simpl\u0103 am\u0103gire
\na timpului c\u00e2nd omul \u00eei aprinde
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 ezite lum\u00e2n\u0103rile
\ncele cu c\u00e2nt\u0103rile
\n\u00eenso\u0163ind sufletul spre niciunde<\/p>\n

 <\/p>\n

Nop\u0163i de veghe<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen caden\u0163a r\u0103sufl\u0103rii obosite
\nele improvizeaz\u0103 gura de aer
\nce nu poate s\u0103 tac\u0103<\/p>\n

uneori ridic\u0103 praful \u00een g\u0103l\u0103gia
\nrebel\u0103 a lunii c\u00e2nd clopo\u0163eii at\u00e2rna\u0163i
\nde crengile spiritului populeaz\u0103
\nn\u0103b\u0103diosul sine cu \u00een\u0163elegeri
\nr\u0103ut\u0103cioase<\/p>\n

cu trud\u0103 rescrie la pre\u0163ul zilei de m\u00e2ine
\nalfabetul absen\u0163ei f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

Marcel MURE\u0218EANU<\/strong>
\n\"\"

MONEDE \u015eI MONADE<\/strong><\/p>\n

* Se moare mult \u00een cartea asta, monseniore!
\n– E drept, dar numai dup\u0103 ce se tr\u0103ie\u0219te, prin\u021be!
\n* Exist\u0103 un ro\u0219u pompeian. La poalele
\nVulcanului. Un ro\u0219u \u00eend\u0103r\u0103tnic, ie\u0219it din
\ncicatricele lavei.
\n* Jurnal. Luna e plin\u0103. C\u00e2nd s-a umplut, nu \u0219tiu.
\nCine a umplut-o, nici at\u00e2t! Se v\u0103d acolo fiin\u021be
\nmici mi\u0219c\u00e2ndu-se. Tocmai a fost \u00eenghi\u021bit un
\nt\u00e2n\u0103r schior lunatic de o avalan\u0219\u0103! Se ridic\u0103
\ngrav \u0219i se uit\u0103 spre mine. \u00cemi mul\u021bume\u0219te.
\nPentru ce?
\n* Eu pe dat\u0103 \u00eemi pot imagina o libelul\u0103 tr\u0103g\u00e2nd un
\ntanc, prin\u021be!
\n– La ce-\u021bi folose\u0219te, monseniore?
\n– \u00cen caz de r\u0103zboi, prin\u021be!
\n* Din Jurnalul unui g\u00e2ndac verde<\/em>. S\u0103 ni se spun\u0103
\nodat\u0103 c\u00e2t dator\u0103m \u0219i c\u00e2t dator\u0103m, altfel pocnim!
\n* Dac\u0103 noi trecem nep\u0103s\u0103tori pe l\u00e2ng\u0103 un c\u00e2ine
\nfl\u0103m\u00e2nd \u0219i r\u0103nit, de ce n-ar trece \u0219i Dumnezeu la
\nfel pe l\u00e2ng\u0103 noi!?
\n* Dup\u0103 ce dintr-o bibliotec\u0103 \u00een fl\u0103c\u0103ri am salvat
\naceast\u0103 carte, dintr-un bar de noapte, ruinat de
\ncutremur, l-am salvat pe autorul ei.
\nSt\u0103p\u00e2ne, iart\u0103-m\u0103 c\u0103 n-am fost l\u00e2ng\u0103 tine! a
\nsuspinat ea \u0219i i-a \u0219ters r\u0103nile.
\n* Robert Kaplan, americanul! \u201eRom\u00e2nia este
\npentru mine cea mai frumoas\u0103 \u021bar\u0103 din lume\u201d.
\nEra treaz!
\n* Mun\u021bii M\u0103cinului, ca o mas\u0103 enorm\u0103 de piatr\u0103
\ntocit\u0103 de coatele zeilor, \u00een \u00eencercarea de-a scrie
\nceva despre noi!
\n* Mi-e frig, s\u0103 aprind\u0103 cineva lini\u0219tea asta! zise
\nb\u0103tr\u00e2nul tocmai c\u00e2nd trecea un fulger pe acolo.
\n* Nu v\u0103 a\u015feza\u0163i! An Nou, proasp\u0103t vopsit!
\n* Scoal\u0103! A nins cu z\u0103pad\u0103! aud din gura visului
\nmeu din diminea\u0163a de duminic\u0103, 5 ianuarie,
\n2020.
\n* – Ce-ai lua cu tine \u00een rai, monseniore?
\n– Miori\u0163a<\/em>, prin\u0163e, Miori\u0163a<\/em>!
\n* Limba clopotului, cea de dinainte de cuvinte,
\nst\u00e2rne\u015fte ideea adormit\u0103 \u00een trupul regnurilor \u015fi o
\nsilabise\u015fte milenii \u00een \u015fir, p\u00e2n\u0103 se aleg
\n\u00een\u0163elesurile.
\n* \u0162ara asta are conjunctivit\u0103. O ustur\u0103 ochii!
\n\u00cenc\u0103-i sunt ro\u015fii!
\n* Din Mir\u0103rile Temnicerului.
\n– C\u0103 e mai r\u0103u acum dec\u00e2t atunci nu \u00eenseamn\u0103
\nc\u0103 atunci a fost mai bine dec\u00e2t e acum!
\n* Zeitgeist-ul face lista tabuurilor. El impune
\nt\u0103cerea vinovat\u0103.
\nNiciodat\u0103 n-a fost at\u00e2t de s\u0103tul de libertate.
\n* Cartea echilibrului se joac\u0103 \u00eenc\u0103: deopotriv\u0103 a
\ncrescut num\u0103rul femeilor tunse cu acela al
\nb\u0103rba\u0163ilor pleto\u015fi. De sus priveli\u015ftea pare un
\nenorm \u0163\u0103rm cu foci!
\n* Neiert\u0103torul destin! Fosta revist\u0103 T\u00e2n\u0103rul<\/em>
\nleninist<\/em> din Chi\u015fin\u0103u se cheam\u0103 acum Florile<\/em>
\ndalbe<\/em>!
\n* Tr\u0103im de 3 ani sub teroarea lui \u201eva fi mai r\u0103u\u201d,
\ndup\u0103 ce am tr\u0103it cincizeci sub teroarea lui \u201eva fi
\nmai bine\u201d. Cu acela\u015fi rezultat.
\n* P\u0103s\u0103ri de z\u0103pad\u0103 s-au aprins pe cerul Anului
\nNou. Ele ning.
\n* Ubicuu, timpul st\u0103 cu t\u0103lpile \u00eenfipte \u00een Univers,
\ncl\u0103tin\u00e2ndu-se de la mijloc, ca un zeu be\u0163iv. Pare
\nc\u0103 doarme.
\n* M-ai m\u00e2ncat fript, geme Timpul c\u00e2nd vede c\u00e2t
\nspa\u0163iu mai are de parcurs, mi-ai m\u00e2ncat viitorul,
\nNecuprinsule!
\n* Ieri am fost cu fiica mea la morm\u00e2ntul mamei
\nmele. Am intrat sub p\u0103m\u00e2nt s\u0103-i ducem soare.
\n* Ruga\u0163i-v\u0103 s\u0103 nu vin\u0103 vremea ca b\u0103rba\u0163ii s\u0103 nasc\u0103
\n\u015fi femeile s\u0103-i mo\u015feasc\u0103 belzebu\u0163ilor! Se aude
\nun trop\u0103it.
\n* Jurnal. Visez un Ulise ascuns sub o covat\u0103. Tot
\nacolo, \u00een vis, o dansatoare m\u0103 s\u0103rut\u0103 cu gust de
\nstrugure. O veche cuno\u015ftin\u0163\u0103.
\n* E pace \u015fi e lini\u015fte peste Cluj, e miezul nop\u0163ii!
\nstrig\u0103 str\u0103jerii, un rom\u00e2n \u015fi un ungur, be\u0163i cri\u0163\u0103
\ncu votc\u0103 ruseasc\u0103 \u015fi cu iluzia c\u0103 nu exist\u0103
\ncel\u0103lalt.
\n* Te-ai murd\u0103rit pe fa\u0163\u0103! zice negresa c\u0103tre fiul
\ns\u0103u, dup\u0103 ce acesta a m\u00e2ncat ciocolat\u0103 alb\u0103.
\n* Mi-am instalat definitiv cortul \u00eentre bigot<\/em> \u015fi
\nateu<\/em>, dar foarte departe \u015fi de unul \u015fi de cel\u0103lalt.
\n* Jurnal. Fericit este cel r\u0103scolit de furtuna unei
\nconvingeri!
\n* Din marile \u00eentreb\u0103ri ale lumii: vrea cineva turt\u0103
\ndulce? Are cineva ceva \u00eempotriv\u0103 ca t\u00e2n\u0103rul
\nAlex s-o ia de so\u0163ie pe t\u00e2n\u0103ra Iana?
\n* Colacii de salvare sunt f\u0103cu\u0163i pentru cei vii!
\n* Am \u00eencetat s\u0103 cred c\u0103 ne vom schimba. \u00centre
\ntimp, \u00een mesteceni \u015fi-n mierle se \u00eent\u00e2mpl\u0103
\nminuni.
\n* Oferta noastr\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte cererea mor\u0163ii.
\n* At\u00e2t de lung\u0103 este lista c\u0103r\u0163ilor scrise de acest
\nautor, de-a\u015f zice c\u0103-i totuna cu aceea a celor
\ncitite de el!
\n* Cum s\u0103 te mai ui\u0163i \u00een ochii lumii dac\u0103 nu circul\u0103
\ndespre tine nicio minciun\u0103!
\n*Dar despre bucuria sinuciga\u015fului care, cu o clip\u0103
\n\u00eenainte de-a c\u0103dea \u00een gol, apuca s\u0103 vad\u0103 cum
\napas\u0103 lunetistul pe tr\u0103gaciul pu\u015ftii sale
\n\u00eendreptate spre el, ce p\u0103rere ave\u0163i?
\n* V\u00e2ntul sufl\u0103 \u00een foc ca \u00eentr-un flaut!
\n* Visez un spectacol care s\u0103 se petreac\u0103 pe tot
\nparcursul lui cu cortina \u00eenchis\u0103, iar un actor,
\nmereu altul, s\u0103 ias\u0103 \u00een avanscen\u0103 \u015fi s\u0103 anun\u0163e
\nc\u0103 reprezenta\u0163ia s-a sf\u00e2r\u015fit.
\n* Din \u00cen\u0163elepciunile Coco\u015fului de Tabl\u0103.
\n– Ou\u0103le tale au fost coco\u015fite prea tare, surato!
\n– M-a violat nemernicul, \u00cen\u0103l\u0163imea Ta!
\n* Prea mult pu\u0163in \u00een poemele tale, Roberto!
\n* Octombrie 2019. Cald ca vara. Cu Dumnezeu la
\n\u015fevalet!
\n* – Ne va supravie\u0163ui P\u0103m\u00e2ntul, monseniore?
\n– Cu siguran\u0163\u0103, prin\u0163e!
\n– De unde \u015ftii, monseniore?
\n– Eu de acolo vin, prin\u0163e!
\n* Dac\u0103 ne-am \u00eentoarce mai des \u00een trecut, ce viitor
\nam avea!
\n* Nu pl\u00e2nsul, ci bucuria m\u0103 \u00eencerc\u0103neaz\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

Mihaela AIONESEI<\/strong>
\n\"\"

Somn orb<\/strong><\/p>\n

Te po\u021bi culca lini\u0219tit
\n\u0219tiind c\u0103 perna de sub cap
\ne la fel de moale \u0219i sigur\u0103
\nca s\u00e2nul mamei
\nca s\u00e2ngele tat\u0103lui
\ncare trece prin venele tale
\nca un nechezat de cal
\nchiar dac\u0103 nici nu mai \u0219tii
\nde c\u00e2nd au fost chema\u021bi
\nprea grabnic la Domnul.<\/p>\n

Fericit c\u0103 apar\u021bii
\nunei familii
\nunei Patrii
\nvisezi stele pe care
\nurci \u0219i cobori
\nnumeri oi \u0219i ciobani
\napoi capre cu iezi
\nte strecori
\nca un copil ghidu\u0219 \u00een ulcele
\n\u0219i bei \u00eensetat \u0219i \u00eencrez\u0103tor
\nlaptele d\u0103t\u0103tor de speran\u021b\u0103
\nde pe Calea Lactee..<\/p>\n

F\u0103r\u0103 pu\u021bin\u0103 vigilen\u021b\u0103
\npe sub pleoapele blege
\nte po\u021bi trezi chiar la tine
\nacas\u0103
\ndespicat ca un pe\u0219te:
\nde p\u0103rin\u021bi \u0219i de fra\u021bi
\nde surori \u0219i prieteni
\nori smuls ca un bob de gr\u00e2u
\ndin spicele Patriei
\npentru c\u0103 mieii cei bl\u00e2nzi
\nv\u0103zu\u021bi de departe
\ns-au dovedit a fi chiar
\nlupii din st\u00e2n\u0103 pe care
\nun duh r\u0103u \u00eenspre tine \u00eei poart\u0103.<\/p>\n

Perna devine un pietroi
\nlegat de g\u00e2tul credulului
\ntu \u2013 un morm\u00e2nt
\npe care o bufni\u021b\u0103
\n\u00eencepe s\u0103 c\u00e2nte prohodul
\nPatria \u2013 un cuib de vipere
\ncare nu se mai tem
\nnici de \u021bip\u0103tul \u0219oimilor
\nnici de vulturi
\nnici de ulii…<\/p>\n

St\u00e2nd pe jarul r\u0103scolit de farisei
\nte \u00eentrebi ca descreieratul
\ndintre at\u00e2tea Iude
\ncare-i Iuda adev\u0103ratul?!
\nSub povara sat\u00e2rului
\n\u00eenfipt pe la spate
\n\u00een\u021belegi c\u0103 \u021bi-ai tr\u0103it
\nultima noapte de lini\u0219te
\nultima noapte de dragoste
\nsc\u0103ldat\u0103 \u00een lumina aproapelui
\n\u00een care n-ai s\u0103 mai crezi
\nniciodat\u0103 ca un prunc,
\n\u00een ea auzi cum cre\u0219te
\nvertiginos ca un cancer
\nspaima de a nu mai avea
\npeste zi \u2013 o Patrie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan Romeo RO\u0218IIANU Nevoia de Divinitate \u015fi refugiul \u00een tine \u00eensu\u0163i \u00centr-unul din numerele cotidianului francez \u201eLe Nouvel Observateur\u201d, publicista<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10401"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10401"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10401\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10407,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10401\/revisions\/10407"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10401"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10401"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10401"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}