{"id":10343,"date":"2020-08-28T21:47:30","date_gmt":"2020-08-28T18:47:30","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10343"},"modified":"2020-08-28T21:47:30","modified_gmt":"2020-08-28T18:47:30","slug":"spatii-culturale-nr-71-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10343","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 71 (12)"},"content":{"rendered":"

Mihai VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Petre Solomon. Un personaj<\/strong><\/p>\n

Bucure\u0219tii v\u0103zu\u021bi prin ochii unui evreu \u00een anii
\n1923-1947 sunt din punct de vedere istoric \u0219i literar nu
\nnumai interesan\u021bi, dar, mai ales, incitan\u021bi. Petre
\nSolomon face o incursiune \u00een tainele memoriei \u0219i aduce
\n\u00een aten\u021bie acest Bucure\u0219ti mai viu ca niciodat\u0103.
\nApartenen\u021ba autorului la confesiunea mozaic\u0103 \u00eei ofer\u0103 \u0219i
\nne ofer\u0103 o perspectiv\u0103 rar ar\u0103tat\u0103 publicului larg.
\nAutorul, absolvent al colegiului Onescu,
\nlicen\u021biat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 al Facult\u0103\u021bii de Litere a
\nUniversit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, a fost un cunoscut traduc\u0103tor \u0219i
\npoet. De\u0219i a tr\u0103it \u00eentre anii 1923-1991, ne las\u0103 prin
\nmemoriile sale, tip\u0103rite postum sub \u00eengrijirea so\u021biei
\nsupravie\u021buitoare, informa\u021bii interesante despre o lume,
\npersonajele ei \u0219i mai ales reu\u0219e\u0219te s\u0103 contureze o
\natmosfer\u0103. Premiat cu premiul Uniunii Scriitorilor din
\nRom\u00e2nia pentru traducere \u00een 1981, Petre Solomon a fost
\nun discret al vie\u021bii literare. Nu a dorit a fi \u00een prim plan,
\nd\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103, datorit\u0103 originii sale \u0219i a momentului
\nde imigrant \u00een Palestina din care s-a repatriat, are pu\u021bine
\n\u0219anse de afirmare. Astfel, a c\u0103utat refugiul \u00een marile
\nopere literare din care a tradus competent \u0219i \u00eentr-un ritm
\nsus\u021binut. Avantajul de a cunoa\u0219te mai multe limbi
\nstr\u0103ine \u0219i cultura sa l-au ar\u0103tat publicului ca un bun
\nprofesionist al traducerilor. Volumele sale de poezie nu
\nau cunoscut celebritatea, fiind doar borne rare de
\nevadare din rutina zilnic\u0103.
\nVolumul de fa\u021b\u0103, de\u0219i format din fragmente, ne
\npare unitar stilistic \u0219i din punct de vedere al limbajului.
\nDin informa\u021biile l\u0103sate de autor se pare c\u0103 acesta dorea
\ns\u0103 \u00ee\u0219i sistematizeze cumva ideile pentru a scrie o oper\u0103
\nbibliografic\u0103, dar, datorit\u0103 poate \u0219i ap\u0103s\u0103rii regimului
\nopresiv ceau\u0219ist, nu a mai dus-o la bun sf\u00e2r\u0219it. Totu\u0219i,
\nfragmente din ea cuprinse \u00een acest volum sunt vii \u0219i
\ntr\u0103deaz\u0103 o poft\u0103 de via\u021b\u0103 care parc\u0103 a vrut a fi ascuns\u0103
\npublicului.
\nPrima parte se intituleaz\u0103 Amintiri dintr-un fel
\nde copil\u0103rie<\/em> \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 redea bine imaginea
\ncomunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti, a preocup\u0103rilor membrilor ei.
\nPartea a doua, intitulat\u0103 Moartea fratelui meu<\/em>, este
\npoate cea mai trist\u0103 din tot volumul. Aici se \u00eempletesc
\nnotele scrise de fratele pierdut prea devreme cu ideile
\nautorului cuprinse adolescentin \u00eentr-un caiet de suflete<\/em>.
\nPovestea fratelui, tr\u0103irile lui interioare, iubirea \u0219i
\ntragicul sf\u00e2r\u0219it completeaz\u0103 perfect atmosfera. \u0218i fratele
\navea talent literar, \u00eenclina\u021bii spre filosofie \u0219i medita\u021bie \u0219i,
\nmai ales, pentru c\u0103 era mai mare, o alt\u0103 abordare asupra
\nvie\u021bii, o \u00eencercare de deta\u0219are de problemele presante ale
\nr\u0103zboiului. Cele dou\u0103 caiete, al fratelui \u0219i al autorului, se
\n\u00eembin\u0103 armonios \u0219i creeaz\u0103 o imagine puternic\u0103 prin
\ntr\u0103irile dest\u0103inuite.
\nCapitolul am\u0103girilor \u0219i efemeridelor poate fi
\nsocotit cel intitulat \u00cen c\u0103utarea adolescen\u021bei<\/em>.
\nMie personal cel mai interesant mi s-a p\u0103rut cel
\nimediat urm\u0103tor, Sub zodia cutremurelor<\/em>, unde avem o
\nimagine a profesorilor \u0219i colegilor t\u00e2n\u0103rului Petre
\nSolomon. De exemplu, nota\u021bia despre Maxy este foarte
\ninteresant\u0103.
\nDintre profesori, cel mai marxist mi se p\u0103rea a
\nfi M.H.Maxy \u2013 marxist \u00een ghilimelele dispre\u021bului cu care
\n\u00eei ascultam cursul de Istoria Artei. Pictorul cubist de pe
\nvremuri devenise, sub \u00eenr\u00e2urirea evenimentelor, un
\nfanatic al artei cu tendin\u021b\u0103. \u00centr-o lec\u021bie despre arta
\nEgiptului antic, de pild\u0103, Maxy explica aspectul de
\nfixitate al statuarei egiptene prin invariabilitatea
\ncondi\u021biilor sociale, climatice \u0219i morale. Arta egiptean\u0103,
\nspune el, este o art\u0103 a potenta\u021bilor, a faraonilor, de\u0219i
\nparalel cu aceasta s-a dezvoltat \u0219i o art\u0103 a poporului,
\ncu caracteristici diferite.(pg.181).<\/em>
\n\u0218i observa\u021biile despre Mihai Sebastian sunt
\ninedite.
\nUn curs urm\u0103rit cu un interes dintre cele mai
\nvii a fost cel de istoria literaturii rom\u00e2ne, predat de
\nMihail Sebastian… Discret \u0219i distins, \u00ee\u0219i purta cu
\nfruntea sus crucea de intelectual evreu, a\u0219tept\u00e2nd cu
\n\u00eencredere \u00eenchiderea unei paranteze ce se deschisese
\npentru el \u00eenc\u0103 mai demult. Spirit organizat, \u00ee\u0219i folosea
\ntimpul \u2013 devenit brusc liber prin interzicerea oric\u0103rei
\nactivit\u0103\u021bi publice \u2013 pentru a reflecta cu metod\u0103 asupra
\nliteraturii, a celei rom\u00e2ne\u0219ti, ca \u0219i a celei str\u0103ine.
\n(pg.183).<\/em>
\nNotele autorului sunt finalizate brusc, f\u0103r\u0103 a fi
\nterminate. Din cele scrise de so\u021bie ar mai fi avut fi\u0219ate o
\nserie de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri pentru a fi incluse \u00een memorii, dar
\nele, din diverse motive, nu au fost incluse \u0219i nici
\nsistematizate de autor.
\nCartea se \u00eencheie cu o sec\u021biune intitulat\u0103
\nPalestina 1944-1946<\/em>, care cuprinde scrisori c\u0103tre
\ncunoscu\u021bi \u0219i autorit\u0103\u021bi \u00een vederea repatrierii \u00een Rom\u00e2nia.
\nUn personaj care \u00eemi poart\u0103 numele<\/em> este un
\nvolum care merit\u0103 citit m\u0103car pentru atmosfera timpului,
\ndac\u0103 nu pentru informa\u021biile cuprinse \u00een el. Scrise uneori
\nchiar cu deta\u0219are, notele lui Petre Solomon vibreaz\u0103 de
\ntinere\u021be, de idealism, de vremuri \u0219i sunt o lectur\u0103
\npl\u0103cut\u0103.
\n*Petre Solomon, Un personaj care \u00eemi poart\u0103
\nnumele: colaj memorialistic 1923-1947<\/em>, Bucure\u0219ti,
\neditura Humanitas<\/em>, 2016, 300 pagini.<\/p>\n

 <\/p>\n

Camelia Manuela SAVA<\/strong><\/p>\n

O \u021bar\u0103. Un neam. Un destin<\/strong><\/p>\n

\u201eBufni\u021ba alb\u0103\u201d este o carte despre condi\u021bia
\numan\u0103, despre moarte \u0219i via\u021b\u0103, despre ur\u0103, iubire, despre
\n\u00eenstr\u0103inare, despre familii destr\u0103mate. Autorul,
\nieromonah Savatie Ba\u0219tovoi, aduce \u00een prim plan
\nimaginea Moldovei de dincolo de Prut, reconstruind
\nrealitatea prin intermediul personajelor sale,
\nfolosindu-se de un limbaj fermec\u0103tor; \u00eentr-o limb\u0103
\nartistic\u0103 plin\u0103 de savoare, recunoa\u0219tem acelea\u0219i tare ale
\nneamului rom\u00e2nesc aflat \u00een tranzi\u021bie dup\u0103 c\u0103derea
\nregimului comunist \u2013 destr\u0103marea familiei cu plecarea
\np\u0103rin\u021bilor de acas\u0103, orfelinatele pline de copii cu
\ndeficien\u021be fizice sau psihice, neputin\u021ba bunicilor de a
\nmai salva ceva din aparen\u021be, rela\u021bia dintre so\u021bi,
\nalcoolismul.
\nCa un axis mundi, orfelinatul din \u201eL\u201d este
\ncentrul ac\u021biunii \u2013 acolo moare Nicolae, un b\u0103iat de 15
\nani, din motive ne\u0219tiute, de acolo dispar Serioja \u0219i
\nKarlic, un cuplu ciudat (un fel de Pat \u0219i Pata\u0219on, Stan \u0219i
\nBran al orfelinatului, c\u0103ci primul este perfect s\u0103n\u0103tos
\nfizic, dar este \u00eent\u00e2rziat mintal \u0219i este condus de al doilea,
\ncare se afl\u0103 \u00een c\u0103ruciorul cu rotile, av\u00e2nd o minte
\nascu\u021bit\u0103, diabolic\u0103 \u0219i instincte criminale ), iar directorul
\norfelinatului Piotr Kirilovici este un fel de Dumnezeu al
\ntuturor copiilor priva\u021bi de libert\u0103\u021bi. El este despotic \u0219i are
\no viclenie procedural\u0103 \u2013 c\u00e2nd se afl\u0103 despre moartea lui
\nNicolae, d\u0103 porunci subordona\u021bilor, de\u0219i este vinovatul
\nprincipal pentru via\u021ba grea a copiilor din orfelinat \u2013
\nfurase ajutoarele de la Crucea Ro\u0219ie (medicamente,
\np\u0103turi). \u00cencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 basma curat\u0103, ascunz\u00e2nd
\nadev\u0103rul. Se adaug\u0103 \u00een list\u0103 secretara orfelinatului,
\nKlara, un fel de cerber care p\u0103ze\u0219te secretele acestei
\ninstitu\u021bii \u0219i tine piept tuturor intemperiilor \u2013 \u00een rela\u021bia cu
\npresa ea este gardianul care ap\u0103r\u0103 interesele directorului,
\ndar \u0219i propriile interese: \u201eEu aici \u00ees \u0219i secretar\u0103, \u0219i
\npaznic, \u0219i pop\u0103, \u0219i doctor\u201d. Aici, \u00een al doilea r\u00e2nd, este
\nLeonea, m\u00e2na dreapt\u0103 a directorului, \u0219oferul
\norfelinatului, be\u021biv din fire, vorb\u0103re\u021b, prietenos \u2013 un fel
\nde pierde var\u0103 \u0219i nu numai, c\u0103ci este tipul de yesman (\u00ee\u0219i
\npierde nevasta, plecat\u0103 \u00een Italia la munc\u0103), slab din fire,
\nb\u0103utura pun\u00e2nd st\u0103p\u00e2nire pe el. C\u00e2ndva, fusese un om
\nrespectabil, lumea \u00eel privea altfel, \u00eel numeau Leonid
\nRodionovici, fiindc\u0103 se ocupa de filmele de la
\ncinematograf (preferatele lui erau filmele indiene),
\nnumai c\u0103 societatea s-a schimbat \u0219i tinerii preferau
\ndiscoteca, iar Leonid devine Leonea, dec\u0103z\u00e2nd fizic \u0219i
\nmoral, naratorul \u0219tie ceea ce \u00eel fr\u0103m\u00e2nt\u0103 \u2013 \u201eToate
\nproblemele lui Leonea i le-a f\u0103cut Italia. Italia este
\nvinovat\u0103 de condi\u021bia jalnic\u0103 \u00een care a ajuns\u201d. Prietenul \u0219i
\nconfidentul lui este Valera, tipul raisonneurului, care \u00eei
\n\u021bine isonul \u00een peripe\u021biile bahice, dialogul dintre ei fiind
\nsavuros:
\n\u201e-Leonea! Leonea! \u2013 strig\u0103 \u00een urma lui Valera.
\nUnde te duci?
\n-M\u0103 plimb oleac\u0103!- strig\u0103 Leonea \u00eenapoi.
\n-Hai s\u0103 pornim ma\u0219ina!
\n-Porne\u0219te-o tu, dac\u0103-\u021bi trebuie!
\n-N-are solearc\u0103! (n.n. motorin\u0103\/ combustibil)
\n-Pi\u0219\u0103-te \u00een bac (n.n. rezervor), c\u0103 dup\u0103 c\u00e2t\u0103
\nvotc\u0103 ai b\u0103ut, o s\u0103 se porneasc\u0103!\u201d
\nAten\u021bia cititorului este \u00eendreptat\u0103 spre trioul
\nKarlic-Serioja-Aliona. Fata este ingenu\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de
\nap\u0103rare \u2013 dorit\u0103 de Nicolae (acesta era sincer \u00eendr\u0103gostit
\nde ea) \u0219i de to\u021bi b\u0103ie\u021bii\/ b\u0103rba\u021bii din jur, este violat\u0103 \u00een
\nmod accidental de doi s\u0103teni, Karlic fiind singurul care
\n\u00eei ia ap\u0103rarea. \u00cens\u0103 inten\u021bia lui este clar\u0103 \u2013 vrea s\u0103 se
\n\u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 pe seama violatorilor, \u0219antaj\u00e2ndu-i. El
\npune la cale un plan, oblig\u00e2ndu-l pe Serioja s\u0103 joace
\nrolul martorului: \u201eAscult\u0103, prostule! Eu \u021bi-am tras un
\ncap \u00een bot, dar tu s\u0103 zici c\u0103 boul ista din sat \u021bi-o tras un
\npumn \u00een bot \u0219i te-o umplut de s\u00e2nge. Noi doi o s\u0103 fim
\nmartori. Eu o s\u0103 zic c\u0103 o lovit c\u0103ruciorul cu piciorul \u0219i
\nl-o r\u0103sturnat cu tot cu mine. Da\u00b4 Aliona o s\u0103 povesteasc\u0103
\ncum o violat-o \u0219i o b\u0103tut-o. \u0218i gata. Numai s\u0103 nu ui\u021bi c\u0103
\nnu eu te-am lovit, ci prostul din sat. O s\u0103 \u021bii minte?\u201d
\nEste un fel de r\u00e2su-pl\u00e2nsu\u00b4, \u00eembin\u00e2nd grotescul, comicul
\n\u0219i tragicul.
\nNucleul textului narativ este dat de condi\u021bia
\nmortului Nicolae \u2013 copil din flori, \u00eenfiat de bunica
\nDaria, care s-a g\u00e2ndit la fata ei, Eleonora, \u0219i la viitorul
\nei, crez\u00e2nd c\u0103 va avea alt\u0103 soart\u0103 mai bun\u0103 dac\u0103 nu se va
\n\u0219ti despre copil. Numai c\u0103 Nicolae este dat la orfelinat
\nde bunic\u0103 \u0219i aici apare boala, lipsit de dragostea
\nmatern\u0103, aruncat \u00een valurile vie\u021bii f\u0103r\u0103 ap\u0103rare \u2013
\nepilepsia \u00eei pune cap\u0103t vie\u021bii la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103. Scene
\ngrote\u0219ti se succed \u00een continuare \u2013 mortul este m\u00e2ncat de
\n\u0219obolani, are nasul \u0219i buzele roase. Este b\u0103gat \u00een
\nfrigider, ascuns de ochii celorlal\u021bi. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t,
\ndirectorul orfelinatului \u0219i Leonea se g\u00e2ndesc s\u0103 \u00eei dea
\nfoc \u0219i s\u0103 scape de cadavru, ca \u0219i cum o via\u021b\u0103 de om nu ar
\nconta, ar fi ceva inutil, ca o povar\u0103 de care trebuie s\u0103
\nscapi indiferent de metode.
\n\u00cen ciuda tuturor eforturilor celor de la orfelinat
\nde a sc\u0103pa de trupul lui Nicolae, soarta se r\u0103zbun\u0103 \u2013
\nmama sa Eleonora (c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un italian) este
\ncontactat\u0103 de televiziune \u0219i instinctual matern se
\nrede\u0219teapt\u0103 \u00een sufletul ei chinuit, de\u0219i se afl\u0103 departe de
\n\u021bara ei natal\u0103. Ea vine din Italia \u00een Moldova \u0219i
\norganizeaz\u0103 copilului o \u00eenmorm\u00e2ntare cre\u0219tineasc\u0103,
\ndup\u0103 tipicul moldovenesc. Surprinz\u0103toare este atitudinea
\nitalianului Giuseppe, care g\u0103se\u0219te jurnalul Eleonorei \u0219i \u00eel
\ntraduce, ajut\u00e2ndu-se de alte femei moldovence
\n(prostituate ca \u0219i Eleonora) \u2013 este impresionant\u0103 reac\u021bia
\nacestui b\u0103rbat care \u00ee\u0219i iube\u0219te so\u021bia, cu toate c\u0103 nu \u00eei
\ncunoa\u0219te trecutul: \u201eDeschise iar caietul \u0219i privi literele
\ndesenate frumos. \u00cel duse la nas \u0219i \u00eel mirosi. Era sufletul
\nei acolo. Giuseppe se cutremura la g\u00e2ndul c\u0103 \u021bine \u00een
\nm\u00e2n\u0103 \u00eensu\u0219i sufletul Eleonorei. Dorin\u021ba lui de a citi ce
\nscrie \u00een caiet era at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t el nu-\u0219i g\u0103sea
\nlini\u0219tea.\u201d Poeziile scrise de mama c\u0103tre fiul ei sunt
\nsingura alinare, dar e prea t\u00e2rziu\u2026 dragostea de mam\u0103
\nfiind cea care r\u0103zbate ca un fir ro\u0219u din \u00eentregul roman \u2013
\nlipsa ei duce la singur\u0103tate, la recluziune, la
\nincertitudine, la nesiguran\u021b\u0103, la boala sufleteasc\u0103 \u0219i
\ntrupeasc\u0103. Esen\u021ba maternit\u0103\u021bii o g\u0103sim \u00een replicile celor
\ndou\u0103 buc\u0103t\u0103rese care discut\u0103 despre moartea lui
\nNicolae:
\n\u201e-Eu m\u0103 g\u00e2ndesc la mama ce l-o n\u0103scut. La ce
\ns-o g\u00e2ndit ea?
\n-Nu s-o g\u00e2ndit la Nic\u0103, \u00ee\u021bi zic eu. Femeile care
\ng\u00e2ndesc nu-\u0219i las\u0103 copiii.\u201d
\n\u00cen final, copiii de la orfelinat primesc la
\npraznicul de \u00eenmorm\u00e2ntare a lui Nicolae un colac,
\nbomboane, fructe \u0219i un prosopel pentru sufletul celui
\nplecat ca o bufni\u021b\u0103 alb\u0103, care este simbolul inocen\u021bei
\n(c\u00e2nd moare Nicolae, apare o bufni\u021b\u0103 alb\u0103, iar scena este
\nmotivarea titlului: \u201eSp\u0103l\u0103toreasa, o femeie mai
\nv\u00e2rstnic\u0103, a zis c\u0103, pentru a vedea dac\u0103 bufni\u021ba este
\n\u00eentr-adev\u0103r sufletul mortului, ea trebuie \u00eenchis\u0103 \u00een
\nfrigider, \u00eempreun\u0103 cu trupul. Dac\u0103 peste o zi se va vedea
\nc\u0103 bufni\u021ba a disp\u0103rut, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 era \u00eentr-adev\u0103r
\nsufletul, iar dac\u0103 va \u00eenghe\u021ba, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este o simpl\u0103
\nbufni\u021b\u0103 de p\u0103dure. Totu\u0219i aceast\u0103 iscodire a tainelor
\nomene\u0219ti \u0219i dumnezeie\u0219ti li s-a p\u0103rut Klarei \u0219i
\nbuc\u0103t\u0103reselor prea din cale afar\u0103 \u0219i au poruncit copiilor
\ns\u0103 duc\u0103 bufni\u021ba undeva c\u00e2t mai departe \u00een p\u0103dure, ca s\u0103
\nscape de bucluc.\u201d)
\nEpilogul c\u0103r\u021bii este edificator \u2013 \u00een ceea ce
\nprive\u0219te destinul personajelor, Nicolae \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te
\nlini\u0219tea, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat cu fast, iar mama sa
\nEleonora dispare \u00een neant, nimeni nu \u0219tie de ea,
\ndeoarece a disp\u0103rut de la cimitir dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea
\nfiului, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 un mister (\u201eFemeile r\u0103mase s\u0103
\najute la str\u00e2nsul mesei \u0219i la sp\u0103latul vaselor au discutat
\np\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu despre Leonora. Unele spuneau c\u0103
\nse va \u00eentoarce, altele \u2013 c\u0103 nu.\u201d), iar al\u021bii sunt pedepsi\u021bi,
\ncum e cazul lui Karlic, condamnat la \u0219ase ani de
\n\u00eenchisoare pentru proxenetism \u0219i trafic de persoane, el
\nav\u00e2nd aceste abilit\u0103\u021bi \u00eenc\u0103 de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103 prin
\ninfluen\u021ba \u0219i magnetismul asupra altora din jur, \u00eempreun\u0103
\ncu el a fost condamnat \u0219i Serioja care \u0219i-a acceptat
\nsentin\u021ba. Directorul \u0219i angaja\u021bii orfelinatului scap\u0103 de
\nvigilen\u021ba presei, c\u0103ci alte \u0219tiri senza\u021bionale ocup\u0103 spa\u021biul
\ntelevizat (americanii cump\u0103r\u0103 avioanele moldovenilor).
\nVocea naratorului intervine cu explica\u021bii
\nsuplimentare, f\u0103c\u00e2nd trecerea spre planul realit\u0103\u021bii,
\nie\u0219ind din aceast\u0103 Distopie \u2013 azi copiii institu\u021bionaliza\u021bi
\ndin orfelinatele din Moldova au disp\u0103rut, \u201e\u2026unii au
\nfost da\u021bi \u00een grija spitalelor de neurologie sau de
\npsihiatrie. Mai mult de at\u00e2t nu va afla nimeni niciodat\u0103.
\nNu-i va vedea, nu-i va auzi, nu-\u0219i va am\u0103r\u00ee inima din
\ncauza lor\u201d.
\nA\u0219adar, \u201eBufni\u021ba alba\u201d \u0219i-a atins scopul \u2013 ne
\nvorbe\u0219te despre o \u021bar\u0103 \u00een tranzi\u021bie, despre o societate
\ncare se schimb\u0103 permanent, iar via\u021ba oamenilor cu
\ntradi\u021biile lor, cu limba lor are de suferit \u2013 concluzia fiind
\nc\u0103 oamenii sunt sub vremuri \u0219i important este s\u0103 ne
\np\u0103str\u0103m repere s\u0103n\u0103toase \u0219i valorile care ne definesc.<\/p>\n

 <\/p>\n

Florin COSTINESCU<\/strong><\/p>\n

La v\u00e2nt, \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103<\/strong><\/p>\n

Iubirea de-i ad\u00e2nc\u0103, pe suflet suveran\u0103,
\nte salt\u0103-ntre luceferi, te doare ca o ran\u0103,
\ncine-a sim\u021bit, \u00eent\u00e2iul, iubirea ca durere,
\ne cel ce d\u0103 iubire, nu omul care-o cere,<\/p>\n

El a \u0219tiut la vreme c\u0103 ploaia nu ajunge,
\nc\u0103-n brazd\u0103 bobul leag\u0103 cu lacrime \u0219i s\u00e2nge,
\nastfel deprinse rostul iubirea s\u0103 \u0219i-o are
\nc\u00e2nd cu un plug de nouri, c\u00e2nd cu un plug de soare,<\/p>\n

El \u021bar\u0103 zise v\u00e2rstei ce-i clocotea \u00een oase,
\nla fel g\u0103si cuv\u00e2ntul sub v\u00e2nturi reci, t\u0103ioase,
\nprivind \u00een dreapta,-n st\u00e2nga, departe \u0219i aproape
\nel a mai spus c\u0103 \u021bara-i lumina de sub pleoape,<\/p>\n

Iar limba-n gur\u0103, \u0219tiu-l, nu \u00eei st\u0103tea degeaba,
\nmult l\u0103uda el rodul, mult suduia el pleava,
\n\u00een graiul lui de veacuri deprins s\u0103 \u00eel struneasc\u0103,
\n\u0219i mai cu seam\u0103 pleava omeneasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen v\u00e2nt, \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103, cernea o zi \u00eentreag\u0103,
\nce-i bun, cu bucurie, de rest s\u0103 se aleag\u0103,
\nobi\u0219nuit cu-alesul, s\u0103-i fie grea c\u0103mara,
\nel pleav\u0103 zise celor ce \u00ee\u0219i tr\u0103deaz\u0103 \u021bara!<\/p>\n

Pe r\u00e2uri vechi de doine cuvinte se n\u0103scur\u0103,
\nsunt pentru noi \u00eendemnuri, iar pentru ei arsur\u0103,
\nca rodul sf\u00e2nt al gliei aici sunt ele acas\u0103,
\naici miros a gr\u00e2u, a tei \u0219i-a t\u0103m\u00e2ioas\u0103…<\/p>\n

 <\/p>\n

Exod<\/strong><\/p>\n

Bat orologiile \u00een umbre de nisip
\no or\u0103 ce a fost, se desprim\u0103v\u0103reaz\u0103 \u00een statui,
\nb\u0103tr\u00e2ni de piatr\u0103 orbi, cu m\u00e2inile \u00eentinse,
\nhr\u0103nesc din urne sparte p\u0103s\u0103ri disp\u0103rute
\n\u00een vechiul paradis, al nim\u0103nui\u2026<\/p>\n

Privirea lor, apusa lor privire,
\nse-ntoarce \u00een orbitele de scrum,
\n\u0219i ies victorio\u0219i din neclintire
\npurt\u00e2nd pe umeri mantii largi de fum.<\/p>\n

\u00ce\u0219i amintesc de dalta ce i-a scos din cremeni
\neliber\u00e2ndu-i din str\u00e2nsori ca pe ocna\u0219i
\n\u0219i iat\u0103-i la \u00eentret\u0103ieri de bulevarde
\nsfin\u021bind p\u0103m\u00e2ntul reg\u0103sit sub pa\u0219i…<\/p>\n

 <\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n
\n\u00cenc\u0103 un cavaler al apocalipsei<\/strong><\/p>\n

Florin Ciocea este recunoscut de comunitatea
\nartistic\u0103 de la noi drept poet, \u0219i \u00eenc\u0103 unul autentic, mai
\nales de c\u00e2nd nu mai cutreier\u0103 m\u0103rile ci, retras \u00eentr-un sat
\ncu nume exotic \u0219i fiindu-i concesionat, \u00eentru poezie, un
\nfragment marmorat de bra\u021b al Dun\u0103rii, \u00ee\u0219i construie\u0219te,
\n\u00een imaginar, o lume perfect\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, poetul
\ncoboar\u0103 din lumea lui \u00een lumea noastr\u0103, ca s-o descopere
\ncu ochi de prozator satiric, de fabulist \u0219i de cercet\u0103tor
\n\u0219tiin\u021bifico-fantastic. Rezult\u0103 ni\u0219te tablete cam amare, \u00een
\nproz\u0103 totu\u0219i volubil\u0103 \u0219i sc\u00e2nteietoare de inteligen\u021b\u0103,
\nmenite s\u0103-i ofere cititorului o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra
\nspa\u021biului \u0219i timpului \u00een care fiin\u021b\u0103m.
\nDe\u0219i atins\u0103 uneori de nebunie, de prostie \u0219i de
\nla\u0219itate, \u021bara pe care o vede F.M. Ciocea este una \u00een care
\nnu te po\u021bi plictisi: are p\u0103s\u0103ri rare, care se pot da de trei
\nori peste cap, transform\u00e2ndu-se \u00een intermediari ai mitei
\n\u0219i ai tradi\u021bionalelor \u0219p\u0103gi, are papagali care viseaz\u0103 s\u0103
\ndevin\u0103 pre\u0219edin\u021bi de stat, iepuri verzi, miori\u021be \u0219i spa\u021biu
\nmioritic, c\u00e2ini de copac etc., dar \u0219i jungl\u0103, \u0219i de\u0219ert, \u0219i,
\ndeasupra tuturor, pe Marinic\u0103, regretatul m\u0103gar, bun s\u0103-i
\nconsilieze pe mini\u0219tri \u00een lupta lor cu sindicatele. Din
\nc\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ca o promisiune a salv\u0103rii, sosesc din cer
\n\u0219i aterizeaz\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt extratere\u0219trii, nici ei mai breji
\ndec\u00e2t popula\u021bia autohton\u0103, de vreme ce devin rapid mari
\nconsumatori de licori bahice: dovad\u0103 c\u0103 n\u0103ravurile au
\ncircula\u021bie galactic\u0103 \u0219i c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne fie ru\u0219ine cu
\nele.
\nNu cred c\u0103 Florin Ciocea vrea cu tot dinadinsul s\u0103
\nscrie proz\u0103, \u0219i \u00eenc\u0103 una umoristic\u0103. Tabletele publicate
\n\u00een volumul \u201eLumina lui Dumnezeu\u201d par mai degrab\u0103
\nni\u0219te pagini de jurnal atipic, prin care poetul se cur\u0103\u021b\u0103 de
\nspaime, de frustr\u0103ri cotidiene, de mizeriile m\u0103runte ale
\nunei existen\u021be nu tocmai pe placul s\u0103u. Cu rol de
\ncatharsis, aceste scurte evad\u0103ri dintr-un real \u00een care se
\ntrece prea u\u0219or de la delir \u0219i halucina\u021bie, la un
\nmaterialism crunt, sunt scrise ca \u0219i c\u00e2nd ar fi menite s\u0103
\nnu vad\u0103 \u00een veci lumina tiparului. St\u0103 m\u0103rturie \u00een acest
\nsens lipsa de preocupare pentru inevitabila
\n\u201ecosmetizare\u201d de tip narcisist, cu care ne-au obi\u0219nuit
\njurnalele kilometrice publicate de al\u021bi autori, cu
\ndeosebire \u00een ultimele dou\u0103-trei decenii, c\u00e2nd s-a dat
\nliber la exprimare \u0219i la \u201edregerea busuiocului\u201d.
\nDe\u0219i, aparent, puse sub semnul subiectivit\u0103\u021bii
\n(autorul pare a se confunda cu naratorul \u0219i cu
\npersonajele), prozele scurte ale lui Florin Ciocea
\nilustreaz\u0103 o mare capacitate mimetic\u0103: se pliaz\u0103 pe
\ncon\u021binut, dar \u0219i pe psihologia, sofisticat\u0103 sau
\nrudimentar\u0103, a fiec\u0103rui personaj, fie el gropar, c\u0103lug\u0103r,
\npolitician, poet \u0219.a.m.d. Punga\u0219ii pot fi simpatici (v.
\n\u201eMoa\u0219tele sf\u00e2ntului Papintie\u201d), \u201ec\u0103l\u0103re\u021bul v\u00e2ntului\u201d,
\noptimist, este convins c\u0103 \u201eOmul este copilul r\u0103sf\u0103\u021bat al
\nnaturii, c\u0103ruia i se permite orice nebunie\u2026 Cu o singur\u0103
\ncondi\u021bie: s\u0103 nu fie destructiv\u0103\u201d (pag.37), c\u0103lug\u0103rii nu
\nsunt tocmai u\u0219\u0103 de biseric\u0103, iar despre politicieni,
\nafaceri\u0219ti \u0219i oamenii de r\u00e2nd\u2026 s\u0103 zicem c\u0103 pun um\u0103rul
\nla edificarea istoriei noastre: \u201eo nesf\u00e2r\u0219it\u0103 h\u0103r\u021buial\u0103,
\ncondimentat\u0103 cu tr\u0103d\u0103ri \u0219i omoruri\u201d (pag.35).
\n\u00cen realitatea \u201enoastr\u0103\u201d, \u00een care poetul intr\u0103 \u0219i
\npleac\u0103 repede, ca s\u0103 nu fie contaminat, cei care v\u0103d
\n\u201elumina lui Dumnezeu\u201d nu pot fi influen\u021ba\u021bi de ea la
\nnesf\u00e2r\u0219it, nu-\u0219i pot schimba mentalitatea \u0219i
\ncomportamentul pentru c\u0103 au \u00een s\u00e2nge pornirea de a
\nzdruncina \u201eordinea fireasc\u0103 a lucrurilor\u201d. Credin\u021ba
\nconst\u0103, pentru mult prea mul\u021bi tr\u0103itori \u00een aceast\u0103 \u201e\u021bar\u0103
\ntrist\u0103, plin\u0103 de umor\u201d (cum o vedea \u0219i Bacovia), \u00een
\ngesturi formale, cu rug\u0103ciuni rostite automat, din v\u00e2rful
\nbuzelor \u0219i nu din ad\u00e2ncul inimii, toate acestea av\u00e2nd ca
\nexplica\u021bie pre\u021bul prea mare pus pe b\u0103l\u0103cirea \u00een prezent,
\ncu ignorarea oric\u0103rei g\u00e2ndiri proiective.
\nDac\u0103 nici Dumnezeu, nici extratere\u0219trii nu ne
\nsalveaz\u0103, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 bem \u0219i s\u0103 ne veselim, s\u0103
\ntr\u0103im clipa \u0219i, cine \u0219tie, poate fent\u0103m \u0219i judecata de apoi,
\ndeoarece, par a spune personajele lui Florin Ciocea, \u00een
\npolitic\u0103 \u0219i \u00een literatur\u0103 totul este posibil.<\/p>\n

*Florin Ciocea, \u201eLumina lui Dumnezeu\u201d, Ed.
\nHelis, 2020
\n\"\"

Mihai VINTIL\u0102 Petre Solomon. Un personaj Bucure\u0219tii v\u0103zu\u021bi prin ochii unui evreu \u00een anii 1923-1947 sunt din punct de vedere<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10343"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10343"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10343\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10345,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10343\/revisions\/10345"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10343"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10343"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10343"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}