{"id":10317,"date":"2020-08-26T21:36:10","date_gmt":"2020-08-26T18:36:10","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10317"},"modified":"2020-08-26T21:36:10","modified_gmt":"2020-08-26T18:36:10","slug":"spatii-culturale-nr-71-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10317","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 71 (10)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Magda URSACHE<\/strong><\/p>\n

Carte despre Adev\u0103r, Istorie, Moarte…<\/strong><\/p>\n

… dar \u0219i despre Bine, Frumos, Lumin\u0103. Este
\nvorba despre Pove\u0219ti de trecut v\u0103mile<\/em> a Luciei Negoi\u021b\u0103,
\nap\u0103rut\u0103 la Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, \u00een 2019. E un
\nfascin (cuv\u00e2ntul lui Mircea Eliade) pentru c\u0103r\u021bile de
\ninterviuri. \u0218i tot Eliade (v. mitul lui Parsifal) spune c\u0103
\n\u00eentrebarea e mai important\u0103 dec\u00e2t r\u0103spunsul. \u0218tiin\u021ba de a
\n\u00eentreba a Luciei Negoi\u021b\u0103 vine dintr-o documentare
\nriguroas\u0103, dar \u0219i din empatia cu care \u00ee\u0219i alege
\ninterlocutorii, v\u0103dit bucuro\u0219i s\u0103 intre \u00een dialog. Unii
\nr\u0103spund cu r\u0103spundere cititoarei complice. Al\u021bii se mai
\nascund sub v\u0103lul aparen\u021belor (ah, Popeea \u0219i v\u0103lurile ei!).
\nNu \u0219tiu cum face Lucia, dar scriitorul apare a\u0219a cum
\neste, nu cum \u2013 poate! \u2013 ar vrea s\u0103 apar\u0103.
\nO \u00eentrebare bine pus\u0103 face ca spectacolul ideilor
\ns\u0103 se desf\u0103\u0219oare magic. O v\u0103d pe Lucia \u00een m\u00e2n\u0103 cu
\nbagheta unui duh bun: un Geist al inspira\u021biei. Cartea sa
\nde interviuri ar putea fi un manual de \u00cenv\u0103\u021ba\u021bi literatura
\nf\u0103r\u0103 profesor. De ce f\u0103r\u0103 profesor? Pentru c\u0103 profa de
\nliteratur\u0103 e mereu \u00een rela\u021bie cordial\u0103 (marca sau masca
\nei?) cu interlocutorii, e chiar prea discret\u0103, nu-i place s\u0103
\nias\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, nu-i place s\u0103 provoace. Provoc\u0103ri exist\u0103,
\ndesigur, cum altfel?, dar sunt elegante. A\u0219a este Lucia
\nNegoi\u021b\u0103 \u00een poezia sa. Elegant\u0103, a\u0219a este \u0219i \u00een eseu
\n(transcris de Leo Butnaru yes-eu).
\nLucia Negoi\u021b\u0103 bine \u0219tie c\u0103 principiile opereaz\u0103 \u00een
\nfelul lor: curajul provoac\u0103 nu altceva dec\u00e2t curaj,
\nonestitatea \u2013 onestitate, demnitatea \u2013 demnitate,
\nsmerenia \u2013 smerenie. Rom\u00e2nismul e pentru unii via\u021b\u0103,
\npentru al\u021bii cale \u00eenchis\u0103 \u0219i fug \u00een alt popor, \u00een alt\u0103 limb\u0103.
\n\u00cen ce m\u0103 prive\u0219te, am convingerea c\u0103, dac\u0103 ne vom
\nsalva, ne vom salva prin memorie, c\u0103 rememorarea
\nfunc\u021bioneaz\u0103 terapeutic. O, dar \u00een cazul dialogului
\nLuciei cu mine, putem vorbi de maieutic\u0103.
\nCoperta arat\u0103 un pod (peste Lethe?). Trupul
\nprovizoriu se \u00eentoarce \u00een p\u0103m\u00e2nt, ne spune autoarea \u00een
\nCuv\u00e2nt-\u00eenainte<\/em>, \u201ese \u00eenfr\u0103\u021be\u0219te\u201d cu cei de dincolo sau
\ncap\u0103t\u0103, \u00een timp, alt trup.
\nDup\u0103 cartea cu poe\u021bi vine una cu poe\u021bi, prozatori,
\neditori, esei\u0219ti. Lucia Negoi\u021b\u0103 nu uit\u0103 diaspora. Mai
\n\u00eent\u00e2i, d\u0103 cuv\u00e2nt seniorilor, pentru c\u0103 e cam noapte \u0219i
\ncam frig.
\nCartea se deschide cu un interviu din 1994,
\nprimul acordat de Petru Dumitriu unei televiziuni estice.
\n\u0218i-a vindecat r\u0103nile, utopiile, dezam\u0103girile fostul tovar\u0103\u0219
\nPetru Dumitriu (dialogul e din 1994, primul acordat
\nunei televiziuni din Est)? Nu \u0219tiu. Nu-l simpatizez pe
\nautorul prozei despre Canalul Mor\u021bii (Drum f\u0103r\u0103
\npulbere, 1951<\/em>), lectur\u0103 obligatorie c\u00e2nd eram elev\u0103. \u0218i
\npentru c\u0103 tat\u0103l s\u0103u era atunci \u00eenchis, nu departe de locul
\nunde scria Petru Dumitriu, \u00eenro\u0219irea sa nu-mi pare deloc
\nscuzabil\u0103. Dar am re\u021binut c\u00e2teva fraze la care ader:
\n\u201eVezi, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 scriu mai colorat, mai cu har.\u201d
\n\u0218i: \u201eSpun Tat\u0103l nostru<\/em>. Doar \u00een limba rom\u00e2n\u0103.\u201d
\nLa vremea aceea de restri\u0219te, un supravie\u021buitor al
\nei, \u0218erban Cioculescu, scos din Universitate, n-avea
\ncartel\u0103 de p\u00e2ine; \u0219oma; \u00ee\u0219i vindea c\u0103r\u021bile, edi\u021bii rare. De
\nla tat\u0103l s\u0103u, Barbu Cioculescu de\u021bine daruri ereditare:
\ndragoste de literatur\u0103, dar \u0219i de profesie, distinc\u021bie,
\numor. Drumul i-a fost \u201ebarat\u201d de \u201eoriginea de burghez,
\nde burghez cinstit\u201d, robace \u0219i tenace<\/em>. Din \u201947 \u00een \u201966, a
\nt\u0103cut.
\nDespre Petru Dumitriu nu cred c\u0103 \u0219i-a spoit cu
\nro\u0219u Cronic\u0103 de familie <\/em>pe motiv c\u0103 era dobor\u00e2t de
\nfoame. Vladimir Streinu, care a fost nevoit s\u0103-i v\u00e2nd\u0103
\nceva aur, da, era \u00eenfometat. Iar Radu Gyr, cu foame
\npermanent\u0103 \u00een celul\u0103 cam jum\u0103tate din via\u021ba de om
\nmatur, a fost condamnat la moarte pentru un poem,
\n\u201eRidic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!\u201d Condamnat
\nr\u0103m\u00e2ne de Alexandru Florian (fiul marxistologului
\nRadu) pentru o \u201ecredin\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103\u201d. N-ar trebui oare
\nrespectat\u0103 \u0219i credin\u021ba sa netem\u0103toare? Pentru c\u0103 Gyr a
\navut parte doar de \u00eenfr\u00e2ngeri, \u00eei spune c\u0103r\u021bii: \u201eTu fii
\ntriumf\u201d. Se roag\u0103 de ea: \u201eSmulge-m\u0103, carte, mor\u021bii \u0219i
\ndurerii\/ spore\u0219te-m\u0103 cu tainice imperii\/ \u0219i clipa mea,
\noloag\u0103 \u0219i sub\u021bire,\/ r\u0103zbun\u0103-mi-o, f\u0103c\u00e2nd-o nemurire!\u201d
\nDe plecat \u00een Vest, Petru Dumitriu a plecat cu ma\u0219ina
\nPCR-ului, convins c\u0103 va ob\u021bine succes mare. Un Nobel
\nchiar. \u0218i-a schimbat \u0219apca proletar\u0103 cu o p\u0103l\u0103rie
\n\u00e9cossaise, dar nu-i \u201esp\u0103lat\u201d pe m\u00e2ini, \u00een opinia mea, de
\ncei 30 de ani de exil. Asta ca s\u0103 nu ne \u201edistan\u021b\u0103m\u201d de
\nadev\u0103r.
\n\u00cen vremea aceea, Constantin Mateescu a studiat
\n\u201efilosofia\u201d cu C. Ionescu-Gulian, dup\u0103 tratate sovietice.
\n\u201eNulian\u201d a intrat \u00een Academia RPR, Blaga a fost
\neliminat. Iar azi, tot Blaga e blamat pentru \u201espa\u021biul
\nmatrice\u201d, pentru \u201ematca etnic\u0103\u201d. Fudulia elitei fa\u021b\u0103 de
\nautohtoni\u0219ti ca Iorga, Mircea Vulc\u0103nescu, Mircea
\nEliade, Petre \u021au\u021bea, Noica a atins cotele de avarie ale
\nculturii.
\n\u201ePrincipiile cl\u0103desc caracterul\u201d, obi\u0219nuia s\u0103
\nrepete studen\u021bilor Petru Ursache, mereu \u00een r\u0103sp\u0103r cu
\ntendin\u021ba o\u0219tenilor neo-marxi\u0219ti de a minimaliza marile
\nvalori. \u201ePoliticienii s\u0103-\u0219i vad\u0103 de ale lor\u201d, nu de
\neliminarea unei capodopere, Miori\u021ba<\/em>, din manuale, ca
\ndefetist\u0103: \u201e\u00cempotriva mor\u021bii nu se poate lupta cu
\nciomagul.\u201d
\nPetru avea 13 ani la terminarea r\u0103zboiului. A
\ntraversat ocupa\u021bia sovietic\u0103 cu tot cortegiul de
\n\u00eempu\u0219ca\u021bi, de jafuri, de foamete; se arestau oameni \u0219i
\nc\u0103r\u021bi. C\u00e2t pe ce s\u0103 fie exmatriculat din Liceul Na\u021bional
\ndin Ia\u0219i pentru c\u0103 purta un pulover verde, \u00eempletit de
\nmaic\u0103-sa \u0219i vopsit cu ierburi. \u021a\u0103r\u0103nu\u0219ul, adus la \u0219coal\u0103
\nde preot \u0219i de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, i-a spus directorului: \u201eN-am
\naltul\u201d. Am discutat \u00eempreun\u0103 despre fiecare reper moral
\n\u00een parte. \u201eAvem destule, Magda. Con\u0219tiin\u021ba memoriei
\neste un dar de la Dumnezeu. Trecutul nu trebuie s\u0103
\ntreac\u0103 a\u0219a de u\u0219or.\u201d \u0218i pentru c\u0103 tot litera\u021bii au vorbit de
\nrezisten\u021b\u0103, de armata din mun\u021bi, de ororile temni\u021bei, mai
\npu\u021bin istoricii atin\u0219i de correctness<\/em>, a trudit la Istorie,
\ngenocid, etnocid<\/em>, pe care n-a mai apucat s-o vad\u0103
\ntip\u0103rit\u0103 \u00een edi\u021bia \u00eentregit\u0103, de 580 de pagini. Moartea a
\nc\u0103lcat pactul cu Petru. Asta face parte din micile ei
\n\u00eendeletniciri.
\nN-a fost deloc un diplomat social Petru Ursache.
\nA scris despre Omul din Calidor<\/em>, \u201eun rom\u00e2n veritabil\u201d,
\nca to\u021bi basarabenii stimabili, pe care i-a iubit. \u0218i poate c\u0103
\nla \u00eentrebarea Luciei Negoi\u021b\u0103, \u201eSunte\u021bi un \u00eenving\u0103tor?\u201d,
\nadresat\u0103 lui Petru Dumitriu, r\u0103spunsul lui (ca \u0219i al meu)
\nar fi fost c\u0103 exist\u0103 o bucurie a \u00eenvinsului.
\nExisten\u021ba lui Petru, dar \u0219i a gemelarului s\u0103u,
\nc\u0103rturarul Iordan Datcu, doar cu un an mai t\u00e2n\u0103r (I.
\nDatcu \u00eencepe interviul cu un citat dintr-un portret din
\n2013 f\u0103cut de bunul s\u0103u prieten care \u00eei apreciaz\u0103
\n\u201eata\u0219amentul profesional \u0219i moral, de o via\u021b\u0103, pentru
\netnologie\u201d, dar \u0219i \u201edeschiderile orizontice spre
\ndisciplinele umanistice \u00eenvecinate\u201d, istorie literar\u0103,
\nmemorialistic\u0103, arhivistic\u0103, sociologie, muzicologie),
\na\u0219adar existen\u021ba lor a fost un r\u0103zboi total cu cro\u0219etele
\ncare mutilau c\u0103r\u021bi. \u00cen 2016, Iordan Datcu a tip\u0103rit
\nmonografia intitulat\u0103 simplu: Petru Ursache<\/em>.
\nNu-i lesne s\u0103 fii editor de clas\u0103, ca Iordan Datcu,
\nprofesiune pe cale de dispari\u021bie. Petru a debutat la
\nMinerva, \u00een colec\u021bia Universitas, privatizat\u0103
\npostsocialist \u0219i distrus\u0103. D. Vatamaniuc \u2013 spune cu
\ndurere eminentul editor \u2013 n-a primit din fonduri centrale
\nbani pentru Mihai Eminescu. Articole politice<\/em>;
\nFragmentarium (I-III)<\/em>. Edi\u021bia a fost sponsorizat\u0103 de un
\ndomn primar, Ioan Pav\u0103l, din Dumbr\u0103veni. Dar se pred\u0103
\nvreun curs la Litere despre editare? O t\u00e2n\u0103r\u0103 angajat\u0103 a
\nunei publishing house<\/em> a fost c\u00e2t pe ce s\u0103 distrug\u0103 o
\nedi\u021bie Crainic, merg\u00e2nd pe ideea de a interveni \u00een textul
\nteologului pentru a-l \u201emoderniza\u201d. Cine mai folose\u0219te
\ncuv\u00e2ntul teandria<\/em>? m-a dojenit redactora f\u0103r\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 de
\ncarte. A fost nevoie de alte zile \u0219i munci, pentru a
\ncorecta ce a stricat domni\u0219oara aceea, care \u0219i-a g\u0103sit
\nocupa\u021bia potrivit\u0103: la circ.
\nDa capo \u0219i iar\u0103\u0219i da capo privind \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnica
\nedit\u0103rii, cel aflat \u00een capul trebii fiind Niculae Gheran,
\ndespre care A.D. Rachieru scrie: \u201east\u0103zi nu te mai po\u021bi
\napropia de Rebreanu dec\u00e2t p\u0103\u0219ind pe Bulevardul
\nGheran\u201d. Col\u021b, spun eu, cu Strada prozatorului Gheran,
\ncu mare art\u0103 \u00een a fi p\u0103guba\u0219: ultimele dou\u0103 volume din
\nseria de autor Rebreanu n-au mai fost sponsorizate de
\nFunda\u021bia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103, de Institutul Cultural
\nRom\u00e2n, de etc. Pentru Rebreanu fac orice, ar spune N.
\nGheran. A ajuns un fel de liber profesionist ca editor,
\ndar \u0219i ca prozator, pl\u0103tit prost sau deloc. P\u0103guba\u0219 pentru
\neternitate. \u201eApa trece, pietrele r\u0103m\u00e2n\u201d e titlul m\u0103rturiei
\nsale. Putea fi \u0219i cel \u201emodificat\u201d creator de Vasile
\nB\u0103ncil\u0103: \u201eApa trece, pietrele rom\u00e2n<\/em>\u201d. Cu at\u00e2t mai mult
\ncu c\u00e2t, \u00eentre timp, cum vede Lucia Negoi\u021b\u0103 la fel ca to\u021bi
\nrom\u00e2nii de bun sim\u021b (sigura politic\u0103 fiind cea a bunului
\nsim\u021b), rom\u00e2n<\/em> a ajuns cuv\u00e2nt de ru\u0219ine sau de care
\ntrebuie s\u0103-\u021bi fie ru\u0219ine.
\nNesperiat de \u201est\u00e2nca Rebreanu\u201d, Gheran a scos
\n23 de rebreni, \u00een patru decenii (eu, 15 c\u0103r\u021bi de Petru
\nUrsache, edite sau inedite, toate la Eikon, \u00een 6 ani \u0219i mai
\nam de lucru). Spune conu Niculae c\u0103 n-a forfecat nimic
\n(nu ca Emilia Milicescu din Delavrancea), put\u00e2nd
\nafirma: \u201eNici un chirurg serios nu-\u0219i opereaz\u0103 copilul\u201d.
\nCa \u201efactor decident\u201d, p\u0103storind editarea din Consiliul
\nCulturii \u0219i Educa\u021biei Socialiste, a putut s-o fac\u0103. De ce
\nnu-i plac denumirile de \u201e\u00eengrijitor de edi\u021bie\u201d sau de
\n\u201eadministrator al lui Rebreanu\u201d nu prea \u00een\u021beleg. Adaug
\n\u0219i eu una: agent literar al lui Rebreanu. \u0218i Coach \u00een
\nlectura Rebreanu, coaching<\/em> foarte necesar de vreme ce,
\n\u00eentr-o emisiune TV, mi-a fost dat s\u0103 aud c\u0103 personajul
\ncel mai cunoscut al lui Marin Preda este Ion… de
\nRebreanu. Onoare \u0219i respect, coane Niculae!
\nMai departe, pe firul vie\u021bilor de c\u0103r\u021bari, mai \u00eent\u00e2i
\ncei 18 seniori, dac\u0103 am num\u0103rat bine. B\u0103tr\u00e2ne\u021bea e
\npentru Gheran nostalgie<\/em>, pentru Const. Mateescu
\nco\u0219mar<\/em>, pentru Gheorghe Grigurcu renun\u021bare<\/em>: \u201eAm
\nrenun\u021bat la toate pl\u0103cerile, \u00een afara aceleia de a scrie\u201d.
\n\u0218i-i secondat, \u00een ce m\u0103rturise\u0219te, de marele senior al
\ntraducerii, eseului, evoc\u0103rii C.D. Zeletin, cum o
\ndovedesc cele 7 Scrieri<\/em> \u0219i tot at\u00e2tea \u201eb\u0103t\u0103lii estetice\u201d.
\nFericirea? Nu \u0219tie s-o fi atins medicul scriitor. E \u201eca o
\ncea\u021b\u0103 diafan\u0103\u201d, plutind peste ceasuri de munc\u0103. \u201eVe\u0219nic
\nnu aveam timp\u201d.
\nMi s-a \u00eent\u00e2mplat recent s\u0103 m\u0103 impresioneze
\nnepl\u0103cut o \u00eentrebare a unei intervievante, alta dec\u00e2t
\nLucia Negoi\u021b\u0103, despre fericire. S\u0103 \u00eentrebi un poet
\norganic tragic (ca Mihai Ursachi, ca Mircea Iv\u0103nescu ori
\nca Ioan Moldovan) dac\u0103 scrisul e o mare fericire mi se
\npare o \u00eentrebare complet nefericit\u0103. R\u0103spuns Radu
\nVancu: \u201ePoezia nu anesteziaz\u0103 suferin\u021ba, e chiar
\nsuferin\u021ba.\u201d Sau Maria Pilchin: \u201e\u0218tiu s\u0103 respir \u00een poezie.
\nIar respira\u021bie \u00eenseamn\u0103 amor, na\u0219tere, fug\u0103 \u0219i moarte.
\n\u201eNa\u0219terea trece \u00een Dragoste, Dragostea \u00een Moarte, p\u00e2n\u0103
\nc\u00e2nd totul devine Cuv\u00e2nt. \u201eNici eu \u0219i nici Nichita nu
\neram f\u0103cu\u021bi pentru fericire\u201d, se confeseaz\u0103 Gabriela
\nMelinescu. Ca \u00eentr-un vers de Nichita St\u0103nescu: \u201eEa
\ndevenise \u00eencetul cu-ncetul cuv\u00e2nt\u201d. Ea<\/em> fiind
\n\u201etrimbulinda\u201d Gabriela.
\n\u0218i pentru Gheorghe Grigurcu pl\u0103cerea scrisului e
\nultima, dup\u0103 o lung\u0103 curs\u0103 cu obstacole. Eliminat din
\n\u0219coala de literatur\u0103 pentru c\u0103 \u00eel vizitase temerar la
\nM\u0103r\u021bi\u0219or pe \u201eputrefactul\u201d Arghezi \u0219i-i adusese un
\nomagiu fostei so\u021bii a lui Lovinescu, mama Monic\u0103i,
\nEcaterina B\u0103l\u0103cioiu. Revista \u201eFamilia\u201d a fost \u201ecolac de
\nsalvare\u201d dup\u0103 aproximativ 7 ani de t\u0103cere, f\u0103r\u0103 drept de
\nsemn\u0103tur\u0103, \u00een timp ce \u201epneumaticii\u201d, oameni f\u0103r\u0103
\n\u00eensu\u0219iri, pluteau pe line ape. \u201eElementul\u201d G.G.
\nindestructibil, nemaleabil deranja: l-au scos din redac\u021bie
\n\u00een 1974, la vreme de lung \u00eenghe\u021b, dup\u0103 Tezele din \u201871.
\nRadu Enescu a r\u00e2s c\u00e2nd Grigurcu a fost dat afar\u0103.
\nM\u0103tura\u021bi din redac\u021bie au fost \u0219i \u201ecerchi\u0219tii\u201d Ovidiu
\nCotru\u0219 \u0219i N. Balot\u0103. \u00cen 1958, Baconsky fusese nevoit s\u0103
\nplece de la \u201eSteaua\u201d. \u00cei pre\u021buia prea mult pe interbelici;
\npe Lucian Blaga \u201eSteaua\u201d nu l-a putut publica dec\u00e2t cu
\nun an \u00eenainte de a muri, \u00een 1960. Ei, dar istoria e scris\u0103
\nde \u00eenving\u0103tori, iar poezia de \u00eenvin\u0219i. La \u201etrecerea
\nv\u0103milor\u201d, poezia poate fi o arvun\u0103. Gheorghe Grigurcu
\nare \u00een buzunarul drept \u201eb\u0103nu\u021bul\u201d numit critic\u0103 de poezie,
\niar \u00een cel st\u00e2ng, al inimii, \u00eens\u0103\u0219i Poezia. Sper s\u0103 nu-l
\nsup\u0103r cu afirma\u021bia c\u0103 \u201eAmarul T\u00e2rg\u201d a fost loc benefic.
\nAcolo, la margine, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 poezie \u00eenalt\u0103. Ca \u0219i
\nS\u0103tmarul pentru Radu Ulmeanu, Piatra Neam\u021b pentru
\nEmil Nicolae Nadler \u0219i Adrian Alui Gheorghe,
\nR\u00e2mnicul pentru Neculai T\u0103icu\u021bu \u0219i Valeria Manta,
\nSlobozia pentru \u0218erban Codrin, Lugojul pentru Remus
\nValeriu Giorgioni, Agapia pentru Gheorghe Simon,
\npustietatea muntelui pentru Teofil R\u0103chi\u021beanu (c\u00e2t
\ndespre Eugen D. Popin, el are muntele chiar \u00een ograd\u0103),
\nmarginea e benefic\u0103.
\nCum s\u0103 nu observe sagacele critic c\u0103 \u201edoi oameni
\nse v\u0103d trata\u021bi \u00een chip divers, nu o dat\u0103 contrastant. \u201eCu
\nduritate sau cu menajament. C\u0103linescu \u2013
\nCrohm\u0103lniceanu; Nina Cassian \u2013 Florin Mugur \u0219i al\u021bii,
\n\u0219i altele. \u201eMo\u0219tenirea\u201d de a slug\u0103ri Puterea s-a
\nperpetuat, iar desconsiderarea tradi\u021biei vine direct din
\nproletcultur\u0103, europenizarea din interna\u021bionalism, din
\n\u00eendemnul Proletari, uni\u021bi-v\u0103!, peste grani\u021be. Pierderea:
\nrefuzul spiritului \u0219i limbii; c\u00e2\u0219tigul: afirmarea
\n\u201enedrept\u0103\u021bi\u021bilor literaturii\u201d, a scriitorilor de sertar: Petre
\n\u021au\u021bea (dup\u0103 Gh. Grigurcu \u2013 \u201eca o veritabil\u0103
\nAcademie\u201d), I.D. S\u00eerbu, Alice Voinescu, acterienii,
\niv\u0103ne\u0219tii (Mircea \u0219i Cezar), Luca Pi\u021bu, Florin Constantin
\nPavlovici cu Tortura pe \u00een\u021belesul tuturor<\/em>, Aurel State cu
\nDrumul crucii… Da, avem literatur\u0103 de sertar. Jurnalul
\nfericirii<\/em> pre\u021buie\u0219te c\u00e2t o literatur\u0103 \u00eentreag\u0103.
\nExista, totu\u0219i, \u00een comunism, o venerare secret\u0103 a
\n\u00eenainta\u0219ilor, dispre\u021bui\u021bi acum ca obsole\u021bi. B\u0103tr\u00e2nii \u201ese
\ndecrepesc\u201d, sus\u021bine juna Gheorghi\u0219or. S\u0103-i dilim dar\u0103
\n(de la delete<\/em>), ca s\u0103 nu devin\u0103 \u201epericulo\u0219i\u201d pentru
\ns\u0103n\u0103tatea corect-politic\u0103. M-a uluit C.D. Zeletin c\u00e2nd
\nam citit: \u201enu am avut mentori\u201d, \u00eens\u0103 a venit cu
\nprecizarea: \u201eau fost, \u00een schimb, lumini\u201d, adic\u0103
\nPerpessicius, Vianu, George Emil Palade, doctorii f\u0103r\u0103
\nargin\u021bi… De asta trebuie citit \u201e\u00eencet, f\u0103r\u0103 grab\u0103\u201d. E o
\nprim\u0103 porunc\u0103 a Decalogului lui Zeletin \u201eCiti\u021bi-m\u0103 f\u0103r\u0103
\ngrab\u0103\u201d, \u201eviz\u00e2nd indicibilul\u201d. \u201eCiti\u021bi-m\u0103 cu aten\u021bie,
\naceast\u0103 aten\u021bie fiind o premis\u0103 a \u00een\u021belegerii\u201d, formuleaz\u0103
\nGrigurcu a doua porunc\u0103 a Decalogului lecturii.
\nPrin \u00eentrebare, Lucia ajunge la portret: de
\nprozator \u201ef\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103\u201d (Bujor Nedelcovici), de poet
\nve\u0219nic t\u00e2n\u0103r (Ovidiu Genaru). Portretizeaz\u0103 onest, exact.
\nGenaru e tr\u0103itor \u201e\u00eentr-un fabulos marsupiu\u201d al Bac\u0103ului,
\ncu B de la Bacovia, ca \u0219i Mihai Ursachi, \u00een \u201emahalaua\u201d
\ncelest\u0103 \u021aic\u0103u. \u201eAcolo, Genaru face bijuterii din piele (de
\nPoezie) \u0219i din alam\u0103. A\u0219 purta \u0219i eu o astfel de br\u0103\u021bar\u0103
\nf\u0103cut\u0103 de Genaru din cuvinte; din alam\u0103 n-am nevoie,
\nde\u021bin o colec\u021bie. Poetul \u00ee\u0219i aminte\u0219te episodul raderii
\nb\u0103rbii, ca s\u0103 poat\u0103 ap\u0103rea la televizor. Cam \u00eel \u0219tiu pe
\nfanaticul regalist care i-a cerut s\u0103 se rad\u0103. \u0218i eu am mers
\ncu clame \u00een geant\u0103, s\u0103 str\u00e2ng la spate pletele junilor
\nuteci\u0219ti, a\u0219a cum cerea \u00eendreptarul comunist. Noroc c\u0103
\npu\u021bin timp.
\nCum de trecem peste toate astea? Cum nu-i
\ntragem pe f\u0103pta\u0219i la r\u0103spundere? \u00eentreab\u0103 poetul. Piesa
\nExerci\u021bii de for\u021b\u0103 \u0219i de echilibru<\/em>, intrat\u0103 \u00een scena
\nTeatrului \u201eBacovia\u201d, i-a fost interzis\u0103, iar directorul
\ndemis. Acum, ca s\u0103 ias\u0103 pe sticl\u0103, poetul concureaz\u0103 cu
\nbuc\u0103tarul \u0219ef peste cl\u0103tite, cu modista, cu nevasta de
\nfutbolier, cu lucr\u0103toarea cu sexul. La televizor, poe\u021bii nu
\nfac rating, cultura nu face rating, doar cul-tura.
\nDivertismentul e rege (gol).
\nC\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la via\u021ba expa\u021bilor, \u00eemi vine \u00een
\nminte distihul lui Aron Cotru\u0219: \u201eStr\u0103in\u0103 str\u0103in\u0103tate\/ Rai
\ncu por\u021bile-ncuiate…\/ Vai de cine-n tine bate…\u201d Ca Bujor
\nNedelcovici: \u201eun copac cu r\u0103d\u0103cinile \u00een cer \u0219i cu
\ncrengile spre p\u0103m\u00e2nt\u201d, singura sa patrie (spre disperarea
\nmea, pentru c\u0103 nu vreau alte patrii) fiind literatura.
\nCrezul e \u0219i al meu: \u201enu-mi \u021bin gura, \u0219i nici condeiul\u201d.
\n\u201eAten\u021bie, observa\u021bie, memorie: triumviratul pe care se
\nbazeaz\u0103 un scriitor.\u201d L-a interzis Ceau\u0219escu personal
\npentru scenariul la Faleze de nisip<\/em>, filmul lui Dan Pi\u021ba.
\nN-a cedat cenzurii, ca \u0219i Goma. A stat la Cartea
\nRom\u00e2neasc\u0103 doi ani romanul Al doilea mesager<\/em> (cum al
\ndoilea, c\u00e2nd nu aveam dec\u00e2t unu, Ceau\u0219escu?), ca s\u0103 fie
\npublicat la Albin Michel (Premiul Libert\u0103\u021bii, al PEN
\nClubului Francez). Scos din USR, ca Goma. A avut
\nparte de \u0219optitori-prieteni, \u00eens\u0103 nimeni dintre delatori
\nn-a recunoscut. Mai nou, delatorii uzeaz\u0103 de tehnologie,
\nposteaz\u0103 falsuri, ca \u00een \u201ecazul\u201d Ioan-Aurel Pop,
\nconsiderat persoan\u0103 de sprijin, de\u0219i \u00een dreptul numelui
\ns\u0103u, pe lista de angaja\u021bi ca informatori Secu, st\u0103 scris un
\nNU mare. Refuzul net.
\nOm fi crezut noi, cumva, c\u0103, dup\u0103 acel
\nDecembrie, lupii se \u00eembl\u00eenzesc? Nu, lupii nu se
\n\u00eemb\u00e2nzesc, se prefac o vreme c\u0103\u021belu\u0219i duio\u0219i. A \u00eenceput
\ndin nou dansul cu lupii<\/em> din fostul activ PCR. C\u00e2t pe ce
\ns\u0103 ne trezim pre\u0219edinte cu Paul Niculescu-Mizil, \u0219eful
\nSec\u021biei Propagand\u0103, numit mizilic<\/em> de poetul Ion
\nGheorghe. Din r\u0103u \u00een mai r\u0103u: Ion Lazu ne spune cum
\ns-a ajuns ca dubio\u0219ii certa\u021bi cu legea, interna\u021bionali (iar
\ngeologul \u0219tie \u0219i spune) s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe z\u0103c\u0103m\u00e2ntul aur-argentifer
\ndin Apuseni, al patrulea din lume. S-au
\nm\u0103sluit acte, \u00een combina\u021bie cu cozile de topor rom\u00e2ne\u0219ti,
\ngata s\u0103 v\u00e2nd\u0103 tot, sol-subsol. 80% profit pentru
\ncompania str\u0103in\u0103. Noi? Noi r\u0103m\u00e2nem cianura\u021bi.
\nEscrocherie, ilegalitate, jaf. \u201eNu am destule guri ca s\u0103
\nstrig: NU\u201d.
\nCe-l doare pe Ion Lazu? Faptul c\u0103 se dispre\u021buie\u0219te
\ntrecutul eroic, martiric, \u201ec\u0103ma\u0219a mor\u021bii\u201d (Tudor
\nVladimirescu) pentru \u021bar\u0103, la schimb cu c\u0103ma\u0219a fricii.
\nUn Mesaj de interes social din zilele noastre sun\u0103: \u201eFii
\nerou. Stai acas\u0103.\u201d Alfel spus: liberi de trecut, liberi de
\nviitor.
\nGeologul \u00een alergare dup\u0103 \u201eHimera Literaturii\u201d ne
\nconsiliaz\u0103: \u201eTrebuie s\u0103 dai deoparte tot ce \u0219tii despre
\nsemenii t\u0103i \u0219i s\u0103 iei de la cap\u0103t, pe cont propriu, toat\u0103
\ndurerea lumii. Altfel… altfel, ce rost au fic\u021biunile
\nevenimen\u021biale?\u201d Cu r\u0103bdarea e mai greu. Ce r\u0103bdare s\u0103
\nam c\u00e2nd nu mai am timp de r\u0103bdare? M\u0103 \u00eendrept spre
\ndoi de 7 din vie\u021buca mea \u0219i deja am \u201er\u0103t\u0103cit prin v\u0103ile
\nmor\u021bii\u201d. M\u0103 reg\u0103sesc \u00een ce spune Evtu\u0219enko, \u00een
\ntraducerea lui \u0218tefan Dimitriu: Cedarea \u00eenseamn\u0103 \u201es\u0103
\nmori \u00eenainte de moarte\u201d. C\u00e2\u021bi aveau puterea s\u0103 nu
\nasculte de Putere? Cei str\u00e2n\u0219i \u00een \u201epove\u0219tile\u201d din cartea
\nLuciei Negoi\u021b\u0103, cu siguran\u021b\u0103, au avut-o. Lucia l-a c\u0103utat
\n\u00een Prundurile B\u00e2rgaielor pe Aurel R\u0103u, pe str\u0103zile
\nBucure\u0219tiului pe C. Ab\u0103lu\u021b\u0103, a urmat-o pe Victoria
\nDragu Dimitriu pe granitul C\u0103ii Doroban\u021bilor \u0219i pe l\u00e2ng\u0103
\nzidurile de dinainte de 1900… \u201eCu modestie \u0219i
\ndevo\u021biune\u201d de reporter-martor, cum spune Nicolae
\nOprea \u00een cronica din \u201eArge\u0219\u201d de februarie 2020.
\n\u201eNu exist\u0103 ceva mai greu dec\u00e2t a tr\u0103i\u201d, ofteaz\u0103
\nGabriela Melinescu (n. 1942), murmur\u00e2nd \u00eenc\u0103
\nRug\u0103ciunea inimii<\/em> pentru Nichita \u0219i pentru Ren\u00e9,
\nb\u0103rbatul ei \u201ecel de 30 de ani\u201d. \u00cen evocarea sa, o scen\u0103
\nnea\u0219teptat\u0103: \u201eNichita, f\u0103c\u00e2nd un fel de rug\u0103ciune prin
\ncitit, o peniten\u021b\u0103 \u00eenalt\u0103\u201d, cite\u0219te Biblia zile \u00een \u0219ir, f\u0103r\u0103 a
\nbea, f\u0103r\u0103 a m\u00e2nca altceva dec\u00e2t p\u00e2ine cu miere.
\nSeniorilor le seam\u0103n\u0103 vie\u021bile: dup\u0103 \u201emariajul
\nsecret dintre… Bemolotov \u0219i Ribbenmanontroppo\u201d, cum
\n\u00eel nume\u0219te \u0218erban Foar\u021b\u0103, a venit traiul de lag\u0103r, cu
\nlecturi interzise, cu c\u0103r\u021bi \u00eenchise \u00een cufere, \u00een poduri \u0219i \u00een
\npivni\u021be, cu adev\u0103ruri falsificate. Tracas\u0103rile, obstruc\u021biile
\nactivi\u0219tilor PCR, Organa cu urechile ei (habar n-aveam
\nnoi al cui e c\u00e2inele; de optat optam pentru c\u00e2inele r\u0103u al
\nPCR, \u00eencuraj\u00e2ndu-ne c\u0103 nu mu\u0219c\u0103 la fel de r\u0103u ca al
\nSecurit\u0103\u021bii). Boema era pe m\u0103sura constr\u00e2ngerilor, iar
\nprietenii, pe via\u021b\u0103 \u0219i dincolo de ea.
\nUnde a pus Lucia Negoi\u021b\u0103 mai mult dec\u00e2t \u201e13
\ngrame de suflet\u201d? \u00cen dialogul cu \u0218erban Foar\u021b\u0103, \u201er\u0103nitul
\nrac\u201d. De c\u00e2te ori m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 fraza mea trebuie s\u0103 fie
\nauster\u0103, c\u0103 o cizelare prea atent\u0103 a expresiei poate
\ndeveni inexpresiv\u0103, c\u0103 nu mai place calofilia manierist\u0103,
\nsunt contrazis\u0103 de marca Foar\u021b\u0103 \u0219i mai cizelez o pagin\u0103-dou\u0103
\nde roman. Numai c\u0103 Foar\u021b\u0103, jongleurul cuvintelor,
\neste inimitabil. Aduce cu evocatul Stroschneider,
\nacrobatul merg\u00e2nd pe s\u00e2rm\u0103 f\u0103r\u0103 plas\u0103 dedesubt. De
\nunde \u0219i empatia Luciei.
\nDa, e posibil\u0103 o terapie prin rememorare. \u0218i din
\nacest motiv mi-a\u0219 dori ca Pove\u0219ti de trecut v\u0103mile<\/em> s\u0103 fie
\ncarte cu final deschis. Am aflat \u201epe surse\u201d c\u0103 Lucia
\nNegoi\u021b\u0103 nu va alege s\u0103 tac\u0103, o s\u0103 ne spun\u0103 \u0219i altele, \u0219i
\naltele…<\/p>\n

 <\/p>\n

Ionel NECULA<\/strong><\/p>\n

O carte cu taifasuri<\/strong><\/p>\n

(comentariu la volumul \u201eLa taifas cu oameni dragi
\nsufletului meu\u201d, de Miron \u0162ic)<\/p>\n

Ideal pentru un scriitor \u2013 \u0219i Miron \u021aic v\u0103d c\u0103 nu
\nface excep\u021bie \u2013 este s\u0103 g\u0103seasc\u0103 oamenii buni sau de
\nbine, cu care s\u0103 se \u00eentre\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 stabileasc\u0103 o form\u0103 de
\ncomunicare. Se-n\u021belege c\u0103 ideea, chiar din stadiul
\ninten\u021bional, reclam\u0103 o selec\u021bie, o alegere \u0219i faptul c\u0103
\nautorul s-a oprit doar la c\u00e2teva nume spune deja multe
\ndespre rigoarea \u0219i seriozitatea proiectului.
\nMiron \u021aic \u0219i-a asumat, \u00eentr-un fel, rolul
\ncinicului Diogene, despre care se spune c\u0103 umbla ziua,
\n\u00een plin\u0103 lumin\u0103, cu un felinar aprins \u00een m\u00e2n\u0103, c\u0103ut\u00e2nd
\nun om. \u201eBine, \u00een\u021beleptule, i se spunea, iat\u0103 c\u0103 tocmai l-ai
\ng\u0103sit! Eu sunt unul dintre cei pe care \u00eei cau\u021bi!\u201d \u201eNu,
\nr\u0103spundea flecarul atenian, lume mult\u0103, dar oameni
\npu\u021bini!\u201d \u00cemi imaginez c\u0103 Miron \u021aic, de-ar fi preluat
\nrolul zdren\u021b\u0103rosului din Atena, dar n-a f\u0103cut-o, ar fi
\nr\u0103spuns ceva mai diplomatic dec\u00e2t c\u00e2inele ceresc<\/em>:
\n\u201eGuralivi \u0219i flecari sunt mul\u021bi, dar comilitoni cu
\ng\u00e2ndirea s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i cu verbul a\u0219ezat, precum pietrele
\n\u00eentr-o temelie, sunt pu\u021bini\u201d.
\nDar alc\u0103tuirea lui Miron \u021aic aminte\u0219te \u0219i de un
\nalt g\u00e2nditor din vechea Elad\u0103, Gorgias din Leontin, cel
\ncare a impus filosofiei trei probleme, la care nici ast\u0103zi
\nnu s-a r\u0103spuns: dac\u0103 exist\u0103 ceva real \u00een aceast\u0103 lume; \u00een
\ncazul c\u0103 exist\u0103, dac\u0103 poate fi cunoscut; \u00een cazul c\u0103 este
\ncunoscut, dac\u0103 poate fi comunicat \u0219i transmis mai
\ndeparte.
\nSe vede bine c\u0103 alc\u0103tuirea lui Miron \u021aic se
\ndeconteaz\u0103 din cea de a treia problem\u0103 propus\u0103 de
\nGorgias \u00een tripticul s\u0103u. Au trecut ani, secole, chiar
\nmilenii, lumea s-a primenit \u0219i s-a emancipat, problemele
\nei s-au complicat \u0219i s-au multiplicat, dar tripticul
\nvechiului g\u00e2nditor a r\u0103mas la fel de actual \u0219i \u00een zilele
\nnoastre. Nu spun c\u0103 nu s-a r\u0103spuns, spun doar c\u0103 s-au
\ndat at\u00e2tea solu\u021bii, \u00eenc\u00e2t s-a anulat \u00eens\u0103\u0219i posibilitatea de
\nr\u0103spuns. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 poate tocmai \u00een asta const\u0103
\nfrumuse\u021bea actului de filosofare, c\u0103 propune solu\u021bii
\ntrec\u0103toare la probleme ve\u0219nice.
\nNu-l cunosc pe autor, a\u0219a c\u0103 m\u0103 aflu \u00eentr-o
\npozi\u021bie privilegiat\u0103 de Maiorescu, aceea de a comenta
\nopera \u0219i de a-l ignora pe autor, dar cred c\u0103 nu gre\u0219esc
\n\u00eencadr\u00e2ndu-l printre clasici, printre cei vechi, care
\nfoloseau ca mijloace de comunicare intelectual\u0103
\ninterviul \u0219i coresponden\u021ba. Ast\u0103zi lumea s-a schimbat \u0219i
\nceea ce alt\u0103dat\u0103 reprezenta forma ideal\u0103 a schimbului de
\nidei, de opinii \u0219i puncte de vedere a devenit, \u00eentre timp,
\ndesuet, caduc \u0219i perimat. Oamenii au uitat s\u0103-\u0219i mai
\nscrie \u0219i s\u0103 se pronun\u021be epistolar. \u00cen locul lor au ap\u0103rut
\nSMS-rile, EMAIL-rile \u0219i post\u0103rile pe messenger, iar
\ncomunicarea a devenit frugal\u0103, circumstan\u021bial\u0103 \u0219i
\nuzual\u0103, f\u0103r\u0103 amploarea \u0219i f\u0103r\u0103 ad\u00e2ncimea schimbului
\nepistolar de alt\u0103dat\u0103.
\nDe asta zic, Miron \u021aic este un clasic, un
\nintelectual rafinat, fixat \u00een principii, \u00een noime \u0219i-n
\ncutume bine verificate de cei vechi \u0219i-mi pare bine c\u0103
\nm-a vindecat \u0219i pe mine de arogan\u021ba cu care am \u021binut
\ninterviul \u00een gra\u021bii ne-erodate \u0219i cu care am afi\u0219at o min\u0103
\nde ultim epistoler. Acum v\u0103d c\u0103 nu sunt singurul \u0219i m\u0103
\nbucur c\u0103 mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 un f\u0103clier al lucrului bine
\nstatornicit.
\nDac\u0103 ar fi s\u0103 m\u0103 orientez dup\u0103 cuprins, cartea
\ncon\u021bine dou\u0103 seturi de coresponden\u021be \u2013 cu preotul Emil
\nBota \u0219i cu regretatul scriitor Artur Silvestri \u2013 \u0219i zece
\ninterviuri acordate sau luate de autor unor scriitori cu
\ncare s-a aflat \u00eentr-o mai str\u00e2ns\u0103 amici\u021bie sau chiar
\nprietenie. Dar chiar \u0219i ceea ce autorul consider\u0103 interviu
\neste de fapt o relatare combinat\u0103, din care nu lipsesc nici
\ntextele scrisorilor schimbate cu persoanele men\u021bionate.
\nBun\u0103oar\u0103 interviul cu poetul vr\u00e2ncean Dumitru Pricop,
\npe care l-am cunoscut bine \u0219i cu care am legat o
\nprietenie durabil\u0103, cuprinde mai multe epistole de la
\npoet, ba chiar \u0219i unele poezii neincluse, dup\u0103 \u0219tiin\u021ba
\nmea, \u00een volumele publicate antum sau postum. Poezia
\n\u00eenchinat\u0103 Mare\u0219alului Antonescu, recitat\u0103 de poet la o
\nadunare omagial\u0103 la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, este \u0219i r\u0103m\u00e2ne inedit\u0103
\npentru mult\u0103 lume.
\nMulte lucruri interesante afl\u0103m \u0219i din secven\u021ba
\nconsacrat\u0103 valorosului om de cultur\u0103 Artur Silvestri, a
\nc\u0103rui biografie, \u00een viitor, nu cred c\u0103 se va putea scrie
\nf\u0103r\u0103 consultarea acestor pagini revelatoare.
\nLa fel de interesante sunt \u0219i m\u0103rturiile
\nscriitorului Ion Dr\u0103gan, iar secven\u021ba de scrisoare \u00een care
\npoveste\u0219te despre mama sa, r\u0103mas\u0103 \u00een sat s\u0103 lucreze la
\nCAP, de unde mai sustr\u0103gea c\u00e2te ceva \u015fi felul cum
\naceasta refuza acuzarea de furt este fascinant\u0103: \u201eEu
\nn-am furat \u00een via\u021ba mea \u0219i n-o s\u0103 fur. Dar mi-au explicat
\noamenii c\u0103 acuma totu-i al nostru \u0219i ce lu\u0103m, lu\u0103m
\ndintr-al nostru!\u201d
\nUn interviu mai desf\u0103\u0219urat \u0219i lipsit de adjuvante
\nepistolare este realizat \u00een parteneriat cu poeta Camelia
\nArdelean, cu care \u0219i noi am colaborat \u00een realizarea unor
\nproiecte cu trecere la cititori \u0219i a c\u0103rei poezie mi-a oferit
\npretextul unor comentarii favorabile. \u00centregul interviu
\neste o radiografie a laboratorului s\u0103u subiectiv \u0219i a
\nfondului de tr\u0103iri \u0219i sentimente, din care se revendic\u0103 \u0219i
\n\u00ee\u0219i trage sevele poezia \u0219i scrisul \u00een general.
\nMiron \u021aic nu face istorie literar\u0103, dar ofer\u0103
\nmaterial valoros celor ce se vor \u00eencumeta s\u0103 proiecteze o
\nlucrare mai elaborat\u0103 de acest gen. Este o carte
\nsprin\u021bar\u0103, alert\u0103 \u0219i cuceritoare. \u00cemi face pl\u0103cere s\u0103 cred
\nc\u0103 to\u021bi cei ce-o vor deschide, n-o vor l\u0103sa din m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103
\nc\u00e2nd nu ajung la final. \u00cel felicit pe autor pentru aceast\u0103
\nidee, oarecum n\u0103stru\u0219nic\u0103, de a face ordine prin sertarul
\ncu m\u0103rturii \u0219i de a le \u00eembucheta \u00eentre dou\u0103 coper\u021bi de
\ncarte. Asemeni scoicii maritime, din paginile ei se aude
\nvuietul unor vremuri \u00eenvolburate \u0219i d\u0103 seama despre
\nni\u0219te c\u0103rturari care au vitaminizat o epoc\u0103 \u0219i o lume.<\/p>\n

 <\/p>\n

Stan BREBENEL<\/strong><\/p>\n

Bucuria lecturii<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd prime\u015fti o carte te bucuri pentru str\u0103dania
\n\u015fi efortul depus de acel autor. Cu at\u00e2t mai mare este
\nbucuria c\u00e2nd cartea pe care ai primit-o este scris\u0103 de un
\nautor foarte t\u00e2n\u0103r. Asemenea tr\u0103ire am avut la primirea
\nc\u0103r\u0163ii Bucuria lecturii<\/em> de Maria Fr\u0103\u0163il\u0103, carte care a
\nap\u0103rut la Ed. Editgraph \u00een acest an (2020). Este cartea
\nde debut a autoarei. Maria Fr\u0103\u0163il\u0103, la data apari\u0163iei c\u0103r\u0163ii,
\nera elev\u0103 \u00een clasa a XII-a la Colegiul Na\u0163ional \u201eB. P.
\nHa\u015fdeu\u201d din Buz\u0103u \u015fi se preg\u0103tea de bacalaureat. Este o
\ncarte ce con\u0163ine 20 de recenzii literare din care doar
\ndou\u0103 sunt la c\u0103r\u0163ile unor autori rom\u00e2ni: Neamul
\n\u015foim\u0103re\u015ftilor<\/em> de Mihail Sadoveanu \u015fi Ultima noapte de
\ndragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi<\/em> de Camil Petrescu.
\nDac\u0103 dintre lecturile autorilor str\u0103ini putem s\u0103 nu ne
\nmir\u0103m atunci c\u00e2nd abordeaz\u0103 c\u0103r\u0163ile copil\u0103riei, precum
\nAlice \u00een \u0163ara minunilor<\/em> de Lewis Carol, Aventurile lui
\nTom Sawyer<\/em> de Mark Twain \u015fi David Copperfield de
\nCharles Dikens sau atunci c\u00e2nd ajunge la un alt nivel \u015fi
\nrecenzeaz\u0103 c\u0103r\u0163i de aventuri specifice adolescen\u0163ei
\nprecum Contele de Monte Cristo<\/em> \u015fi Cei trei muschetari<\/em>
\nambele de Alexandre Dumas, \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd trece la
\nc\u0103r\u0163i \u015fi autori care au pus probleme la mul\u0163i cititori este
\ndemn de remarcat. O zi din via\u0163a lui Ivan Denisovici<\/em> de
\nAlexander Soljeni\u0163\u00een, Crim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103<\/em> de F. M.
\nDostoievski \u015fi Ro\u015fu \u015fi negru <\/em>de Stendhal reprezint\u0103 o
\nadev\u0103rat\u0103 piatr\u0103 de \u00eencercare pentru foarte t\u00e2n\u0103ra
\ncititoare. Mai sunt \u015fi alte recenzii ale unor romane cu
\ngreutate scrise de Honor\u00e9 de Balzac (Mo\u015f Goriot<\/em>) \u015fi
\nGabriel Garcia Marquez (Despre dragoste \u015fi al\u0163i
\ndemoni<\/em>).
\nS\u0103 nu v\u0103 a\u015ftepta\u0163i c\u0103 Maria Fr\u0103\u0163il\u0103 face cronic\u0103
\nliterar\u0103 \u00een adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului. Ea \u00ee\u015fi
\nexprim\u0103 bucuria pentru citit, tr\u0103irile \u015fi sentimentele ce
\nau rezultat pe parcursul lecturii c\u0103r\u0163ilor, emi\u0163\u00e2nd \u015fi
\nanumite judec\u0103\u0163i despre unele personaje \u015fi fapte,
\nafirm\u00e2nd c\u0103 i-a pl\u0103cut sau nu i-a pl\u0103cut modul de
\ncomportament al unuia sau al altuia. Autoarea este
\nimpresionat\u0103 de atitudinile personajelor \u015fi, ceea ce este
\ncel mai important, trage \u015fi ni\u015fte \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte de bun
\nsim\u0163.
\nRecenzia care m-a interesat cel mai mult a fost
\ncea la romanul Crim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103<\/em>. Mi-am propus s\u0103
\ndeslu\u015fesc ceea ce o t\u00e2n\u0103r\u0103 cititoare a \u00een\u0163eles dintr-un
\nroman imens, cu st\u0103ri psihologice deosebite, cu
\n\u00eenc\u0103rc\u0103turi religioase cre\u015ftine \u015fi cu dileme imense de
\nordin moral. Iat\u0103 un citat din recenzia sa: Romanul
\nprezint\u0103 tr\u0103irile lui Raskolnikov, care uneori este
\ntulburat \u015fi speriat, alteori m\u00e2ndru de crima pe care a
\ns\u0103v\u00e2r\u015fit-o. Cel mai emo\u0163ionant \u015fi, totodat\u0103, uimitor
\nmoment din carte este acela c\u00e2nd, sf\u0103tuit de Sonia,
\n\u00eenainte de a se duce la poli\u0163ie \u015fi de a-\u015fi m\u0103rturisi crima,
\nRaskolnikov cade \u00een genunchi \u00een fa\u0163a unei mul\u0163imi de
\noameni \u015fi spune cu glas tare c\u0103 e un uciga\u015f, ca la sf\u00e2r\u015fit
\ns\u0103 conchid\u0103: Este un roman psihologic care te \u0163ine \u00een
\nsuspans \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit nu \u00ee\u0163i po\u0163i da seama dac\u0103
\nRaskolnikov este vinovat sau dac\u0103 este cel mai bun \u015fi
\nmai onest om.<\/em>
\nAcum s\u0103 nu v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i c\u0103 aceste recenzii (noi le
\nspuneam analize literare) dep\u0103\u015fesc sfera orelor de clas\u0103.
\n\u00cens\u0103 ceea ce impresioneaz\u0103 este faptul c\u0103 mai sunt foarte
\ntineri \u015fi tineri care pun mai presus de orice lectura, \u015fi nu
\norice fel de lectur\u0103, \u00eenaintea abandonului total \u00een bra\u0163ele
\nre\u0163elelor de socializare sau ale aplica\u0163iilor de pe
\ntelefoanele mobile. Poate cu o \u00eendrumare competent\u0103
\nat\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte lecturile, c\u00e2t \u015fi \u00een ceea ce
\nprive\u015fte abordarea unei cronici literare \u015fansele de
\nreu\u015fit\u0103 ar fi mai mari. A\u015f fi fost interesat despre modul
\nde abordare a unui volum de versuri sau m\u0103car a unui
\npoem.
\nMai men\u0163ionez faptul c\u0103 \u015fi sora sa, Teodora,
\nelev\u0103 la acela\u015fi colegiu, are aceea\u015fi pasiune. Felicit\u0103ri
\nlor, dar \u015fi p\u0103rin\u0163ilor!<\/p>\n

 <\/p>\n

Dumitru ICHIM<\/strong><\/p>\n

Lupta cu \u00eengerul<\/strong><\/p>\n

Pe \u00eenger nu \u00een ceruri \u00eel caut, ci \u00een lemnul
\nCe recunoa\u0219e-n osu-i t\u0103cerea Ta spre floare;
\nO\u021belul \u00eel lumin\u0103, c\u0103 dalta \u0219tie semnul
\nR\u0103scrucii c\u0103tre s\u00e2nge prin foc de-asem\u0103nare.
\nTu e\u0219ti atotputernic nu-n tr\u0103snet, ci-n mireasma,
\nC\u00e2nd inima se sparge Te caut\u0103 cu nardul.
\nEu \u021ai-a\u0219 ciopli Sinaiul, \u00eentreg catapeteasm\u0103
\nS\u0103 n-ai preajm\u0103 slov\u0103, de-a cugetul, cu gardul.
\nClepsidrei torni nisipul, \u021b\u0103rm aspru-n m\u0103rginire,
\nDar \u00eentre noi oceanul pe am\u00e2ndoi ne doare.
\nNu-\u021ai cer ulei \u00een lamp\u0103, vreau noaptea Ta de Mire,
\nApusul nu conteaz\u0103 chiar dac\u0103-i moare-un soare.
\nTrei zile-s ale mele, fi-mi lut \u0219i fi-mi r\u0103sadul,
\nGelos Te \u021bin \u00een bra\u021be, p\u00e2n\u0103-mi r\u0103scumperi iadul!<\/p>\n

 <\/p>\n

Psalmul pardosit cu pietre<\/strong><\/p>\n

Se face frig \u00een mine c\u00e2nd fa\u021ba Ta e-ntoars\u0103!
\nMerind\u0103-mi fu gre\u0219eala, n\u0103mol hr\u0103nindu-mi crinul,
\nDe parc\u0103-n palimpseste, \u00een via\u021ba fost\u0103, \u0219tears\u0103,
\nPe mine-ai scris povestea cum mi-ai iertat smochinul.
\nE buche r\u0103zuit\u0103, sau fu un semn aparte
\nC\u0103-mi la\u0219i ca mo\u0219tenire \u0219i ieslea \u0219i colindul?
\nNu gard, p\u0103rutul z\u0103rii, de Tine m\u0103 desparte,
\nCi scrisul \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103, c\u00e2nd duhului perindu-l.
\nTu ai \u00een palme s\u00e2nge din r\u0103s\u0103rituri ro\u0219ii,
\nEu am \u00een palm\u0103 linii ce nu au ghicitur\u0103.
\nOrfan cer\u0219esc o vorb\u0103, dar \u00eemi r\u0103spund coco\u0219ii
\nLovindu-m\u0103 cu-aripa de trei ori peste gur\u0103.
\nTu pl\u00e2ngi cu fa\u021ba-ntoars\u0103\u2026 N-auzi cum strig\u0103 verbul\u2026
\nSunt \u00eensetat iert\u0103rii ca de izvoare cerbul!<\/p>\n

 <\/p>\n

Petrache PLOPEANU<\/strong><\/p>\n

[un g\u00e2nd secret de-\u00eentoarcere \u00een Haos]<\/strong><\/p>\n

N-ar exista o pat\u0103-\u00eentunecat\u0103
\n\u00een albul cel mai pur din vechi tablouri
\n\u0219i nicio umbr\u0103 str\u00e2mb\u0103 \u00een halouri
\nde n-ar fi neagr\u0103 jum\u0103tatea dat\u0103,
\n\u00een Echilibrul cel l\u0103sat Fiin\u021bei,
\nla \u00eenceputuri mitice de Lume.
\nC\u00e2nd fiecare \u0219i-a luat un nume,
\nca Semn al Libert\u0103\u021bii \u0219i-al Voin\u021bei,
\na mai p\u0103strat \u00een partea sa umbrit\u0103,
\nun g\u00e2nd secret de-\u00eentoarcere \u00een Haos.
\nDe-i mintea noastr\u0103, prins\u0103 de artrit\u0103
\nsau de-i sc\u00e2nteie t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een vatr\u0103,
\ndin Negrul-Alb, se-\u00eentoarce spre repaus,
\nsuntem culoare limpede \u00een piatr\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

[ne preumbl\u0103m c\u0103ru\u021bele cu vise]<\/strong><\/p>\n

Suntem culoare limpede \u00een piatr\u0103,
\nat\u00e2t de tari c\u0103 spargem infinitul;
\ntot noi suntem cei ce-ad\u00e2ncesc \u0219i mitul,
\ncei ce \u00een Cosmos ca divin\u0103 \u0219atr\u0103,
\nne preumbl\u0103m c\u0103ru\u021bele cu vise,
\npe c\u0103i de stele pref\u0103cute-n lapte.
\nC\u00e2nd gestul nostru e cuprins \u00een fapte,
\niar g\u00e2ndul-sipet se deschide-n zise,
\nse coloreaz\u0103-n Curcubeu mirarea,
\nce ne \u00eendeamn\u0103 mersul spre furtun\u0103.
\n\u0218i pas cu pas, se-\u00eentinde lung C\u0103rarea,
\nprin carnea noastr\u0103 \u0219i prin os, prin s\u00e2nge,
\nun Clopot sacru nemurirea sun\u0103,
\nFiin\u021ba-Rege, steagurile-\u0219i str\u00e2nge.<\/p>\n

 <\/p>\n

[ca Lancea Nibelung\u0103 din legend\u0103]<\/strong><\/p>\n

Fiin\u021ba-Rege steagurile-\u0219i str\u00e2nge,
\n\u00een lupt\u0103 cu trecutul meteoric;
\ndiscursul ei, t\u0103cut \u0219i metaforic,
\ndu\u0219manului, armura i-o str\u0103punge,
\nca Lancea Nibelung\u0103 din legend\u0103
\n\u0219i face drum armatelor de g\u00e2nduri.
\nO\u0219teni de lut, \u00eencremeni\u021bi \u00een r\u00e2nduri,
\na\u0219teapt\u0103 ar\u0219i \u00een mitica addend\u0103,
\nla poarta nop\u021bii, clopotul vis\u0103rii.
\n\u00cen contrapunct \u00eenv\u0103luit de pace,
\nnectarul cum iu\u021be\u0219te gustul s\u0103rii,
\nse urc\u0103-n Lun\u0103 visele clipitei;
\ne ora zero, galaxia tace
\n\u0219i a\u0219trii chiar, capitul\u00e2nd ispitei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Magda URSACHE Carte despre Adev\u0103r, Istorie, Moarte… … dar \u0219i despre Bine, Frumos, Lumin\u0103. Este vorba despre<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10317"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10317"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10317\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10318,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10317\/revisions\/10318"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10317"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10317"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10317"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}