{"id":10246,"date":"2020-08-23T20:45:51","date_gmt":"2020-08-23T17:45:51","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10246"},"modified":"2020-08-23T23:34:41","modified_gmt":"2020-08-23T20:34:41","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-15-august-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10246","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 15 August 2020"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/image-5-e1525981499923.jpeg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/image-5-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-6760 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/image-5-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-6760\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n<strong>LA CAP\u0102TUL VIE\u021aII SE \u00ceNTINDE T\u0102CEREA, \u00ceN URM\u0102 UN SEMN DE \u00ceNTREBARE<\/strong><\/p>\n<p> \tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 august, \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare, Adormirea Maicii Domnului,  \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, la cafeaua literar\u0103, cu un moment de reculegere \u00een memoria celui care a fost Matinc\u0103 Costea, scriitorul, prezentatorul de spectacole, redactorul de la Radio R\u00e2mnicu S\u0103rat, umoristul \u0219edin\u021belor Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la a c\u0103rui plecare dintre noi \u0219i pe care nu \u00eel vom uita, s-a \u00eemplinit un an de zile. Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace!<br \/>\n\tA continuat cu \u201eImnul ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d, versuri Matinc\u0103 Costea, muzic\u0103 Manea  Aghean\u0103, interpretare, voce \u0219i chitar\u0103, invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i un c\u00e2ntec care \u00eei pl\u0103cea, \u00een mod deosebit, lui Matinc\u0103 Costea Trece\u021bi batalioane rom\u00e2ne Carpa\u021bii (Nicolae Furdui Iancu).<br \/>\n\tA urmat un moment in memoriam Matinc\u0103 Costea.<br \/>\n\t\u201eC\u00e2teva epigrame semnate Matinc\u0103 Costea. (Unui somnoros) Somnoros de c\u00e2nd se \u0219tie,\/ Ca pescar e mare domn.\/ Semn de mare bucurie,\/ Ieri a pescuit&#8230; un \u201esomn\u201d. (P\u0103c\u0103leal\u0103) Noi l-am votat cu speran\u021ba \/ C\u0103-i cinstit \u0219i competent.\/ I-a r\u0103mas doar arogan\u021ba,\/ El doarme&#8230; \u00een Parlament. (Modernizare) \u00ce\u021bi place calculatorul,\/ Performan\u021ba \u00eemplinirii,\/ Dar m\u0103 tem, drag\u0103 b\u0103iete,\/ C-ai s\u0103 ui\u021bi tabla-nmul\u021birii. (Rezolvare) Am strigat: Jos dictatura!,\/ P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am r\u0103gu\u0219it.\/ Privim azi candidatura,\/ Ce-am sperat \u0219i ce-a ie\u0219it? \u0218i una proprie: (Telenovele olteano-vasluiene) Marin, V\u00e2rciu \u0219i Vulpi\u021ba\/ cu scandal ori cu b\u0103taie,\/ O \u201eAnten\u0103\u201d cea prins fi\u021ba\/ \u0218i-au f\u0103cut-o, dar&#8230; de oaie.\u201d (Dumitru Hangu)<br \/>\n\t\u201e(Scrisoare c\u0103tre dl Matinc\u0103 Costea) Luna cu nop\u021bile acele&#8217;\/ C\u00e2nd plou\u0103 cu stele\/ A venit c-o veste rea:\/ \u201eA c\u0103zut din cer o stea\u201d.\/\/ To\u021bi ne-am \u00eentristat fiindc\u0103 \/ Era steaua lui Matinc\u0103:\/ De unde vii, prietene, de unde vii?\/ Cu to\u021bi ne minun\u0103m de c\u00e2te lucruri \u0219tie.\/\/ Poate c\u0103 n-am aflat\/ \u0218i nu te-am cunoscut\/ \u0218i n-am realizat c\u00e2te-ai f\u0103cut.\/ Ai r\u0103s\u0103rit din mijlocul c\u00e2mpiei\/\/ N\u0103sc\u00e2ndu-te \u00een trilul cioc\u00e2rliei\/ \u0218i vorba ta splendoare bobului de gr\u00e2u\/ Poate era chiar un fantastic br\u00e2u.\/\/ Noi, cei n\u0103scu\u021bi \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat\/ C\u00e2nd te-am v\u0103zut \u0219i c\u00e2nd te-am ascultat\/ La difuzor, pe scen\u0103-n Centrul Cultural,\/ Cu to\u021bii am exclamat: -E\u0219ti magistral!\/\/ Ai fost de toate \u0219i ne-am minunat\/ Cu c\u00e2te daruri Domnul te-a-nzestrat.\/ C\u00e2nd ap\u0103reai cu chipul z\u00e2mbitor\/ \u00cen evolu\u021bie str\u0103lucitor.\/\/ \u0218tim c\u0103 te-ai dus \u00een lumea fermecat\u0103\/ Din care n-o s\u0103 mai vii niciodat\u0103.\/ Nu disper\u0103m, ci credem \u00eenainte\/ \u0218i te p\u0103str\u0103m \u00een suflet \u0219i \u00een minte.\u201d (Mihai Constantinescu)<br \/>\n\t\u201eComorile Daciei au fost jefuite de romani. Comorile Rom\u00e2niei postbelice au fost furate de ru\u0219i. Comorile Rom\u00e2niei postdecembriste au fost v\u00e2ndute de ale\u0219ii poporului. \u00cens\u0103 \u201ecomoara cenaclului\u201d numit\u0103 Matinc\u0103 Costea a fost ridicat\u0103 de divinitate. A\u0219a pierdem tot ce pre\u021buim, prin toate formele posibile. V\u0103 spun azi o poveste:\/ La R\u00e2mnic a fost odat&#8217;&#8230;\/ A fost&#8230; azi nu mai este,\/ Un OM&#8230; un OM adev\u0103rat. C\u00e2nd tr\u0103ia, prietenul M.C. era \u00eenconjurat de cenacli\u0219ti cu \u201eaer de s\u0103rb\u0103toare\u201d, cu respectul pentru v\u00e2rsta \u0219i toate realiz\u0103rile personale. Sim\u021beam atunci c\u0103 era respectat drept \u201eCINEVA\u201d, CINEVA devenit simbolul cenaclului, simbolul cultural contemporan al municipiului nostru. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103 o revolt\u0103 amar\u0103 mi-a n\u0103v\u0103lit \u00een suflet v\u0103z\u00e2nd la ce s-a redus simbolul cenaclului: doar dou\u0103 minute \u2013 in memoriam. Dec\u00e2t nimic&#8230; e bun \u0219i at\u00e2t. Dar azi se \u00eempline\u0219te o zi \u0219i un an de c\u00e2nd M.C. a plecat \u00een ve\u0219nicie. Entuziasmul nostru colectiv a murit \u00eempreun\u0103 cu prietenul Matinc\u0103. Dac\u0103 el ar fi fost pre\u0219edintele \u021b\u0103rii sau liderul unui partid, l-am fi uitat mai greu, dar tot l-am fi uitat. Ex. Corneliu Vadim Tudor, zis Tribunul. De el \u00ee\u0219i mai amintesc numai fanii s\u0103i adev\u0103ra\u021bi. A\u0219a dispar \u201egigan\u021bii\u201d culturii rom\u00e2ne\u0219ti! O cugetare din \u00een\u021belepciunea poporului spune c\u0103 \u201eomul nu moare numai la \u00eengropare.\u201d Dureros este c\u0103 el moare atunci c\u00e2nd este uitat, chiar dac\u0103 tr\u0103ie\u0219te. Poporul a concretizat aceast\u0103 afirma\u021bie prin: \u201eochii care nu se v\u0103d, se uit\u0103!\u201d Prietenul Matinc\u0103 a murit&#8230; \u0219i gata! L-am dat uit\u0103rii! Probabil \u00eel vom omagia mai mult la 27 august, ziua lui aniversar\u0103. De doctorul Homescu cine \u00ee\u0219i mai aminte\u0219te? \u0218i ce buni prieteni erau Matinc\u0103 \u0219i Homescu! Oare Matinc\u0103 va avea aceea\u0219i soart\u0103 trist\u0103, uitarea? V\u0103 rog, pe dvs: cine are o fotografie sau mai multe cu prietenul Matinc\u0103, s\u0103 mi le \u00eemprumute timp de o or\u0103 s\u0103 le xeroxez. Am s\u0103 \u00eencerc un bust al lui, iar la comemorarea de doi ani de la moarte s\u0103-l omagiem cu bustul din ipsos \u00een fa\u021ba noastr\u0103 sau noi \u00een fa\u021ba lui. Apoi bustul, dac\u0103 \u00eel accept\u0103 Centrul Cultural, va fi donat locului s\u0103u de munc\u0103; dac\u0103 nu va fi acceptat, exist\u0103 \u0219i aceast\u0103 posibilitate, bustul va fi oferit familiei sale, urma\u0219ilor s\u0103i, care \u00eenc\u0103 \u00eel iubesc. \u0218i cu permisiunea dvs. c\u00e2teva informa\u021bii. La 15 august a.c. municipiul R\u00e2mnicu S\u0103rat s\u0103rb\u0103tore\u0219te 136 ani de la \u00eenfiin\u021barea parcului mare (1884) de c\u0103tre primarul Al. I. Popescu \u0219i 125 ani de la construirea Prim\u0103riei (1895) de c\u0103tre arhitectul Antonio Ulmioni. La 14 august 1916 Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een Primul R\u0103zboi Mondial sub comanda \u0219efului o\u0219tirii rom\u00e2ne regele Ferdinand. La 15 august, dar \u00een 1714, a fost asasinat domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu \u0219i cei patru fii ai s\u0103i.\u201d (Mihai Doina)<br \/>\n\t\u201e(Nostalgie) Ne ar\u0103\u021bi azi cu triste\u021be,\/ Cu un iz ironic fin,\/ Ce a fost ieri, nu mai este,\/ Cerul nu mai e senin!\/ Colind\u00e2nd \u00een lung \u0219i-n lat,\/ Altul nici nu am mai aflat.\/ Ca la R\u00e2mnicu S\u0103rat,\/ Nimeni nu mai e a\u0219a,\/ Ca Matinc\u0103 cu o stea! (Dlui Matinc\u0103 la monologul \u201eReclama\u021biune\u201d de Tudor Mu\u0219atescu) Mereu, mereu \u0219tii s\u0103 faci haz,\/ Chiar de e omul \u00een necaz.\/ Ca la Matinc\u0103 mai rar\/ Antebra\u021b clavicular! (Dor) La cenaclu simt un dor\/ De al maestrului umor.\/ Costea privind dintr-o stea:\/ -\u0218tiu c\u0103 nu m\u0103 ve\u021bi uita!\u201d (Nicolae Constantinescu)<br \/>\n\tInvitatul special Manea Aghean\u0103 a c\u00e2ntat (voce \u0219i chitar\u0103) Deschide, deschide fereastra (Nicolae Furdui Iancu), Ciob\u0103na\u0219 cu 300 de oi (Nicolae Furdui Iancu), Du-m\u0103 acas\u0103, m\u0103i tramvai (Gic\u0103 Petrescu), Hai, s\u0103-ntindem hora mare (Nicolae Furdui Iancu).<br \/>\n\tA continuat lectorul de serviciu, Ecaterina Chifu cu prezentarea noului volum R\u00c2MNICU S\u0102RAT, DRAGOSTEA MEA. Redau prezentarea autoarei: \u201eORA\u015eUL DINTRE VII\u201d cum este numit R\u00c2MNICU S\u0102RAT \u00ee\u015fi deschide aripile spre toate orizonturile, \u00een spa\u0163iul larg de la Curbura Carpa\u0163ilor unde converg energii telurice \u015fi astrale, pentru a \u00eenzestra cu puteri benefice pe cei ce locuiesc aici, sub aura \u201etriunghiului fericirii divine\u201d. Acesta nu este un ora\u015f \u00eenchis, el apare cu toate z\u0103rile deschise spre lumin\u0103, are aura lui de frumuse\u0163e, c\u0103ci aici, la poalele Carpa\u0163ilor de Curbur\u0103, spa\u0163iul \u015fi timpul au alte rezonan\u0163e care fac s\u0103 vibreze aerul \u015fi sufletul celor ce locuiesc pe aceste meleaguri. De aceea, am considerat c\u0103 el merit\u0103 o carte \u015fi am creat lucrarea: R\u00c2MNICU S\u0102RAT, DRAGOSTEA MEA. Numai cei ce nu iubesc acest ora\u015f \u00eel v\u0103d \u00een culori sumbre, c\u0103ci nu au sensibilitatea de a vedea frumuse\u0163ea apusurilor de soare de la R\u00e2mnicu S\u0103rat care auresc toat\u0103 valea r\u00e2ului, unice \u00een Rom\u00e2nia, din cauza condens\u0103rii straturilor atmosferice la interferen\u0163a dintre c\u00e2mpie \u015fi dealuri, nu simt mirosul de z\u0103pad\u0103 ce vine dinspre Carpa\u0163ii de Curbur\u0103, nu cunosc jocul de umbre \u015fi lumini ce alearg\u0103 peste culmile \u00eendep\u0103rate, nu respir\u0103 pacea \u015fi lini\u015ftea ora\u015fului de la r\u0103scrucea de drumuri ce se ridic\u0103 sub cerul \u00eenalt de un albastru infinit, un albastru viu \u015fi luminos. Importan\u0163a ora\u015fului este dat\u0103 de oamenii valoro\u015fi care s-au format \u015fi au tr\u0103it aici \u015fi care au devenit personalit\u0103\u0163i marcante ale culturii rom\u00e2ne. Acest poem \u00een proz\u0103 dedicat ora\u015fului R\u00e2mnicu S\u0103rat, numit de mine Ora\u015ful trandafirilor are ca personaj principal un profesor, deoarece eu consider c\u0103 promotorii dezvolt\u0103rii unei comunit\u0103\u0163i sunt cadrele didactice care \u00ee\u015fi pun via\u0163a lor \u00een slujirea celorlal\u0163i. (\u2026) ,,\u00cen limpezimile \u00eenalte ale primei zile de var\u0103, parfumul puternic de tei pornea triumfal din templele vegetale de un verde auriu, vibrant \u00een lumin\u0103, ca o binecuv\u00e2ntare divin\u0103 peste ora\u015ful ce se \u00eentindea lini\u015ftit, pe malul R\u00e2mnicului S\u0103rat, sc\u00e2nteiere argintie, \u00een valea de unde porneau culmile albastre ale mun\u0163ilor, piramide str\u0103vechi ce str\u0103juiau \u00eentinsa c\u00e2mpie care se v\u0103lurea cu lanurile ei aurii c\u00e2t se vedea cu ochii. Se opri o clip\u0103, s\u0103-\u015fi limpezeasc\u0103 privirea pe cerul pur \u015fi at\u00e2t de albastru al dimine\u0163ii, cum numai la curbura carpatin\u0103 coboar\u0103 din \u00eenalt, un cer de o transparen\u0163\u0103 rar\u0103, de parc\u0103 v\u00e2ntul ce b\u0103tea tot timpul anului alunga to\u0163i norii, s\u0103 fac\u0103 mai frumoas\u0103 via\u0163a celor ce tr\u0103iau \u015fi trudeau \u00een acest ora\u015f mic, R\u00e2mnicu S\u0103rat. Peste p\u0103duri, alerga un soare dulce, l\u0103s\u00e2nd ochiuri luminoase \u015fi umbre, \u00een v\u0103ile ce se ad\u00e2nceau, form\u00e2nd valuri verzi, p\u00e2n\u0103 pe linia orizontului. \u2013 Chiar simt un parfum de z\u0103pad\u0103, cum doar \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat exist\u0103, c\u0103 este adus de v\u00e2nt de pe mun\u0163ii din jur. Dar la noi, sunt multe case frumoase cu gr\u0103dini minunate. Acum, \u00een mai, este at\u00e2ta verdea\u0163\u0103! \u015ei un parfum de salc\u00e2mi \u00eenflori\u0163i care scald\u0103 ora\u015ful de sub mun\u0163i. Vii la noi c\u00e2nd este \u201eS\u0103rb\u0103toarea salc\u00e2milor\u201d? Toamna, sim\u0163ea durerea frunzelor ruginii, aurii \u015fi ro\u015fcate ce c\u0103deau din copacii \u00eenal\u0163i printre care cerul p\u0103rea de un albastru infinit, un albastru viu \u015fi luminos care \u00eembrac\u0103 doar acest ora\u015f, deosebindu-l de altele cu cer alburiu sau cenu\u015fiu. Adesea, pornea noaptea pe str\u0103zile ora\u015fului, s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 se aprind lumini \u00een casele impozante ce se \u00een\u015firau mute, \u00eenalte, singuratice, \u00eentre arbori \u015fi straturi de flori ce-\u015fi trimiteau miresmele \u00een v\u0103zduh, amplific\u00e2nd parc\u0103 magia micului ora\u015f de pe malul R\u00e2mnicului. \u00censerarea se l\u0103sa dulce \u015fi calm\u0103 peste ora\u015ful dintre vii \u015fi fl\u0103c\u0103ri mari, trandafirii, cuprinser\u0103 tot cerul spre apus, aureolat de o str\u0103lucire aparte, de parc\u0103 Domnul voia s\u0103 verse aur \u015fi flori peste urbea cu oameni \u00eempov\u0103ra\u0163i de multe griji. Ie\u015fea din \u00eentunericul bisericii pe care localnicii o numesc \u00eenc\u0103 M\u00e2n\u0103stirea, \u00een lumina puternic\u0103 a soarelui \u015fi mergea pe firul ei, p\u00e2n\u0103 la malul apei, cu ochii pe jum\u0103tate \u00eenchi\u015fi. Acolo, se rezema de un plop \u015fi deschidea larg ochii, s\u0103 cuprind\u0103 largul z\u0103rilor, s\u0103 se p\u0103trund\u0103 de lumina soarelui ce l\u0103sa raze lungi din piscuri pe argintul apei \u015fi visa, visa, tr\u0103ind \u00een viitor\u2026 Ar fi vrut s\u0103 fie iar t\u00e2n\u0103r, s\u0103 simt\u0103 c\u0103 poate s\u0103 r\u0103stoarne mun\u0163ii. Ar fi f\u0103cut cereri p\u00e2n\u0103 sus, sus, foarte sus, ca toat\u0103 p\u0103durea de pini ce se \u00eentindea dincolo de cel\u0103lalt mal al R\u00e2mnicului, \u00eentre cele dou\u0103 poduri, cel rutier \u015fi cel de cale ferat\u0103, s\u0103 devin\u0103 parcul central al ora\u015fului, un parc al tineretului. Lucian sorbi cu nesa\u0163 aerul parfumat de teii de pe strada din fa\u0163a g\u0103rii, \u00ee\u015fi r\u0103cori fruntea \u00een v\u00e2ntul serii \u015fi se-ndreapt\u0103 spre casa p\u0103rinteasc\u0103, cu o energie pe care o reg\u0103sea aici, departe de capital\u0103, de parc\u0103 acest p\u0103m\u00e2nt natal avea o putere magic\u0103 asupra lui. Aici erau amintirile lui cele mai frumoase, aici se sim\u0163ea iubit \u015fi ocrotit de p\u0103rin\u0163i, aici parc\u0103 arborii, cerul, p\u0103m\u00e2ntul \u00eei ofereau protec\u0163ie, \u00eei d\u0103deau bucuria de a tr\u0103i. Aici \u00ee\u015fi sim\u0163ea sufletul fericit, larg deschis spre iubire, un suflet ce vibra la frumuse\u0163ea care se rev\u0103rsa din orice col\u0163 al ora\u015fului ce tr\u0103i ritmurile lui zilnice, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi amprenta prin spa\u0163iu \u015fi timp, pe inimile sensibile, capabile s\u0103-l iubeasc\u0103 necondi\u0163ionat. Poezia este respira\u0163ia creatorului s\u0103u, ra\u0163iunea lui de a tr\u0103i, este ardere la cele mai \u00eenalte tensiuni ale sufletului, este ideal greu de atins, o misiunea asumat\u0103, asemenea celei lui Orfeu care a pus opera sa \u00een slujba oamenilor. Fericirea ce \u0163i-o d\u0103 scrisul eu o tr\u0103iesc la cote maxime. Da, via\u0163a poate fi o s\u0103rb\u0103toare, dac\u0103 \u015ftii s\u0103 o tr\u0103ie\u015fti frumos concluzion\u0103 ea \u015fi mai privi odat\u0103 florile, pomii, iarba verde, cerul sclipitor, ca s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 repere ale bucuriei ce o tr\u0103ia \u00een ora\u015ful de la poalele mun\u0163ilor de unde venea mirosul dulce de z\u0103pad\u0103 care purifica totul \u00een jur.<br \/>\n\t\u201eR\u00e2mnicu S\u0103rat, dragostea mea. Aprecieri subiective \u00een 13 idei despre carte. 1. \u201eHomo culturalis\u201d de la R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i de la Balcic, jurnalistul, scriitorul, omul de o mare respira\u021bie cultural\u0103 \u0219i primarul Octavian Mo\u0219escu (dl Tavi, cum i se spunea \u00een epoca sa), numea cu o rar\u0103 pl\u0103cere urbea local\u0103 \u201eora\u0219ul dintre vii\u201d (de pe dealurile din Topliceni, Z\u0103plazi \u0219i R\u0103duce\u0219ti cu Greb\u0103nu \u0219i Plevna). 2. De altfel, ora\u0219ul nu este numai dragostea exprimat\u0103 prin titlu a autoarei c\u0103r\u021bii, ci \u0219i a noastr\u0103, a tuturor locuitorilor tr\u0103itori pe aceste meleaguri, genera\u021bii \u00eentregi de-a lungul timpului istoric. 3. Dup\u0103 ce au str\u0103b\u0103tut lumea \u00een lung \u0219i \u00een lat, \u201eora\u0219ul cu tei\u201d i-a atras ca un magnet \u0219i au revenit la vatra natal\u0103, a\u0219a cum au f\u0103cut mul\u021bi dintre noi. 4. Ora\u0219 cu un trecut istoric bogat, men\u021bionat \u00eenc\u0103 din veacul al XV-lea, apoi de domnitorii Vlad \u021aepe\u0219, \u0218tefan cel Mare, Matei Basarab \u0219i Constantin Br\u00e2ncoveanu ca t\u00e2rg de grani\u021b\u0103 \u00eentre Muntenia \u0219i Moldova sau ca teatru de r\u0103zboi, este, \u00een zilele noastre, desp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 de magistrala rutier\u0103 D.N. 85, pe aici a trecut \u0219i domnitorul Cuza spre Bucure\u0219ti. 5. Comparativ cu alte localit\u0103\u021bi urbane, R\u00e2mnicu S\u0103rat este un ora\u0219 fericit ca pozi\u021bie geografic\u0103; ei \u00eentrune\u0219te toate formele de relief, cu o bogat\u0103 flor\u0103 \u0219i faun\u0103: dealurile de la Topliceni \u0219i Z\u0103plazi, apoi colinele domoale spre Valea R\u00e2mnicului, ce se pierd \u00een \u0219esul prelung spre miaz\u0103-zi dincolo de Ziduri \u0219i Ghergheasa spre c\u00e2mpia rom\u00e2n\u0103 B\u0103r\u0103gan, la curbura dealurilor subcarpatice dintre T\u00e2mboie\u0219ti \u0219i Po\u0219ta C\u00e2ln\u0103u. 6. Cu v\u0103dit\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire, autoarea volumului, dna prof. Ecaterina Chifu, fascinat\u0103 ca \u0219i noi sau ca al\u021bi trec\u0103tori str\u0103ini, la o atent\u0103 observa\u021bie, remarc\u0103m extazia\u021bi: \u201efrumuse\u021bea apusurilor de soare de la R\u00e2mnicu S\u0103rat, care auresc toat\u0103 valea r\u00e2ului, unice \u00een Rom\u00e2nia\u201d (n.a.), am continua noi, cu jocuri de lumini \u0219i umbre de un ro\u0219u s\u00e2ngeriu pe bolta cerului deasupra dealului St\u0103m\u0103toaia (satul Oreavu), creeaz\u0103 o imagine mirific\u0103, de basm la hanul Ancu\u021ba a familiei Du\u021b\u0103. 7.    Fascineaz\u0103 pe cititor locurile acestea, dar \u0219i \u201eoamenii mari\u201d de aici, ca personalit\u0103\u021bi istorice , \u0219tiin\u021bifice  \u0219i artistice, care au dus cu ei peste z\u0103ri \u0219i peste m\u0103ri, \u00een lumea larg\u0103 numele cu renume a ora\u0219ului R\u00e2mnic S\u0103rat: Pavel Z\u0103g\u0103nescu, Traian S\u0103vulescu, Florica Cristoforeanu, Gheorghe Munteanu Murgoci, Octavian Mo\u0219escu, dr. Mircea Homescu, etc. 8. De o mare generozitate uman\u0103 \u0219i o rar\u0103 sensibilitate artistic\u2013literar\u0103, dna prof. Chifu Ecaterina remarc\u0103 la modul superlativ absolut: \u201eImportan\u021ba ora\u0219ului este dat\u0103 de oameni valoro\u0219i care s-au format \u0219i-au tr\u0103it aici \u0219i care au devenit personalit\u0103\u021bi marcante ale culturii rom\u00e2ne.\u201d (n.a.) 9. Autoarea c\u0103r\u021bii nume\u0219te acest volum drept \u201eun poem \u00een proz\u0103\u201d, dedicate ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat, av\u00e2nd, de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een central aten\u021biei sale ca personaj principal, un profesor, pe Lucian Ionescu, un nume \u201esui generis\u201d. 10. Acesta reprezint\u0103, \u00een inten\u021bia scriitoarei, un real pretext pentru suportul epic al ac\u021biunii subiectului literar, D-sa a dorit, \u00een mod voit, s\u0103 ne prezinte cu respectul cuvenit \u201eun vibrant omagiu\u201d, dar \u0219i un cald elogiu personalului didactic (educatoare, \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare, profesori), pentru abnega\u021bia lor profesional\u0103 de zi cu zi, sub \u00eendemnul: \u201eo via\u021b\u0103 de om pentru o idee: profesorul \u00ee\u0219i las\u0103 \u00een timp aura de frumuse\u021be \u0219i \u00een\u021belepciune, este \u201ecreanga de aur\u201d care d\u0103 roade peste ani \u0219i ani.\u201d (n.a.) 11.  \u00cen esen\u021ba sa \u0219i \u00een structura compozi\u021biei literare, aceast\u0103 carte este prin titlu \u0219i con\u021binutul de idei, \u201eo cald\u0103 pledoarie\u201d despre \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i slujitorii ei, cadrele didactice, care, prin eforturi constant de zi cu zi , \u201efac s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 sufletele\u201d (n.a.) elevilor mai mici \u0219i mai mari, responsabili de cursul viitor al na\u021biunii noastre Rom\u00e2nia. 12. Autoarea acestui volum omagial a reu\u0219it cu elegan\u021b\u0103 literar\u0103 s\u0103 \u00eembine armonios \u00een cele 136 de pagini cu patos sentimental, patriotismul local cu patriotismul na\u021bional \u0219i cel profesional. 13. Sincere felicit\u0103ri autoarei, pentru c\u0103 \u201eniciun efort nu este prea mare, atunci c\u00e2nd este pus \u00een slujba unei cauze nobile.\u201d (Aforism Gordon Willard Allport) \u201d (Liviu Nicolae)<br \/>\n\t\u201e(Doamnei Chifu) \u00cen urbea dinspre Curbur\u0103,\/ C-un patos peste m\u0103sur\u0103,\/ Doamna Chifu azi \u00eemparte\/ Tuturora c\u00e2te o carte. (Domnului Liviu Nicolae) Foarte bine ai relatat\/ Despre ce s-a prezentat.\/ Te-am ascultat \u0219i mi-am zis,\/ Nu po\u021bi s\u0103 fii mai concis? (Domnului Mihai Doina) Am \u00een minte un impiegat\/ Oprind un accelerat.\/ M\u0103-ntreb de-o s\u0103 reu\u0219easc\u0103\/ \u0218i pe Doina s\u0103-l opreasc\u0103. (Tot domnului Mihai Doina) Domnul Doina c\u00e2nd vorbe\u0219te,\/ Fiindc\u0103 nu se mai opre\u0219te\/ Din fantastica-i repriz\u0103,\/ Po\u021bi s\u0103-i spui: \u201eScoate-l din priz\u0103!\u201d(Mihai Constantinescu)<br \/>\n\t\u201eConstat c\u0103 \u0219edin\u021bele Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de o vreme se desf\u0103\u0219oar\u0103 sub o oarecare monotonie dup\u0103 dispari\u021bia dlui Matinc\u0103 Costea. Literatura \u0219i nu numai, toate artele apar \u0219i sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 cu via\u021ba. Nu putem desp\u0103r\u021bi arta de via\u021b\u0103. Cartea prezentat\u0103 azi de dna Ecaterina Chifu asta face. Nu putem s\u0103 o acuz\u0103m de subiectivism deoarece fiecare autor \u00ee\u0219i exprim\u0103 \u00een mod direct sau indirect sentimentele fa\u021b\u0103 de ceva \u0219i \u00een cartea dnei este ora\u0219ul R\u00e2mnicu S\u0103rat. Am citit o parte dintre c\u0103r\u021bile dnei Ecaterina Chifu \u0219i am constatat talentul, priceperea \u0219i devotamentul acesteia fa\u021b\u0103 de opera literar\u0103 \u0219i mai ales responsabilitatea fa\u021b\u0103 de ceea ce a\u0219terne pe h\u00e2rtie. Eu, care am ap\u0103rut mai t\u00e2rziu pe scena autorilor buzoieni \u0219i r\u00e2mniceni, nu am dec\u00e2t cuvinte de laud\u0103 fa\u021b\u0103 de prof. Ecaterina Chifu care a publicat un num\u0103r mare de volume: romane scrie cu un con\u021binut didactic, traduceri \u00een care se vede preg\u0103tirea profesional\u0103 \u0219i d\u0103ruirea fa\u021b\u0103 de opera literar\u0103. Referitor la denumire c\u0103r\u021bii prezentat\u0103 azi, cred c\u0103 este o sintagm\u0103 bine aleas\u0103 pentru titlu, dac\u0103 citim \u0219i urm\u0103rim con\u021binutul ei: elogierea unor figuri ilustre care au tr\u0103it \u00een acest ora\u0219. Urm\u0103rind firul epic observ\u0103m c\u0103 personajul principal este un cadru didactic care reprezint\u0103, poate, tot corpul didactic al acestui ora\u0219 \u00eentr-un anumit timp. \u00cenchei prin a o felicita pe autoare \u0219i pentru descrierile pline de metafore \u0219i sensibilitate cu ajutorul c\u0103rora ne prezint\u0103 ora\u0219ul.\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103)<br \/>\n\t\u201eFelicit pe dna Chifu Ecaterina pentru romanul care a fost ast\u0103zi prezentat. Pentru mine este o bucurie s\u0103 aflu mai multe lucruri despre ora\u0219ul nostru. Chiar dac\u0103 s-au mai scris monografii sau romane despre R\u00e2mnicu S\u0103rat cred c\u0103 niciodat\u0103 nu este prea mult,  iar cartea dnei Chifu o primim cu bucurie. Am constatat c\u00e2teva expresii care mi-au pl\u0103cut: \u201etriunghiul fericirii divine\u201d. Aceast\u0103 expresie m\u0103 determin\u0103 s\u0103 intervin cu un sfat. Sfatul meu, ca unul care am \u00eendr\u0103git matematica, este: feri\u021bi-v\u0103 de capete p\u0103trate, cercuri vicioase \u0219i triunghiuri amoroase. Am mai constatat c\u0103 personajul principal este un profesor \u0219i autoarea spune c\u0103 promotorii dezvolt\u0103rii unei localit\u0103\u021bi sunt cadrele didactice. Eu completez, toate meseriile ajut\u0103 la dezvoltarea comunit\u0103\u021bii: profesorii-educa\u021bia, medicii \u2013 s\u0103n\u0103tatea, agricultorii \u2013 hr\u0103nirea, pompierii \u2013 ap\u0103r\u0103 vie\u021bile \u0219i bunurile materiale. Chiar \u0219i ho\u021bii sunt folositori dac\u0103 sunt prin\u0219i, nu las\u0103 pu\u0219c\u0103riile s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 goale. Aici vedem \u0219i poli\u021bia ajut\u0103. Autoarea aminte\u0219te \u0219i de o s\u0103rb\u0103toare a salc\u00e2mului, s\u0103rb\u0103toare care a disp\u0103rut. Felicit\u0103ri autoarei!\u201d (Mihai Doina)<br \/>\n\t\u201eVreau s\u0103 spun, c\u0103 a vorbi de R\u00e2mnicu S\u0103rat a\u0219a cum a f\u0103cut-o \u00een mod literar-artistic dna Chifu, presupune mult spirit de observa\u021bie, talent scriitoricesc \u0219i de asemenea mult\u0103 dragoste sufleteasc\u0103 fa\u021b\u0103 de aceste meleaguri deosebit de frumoase care creeaz\u0103 o bun\u0103 dispozi\u021bie \u00een momentul c\u00e2nd evadezi din intimitatea personal\u0103. Felicit pe dna Chifu pentru momentele oferite \u00een aceast\u0103 zi sf\u00e2nt\u0103 \u0219i doresc Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d o form\u0103 maxim\u0103 literar-artistic\u0103 \u00een veacul veacurilor.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)<br \/>\n\t\u201eCred c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor dna Chifu a ales s\u0103 ne prezinte ast\u0103zi cartea R\u00e2mnicu S\u0103rat, dragostea mea, deoarece comemor\u0103m pe maestrul Matinc\u0103 care iubea mult ora\u0219ul. \u00cen aceast\u0103 carte nu este numai dragostea pentru ora\u0219, este o cald\u0103 pledoarie pentru corpul didactic din R\u00e2mnicu S\u0103rat. \u0218i c\u00e2teva versuri: Azi frumos ne-a prezentat\/ Despre R\u00e2mnicu S\u0103rat\/ O carte precum un soare,\/ Dragoste nemuritoare.\u201d (Nicolae Constantinescu)<br \/>\n\tMul\u021bumim din inim\u0103 invitatului special Manea Aghean\u0103 pentru aportul artistic \u00een desf\u0103\u0219urarea \u0219edin\u021bei. Mult\u0103 s\u0103n\u0103tate, \u00eei dorim!<br \/>\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 august, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Dumitru Hangu. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>LA CAP\u0102TUL VIE\u021aII SE \u00ceNTINDE T\u0102CEREA, \u00ceN URM\u0102 UN SEMN DE \u00ceNTREBARE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 august, \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare, Adormirea<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10246"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10246"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10246\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10249,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10246\/revisions\/10249"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10246"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10246"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10246"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}