{"id":10091,"date":"2020-08-18T00:12:59","date_gmt":"2020-08-17T21:12:59","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10091"},"modified":"2020-08-18T00:16:34","modified_gmt":"2020-08-17T21:16:34","slug":"spatii-culturale-nr-71-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=10091","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 71 (1)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong><\/p>\n

Starea de \u201eidio\u021bie\u201d<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201e\u00cen viitor, dac\u0103 omenirii \u00eei va fi dat s-o ia de la
\ncap\u0103t, o va face cu r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e, cu mongolii de pretutindeni, cu
\ndrojdia continentelor: se va contura o civiliza\u0163ie caricatural\u0103
\nla ivirea c\u0103reia cei care au f\u0103urit adev\u0103rata civiliza\u0163ie,
\nneputincio\u015fi, vor asista ru\u015fina\u0163i, ab\u0103tu\u0163i, \u015fi, \u00een cele din urm\u0103,
\nse vor refugia \u00een idio\u0163ie, stare \u00een care vor putea uita
\nstr\u0103lucirea dezastrelor lor\u201d.
\n(Emil Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii)<\/p>\n

Sigur! E-n firea naturii umane \u00eendoiala. Ca prob\u0103
\na existen\u021bei ra\u021biunii. Dar dac\u0103 \u00eendoiala nu este dublat\u0103 de
\nra\u021biune, atunci r\u0103m\u00e2ne doar un reflex ira\u021bional al fricii,
\ncare r\u0103bufne\u0219te la suprafa\u021ba zilei \u00een gesturi \u0219i vorbe
\nstupefiante, pentru cineva \u201ecu mintea acas\u0103\u201d.
\nCa istoric, m-am \u00eentrebat adeseori cum au fost
\nposibile at\u00e2tea orori de-a lungul istoriei umanit\u0103\u021bii,
\ngroz\u0103vii care de multe ori au pornit de la un singur om.
\n\u0218i nu trebuie s\u0103 cobor\u00e2m prea mult \u00een undele timpului
\npentru a dovedi aceste aser\u021biuni, secolul al XX-lea, abia
\ntrecut, furniz\u00e2ndu-ne argumentele necesare. Un Stalin,
\nun Hitler, Pol Pot, Mao Zedong etc., sunt c\u00e2\u021biva dintre
\ncei ce \u0219i-au pus pecetea r\u0103ului pe vie\u021bile a sute de
\nmilioane de oameni, dar totodat\u0103 au dovedit c\u0103 natura
\numan\u0103 este la\u0219\u0103, \u00eenclinat\u0103 spre compromisuri,
\nmanipulabil\u0103 nu doar prin for\u021b\u0103, ci prin comoditatea
\nabsolvirii de vin\u0103, de \u201ebalastul\u201d deciziei ra\u021bionale, de
\ngreutatea, mai ales, a \u201e\u00eendoielii\u201d. \u00cendoiala a fost
\nextirpat\u0103 \u00een perioadele domniei acestor agen\u021bi ai r\u0103ului
\nsau poate a existat, dar, permis fie-mi un joc de cuvinte,
\nm\u0103 \u00eendoiesc de acest lucru. Aceste fapte au fost posibile
\npentru c\u0103 \u201esupu\u0219ii\u201d nu s-au \u00eendoit de atotputernicia
\nst\u0103p\u00e2nilor.
\nRevin la starea zilelor noastre, a acestor zile \u00een
\ncare ne tr\u0103im fiecare clip\u0103, muncim, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m, iubim,
\nalerg\u0103m, medit\u0103m etc. Ne \u00eemboln\u0103vim, murim. \u00cen care
\nvirusul numit COVID\u201319 \u00ee\u0219i face de cap cu vie\u021bile
\nnoastre, \u00een cele mai diverse moduri. Sigur, cum am
\nexclamat la \u00eenceputul acestui articol, e-n firea naturii
\numane \u00eendoiala. Dar tot \u00een firea naturii umane este \u0219i
\nprostia. Tot \u00een firea naturii umane este \u0219i confundarea
\ndorin\u021belor cu realitatea. A opiniilor noastre superflue cu
\nadev\u0103rul statornic. Am auzit, f\u0103r\u0103 s\u0103 devin un partener
\nde dialog, multe vorbe despre existen\u021ba\/ inexisten\u021ba
\nacestui fenomen patologic. Am luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 despre
\n\u201eteoriile\u201d care \u201edemonteaz\u0103\u201d \u201e\u0219tiin\u021bific\u201d \u201eplanurile\u201d
\npuse la cale de autorit\u0103\u021bile na\u021bionale\/ cele globale pentru
\n\u201e\u00eengr\u0103direa libert\u0103\u021bii\u201d, a \u201edrepturilor omului\u201d \u0219.a.m.d.
\n(sic!). Nu inten\u021bionez s\u0103 glosez pe marginea teoriilor
\nconspira\u021bioniste legate de acest virus. M\u0103 voi m\u0103rgini s\u0103
\nspun doar c\u0103, chiar dac\u0103 este \u0219i 1% adev\u0103r \u00een ceea ce se
\nspune despre COVID\u201319 \u0219i tot trebuie, din perspectiva
\nnout\u0103\u021bii sale \u00een peisajul patologic al planetei, adoptate
\nminime m\u0103suri de protec\u021bie. Ori nimeni dintre cei care
\nreprezint\u0103 totu\u0219i, autorit\u0103\u021bile legitime, democratice ale
\nstatului rom\u00e2n, nu cere un comportament sofisticat,
\nimposibil de urmat de oricare dintre noi. La care \u00eenc\u0103
\nfunc\u021bioneaz\u0103 \u00eendoiala \u00een sensul firesc al contextului: nu
\ntrebuie s\u0103 ne \u00eendoim de prezen\u021ba pericolului, ci de faptul
\nc\u0103 acesta ar fi doar o simpl\u0103 grip\u0103. Trebuie s\u0103 ne \u00eendoim
\nde opiniile care acrediteaz\u0103 inexisten\u021ba virusului, \u00een
\ncondi\u021biile \u00een care l\u00e2ng\u0103 noi mor oameni, iar cunoscu\u021bii
\nno\u0219tri din sistemul medical confirm\u0103 COVID – 19 drept
\ncauz\u0103.
\nDar despre toate acestea am mai scris, \u00eentr-o
\nform\u0103 sau alta.
\nIdeea-cheie este aceea c\u0103, dac\u0103 nu se g\u0103se\u0219te
\nsolu\u021bia medical\u0103 la aceast\u0103 criz\u0103 patologic\u0103, fenomenul
\ninfect\u0103rilor-deceselor va continua, anii se vor \u00een\u0219irui
\nunul l\u00e2ng\u0103 altul, vor fi posibile noi muta\u021bii care vor duce
\naproape \u00een derizoriu munca speciali\u0219tilor, care vor
\nc\u0103p\u0103ta condi\u021bia unor Sisifi moderni \u00eemping\u00e2nd
\n\u201ebolovanul\u201d vindec\u0103rii p\u00e2n\u0103 aproape de v\u00e2rf, sc\u0103p\u00e2ndu-l
\ndin nou la poalele muntelui \u0219i tot a\u0219a \u00eentr-o repetare
\nsteril\u0103 \u0219i totodat\u0103 sumbr\u0103 \u0219i morbid\u0103, care va ilustra, \u2013
\nde ce nu? \u2013 dispari\u021bia omului ca specie pe aceast\u0103
\nplanet\u0103. \u0218i poate c\u0103 o merit\u0103m!
\nExist\u0103 \u0219i o \u00centrebare-cheie pe care Cioran ne-o
\nplaseaz\u0103 \u00een subtextul \u201esilogismului\u201d s\u0103u din motto-ul
\ncurent: \u201eVa fi capabil\u0103 omenirea s\u0103 o ia de la cap\u0103t?\u201d
\nTot el r\u0103spunde \u00eentr-un mod condi\u021bional \u201e\u00cen viitor, dac\u0103
\nomenirii \u00eei va fi dat s-o ia de la cap\u0103t,\u201d, iar eu nu voi
\nface deocamdat\u0103 dec\u00e2t o punere \u00een problem\u0103 formal\u0103 a
\nenun\u021buri-silogismelor sale care urmeaz\u0103:
\n\uf0b7 o va face cu r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e, cu mongolii de
\npretutindeni, cu drojdia continentelor;
\n\uf0b7 se va contura o civiliza\u0163ie caricatural\u0103;
\n\uf0b7 \u00een cele din urm\u0103, se vor refugia \u00een idio\u0163ie;
\nNumeroasele abord\u0103ri literare \u0219i cinematografice
\nale viitorului omenirii sunt apocaliptice: dup\u0103 un
\ndezastru, printre ele fiind selectat \u0219i cel biologic \u2013 un
\nr\u0103zboi, un virus, o muta\u021bie -, supravie\u021buitorii
\ncontinentelor afla\u021bi \u00eentr-un nomadism perpetuu, la fel ca
\nmongolii secolului al XIII-lea, \u00eentr-o stare precar\u0103
\nfizic\u0103, mental\u0103 \u0219i material\u0103, refac lent comunit\u0103\u021bile
\numane pe baza amintirilor despre vechea societate.
\nCioran vorbe\u0219te despre \u201er\u0103m\u0103\u0219i\u021be\u201d, despre \u201emongolii de
\npretutindeni\u201d, despre \u201edrojdia continentelor\u201d, toate
\nacestea contur\u00e2nd \u201eo civiliza\u021bie caricatural\u0103\u201d. Ce
\nsemnifica\u021bie are ultima expresie? O comunitate care
\nimit\u0103 grosier, afl\u00e2ndu-se permanent pe marginea \u00eengust\u0103
\ncare separ\u0103 grotescul de rizibil, civiliza\u021bia de alt\u0103dat\u0103.
\nDe unde apare concluzia: \u00een cele din urm\u0103, se vor
\nrefugia \u00een idio\u0163ie? R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele omenirii, drojdia
\ncontinentelor supravie\u021buind apocalipsei vor crea o
\ncaricatur\u0103 de civiliza\u021bie \u00een lipsa cuno\u0219tin\u021belor, a
\ntehnologiilor, a celor care cunosc \u0219i st\u0103p\u00e2nesc toate
\nacestea prin puterea ra\u021biunii \u0219i a \u00eendoielii carteziene
\n(Dubito, ergo cogito. Cogito, ergo sum \u2013 M\u0103 \u00eendoiesc,
\ndeci g\u00e2ndesc. G\u00e2ndesc, deci exist.). Adev\u0103rata
\nciviliza\u021bie nu poate exista \u00een afara ra\u021biunii dominante,
\ncare se bazeaz\u0103 pe activitatea ei manifestat\u0103 prin
\ng\u00e2ndire, iar travaliul g\u00e2ndirii presupune cuno\u0219tin\u021be,
\n\u00eenv\u0103\u021bare, \u00eendoial\u0103, cunoa\u0219tere, aplicarea cunoa\u0219terii.
\nAcceptarea ra\u021biunii pasive este primul pas spre
\nreducerea min\u021bii-g\u00e2ndire la un simulacru \u0219i \u00een final
\naproape la \u0219tergerea ei \u2013 \u201eidio\u021bie\u201d.
\nExist\u0103 \u00eenc\u0103 un cuplu de enun\u021buri-silogisme care
\nduce spre explicarea st\u0103rii de \u201eidio\u021bie\u201d:
\nla ivirea c\u0103reia cei care au f\u0103urit adev\u0103rata
\nciviliza\u0163ie, neputincio\u015fi, vor asista ru\u015fina\u0163i, ab\u0103tu\u0163i;
\n\u00een cele din urm\u0103, se vor refugia \u00een idio\u0163ie;
\nstare \u00een care vor putea uita str\u0103lucirea
\ndezastrelor lor.
\nStarea post-apocaliptic\u0103 nu numai c\u0103 \u00eencurajeaz\u0103
\nabandonarea adev\u0103ratelor valori ale civiliza\u021biei prezent\u0103
\n\u201eacum\u201d doar \u00een forma ei \u201ecaricatural\u0103\u201d de c\u0103tre cei
\nc\u0103rora ra\u021biunea-g\u00e2ndirea nu le prea folosea nici anteapocalips\u0103,
\nci \u00eei demobilizeaz\u0103 chiar \u0219i pe aceia care \u201eau
\nf\u0103urit adev\u0103rata civiliza\u0163ie\u201d. Ace\u0219tia, \u201eneputincio\u015fi, vor
\nasista ru\u015fina\u0163i, ab\u0103tu\u0163i\u201d la dispari\u021bia civiliza\u021biei, iar \u00een
\ncele din urm\u0103 \u201ese vor refugia \u00een idio\u0163ie\u201d \u0219i ei. Nimeni nu
\nscap\u0103 de aceast\u0103 stare. \u0218i cum zice crupierul dup\u0103 ce
\nruleta \u00eencepe s\u0103 se roteasc\u0103: \u201eLes jeux sont faits, rien ne
\nva plus\u201d, mintea uman\u0103 este aceea care \u00een atari condi\u021bii,
\nnu merge mai departe.
\nDe fapt s\u0103 o spunem pe-a dreapt\u0103: cine oare \u0219i-ar
\nmai p\u0103stra mintea \u00eentreag\u0103 con\u0219tientiz\u00e2nd \u201estr\u0103lucirea
\ndezastrelor\u201d pe care le-a produs? Ra\u021biunea-g\u00e2ndire intr\u0103
\n\u00eentr-o stare de auto-ap\u0103rare, uit\u00e2nd voluntar faptul c\u0103
\nsolu\u021biile pentru prevenirea dezastrelor care pot duce la
\napocalips\u0103 exist\u0103, unele sunt la \u00eendem\u00e2na oricui, altele,
\nmai subtile, sunt doar la \u00eendem\u00e2na politicienilor.
\n\u00cen cazul pandemiei actuale solu\u021biile se cunosc, iar
\n\u00een a\u0219teptarea GODOT-ului \u2013 COVID\u201319, nu trebuie
\ndec\u00e2t s\u0103 ie\u0219im, at\u00e2t c\u00e2t trebuie, din starea de \u201eidio\u021bie\u201d
\npentru a nu crea posibilitatea ca aceasta chiar s\u0103 se
\npermanentizeze. S\u0103 nu uit\u0103m de asemenea c\u0103 dezastrul
\nnu este adus de o putere politic\u0103 sau alta (cu referire la
\npartidele politice), dar interesele politicianiste pot
\nsubmina foarte u\u0219or eforturile de scoatere a cet\u0103\u021benilor,
\nnu doar dintr-o deja schi\u021bat\u0103 stare de \u201eidio\u021bie\u201d, ci mai
\nales din contextul \u00eemboln\u0103virii \u0219i mor\u021bii, de c\u0103tre
\ninstitu\u021biile implicate \u00een rezolvarea acestei probleme. Se
\ncontureaz\u0103 astfel, dup\u0103 convingerea mea, un criteriu cu
\nvaloare de adev\u0103r, ceea ce nu prea s-a v\u0103zut \u00een Rom\u00e2nia
\nde dup\u0103 1989, acela legat de implicarea unei forma\u021biuni
\npolitice, \u00een rezolvarea onest\u0103 a unei astfel de probleme,
\nvaste \u0219i de durat\u0103, precum pandemia actual\u0103. Folosind
\nacela\u0219i criteriu, cet\u0103\u021beanul-elector poate identifica la fel
\nde u\u0219or gargara populist\u0103, care, acceptat\u0103 \u0219i \u00eenghi\u021bit\u0103 pe
\nner\u0103suflate, poate \u00eent\u0103ri contururile acelei st\u0103ri de
\n\u201eidio\u021bie\u201d la care se referea Cioran.
\n\u0218i iat\u0103 cum \u201ebotni\u021ba\u201d (masca de protec\u021bie) poate
\ndeveni nu un simbol al cenzurii, al st\u0103rii de \u201eidio\u021bie\u201d, ci
\nun simbol al libert\u0103\u021bii asumate con\u0219tient.<\/p>\n

 <\/p>\n

Nichifor CRAINIC<\/strong><\/p>\n

Rug\u0103ciunea din amurg<\/strong><\/p>\n

M\u0103 rog \u0219i pentru viii \u0219i pentru mor\u021bii mei.
\nTot una-mi sunt acuma p\u0103rta\u0219ii \u0219i du\u0219manii,
\nCu ei deopotriv\u0103 mi-am sf\u0103r\u00e2mat eu anii,
\n\u0218i dragostea \u0219i vrajba le-am \u00eemp\u0103r\u021bit cu ei.
\nPe mor\u021bi \u00een rug\u0103ciunea de sear\u0103 mi-i culeg.
\nAce\u0219tia sunt, Doamne, iar eu printre morminte.
\nAu fost \u00een ei av\u00e2nturi \u0219i-au fost pogor\u0103minte.
\nPu\u021bin \u00een fiecare, \u00een to\u021bi am fost \u00eentreg.
\nDe viforele vie\u021bii ei sunt acum deser\u021bi,
\nDar dragostea, dar vrajba, din toate ce r\u0103m\u00e2ne?
\nZdrobita rug\u0103ciune la mila ta, St\u0103p\u00e2ne,
\nSunt \u0219i eu printre mor\u021bii rug\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-i ier\u021bi.
\n\u0218i adun\u00e2ndu-mi viii, la mila ta recurg,
\nC\u00e2nd crugul alb al zilei p\u0103m\u00e2ntul \u00eencunun\u0103:
\nTu d\u0103-le, Doamne, d\u0103-le cu toat\u0103 m\u00e2na bun\u0103
\nT\u00e2rzia-n\u021belepciune din tristul meu amurg.
\nUnde sunt cei care nu mai sunt?
\nUnde sunt cei care nu mai sunt?
\n\u00centrebat-am v\u00e2ntul, zbur\u0103torul
\nBidiviu pe care-alearg\u0103 norul
\nC\u0103tre-albastre margini de p\u0103m\u00e2nt:
\nUnde sunt cei care nu mai sunt?
\nUnde sunt cei care nu mai sunt?
\nZis-a v\u00e2ntul: Aripile lor
\nM\u0103 doboar\u0103 nev\u0103zute-n zbor.
\n\u00centrebat-am luminata cioc\u00e2rlie,
\nCandela ce leg\u0103na-n t\u0103rie
\nUntdelemnul c\u00e2ntecului sf\u00e2nt:
\nUnde sunt cei care nu mai sunt?
\nUnde sunt cei care nu mai sunt?
\nZis-a cioc\u00e2rlia: S-au ascuns
\n\u00cen lumina celui nep\u0103truns.
\n\u00centrebat-am bufni\u0163a cu ochiul sferic,
\nOarba care vede-n \u00eentuneric
\nTainele necuprinse de cuv\u00e2nt:
\nUnde sunt cei care nu mai sunt?
\nUnde sunt cei care nu mai sunt?
\nZis-a bufni\u0163a: C\u00e2nd va c\u0103dea
\nMarele-ntuneric, vei vedea.<\/p>\n

 <\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

\"\"

In memoriam<\/strong>
\nPetru Scutelnicu<\/strong>
\n(1957-2019)<\/p>\n

Era un uria\u0219 bl\u00e2nd, t\u0103cut, care-\u0219i ap\u0103ra universul
\ncu un z\u00e2mbet abia schi\u021bat. De altfel, poet remarcabil,
\nprea pu\u021bin preocupat de vocifer\u0103rile grafomanilor, de
\nifosele \u00eenfip\u021bilor \u00een cnezate \u0219i voievodate literare,
\nincapabil s\u0103 urasc\u0103 ori s\u0103 poarte ranchiun\u0103 pentru lipsa
\nde recunoa\u0219tere na\u021bional\u0103. Ai fi zis c\u0103-l amuz\u0103 absen\u021ba
\nsa din topuri \u0219i ierarhii, poate din cauza unei atitudini
\nfilosofice \u00een fa\u021ba vie\u021bii \u0219i a actului de crea\u021bie, poate din
\ncauza educa\u021biei \u0219i a culturii acumulate cu discre\u021bie de-a
\nlungul anilor. Citit \u0219i talentat, Petru Scutelnicu nu intra
\nniciodat\u0103 \u00een discu\u021bii meschine, nu p\u0103rea interesat de
\nzbaterea oarb\u0103 pentru ob\u021binerea de faim\u0103 \u0219i onoruri, ci,
\ncumva plictisit de aceste de\u0219ert\u0103ciuni ale
\nde\u0219ert\u0103ciunilor, \u00eenainta prin lume cu capul sus, deta\u0219at,
\nprieten cu to\u021bi \u0219i cu nimeni \u00een special, generos cu cei pe
\ncare-i credea atin\u0219i cu adev\u0103rat de fiorul sacru al
\npoeziei \u0219i pe care-i g\u0103zduia \u00een paginile revistei la care
\nera redactor-\u0219ef, dar \u00eenv\u0103luit \u00eentr-o t\u0103cere de nep\u0103truns
\natunci c\u00e2nd era silit s\u0103 stea prea mult \u00eentre veleitari. \u0218i
\nnu ducea lips\u0103 de ei \u00een preajma sa, mai cu seam\u0103 dup\u0103
\nce c\u00e2\u021biva poe\u021bi cu \u0219taif i-au recunoscut valoarea \u2013
\ndesigur, nu tocmai public, nu \u00een pagini de cronici ori de
\nistorii literare, ci a\u0219a, mai la o \u0219uet\u0103, mai la un \u0219pri\u021b, \u00een
\ncadrul vreunui festival de poezie local\u0103.
\nC\u00e2nd prea devreme s-a \u00eemboln\u0103vit, Petru
\nScutelnicu a devenit mai comunicativ, c\u0103zuser\u0103 ni\u0219te
\nbariere dintre el \u0219i lume \u0219i introvertitul p\u0103rea s\u0103 se fi
\nvolatilizat. Mie mi s-a p\u0103rut \u00eentotdeauna c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu
\nTim Robbins, \u00een rolul lui Andy Dufresne din
\n\u201e\u00cenchisoarea \u00eengerilor\u201d: aceea\u0219i capacitate de a
\nsupravie\u021bui, de a r\u0103m\u00e2ne senin dup\u0103 \u00eencerc\u0103ri \u00een m\u0103sur\u0103
\ns\u0103 te nimiceasc\u0103, aceea\u0219i pruden\u021b\u0103 \u0219i discre\u021bie \u00een
\npreajma rebelilor \u0219i a dezm\u0103\u021ba\u021bilor convin\u0219i c\u0103 au
\n\u00eentotdeauna dreptate \u0219i c\u0103 lumea a fost creat\u0103 ca s\u0103 aib\u0103
\nei de unde s\u0103 trag\u0103 foloase.
\nC\u00e2nd am citit volumul \u201epoem pe cord deschis\u201d
\n(Ed. Casa Scriitorilor, Bac\u0103u, 2006), am fost convins\u0103
\nc\u0103 Petru Scutelnicu scrie o poezie de nota\u0163ie intimist\u0103,
\nsentimentul cople\u015fitor de \u00eensingurare, triste\u0163e
\nprovincial\u0103 \u015fi nevoie de evadare st\u00e2nd al\u0103turi de o
\ndeta\u015fare ironic\u0103 \u015fi chiar de versul \u201e\u00een poant\u0103\u201d,
\nsorescian: \u201ee at\u00e2t de prim\u0103var\u0103 \/ o ran\u0103 tandr\u0103 \u00een dreptul
\ninimii \/ \u015fi s\u00e2ngele d\u0103 ora exact\u0103\u201d (\u201eAnotimpul secret\u201d).
\nPlec\u0103rile sunt imaginare, de obicei ele semnific\u0103 nu
\ndeplasarea concret\u0103, fizic\u0103, \u00een spa\u0163iu, ci posibilitatea de
\na ajunge \u00een partea cealalt\u0103 a lucrurilor, a fenomenelor,
\nde a descifra dinamica \u015fi logica lor ascuns\u0103: \u201e\u00ee\u0163i fuge
\ntoamna de sub picioare \/ prin pl\u0103m\u00e2ni se r\u0103t\u0103ce\u015fte zgura
\n\u00eenser\u0103rii \/ din Pia\u0163a Lahovari \u00eencepe nostalgia mondial\u0103 \/
\ncu m\u00e2inile tulburi \u00eemi faci semn \u015fi trec \/ pe partea
\ncealalt\u0103 a anotimpului\u201d (\u201eNostalgii de toamn\u0103\u201d).
\nPlecarea spre \u0163inutul umbrelor este desacralizat\u0103,
\nintegrat\u0103 \u00een cotidian \u015fi lipsit\u0103 de tensiunea ritualului:
\n\u201etat\u0103 ai luat un tren \/ prea \u00eendep\u0103rtat \/ nici nu ai observat
\n\/ c\u0103 devin g\u0103rile tot mai mici \/ \u015fi glasul se preschimb\u0103 \/
\n\u00een icoan\u0103 \/ \u0163i-ai uitat doar numele pe cutia po\u015ftal\u0103 \/ o
\niarn\u0103 \u00eel r\u0103zuie \u015fi-l macin\u0103\u201d (\u201eBalada trenului\u201d), poetul
\nbeneficiind de-o ingenuitate ca a lui Alice \u00een \u0163ara
\nminunilor \u015fi de capacitatea, numai acolo \u00eent\u00e2lnit\u0103, de a
\npercepe latura absurd \/ fantastic\u0103 a realit\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 mir\u0103ri
\n\u015fi f\u0103r\u0103 inhibi\u0163ii: \u201ese face prea frig \/ \u00een numele meu \/ se
\nmai acoper\u0103 copiii \/ cu o vocal\u0103 \/ noaptea \u015fchioap\u0103t\u0103 \/
\nc\u00e2nd mi se stinge o stea pe omoplat \/ din toat\u0103 toamna
\nr\u0103m\u00e2ne \/ ceaiul chinezesc\u201d (\u201eNumele meu\u201d). Evadarea,
\ncu u\u015foar\u0103 tent\u0103 romantic\u0103, nu se face \u00een spa\u0163ii grandiosexotice
\n(doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd este pomenit\u0103 c\u00e2te-o
\nvene\u0163ie transformat\u0103, prin lipsa majusculei ini\u0163iale, \u00een
\nnume comun), ci \u00eentr-un niciunde fabulos, mai
\nimportant fiind, poate, \u201eproiectul\u201d plec\u0103rii, dec\u00e2t
\nplecarea \u00een sine: \u201ee anotimpul s\u0103lciu \u00eentr-o halt\u0103
\ndisperat\u0103 \/ cu melancolia \u00eens\u00e2ngerat\u0103 \/ pleac\u0103 taxiuri
\nspre toate visele lumii \/ g\u0103rile adorm sau se r\u0103t\u0103cesc \/
\nvoi cobor\u00ee \u00een iarna viitoare\u201d (\u201eProiect\u201d).
\n\u0218tiam c\u0103 am de-a face cu un boier \u015fcolit care,
\ndintr-un fotoliu confortabil, se viseaz\u0103 rebel \u015fi mimeaz\u0103,
\nmai degrab\u0103 cu umor \u015fi non\u015falan\u0163\u0103, dec\u00e2t cu r\u0103zvr\u0103tire,
\nboema: \u201eo vene\u0163ie cu arom\u0103 de singuratate \/ iarna
\nfumeg\u00e2nd\u0103 se \u00eencol\u0103ce\u015fte \/ pe fotoliul din sufragerie \/
\nun \u00eenger geruit \/ se rostogolea prin cuv\u00e2ntul t\u0103u \/ se las\u0103
\nfrig \u00een palma ta st\u00e2ng\u0103 \/ se \u00eensereaz\u0103 pe m\u00e2na dreapt\u0103\u201d
\n(\u201e\u00cembr\u0103cat \u00een frig\u201d).
\nCa cititor, aveai tot timpul impresia c\u0103 Petru
\nScutelnicu seam\u0103n\u0103 cu un personaj din \u201eBietul Ioanide\u201d
\nde G. C\u0103linescu, mai precis cu doctorul Hergot, cel care,
\nsintetiz\u00e2nd-\u015fi momentele de maxim\u0103 tensiune, nu nota
\n\u00een jurnal dec\u00e2t paradoxalul: \u201eplesnit toate coardele de la
\nvioloncel\u201d; aceea\u015fi decen\u0163\u0103 a suferin\u0163ei, aceea\u015fi \u00eencifrare
\n\u015fi exilare a ei \u00eentr-un spa\u0163iu intelectual c\u00e2t mai
\nconcentrat, pentru ca, \u00een urma purific\u0103rii \/ condens\u0103rii s\u0103
\nrezulte poezie pur \u015fi simplu: \u201e\u00eentr-o zi te-ai putea arunca
\n\/ \u00een agitatele cuvinte \/ de pe ambele maluri se simte
\nbriza poemului \/ cuv\u00e2ntul acesta \u00ee\u0163i vine bine \/ fo\u015fnet de
\nz\u00e2mbet \u015fi culori \u015foptite\u201d (\u201eFo\u015fnet de z\u00e2mbet\u201d). Poetul
\nse afl\u0103 \u00een ipostaza \u00eensinguratului cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, convins
\nc\u0103 revolta e p\u0103guboas\u0103 pentru suferinzii de agorafobie \u015fi
\nc\u0103 doar calmul, \u201e\u00eenvoiala\u201d \/ \u00een\u0163elegerea cu sine pot
\ntransforma, prin scris, etrnitatea \u00een sarbatoare a umbrei:
\n\u201ecad la \u00eenvoial\u0103 cu duminica din mine \/ Cr\u0103ciunul
\n\u00eencepe din tavanul copil\u0103riei \/ scriam direct pe umbr\u0103 \/
\ndirect pe eternitate \/ a fost prea mult pentru o singur\u0103
\nmoarte \/ a fost un poem pe cord deschis\u201d (\u201ePoem pe
\ncord deschis\u201d).<\/p>\n

\"\"

 <\/p>\n

Petru Scutelnicu<\/strong><\/p>\n

Frig<\/strong><\/p>\n

Se face prea frig
\n\u00cen numele meu
\nSe mai acoper\u0103 copiii
\nCu o vocal\u0103
\nNoaptea \u0219chioap\u0103t\u0103
\nC\u00e2nd mi se stinge o stea pe omoplat
\nDin toat\u0103 toamna r\u0103m\u00e2ne
\nCeaiul chinezesc<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul \u00eengerului<\/strong><\/p>\n

iarna fumeg\u00e2nd\u0103 se \u00eencol\u0103ce\u0219te
\npe fotoliul din sufragerie
\n\u00eemi aranjez singur\u0103tatea
\nmai pe dunga inimii
\n\u0219i apoi probez dac\u0103 pantofii
\nse asorteaz\u0103 cu triste\u021bea
\npoetul a\u0219az\u0103 ve\u0219nicia la col\u021bul str\u0103zii
\n\u00ee\u021bi acoperi teama cu o toamn\u0103<\/p>\n

Ziua de duminic\u0103<\/strong><\/p>\n

duminic\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 umed\u0103
\ncircul de iluzii
\numbra ta mu\u0219cat\u0103 de un c\u00e2ine
\nmirosea a singur\u0103tate
\nprin visul t\u0103u trec\u0103torii
\nf\u0103ceau trafic cu muzic\u0103 de fanfar\u0103
\nfericirea s\u0103lb\u0103ticit\u0103 umbl\u0103 pe s\u00e2rm\u0103
\nat\u00e2rn\u0103 pe pielea vecinului<\/p>\n

O vene\u021bie cu arom\u0103 de singur\u0103tate<\/strong><\/p>\n

era jum\u0103tate duminic\u0103
\n\u0219i jum\u0103tate triste\u021be
\ncearc\u0103nele unui \u00eenger
\nningeau peste mansarde
\ni se \u00eenfigea toamna \u00een piept
\np\u00e2n\u0103-n pl\u0103sele
\nsingur\u0103tatea intra pe geam
\nf\u0103cea piruete
\n\u021bip\u0103tul c\u0103dea \u00een genunchi
\n\u00ee\u0219i \u00eenmuia degetele \u00een melancolie
\ncunoscu\u021bii \u00eemb\u0103tr\u00e2neau
\n\u00eentr-o scrisoare
\npoetul cu palma c\u0103u\u0219 nu l\u0103sa cuv\u00e2ntul
\ns\u0103 se sting\u0103<\/p>\n

Vecinii toamnei<\/strong><\/p>\n

Mam\u0103 cu inima pe muchie de cu\u021bit
\nun \u00eenger \u00eembr\u0103cat \u00een frig se rostogolea printre cuvintele
\ntale
\nmestecam o felie proasp\u0103t\u0103 de duminic\u0103
\nvecinii f\u0103ceau curat \u00een balcon
\nse uitau spre r\u0103s\u0103rit
\napoi stingeau toamna din sufragerie
\n\u00een stomacul t\u0103cerii
\nse digera o galaxie
\nse usuc\u0103 moartea
\nprin versul infectat de \u00eentuneric<\/p>\n

R\u0103t\u0103cirea numelui<\/strong><\/p>\n

\u00eenfrunze\u0219te iarna
\npe unde \u00ee\u021bi era numele
\nve\u0219ted\u0103 ora
\ncu toamna rupt\u0103-n coate
\nlacul de culoarea singur\u0103t\u0103\u021bii
\ntoamna dresat\u0103 s\u0103 sar\u0103 la g\u00e2tul melancoliei
\nse netezesc secundele \u00een cimitir
\nplou\u0103 p\u00e2n\u0103 se face cea\u021b\u0103 \u00een cuvinte<\/p>\n

 <\/p>\n

Florentin POPESCU<\/strong><\/p>\n

Amintiri cu Radu C\u00e2rneci (I)<\/strong><\/p>\n

De ce cu \u015fi nu despre Radu C\u00e2rneci? a\u015f putea fi
\n\u00eentrebat. R\u0103spunsul e c\u00e2t se poate de simplu: fiindc\u0103 \u00een
\nbun\u0103 m\u0103sur\u0103 amintirile noastre sunt comune,
\n\u00eent\u00e2mpl\u0103rile, scenele, momentele despre care va fi vorba
\n\u00een acest mic serial ne-au apar\u0163inut\/ ne apar\u0163in
\nam\u00e2ndurora\u2026
\n\u00centr-un foarte scurt curriculum vitae, acest mare
\nprieten m\u0103 numea nici mai mult nici mai pu\u0163in dec\u00e2t \u201eun
\nposibil biograf\u201d, nutrind probabil speran\u0163a c\u0103, odat\u0103
\n\u015fi-odat\u0103, din \u201eposibil\u201d poate chiar voi deveni un \u201ereal
\nbiograf\u201d, mai ales c\u0103 la tabelul cronologic din antologia
\nlui ap\u0103rut\u0103 \u00een colec\u0163ia \u201eBiblioteca pentru to\u0163i\u201d \u00een 1998
\ni-am detaliat at\u00e2t de corect \u015fi de exact biografia, \u00eenc\u00e2t un
\ncunoscut critic, plecat \u015fi el dintre noi (Marin Mincu), s-a
\nar\u0103tat mirat \u015fi m-a abordat direct: \u201eDe unde ai \u015ftiut toate
\ndatele astea?\u201d.
\nAlte \u015fi alte proiecte literare mi-au ocupat\/ \u00eemi
\nocup\u0103 timpul pe care l-a\u015f fi putut consacra unei
\n\u201eBiografii Radu C\u00e2rneci\u201d, a\u015fa \u00eenc\u00e2t socot c\u0103, p\u00e2n\u0103 una
\nalta, pe istoricii literari \u015fi pe cititorii poetului Radu
\nC\u00e2rneci i-ar interesa \u2013 de ce nu? \u2013 mai multe amintiri
\ndin care s\u0103 contureze singuri, nu numai sentimental,
\nsubiectiv, figura scriitorului. Virtu\u0163ile acestuia ar fi
\np\u0103cat s\u0103 fie \u00eengropate \u00een uitare, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t
\neste vorba de o personalitate \u201eaccentuat\u0103\u201d (\u00een sensul dat
\nde Karl Leonhard cuv\u00e2ntului) a literaturii noastre din
\nultimele trei decenii.
\nIat\u0103, a\u015fadar, care este ra\u0163iunea acestui mic serial
\npe care m-am g\u00e2ndit s\u0103-l propun \u015fi s\u0103-l ofer revistei
\n\u201eSpa\u0163ii culturale\u201d, o publica\u0163ie prestigioas\u0103, de \u00eenalt\u0103
\n\u0163inut\u0103 cultural\u0103, la care Radu C\u00e2rneci (de departe cea
\nmai mare personalitate literar\u0103 contemporan\u0103 a fostului
\njude\u0163 R\u00e2mnicu S\u0103rat) a fost\/ este director onorific,
\nnumele lui fiind p\u0103strat \u015fi azi, \u00een semn de pre\u0163uire din
\npartea redac\u0163iei pe frontispiciul valorosului \u201eSpa\u0163iilor
\nculturale\u201d\u2026
\nDau, cum s-ar zice, ceasornicul \u00eenapoi \u00een timp \u015fi
\nlimbile lui se opresc, pentru \u00eenceput, nici mai \u00eenainte \u015fi
\nnici dup\u0103 prim\u0103vara anului 1970\u2026
\nDe pu\u0163in\u0103 vreme sunt elev al \u015ecolii de subofi\u0163eri
\nde rezerv\u0103 de la Bac\u0103u \u015fi-n ghiozdanul cu masca de
\ngaze port pretutindeni (\u00een cazarm\u0103 ca \u015fi pe dealurile de
\ninstruc\u0163ie) volumul de debut \u201eObsesia p\u0103s\u0103rilor\u201d, abia
\nie\u015fit de sub teascurile tipografice \u00een frumoasa colec\u0163ie
\n\u201eLuceaf\u0103rul\u201d a Editurii tineretului. Pentru c\u0103 am \u00een
\ns\u00e2nge, din na\u015ftere, gena modestiei, abia dac\u0103 le ar\u0103t
\ncartea unor colegi mai apropia\u0163i, care m\u0103 \u00eentreab\u0103 la
\nunison c\u00e2nd voi face cinste, c\u00e2nd voi \u201euda cartea\u201d. Se va
\n\u00eent\u00e2mpla \u015fi asta, dar p\u00e2n\u0103 atunci pun \u00eentr-un plic un
\nexemplar \u015fi-l expediez c\u0103tre Radu C\u00e2rneci, redactorul-\u015fef
\nal revistei \u201eAteneu\u201d, conjude\u0163ean al meu, cu dorin\u0163a
\npe care nu mi-o ascund: poate c\u0103 o s\u0103-i plac\u0103 placheta \u015fi,
\nmai mult, poate c\u0103 va scrie despre ea la rubrica \u201ePro
\namici\u0163ia\u201d, \u00een care prezint\u0103 cu \u00een\u0163elegere \u015fi empatie
\nvolume ale colegilor lui.
\nPe Radu C\u00e2rneci \u201e\u00een carne \u015fi oase\u201d, cum se zice
\n\u00eendeob\u015fte, nu l-am v\u0103zut \u015fi nu l-am \u00eent\u00e2lnit niciodat\u0103,
\nnic\u0103ieri, chiar dac\u0103 s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla la una din cele
\nc\u00e2teva \u00eent\u00e2lniri ale scriitorilor buzoieni, afirma\u0163i deja, cu
\ncititorii lor din jude\u0163ul de ba\u015ftin\u0103. \u00cel \u015ftiu \u015fi l-a\u015f
\nrecunoa\u015fte dintr-o mie dup\u0103 fotografia pe care i-am
\nv\u0103zut-o prin reviste, fizionomia-i prezent\u00e2nd tr\u0103s\u0103turi
\nat\u00e2t de personale, \u00eenc\u00e2t n-ar putea fi confundat cu nici
\nun alt scriitor.
\n\u015ei, ce s\u0103 vezi? La nici o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la
\nexpedierea c\u0103r\u0163ii primesc o scrisoare c\u0103lduroas\u0103 din
\npartea poetului. Dup\u0103 ce-\u015fi exprim\u0103 bucuria c\u0103 de pe
\nplaiurile buzoiene a ie\u015fit la iveal\u0103, editorial vorbind,
\n\u00eenc\u0103 un poet, m\u0103 felicit\u0103, \u00eemi laud\u0103 cartea \u015fi se
\nangajeaz\u0103 ca \u00een proximul num\u0103r din \u201eAteneu\u201d s\u0103 scrie
\ndespre ea \u2013 ceea ce se va \u015fi \u00eent\u00e2mpla. \u00cen plus, \u00eemi cere
\ns\u0103-i trimit un grupaj de poezii pentru revist\u0103 \u2013 ceea ce,
\na\u015fijderea, se \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103, versurile cu pricina v\u0103z\u00e2nd
\nlumina tiparului, \u00een vreme ce \u00eenc\u0103 mai r\u0103spundeam la
\ncomenzile \u201eCulcat! Drep\u0163i! Salt \u00eenainte!\u201d, cu grij\u0103 s\u0103 nu
\nmi se ude ghiozdanul cu masca de gaze \u00een care se afla \u015fi
\n\u201eprodusul\u201d meu editorial.
\nAcum, din perspectiva jum\u0103t\u0103\u0163ii de veac care a
\ntrecut de atunci, \u00eemi dau \u00eenc\u0103 o dat\u0103 seama ce mare
\ndreptate avea Marin Preda atunci c\u00e2nd scria undeva c\u0103
\norice \u0163\u0103ran din Sili\u015ftea-Gume\u015fti care vine la Bucure\u015fti
\ntot un \u0163\u0103ran de acolo caut\u0103, \u015ftiut fiind faptul c\u0103, \u00een
\ngenere, oamenii care provin din acela\u015fi loc se ajut\u0103 \u00eentre
\nei, chiar dac\u0103 nu s-au v\u0103zut unul cu altul mai \u00eenainte.
\nEra, a\u015fadar, \u015fi cazul meu.
\nInspira\u0163ia mea spontan\u0103 a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, una
\nfericit\u0103, fiindc\u0103 acel moment a \u00eensemnat \u00eenceputul unei
\nprietenii care avea s\u0103 dureze aproape cincizeci de ani,
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Radu C\u00e2rneci avea s\u0103 se mute pentru
\ntotdeauna \u00een cealalt\u0103 Sili\u015fte, cea a Snagovului, unde-\u015fi
\ndoarme somnul de veci, av\u00e2nd \u00eenscris pe piatra de
\nmorm\u00e2nt unul dintre versurile lui cele mai frumoase:
\n\u201eIubirea-i axa cerurilor toate\u201d.<\/p>\n

\"\"

Petrache PLOPEANU Starea de \u201eidio\u021bie\u201d Motto: \u201e\u00cen viitor, dac\u0103 omenirii \u00eei va fi dat s-o ia de la cap\u0103t, o<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10091"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10091"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10091\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10097,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10091\/revisions\/10097"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10091"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10091"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10091"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}