De Rîmnic, de bine! – Pe spații largi
Funcționează. Gândeam că multe dintre încercările de limbă română cernută fin au luat calea desființării și azi sunt maculatură pentru planul didactic în folosul fondului de clasă. Bunăvoința domnului Istrătescu a curs până în căsuța poștală electronică, având astfel ocazia probării longevității, dar și preocupării de a lăsa coloanele tipografice la discreția elevului, literă lângă pictură, într-un joc serios de anotimpuri, gânduri de copil….
Un astfel de semnal îl primim și din negura economică a anului 2008, din partea unei asocieri fericite: Primăria Municipală, Asociația Culturală ,,Valman” și Librăria ,,Olimp”. Mai târziu și a Centrului Cultural ,,Florica Cristoforeanu”. Data debutului se înregistrează pe lunile Noiembrie-Decembrie. Inițiatoare a acestei reviste este o cunoscută a lumii literare locale, dar nu numai, Valeria Manta Tăicuțu, de acolo și numele asociației, dar și al editurii, membră a Uniunii Scriitorilor, critic, poet, prozator și iată, conducător al unei reviste ce-l are ca director de onoare pe Radu Cârneci, râmnicean și el de-al nostru. Cine a deschis aceste file, ce au depășit constant numărul 70, a putut observa nelipsitul editorial al doamnei Valeria despre nebunia extraurbană de la pagina 1, dar și permanentul ,,Râmnic, mon amour” de pe coperta 3, o altă radiografie a societății românești, dar la nivelul unei provincii, acolo unde un mic ac și o mică bârfă, dar de nivel elevat, nu strică niciodată. Dar cu un om nu se face revoluție, cu atât mai puțin o culegere de texte valoroase. Spații Culturale a pornit la drum cu un colectiv redacțional format din trei profesori ai colegiului național Alexandru Vlahuță, Petrache Plopeanu, Răzvan Theo Chirac și Valeriu Sofronie, ajutați la tehnoredactare de Florin Dochia, pe parcurs adăugând pe Camelia Sava, Silvia Sofineti, Nicolai Tăicuțu, Stan Brebenel, Diana Vrabie, Viorica Răduță…. Constanța de a nu abdica de la afirmarea valorilor autentice, fie talente la debut, fie consacrați, sperie un novice în materie, dar și specialiștii, conținutul redând fidel dorințele inițiatoarei, deschiderea ,,… spre tot ce are bun, frumos și adevărat literatura română de pretutindeni.”. Intențiile primordiale n-au rămas doar la stadiul de promisiune, Spațiile… extinzându-și sfera și spre autori străini, neuitând însă pe cei de acasă, râmniceni, buzoieni, vrânceni, români din spațiul Daciei Mari: Mircea Homescu, Vasile Ghinea, Mioara Bahna, Tudor Cicu, Teo Cabel, Roxana Boboc, Gheorghe Neagu, Passionaria Stoicescu, Ecaterina Țarălungă, Nicolae Pogonaru, Daniel Drăgan, Adrian Botez, Costel Suditu, Viorel Savin, Vasile Ghica, Leo Butnaru, Magda Ursache, Doina Cernica, Adrian Munteanu, Petre Isachi, Eugen Evu, Artemiza Delia Asănache, Ion Murgeanu, Ion Roșioru, Evgheni Stepanov, Andrei Hadanovici, Serghei Jadan, Șota Iatașvili, Walt Whitman, Dobroslaw Marcinek…. Lângă proză, poezie, jurnale de călătorie, eseuri, interviuri… revista adaugă și are o aplecare atentă asupra celor mai importante apariții editoriale, în două grupaje, Raftul cu cărți și Reviste literare, succint consemnate de Nicolai Tăicuțu.
,,Nevoia de comunicare – Aristotel considera, în Politica, I, că, prin vorbire, omul exprimă ceea ce este folositor și ceea ce este vătămător, ceea ce este drept și ceea ce este nedrept, comunicarea acestor categorii reprezentând temelia familiei și a statului. Desigur, între timp, lucrurile nu s-au schimbat, ci s-au nuanțat, apărând sute de teorii ale comunicării, facultăți de profil și opinii dintre cele mai diverse, mai încâlcite și mai sofisticate, care par a neglija un adevăr simplu: comunici, deci construiești un mesaj pentru a fi înțeles, pentru a transmite ceva
inteligibil – și util.” – Valeria M. T. – Spații culturale, nr. 47.
