Cenaclul Alexandru Sihleanu – 14 Mai 2016
CEVA TOT OFTEAZĂ ÎNLĂUNTRUL MEU ŞI CAUTĂ ÎN ZARE
Sâmbătă, 14 mai, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment susţinut de Matincă Costea pe un text propriu, monologul „Sistem Râmnicu Sărat” şi cupletul „Nu admit”, de George Mihalache, prestaţie încheiată în aplauzele celor prezenţi.
A urmat lectorul de serviciu, Vasile Ghinea, din lipsă dna Ecaterina Chifu, cu o cronică la volumul lui Tudor Cicu, „Cântece la dairea”, poezii, Ed. Rafet, 2008 şi un grupaj de aforisme, la sfatul prietenului Matincă Costea.
,,Se pare că Vasile Ghinea are un potenţial pentru poezie, cronică de carte şi acum cu aforisme. Nu este locul pentru consideraţii critice, voi exemplifica, cu permisiunea dvs., din cronică un scurt fragmentşi câteva aforisme: „Tudor Cicu este un romantic incurabil, care poartă, cu el şi în el, esenţa biologică a copilăriei, lumea în care a deschis ochii, lumea cu miresmele anotimpurilor, dragostea de poveşti şi poezia metaforică a sufletului său de purtător de doruri a celor care i-au dat viaţă, a vieţii care îşi cere povestea şi pe care parcă nu o mai găseşte ca în amintiri, şi pe care vrea să o facă cunoaştere în acest biotop numit viaţă, ca o recunoaştere dincolo de viaţă”; „Poezia este revelaţia creaţiei lui Dumnezeu în eul liric al artistului”; Omul este o pasăre ale cărui aripi, mâinile, necunoscând zborul scriu istorie”; „Tăcerea este starea în care omul poate pătrunde în propria realitate interioară pentru a se cunoaşte pe sine, poate intra în cuvânt să-i descopere ,,mecanismul” şi în măsura sufletului său să aducă bucurie celor din jur”; „De ce nu are omul aripi? Ce-ar însemna o pasăre de pradă care gândeşte?” Îl aşteptăm la o nouă lectură.” (Vasilică Scarlat)
„Analiza unui autor cunoscut şi recunoscut este realizată cu înalt nivel de competenţă şi profesionalism de către poetul şi colegul nostru de Cenaclu, Vasile Ghinea. La capitolul II, aforisme, ţin să subliniez că acestea conţin mult substrat filosofic. Prin urmare o bilă albă pentru lector. Fiecare aforism reflectă o doză metaforică, un exerciţiu de inteligenţă, de cultură generală. De altfel tema se caracterizează printr-o notă dominantă acestei trăsături.” (Matincă Costea)
„În primul rând, din prea multă modestie, colegul nostru a vorbit de lector şi s-a omis pe sine însuşi. Începutul şedinţelor Cenaclului este întotdeauna sub auspiciul lui Matincă Costea, care ne dă un imbold. Experienţa vieţii nu ia scăzut optimismul. Astăzi a strălucit prin două momente vesele. Ceea ce am audiat astăzi, aforisme, plus cronica, constituie o metaforă a vieţii, este drumul zilnic al omului prin viaţă. Cronica la cartea lui Tudor Cicu mi-a lăsat o impresie puternică. Ceea ce a scris dl Cicu îl reprezintă. Cum a zis şi analistul Vasile Ghinea, sunt foarte interesante, cu trimitere la scriitori din literatura română şi nu numai. S-a stabilit o punte între Varujan Vosganian şi Tudor Cicu şi este o asociere fericită. Poezia lui Tudor Cicu este o poezie ca un cântec, îi dă un farmec deosebit. Parcă l-ar fi auzit pe Federico García Lorca, Miron Radu Paraschivescu. Mi-am amintit de un volum, ,,Cartea de piatră” a lui Vladimir Colin. Toate aceste poveşti, basme sunt frânturi de viaţă. Orice creaţie are şi realitate, şi ficţiune. Orice creator, de orice fel, nu face decât să reconstituiască o parte din întreg. Creaţia unui poet este o lume nouă, atât de frumos, un romantic, cum a spus Vasile Ghinea, prin orientarea spre folclor. Frunza verde este egal cu român. Întotdeauna am vibrat la frumuseţile naturii şi un astfel de poet interesant, ca Tudor Cicu, nu putea să nu scrie atât de plăcut. Iată că poezia aceasta a câmpiei m-a ispitit şi pe mine, deoarece şi câmpia are frumuseţile ei. Frumuseţile câmpului le descoperi în poezia lui Tudor Cicu. Este minunat pentru dl Ghinea că se apleacă asupra creaţiei unor poeţi. Este o operă de patriotism. Îl felicit pentru acest curaj! S-a dovedit un creator inteligent, dând dovadă şi de cultură generală. Şi două epigrame, dacă îmi mai permiteţi: (Lui Tudor Cicu) ,,Un romantic incurabil,/ Cu poemul său valabil,/ Cu cântece şi dairele,/ Cicu scrie despre ele”; (Lui Vasile Ghinea) ,,Despre poeme ne vorbeşti/ Şi talentul îl zugrăveşti/ Arătând că are har,/ Domnu Ghinea Cronicar”.” (Mihai Constantinescu)
„Dl Matincă Costea ne încântă la fiecare început de şedinţă. Referitor la cronica care s-a citi, pot să spun că doi maeştri îşi dau mâna: Maestrul Tudor Cicu şi maestrul Vasile Ghinea. La aforisme am reţinut o mininată definiţie a poeziei: ,,Poezia este revelaţia creaţiei lui Dumnezeu în eul liric al artistului”. Primele două, ,,Gustul puterii” şi ,,Promisiunea”, le-aş încadra în campania electorală. Îl felicit şi aş vrea să mai aud aforisme ale dânsului.” (Nicolae Constantinescu)
„Mi-a plăcut intervenţia de divertisment a dlui Matincă Costea care îşi aminteşte cu nostalgie de damigeana spartă, păcat că era plină. Este interesant şi dialogul dintre călător şi casieră. Am mai reţinut numele soţiei, Frusinica, un nume dulce. Opera poetului romantic Tudor Cicu este o reflectare a frumuseţilor peisajului românesc prezent cu câmpia şi de asemenea cu munţi şi consider că este o invitaţie în mijlocul naturii pentru a ne restabili echilibrul, precum dl Constantinescu. Poezia dlui Cicu este captivantă şi am reţinut de la critic nişte expresii specifice, o aplecare spre mai multe specii de pomi, teiul considerat a fi pomul Domnului, dudul, gutuiul, ale cărui fructe sunt comparate cu sânii iubitei. Am mai reţinut macii roşii, imaginea mamei. Tudor Cicu este un romantic incurabil. Referitor la aforisme, consider că dl Vasile Ghinea are o aplecare spre acest gen. Îl mai aşteptăm cu aforisme.” (Adrian Câmpeanu, preş. UCRS)
„Monologul dlui Matincă Costea aduce momente din trecutul nu prea îndepărtat al urbei noastre, chiar dacă erau dramatice, le prezintă într-un registru comic. Referitor la cronică, autorul, dl Vasile Ghinea, face o analiză critică a volumului de poezii ,,Cântece la dairea”, autor Tudor Cicu, scoţând în evidenţă frumuseţea poeziilor din volum, valoare artistică şi literară, cât şi educativă a câtorva poezii din acest volum. În această analiză, nu face decât să aducă poezia mai aproape de cititor, să o facă înţeleasă şi plăcută cititorului, iar aforismele le consider deosebite, nu oricine poate emite judecăţi de valoare şi literare. Am reţinut: ,,Arta tăcerii este condiţia reprezentării artistice a ceea ce se numeşte talent”; ,,Gîndurile ascund idei, ideile cuvinte, cuvintele esenţe şi… tăcere”. Felicitări şi îl mai aşteptăm cu aforisme.” (Stela Miloş)
„Îi mulţumesc dlui Matincă Costea pentru buna dispoziţie pe care o creează de fiecare dată, ne înviorează, ne bine dispune, ne trezeşte la hazul de necaz. Despre dl Ghinea aş spune că este un cronicar şi mai puţin un critic literar. Nu face numai o trecere în revistă, este dublat de poetul care sintetizează şi îşi aduce aportul în crearea de sensuri noi. Deşi nu l-am citit pe Tudor Cicu, din cronica dlui Ghinea, care a extras esenţa din poemele sale, am înţeles mai bine poetul. Cât priveşte aforismele, aş vrea să cred că sunt concluzii ale unor experienţe trăite, din asta a căpătat originalitate, într-un stil clar şi concis, care vizează direct ideea. Felicitări şi la mai multe!” (Georgeta Iuga)
„Şedinţa de astăzi a Cenaclului a fost structurată în două momente şi anume:momentul de divertisment, susţinut de dl Matincă Costea şi lectorul de serviciu dl Vasile Ghinea. De la început îl felicit pe dl Matincă pentru momentul deosebit prin care ne-a pregătit desfăşurării acţiunii literare. Materialul lecturat de dl Vasile Ghinea, o cronică a volumului de poezie ,,Cântece la dairea” de Tudor Cicu, denumit ,,Stihuind prin lume, ursita mi-e să pier lăsând o dâră-aprinsă, de curcubeu, pe cer”, constitue o cronică la poezia cuprinsă în acest volum. Autorul lucrării şi-a început corect cronica pomenind aici despre structura cărţii şi titlul volumului. A continuat comentând prima poezie din volum, ,,Tablou de familie”, care cum bine a menţionat, poetul se întoarce într-un moment al fiinţei sale şi anume acela înainte de a se naşte, în care descrie evenimentul deosebit din familie şi anume naşterea sa. Autorul cronicii de astăzi revine în lucrare cu fragmente din poemele comentate, lucru foarte bun pentru astfel de lucrare literară, dar se menţionează sumar despre vocabularul specific al lui Tudor Cicu, vocabular ce cuprinde regionalismele şi arhaismele din zona în care a crescut şi s-a dezvoltat ca om sau lucru minunat adăugat în lucrare, s-a pomenit de interferenţa cu Panait Istrate, Fănuş Neagu şi a altor scriitori din acestă zonă de câmpie. Trebuie menţionat în astfel de lucrare literară şi legătura strânsă a operei lirice cu cea epică a lui Tudor Cicu în care găsim cuvinte specifice zonei. Din vocabularul poemelor comentate se pot menţiona ,,zariştea”, ,,dairea”, etc. Poemul 1 din ultimul capitol ,,Oglinzi spulberate” mă duce cu gândul că poetul Tudor Cicu a avut ca izvor de inspiraţie pe Sadoveanu. Un fapt deosebit pe care l-a menţionat este legătura poemelor lui Tudor Cicu cu folclorul. Dacă Lucian Blaga foloseşte vocativul în poezii de dragoste, la Tudor Cicu metafora ,,frumoaso” înlocuieşte termenul poezie. Mi-a plăcut materialul prezentat. Felicitări ambilor autori!” (Aneta Pioară)
Sâmbătă, 21 mai, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Mihai Constantinescu.
