Cenaclul Alexandru Sihleanu – 9 ianuarie 2016
DE-AŞ FI ŞTIUT CĂ-S DOAR O UMBRĂ CE IESE NOAPTEA DIN OGLINZI
Sâmbătă, 9 ianuarie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, din lipsă Matincă Costea, cu Dumitru Hangu şi epigrama lui. Catrenele incomode prezentate au făcut haz de necaz şi au descreţit frunţile celor prezenţi.
A urmat lectorul de serviciu, Vasile Ghinea, din lipsă Constantin Marafet, învitat în com. Sihlea, şcoala din localitate, pentru comemorarea poetului şi patronului spiritual al Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, n. 9 ianuarie 1834 – d. 23 martie 1857. Lectorul de astăzi a prezentat un grupaj de poezii şi o cronică de întâmpinare la volumul „Mir(easmă) de nard”, poezie, Ed. Rafet, 2013, autor Ion Roşioru. Cronica prezentată „Ceasul lumii zăbovea mai la nord de piaza-rea” este un elogiu adus artei lirice a poetului-pictor, cum a fost numit în cronică, Ion Roşioru. Vom menţiona câteva idei definitorii atât pentru cronică cât şi pentru personalitatea autorului cărţii: „(…) Titlul, cu o dublă semnificaţie, mir şi mireasmă de nard, cu rezonanţă între realitatea imediată şi realitatea biblică, găzduieşte, în volumul pe care-l reprezintă, 111 elide. (…) Aşadar, din start, poezia lui Ion Roşioru se anunţă a fi cu esenţă biblică, între teluric şi celest, tradiţionalul fiind sursă de plecare. Cartea pare construită ca o „colecţie” de tablouri, cu subiecte de sine stătătoare, legătura dintre ele fiind, doar, poezia. (…) Ion Roşioru este un liric ce îşi ia în serios rolul în această lume a speranţelor deşarte, a amăgirilor, a promiscuităţii, a frumosului efemer. Ion Roşioru este omul tăcerii. Vorbeşte doar când scrie şi o face conştient de menirea sa. În rest, în viaţa de toate zilele, comunică. Liricul cronicar al vieţii transcrie episodic, ca nişte tablouri ale unui jurnal sui-generis, trecerea bipedului numit om prin această lume, ca o dovadă existenţială pentru viitoarele generaţii. Seriozitatea împlicării în acest fenomen numit poezie face ca numele lui să fie şi să rămână un reper printre truditorii genului”. Şi fiindcă Matincă Costea a apărut (a onorat cu prezenţa un parastas) şi nu trebuie lăsat să şomeze, finalul şedinţei s-a produs, la cafeaua literară, cu umor: „Basm din anul 2000”, de Nicu Vafiadis, „Eu sunt Nică Titirează”, de Ion Măgârdiceanu şi „Felicitări”, de Matincă Costea.
„Lectura de astăzi prezintă o situaţie deosebită din direcţii diferite. Întâi ca autor de poezie şi în al doilea rând ca autor al unei cronici de întâmpinare la cartea de poezie a lui Ion Roşioru, ,,Mir(easmă) de nard”. Trebuie spus statutul celui care face critică, să transmită mesajul lui inteligibil pentru cititori. În lirica lui Ion Roşioru apar motive poetice: golul, piază-rea, lupul şi altele.Textul cronicii păcătuieşte şi din faptul că a dat multe amănunte despre planta nard. Putea să facă obiectul unui eseu separat. Poeziile sunt scrise în viteză. ,,Mit” este un amestec de motive poetice. Două dintre ele sunt realizate, cu un final excelent.” (Grigore Leaua)
„Asistăm astăzi la o şedinţă pe multiple subiecte. Catrenele dlui Hangu care ne-a scos din atmosfera mai încărcată, în lipsa dlui Matincă. Grigore Radu Stănescu avea un studiu ,,Alexandru Sihleanu viaţa şi opera. Una din datele de naştere este de 6 ianuarie 1834, ca loc de naştere este Sihlele. Ion Gane sublinia ca dată de naştere este de 6 iunie 1834, la Bucureşti. Neexistând actul primar al poetului ,,Armoniilor intime” ziua de naştere este incertă. Privitor la cartea a cărei cronică a fost prezentată, nu mă pot pronunţa. Doar la titlu: ,,Mir(easmă) de nard” este foarte foarte semnificativ. Am descoperit ce este nardul. Referitor la poezia lectorului, este o poezie încifrată, metaforică, în vers alb. În tot grupajul este o idee comună, este ideea curgerii timpului. Mi-a atras atenţia ,,Totul” care este o metaforă referitoare la existenţa omului. Totul este efemer.” (Floarea Stănescu)
„Şedinţa de astăzi ne supune unei gândiri mai ample. Pentru început dl Hangu ne-a prezentat epigrame. Am constatat că a cunoscut persoanele cărora le-a prezentat epigramele şi-l felicit. Astăzi a coincis cu ziua de naştere a lui Alexandru Sihleanu care s-a stins la douăzeci şi trei de ani. Am ascultat cronica dlui Vasile Ghinea. O carte de critică literară nu este aşa de uşor de realizat. Detalierea acestei plante ,,nard” a fost prea lungă. Dl Vasile Ghinea a cuprins fragmente din poezia dlui Ion Roşioru, cu prezentarea valorii dlui Ion Roşioru în cartea ,,Mir(easmă) de nard. Poezia dlui Ion Roşioru este tradiţională. Compoziţia poeziilor este pe distihuri. Ion Roşioru abordează toate temele. Este un poet de valoare al zonei noastre şi nu numai. Vorbind despre temele abordate de Ion Roşioru, poezia oricărui poet emană starea de spirit a poetului din momentul creaţiei. Tema iubirii este strecurată printre celelalte teme. Am reţinut ,,Rug”, o radiografie a vechii urbe. Poetul abordează viaţa de zi cu zi din zona de unde a copilărit, unde a şi-a făcut profesia. Mi-a plăcut cum vorbeşte dl Ghinea despre poezia lui Ion Roşioru. Poezia lui Ion Roşioru este o înşiruire de tablouri care curg ca nisipul din clepsidră. Poezia lui Vasile Ghinea este modernă, plină de metaforă, şi starea de spirit este evidentă: ,,Pentru cimitirul din noi / acest război fără sfârşit”. Felicitări!” (Aneta Pioară)
„(Lui V. Ghinea) Versuri pline de lumină / Rătăcind prin galaxii / Ne-aţi făcut o zi senină / Un regal de poezii. Şi una dlui Matincă Costea: Aveţi stil, aveţi carismă. / Drept vă spun, aveţi talent. / Azi sunteţi în epigramă, / Un expres spre Occident.”. (Dumitru Hangu)
„Stilul poetic al lectorului de astăzi este de profundă interiorizare. Poezia lectorului reflectă mult substrat metaforic, subtilitate, profuzime. La capitolul critică literară…, socot că nu prea are concurenţă în Cenaclu.” (Matincă Costea)
„Am audiat epigramele confratelui Hangu. Acţionează obiectiv şi remarc uşurinţa versului. Îmi place cum scrie. Despre versurile dlui Vasile Ghinea: Îmi place stilul, îmi place cum prezintă lucrurile şi hainele în care îmbracă ideile. Imaginile arată un om care struneşte cuvintele. În cronică merge pe linia lui Alexandru Piru şi o face bine. Pe Ion Roşioru l-am cunoscut acum patruzeci şi patru de ani. Un om foarte spiritual, de loc din comuna Mânzăleşti. Lucrarea lui de licenţă s-a numit ,,Nume şi porecle din comuna Mânzăleşti”. Apreciez râvna dlui Ghinea în ale cuvântului de a descoperi profunde semnificaţii. Dl Ghinea este pe un drum bun. Poezia este o scânteie. Descopăr în ideatica dlui Ghinea o inimă plină de bunăvoinţă şi bună-cuviinţă. Îmi permiteţi să închei cu epigramă. (Dlui Grigore Leaua) Ascultându-l cum vorbeşte, / Comentând tot ce-a scris omul, / O-ntrebare mă-ncolţeşte: / Vrea să-l întreacă pe Ciomu? Şi încă una tot dlui Grigore Leaua: Vă spun, atenţie lectori! / Vă rog, să fiţi prevăzători! / Că de v-aude domnul Leaua, / Cu toţii v-aţi găsit beleaua! ” (Mihai Constantinescu)
„Încep cu momentul Hangu. A fost un moment plăcut, căutînd să-l înlocuiască pe dl Matincă prin epigramă. A dovedit că are fler în acest gen, epigrama. Cu poezia dlui Vasile Ghinea ne-am obişnuit. La fiecare lectură prezintă o poezie în vers alb, elaborată, metaforică, de natură filosofică. ,,Mit” mă duce la Ana meşterului Manole. Astăzi, prin cronica dlui Ghinea am făcut cunoştinţă cu poezia deosebită a dlui Ion Roşioru. Îl felicit pentru materialele citite astăzi.” (Nicolae Constantinescu)
„Este un moment important faptul că s-a amintit figura lui Alexandru Sihleanu. Şi noi purtăm, poate, armonii interioare ca orice creator care vrem să oferim ceva frumos. Apreciez creaţiile dlui Hangu. Despre dl Ghinea… felicitări! Am citit într-o cartea de critică, ,,Constelaţia tăcerii”, o cronică la ultimul volum al lui Ion Stanciu, ,,Pasteluri metafizice”. M-a impresionat. Apreciez efortul de critic al dlui Ghinea. Ion Roşioru este un nume în literatura română. Se poate face cronici pe capitole: ,,Bucuria de a trăi”, ,,Filosofia vieţii” în opera lui Ion Roşioru. Poeziile prezentate de dl Ghinea reprezintă neliniştea creatorului, sunt poezii cu amprentă filosofică. O metaforă reuşită.” (Ecaterina Chifu)
„Poeziile sunt bine alese, sunt un sumar al autorului, al eului poetic Pot fi concluzionate: Totul este mit, totul este linişte-nelinişte, oniric şi amnezie. Cronica a reuşit să radiografieze poezia volumului dlui Ion Roşioru.” (Viorel Dodan)
„Consider că a fost o zi de debut optimistă, o şedinţă interesantă. Epigrama dlui Hangu este la mare înălţime. Cititorul este fascinat de poeza prezentată de dl Vasile Ghinea, o poezie filosofică, o poezie optimistă. Trebuie apreciată creaţia dlui Ion Roşioru, un poet romantic, filosof. Mă aliez cronicii dlui Ghinea care a făcut şi o descriere, şi o apreciere a importanţei nardului. Consider o abordare multilaterală a subiectului literar. Urez un an rodnic Cenaclului ,,Alexandru Sihleanu”, cu inspiraţie creatorilor, spre bucuria şi satisfacţia cititorului.” (Adrian Câmpeanu, preş. UCRS)
Sâmbătă, 16 ianuarie, începând cu ora 11:00, Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” şi Editura Rafet organizează 15 IANUARIE – ZIUA NAŢIONALĂ A CULTURII ROMÂNE. Din program: Mihai Eminescu – „omul deplin al culturii româneşti” – prezintă Mioara Bahna, critic literar, lansarea revistei Ante Portas – prezintă Gina Zaharia, redactor şef, duelul poeţilor Buzău – Râmnicu Sărat, cu participarea poetului Gabriel Gherbăluţă (Galaţi), recital folk Dan Manciulea.
