Ora de muzică 81
De când tot răsfoiesc eu paginile site-ului de largă informare, Wikipedia s-au gândit să adauge doi dintre artiștii pe care i-am prezentat. Și cât chin fusese pe mine ca să strâng o mână de vorbe….
Pornesc cu un handicap, cel de-a-l fi ,,defăimat” pe Sting și aproapele Miller, chiar două dacă pun la socoteală și lipsa de surse pentru alt set de ,,artizani” în materie de înregistrări de studio. Grosul participanților de bază a rămas același. S-au întors Kirkland și Marsalis, Colaiuta și Miller sunt pe aceleași baricade, doamna cu cimpoaiele, Kathryn Tickell, își vede în continuare de specificul popular aplicat de arcuș viorii sau Fiddle-ului, așa cum mulți interpreți de pasaje neaoșe se laudă. Primul nume nou scos la rampă cu ștampilă Sting, mulți așezându-și ulterior blazonul la loc de cinste după consumarea acestei conjuncturi, este Andrew Love, saxofonist, decedat în 2012 la 70 de ani, după zece ani de conviețuire cu boala bătrâneții, la el instalată devreme, Alzheimer. Probabil că nu boala l-a doborât, ci complicațiile apărute odată cu instalarea ei. Lui nu-i trebuiau laurii celebrității lui Sting, veți vedea că a fost taman invers. Începuturile sale ca muzician își au originile în biserica baptistă din Memphis, acolo unde a avut parte de glasul tatălui său în postura de pastor. Pentru studiile superioare s-a deplasat în Oklahoma, la Langston University și face cale întoarsă în locurile natale în 1965 pentru a deveni membru al studioului Stax Records ca muzician de sesiune. Împreună cu trompetistul Wayne Jackson crează un sunet specific de duet, sunet ce va deveni marcă a lui Stax. Printre primii beneficiari ai acestei semnături de suflători se număra Otis Redding și Same & Dave, dar nu singurii. Grupul în care a activat, ca unul de sine stătător, se numește The Memphis Horns, declarat de ei înșiși ,,probabil cel mai bun pachet de suflători ,,de suflet” care a existat vreodată”. Pachetul de suflători a fost mai întâi sextet, încorporând de-a lungul anilor destui muzicieni, componența fiind următoarea: Floyd Newman – baritone saxophone, Lewis Collins – saxophone, flute, Jack Hale – trombone, Jack Hale, Jr. – trumpet, french horn, Ed Logan – tenor saxophone, James Mitchell – baritone saxophone, Ben Cauley – trumpet, Roger Hopps – trumpet, Joe Arnold – saxophone,Calvin Caples – baritone saxophone. Până la urmă, dintr-o mare adunare s-a ajuns la un duo, unul haios în sine, de numit Lunganul și Piticul, Andrew având o statură impresionantă, Wayne, trompetist, dar nu numai, de calibru redus, rotofei. Vreme de 30 de ani, carieră premiată de Grammy, le-au fost suport pe rând lui Elvis Presley, și ce auziți pe Suspicious Minds le aparține, lui Neil Diamond’s la Sweet Caroline, Al Green’s se sprijină de ei ca suflători în piesa Let’s Stay Together și cântecul Son of a Preacher Man câștigă popularitate și datorită lor.
Așa a fost să le fie destinul. Încă de la naștere s-au văzut semnele. Andrew este născut în noiembrie 1941, 21, cu trei zile înaintea lui Wayne. Tot soarta le-a definit viața ce avea să urmeze și este o întâmplare nefericită care vine să dovedească ceea ce spun. Pe 10 decembrie din 1967 cei doi aveau un angajament pentru o serie de concerte cu Otis Redding, dar n-au făcut deplasarea odată cu tot lotul fiindcă nu se terminaseră de înregistrat suprapunerile pentru piesa acestuia, Sittin’ on the Dock of the Bay. Rămân deci în Memphis. În aceeași zi, avionul cu care Otis și ceilalți instrumentiști călătoreau, se prăbușește într-un lac din Wisconsin. Accidentului nu i-a suprviețuit decât un singur muzician. Bizar, nu? Pentru Andrew, aventura muzicală începe cu primul cadou făcut de mama sa, de ziua lui de naștere în clasa a noua. Vă dați seama ce încântat i-a fost tatăl, supranumit Ministru al Mount Nebo Baptist Church, când și-a ascultat pentru prima oară fiul, cântând acompaniat la orgă de mamă Amazing Grace. Nu la fel de bine s-a simțit când Andrew avea să ia calea cluburilor de noapte la un an după, fără să-și dea seama că pasul făcut avea, cum spuneam, să-i salveze la un moment dat viața.
Cariera lui adună nouă albume alături de The Memphis Horns și destule nume celebre pe lângă care și-a ,,petrecut suflul” . Printre ei se regăsesc Stephen Stills, Rod Stewart, the Doobie Brothers, Joe Cocker, Bonnie Raitt, Peter Gabriel, U2, Jimmy Buffett, Willie Nelson, B. B. King și Robert Cray, dar și Aretha Franklin, Wilson Pickett, Rufus, Carla Thomas și Isaac Hayes. Al Bell, coproprietar la Stax, compozitor, producător, Djay, spunea că admiră saxofoniștii și pe mulți îi ține în topul preferințelor proprii, dar n-a fost nimeni care să-l afecteze atât de profund. ,,E plin de spirit și poți simți asta în muzica lui. Poate trezi cele mai adânci emoții, dar o face ușor și cu gentilețe. E ca și cum ar face dragoste cu sufletul tău.”
Ce cuvinte!
