Cenaclul Alexandru SihleanuCultură

Cenaclul Alexandru Sihleanu – 29 Iunie 2024

VINE UN TIMP, CÂND FACEM ANALIZA PAȘILOR PE DRUMUL VIEȚII

Sâmbătă, 29 iunie, ziua (†) Sf. Ap. Petru și Pavel; Odovania praznicului Pogorârii Sfântului Duh, ședința Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam celor plecați dintre noi: Gheorghe Șaramet, Grigore Radu Stănescu, Costache Florea, Ștefan Șerbănescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matincă Costea, Smarandache (Manea) Agheană. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Dl Mihail Constantinescu a lecturat poezia Atlas (compoziție proprie) in memoriam Mircea V Homescu (medic și renumit eseist): „Din fantastice potire/ Cerul plânge-n cimitire/ Peste tristele morminte/ Îi curg lacrimile sfinte.// S-a oprit din drum și vântul/ Ca să-i mângâie mormântul,/ Cu o floare de cais/ Ce-n grădină s-a deschis.// Și în raiul dimineții/ Răsar zorii frumuseții./ Pe hârtia lui cu har/ A-nflorit mărgăritar.// Care vrea să încunune/ Comoară de-nțelepciune,/ Merge pe-a artei potecă/ Pe umeri c-o bibliotecă.// Că întreaga lui ființă/ Ridicată-i prin știință,/ Ținută-n degetul mic/ Fiindcă nu-i scăpa nimic.”
A continuat lectorul de serviciu dna Aneta Țâru Dumitreșteanu cu un grupaj de poezii și o piesă de teatru intitulată Încurcătura.
Vă ofer lectura: „(Legenda satului Motnău) Rezemat într-un ciomag/ Un bătrân spunea cu drag:/ „S-a aflat cândva demult/ Un cioban cutreierând/ Munți și deal/ Și șes, și coastă/ Și-a ajuns și-n valea noastră.”/ La cei patru meri din deal/ Și-a pus târla ăst cioban./ Din Moldova el venea/ Și Motnăiaș se numea./ El l-a noi s-aciuiat/ Nume satului i-a dat./ Poposea pe lângă văi/ C-un măgar și-un cârd de oi/ Însoțit de-ai lui flăcăi/ Și de alți vreo trei dulăi./ Cum sta jos, sub tei pe iarbă/ Scărpinându-se în barbă/ Văzu, de sub stânca mare/ Cum curgea apa în vale/ Și pe acest pârâiaș/ El l-a numit Motnăiaș./ Cânta: „Motnăiaș apă vioară/ Tu-mi faci viața mai ușoară.”/ Și văzând că apa-i bună/ Hotărî ca să rămână./ Puse târla-n Dealul Mare/ Unde soarele răsare,/ Apoi strunga la apus/ Mânând oile la muls/ Și-un bordei în mal clădi/ S-aibă unde hodini/ El și-ai lui flăcăi voinici./ Hotărî să stea aici/ Cosi fân și făcu clăi/ Să aibă nutreț la oi/ Când zăpada o viscoli/ Și iarbă n-or mai găsi./ Făcu Motnăiaș apoi, Și o casă cu odăi,/ Pe tălpi groase de stejar,/ Din brazi făcu amânări,/ Sărbătoarea cobora la târg/ Și-aducea grâu și porumb/ Ce-l măcina între pietre/ Jos la moara dintre vetre./ După-o vreme, bunăoară/ Își aduse o fetișoară./ Un holtei dintre cei trei/ Și-o casă-și întemeie./ Motnăiaș, cioban cu minte/ I-a primit cu-aste cuvinte:/ Să-mi faceți nepoți vreo cinci/ Să umpleți valea și dealul/ Cu neamul lui Motnăianu./ De la ăst cioban din veac/ Și-a luat nume al nostru sat/ Și gârla de bunăoară/ Tot Motnău acum se cheamă.
(Iubirea bătută de vreme) Din ochii tăi/ picură argint/ pe cărările bătute/ de pașii mei/ în noapte/ luna picură/ fire de aur/ peste covorul pașilor tăi/ și peste toată povestea/ zorii dimineții lor/ aștern roua/ pe care/ suflă razele soarelui/ și odată cu ea/ iubirea bătută de vreme.
(Cuvântul sfânt) Mă-ndrept ca o umbră spre un sfârșit de lume/ Urcând, mereu pe trepte negre, sure,/ Dar dintre toate niciuna azi nu-mi spune/ De faptele trecute, de au fost rele, bune.// Ascultător, sub prima treaptă, ascuns,/ Am stat sub cerul liber, în gânduri animat/ Și nici o ploaie de cuvinte, nu-i de ajuns/ Să vă descriu delirul traversat.// Nu mi-a spus nimeni cum să procedez,/ Cum să pășesc în drum, să iau avânt/ Cu dreptul, ori cu stângul, garantez,/ M-a ajutat și azi, și ieri cuvântul sfânt.”
Dna Aneta Țâru Dumitreșteanu, lectorul de astăzi, a ținut să prezinte o piesă de teatru numită Încurcătura, o piesă în două acte, pornind de la un fapt real. Subiectul pe scurt: dl Miron Popescu, preș. Cenaclului literar CUCURUZ, dă telefon dnei Mirela Dumitrescu să-i trimită materialul lecturat în ședință, necesar pentru cronică. Doamna motivează că i s-a defectat laptopul și o să-l trimită scris de mână, la care dl Popescu, vrând-nevrând, este de acord și îi comunică o veste proastă, aflată de la dl Girel Surdescu, precum că soțul dnei Constanța Mavrodin a murit și este depus de ieri la biserică, urmând mâine înhumarea. Dl Popescu se mobilizează cu flori și ajunge la biserică. Acolo nu a văzut-o pe dna Mavrodin și cei prezenți nu îi erau cunoscuți. Crucea vorbea clar: Ion Marudin, nu Ștefan Mavrodin. Întrebat Girel Surdescu a motivat că nu era crucea când a fost el și era cam întuneric. De aici o întreagă încurcătură. Un comic de situație, un umor negru. Trebuie să menționăm, cu această ocazie, Râmnicu Sărat a avut un bun creator de piese de teatru în persoana lui Grigore Radu Stănescu. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Legenda satului Motnău, în stil popular, este un act de patriotism. Titlurile creațiilor lirice (Cuvântul sfânt, Iubirea bătută de vreme) vorbesc de la sine, lectorul de astăzi dovedind o sensibilitate analitică și multă melancolie. O așteptăm cu noi creații.
„Este lăudabilă preocuparea colegei noastre de cenaclu pentru culegerea și prelucrarea legendelor, cu atât mai mult cu cât dna lector este originară din localitate. Este un gest frumos, patriotic pentru care merită felicitări. Referitor la lirica audiată remarcăm rigurozitatea construcției lirice, respectarea regulilor de prozodie, bogatul conținut ideatic. Piesa este construită inginerește, respectându-se arhitectura unei piese de teatru. Construcția replicilor surprinde prin vioiciune, autenticitate și actualitate. Dna lector Aneta Țâru Dumitreșteanu este printre puținii condeieri din oraș care se ocupă de teatru. O felicităm! Îi dorim succes!” (Mihail Constantinescu)
„Mă bucur că dna Aneta creează o nouă piesă de teatru. Aș vrea să o numesc un reporter al întâmplărilor reale. E destul să primească sau să audă un zvon și imediat doamna naște o creație. Mă bucur că am auzit o nouă creație a dumneaei.” (Dan Zanfirescu)
„În creația poetică a dnei Aneta se remarcă evocarea satului natal pornind de la o poveste transmisă pe cale orală. Poeziile sunt străbătute de melancolie, cu predilecție îndreptate într-o antiteză între trecut și viitor. Opera dramatică lecturată pleacă de la un prag al realității și demonstrează un comic de situație creat de o confuzie. Personajele sunt variate din lumea intelectuală, dar afectate de tare ale vârstei: surditate, vedere dificilă, credulitate, etc. O felicit și o așteptăm cu noi creații.” (Georgeta Iuga)
„În primul rând, referitor la legenda satului Motnău, stilul este popular, iar influența este specifică literaturii române în care multe dintre localități își au propriile legende. De exemplu Movila Miresei. A treia poezie, Cuvântul sfânt, deși sunt convins că autoarea n-a avut o legătură cu prof. Scarlat Demetrescu este de natură ezoterică. Totdeauna cel aflat pe prima treaptă și care folosește „cuvântul care izbăvește” se află pe prima treaptă a evoluției sale. Acest cuvânt poate să fie numai Dumnezeu sau poate fi o întreagă rugăciune. Piesa de teatru este o comedie de situație având la bază și umorul negru, așa cum s-a mai menționat de antevorbitorii mei și este scrisă în nota caracteristică a autoarei și una dintre puținele persoane care în perioada actuală are curajul, îndrăzneala de a aborda acest gen. Ca de fiecare dată ne-a făcut plăcerea să audiem cele lecturate astăzi și așteptăm noi lucrări.” (Mircea Mocanu)
„O felicit pe dna Aneta pentru patriotismul de care dă dovadă, cu legenda satului Motnău și pentru piesa de teatru prezentată astăzi. Într-adevăr, puține persoane mai scriu astăzi piese de teatru.” (Floarea Frățilă)
În finalul ședinței, cei prezenți au cântat Mulți ani trăiască dnei Floarea Frățilă cu ocazia zilei de naștere.
Sâmbătă, 06 iulie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi dl Mihai Doina. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share