Spații culturale nr. 89 (4)

Din poezia franceză

în traducerea lui Leo BUTNARU

Louis ALDEBERT
(n. 1934)

Originar din Malène en Lozère. Șase decenii a locuit la Paris, însă păstrând legături strânse cu Languedoc, unde s-a reîntors, pentru a se stabili aproape de Sète. După o viață profesională intensă și variată, s-a consacrat exclusiv literaturii, susținut de Pierre Reverdy și Gaston Bachelard. Din cărțile sale: Revers elucidat (1970), Genetivele lor (1978), Fond dublu (2000), Pretutindeni sume (2009).

Budapesta

pe stinghiile nopți
păsări mari cenușii au desenat conturul speranței
și chiar al zorilor cu lungi profilări înghețate
de iriși și ierburi uscate
nu va mai reuși să mă facă să râd
ne-am și obișnuit să trăim vinovați
fiece ninsoare ce cade este ispășire
peste adăposturile nopții iubirea mea
tu ești cea care imprimi această mare rozetă roșie

Treizeci de ani

când frica face să scârțâie negrii cocoși de tablă
sub lămpi
penele de cristal încolțesc și se ofilesc
între degete

rozaceea în doliul tăcerii ezită să se oprească
ca o roată de târg
evantaiul de tinichea al cerului se transformă în moarte absurd
orele ca fețe de masă moarte
fără fior sau promisiunea de iarbă sau lână

sânge surd de la transplant inutil
la vârsta la care ar mai exista încă dragostea

sub abajurul conștiinței
se aude fâlfâit de aripă văduvă

cercul de lumină
se micșorează ca un bâlc pe sticlă
iar în ochiul dilatat agonizează o stea
palid jar viu
în sanctuarul de căpetenie

Claude ESTEBAN
(1935 – 2006)

S-a născut la Paris din tată spaniol și mamă franceză. Fondatorul revistei Argile. Autor al multor eseuri despre literatură și artă. Traducător din poezia lui Jorge Guillén, Octavio Paz, Jorge Luis Borges, García Lorca, Francisco de Quevedo etc. I s-au acordat premii importante, printre care – Mallarmé (1983), al Societății Oamenilor de Litere (1997), Goncourt pentru poezie (2001). Din bibliografia sa: Anotimpul devastat (1968), Cel ce nu doarme (1971), În vidul ce vine (1976), Doisprezece în soare (1983), Pe ultimul land (1996), Străin în fața porții (2001), Moarte la distanță (2007).

***

Ziua nu revine, zici tu, ci
doar rana ei, sângele
pe care-l lasă soarele când se afundă
departe
toate corpurile uitate
vor să știe dacă există ceva
sub pământ, ce le reunește, o parcelă
de substanță sau nimic
decât umbra, nemișcată ca
o piatra
poate că speranța
nu e decât o tăietură în carne
o scânteie fără viitor
în memorie
nu spune, când pleci, că este
o zi ce moare.

Acolo

Inimi divizate, inimi
devastate.
Acolo unde celorlalți
nu le mai e foame, nu le mai e
sete de tine

acolo nefiind decât
o casă
care vă readună.
Inimi inabile
pentru viață
inimi imobile
pentru moarte.
Inimi fără șoapte.

Alb

Ea împarte timpul
în două.
Sceptru și cămașă aspră.

Spuma nu moare

buzele deschise
pe buze.

Alb.

Înzidirea păsării.
Tăierea nervului fragil al scoicilor.

Fără ca vocea
să revină.

Golaș în sare.

***

Cerul
orizontal

O pasăre pe firul invizibil
al visului

Totul e prea departe de sine.

Peisaj străluminat, arcade
demise din prezent

– leziuni

Voi șterge din zi chiar și vocea mea

XXXVIII

Doar un zbor de păsări. Îmi amintesc. Le locuiesc
călătoria. Eu, îndrăgostitul de ziduri, mă în-
nalț în propriu-mi corp. Respir. Mă apropii
tremurând atingându-mă de spațiu. Desenez o săgeată
alb pe aer alb.

XXXIX

Scoici de vară, voi, toate scufundate în obscuritate.
Perfecte acum printre picături. Am avut puțină
sare ascunsă sub liniștea mea. V-o reîntorc.
Beți-o odată cu el. Spălați vechiul canal de lacrimi.
Ceea ce a fost adunat, zi de zi, nu mai contează.

Gilbert BAQUÉ
(1935 – 2015)

S-a născut la Toulouse. Absolvent al Școlii Normale de Învățători (1951-1955), după care a fost angajat în educație până în 1990. Jazman amator, cu evoluții scenice în orașul natal. A editat volumele de poeme: Revelații (1959), Timpul de a pierde (1970), Dezorient (1982), Clipa supremă (1990), Soarele (1996), Resac (2002), Tournefeuille (2007), Sfârșit provizoriu (2008).

Paradisul

În acele timpuri verile ne sfâșiau cu unghiile.
Așa a fost,
în tremurătoarea incertitudinea a ploilor
la nebunie preferam grădinilor
turnurile imuabile ale acestui pustiu,
unde căldura își desface elitrele,
unde tumultul își depune bagajele,
unde tăcerea îngheață.

Chiar și la vânătoare venerăm cruzimea acestui Eden.

Lenjerie

Lenjeria din strigătul alb al cearșafurilor
a purificat-o furtuna
Pavăza de iarbă se ridică până la prag unde încă tremură
imaginea virgină a ploii
Chiar în această umbră și această tăcere conform strigătului
să stea mută
atentă la balanțele exacte ale timpului
și rumenă din unica plăcere de a fi trăit

într-o altă inocență.

Cuplu

Iarba și ploaia se unesc
Toamna domnește, memoria-i intactă.

Ne mai rămâne floarea
Unei alte ascendențe,

Strigăt vegetal ce se sfâșie
În mâinile noastre mute,

De parcă a iubi
Înseamnă durere.

FAPTE CULTURALE

Poduri literare între prieteni, la Biblioteca Județeană V. Voiculescu Buzău

Poeții buzoieni consacrați, alături de invitații lor din țară, s-au aflat față în față cu tinerii pasionați de poezie, la Biblioteca Județeană V. Voiculescu Buzău. Prilejul l-a constituit manifestarea Poduri literare între prieteni, inițiată de poeta buzoiancă Ramona Müller, în cadrul căreia a avut loc și decernarea premiilor la Concursul județean de poezie Universul copilăriei.
Am gândit acest eveniment ca un schimb de experiență între poeții buzoieni și cei din afara județului. Dacă profesorii intră în grevă, arta și poezia nu vor intra în stand-by niciodată, pentru că trebuie să împărtășim aceste experiențe. Ideea acestui periplu cultural mi-a venit pentru că eu m-am mutat în Ploiești și m-am gândit să o luăm așa la pas pe vale. Iată că acum suntem la Buzău, alături de Ildiko Șerban, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Arad, și de Emilia Poenaru Moldovan, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, a declarat Ramona Müller.
Printre poeții buzoieni care au luat parte la acest dialog literar s-au aflat: Valeria Manta-Tăicuțu, Dumitru Pană, Laurențiu Belizan, Nicolai Tăicuțu, Nicolae Pogonaru, Teo Cabel, Mihaela Roxana Boboc, Dan Ionel Dinu, Gina Zaharia, Manuela Camelia Sava, Sorin Călin, Mihai M. Macovei ș.a.
Odată cu decernarea premiilor la concursul de poezie pentru elevi, laureații au avut ocazia să își prezinte creațiile în fața poeților consacrați. Dintre cei 22 de concurenți, au fost premiați cu diplome și bani următorii: Categoria Gimnaziu – Premiul I: Nica Bianca Andreea (clasa a VIII-a la Școala Gimnazială nr. 7 Buzău); Premiul II: Vasile Ayanna Cristian (clasa a VII-a la Școala Gimnazială nr. 11 Buzău); Premiul III: Gheorghe Alexandra (clasa a VII-a la Școala Gimnazială nr. 11 Buzău) și Categoria Liceu – Premiul I: Mănică Cristina Ștefania (clasa a XII-a la Liceul Teoretic Nicolae Iorga Nehoiu); Premiul II: Bucur Andreea Dorina (clasa a XII-a la Liceul de Arte Margareta Sterian Buzău); Premiul III: Vasile Ștefăniță Georgian (clasa a X-a la Colegiul Național Alexandru Vlahuță Rm. Sărat).

Juriul, format din poeții Mihaela Boboc și Laurențiu Belizan, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, alături de managerul Bibliotecii Județene, Sorin Burlacu, a realizat cu greu o departajare a celor mai buni concurenți, considerând că toți sunt talentați.

Cristian IONESCU

Ion Tudor IOVIAN

îţi voi injecta poezie în sânge

creşte pe tăcute
nevăzut
în mine
şi nu ştiu pentru ce şi nu ştiu ce chip o să aibă ce nume

îmi surpă cămările în care am ascuns
şoapta de dragoste dintr-o dimineaţă cu nervi
durerea tristă din minte
mica vicioasă

sunteţi mai norocoşi decât mine dacă i-aţi trântit
uşa în nas
acestei lumi – zice –
eu vin să vă fac treburile murdare

voi spăla smogul şi mâzga din case din inimi
voi cauteriza răni de topor de cuvinte de dragoste
voi desfunda minţile
voi aduce ninsoarea caustică să ascundă urâtul să-l ardă

apoi mi-a telefonat dintr-un bistrou de pe autostradă
când luna
se tăvălea în praful drumului cu beţivii şi târfele
excitată la culme
da da
îl voi aduna şi acum ca de fiecare dată din bistroul păduchios

dar cum poţi trăi numai cu poezie-
priveşte-ţi
visele făcute zob
poemele cu maţele scoase afară
aruncate în malaxor laolaltă cu mâncarea acrită
cu aripile de carton ale celor care s-au aruncat de la
etaj
astă noapte

priveşte-ţi
contemporanii făcând sluj pentru prezervative şi coca cola
emoţii conservate în formol
sex şi trăscău

eşti un produs al hazardului
un mărunt şi trecător eveniment biologic
îmbolnăvit de poezie

comment t’appelle tu kak tebia zavut what’s your name
cruci şi dumnezei şi electrificaţia cui te-a făcut
răspunde
răspunde
TE ROG

dar îi văd făptura de lumină şi carne vânătă şi zgârciuri
cu ombilicul sângerând
încă
legat de inima mea
de creierul meu

ar trebui
bisturie şi ace ferăstraie şi şfac
să-şi ia viaţa pe cont propriu

dar acum
te va prinde
cititorule
te va prinde şi îţi va injecta
măcar pentru o viaţă pentru o zi
POEZIE ÎN SÂNGE

şi vei fi al meu pentru totdeauna

acum se strecoară
afară din mine din casa mea şi se pierde
printre copaci

te pândeşte
şi
TE VA PRINDE

I will inject poetry in your blood

she grows silently
unseen
inside of me
and I don’t know why and I don’t know what face it will have what name

it crumbles my pantries in which I hid
the love whisper from a nervous morning
the sad pain in my mind
the small vicious

,,you are luckier than me if you slammed
the door in the nose
to this world – she says –
I come to do your dirty work

I will wash away the smog and the slime from homes and hearts
I will cauterize wounds of axes of words of love
I will clear the minds
I will bring the caustic snow to hide away the ugliness to burn it

then she phoned me from a bistro on the highway
when the moon
was rolling in the dust with the drunken and the whores
all excited
yes yes
I will take him again as always from the bistro full of lice

,,but how can you live only by poetry –
look
at your dreams crushed
your poems with the bowels ripped out
thrown in the masticator with the spoilt food
with the carton wings of the ones who threw themselves from a building
last night

look
at your coevals begging for condoms and coca cola
emotions stored in formaldehyde
sex and rotgut

you are a product of chance
a small and short-lived biological event
ill with poetry

comment t’appelles tu kak tebia zavut what’s your name
god damn it
answer
answer
PLEASE

but I see her body of light and bruised flesh and cartilage
with her bleeding navel
still
tied to my heart
to my brain

it would take
scalpels and needles saws and cords
for her to take her life on her own

but now
she will get you
reader
she will get you and she will inject
at least for a life for a day
POETRY IN YOUR BLOOD

and ,,you will be mine forever

now she is creeping
out of me of my home and she loses herself
through the trees

she is lurking
and
SHE WILL GET YOU

Traducere în limba engleză de Alexandra Ioana Ivan Wasa

Ich werde die Dichtung ins Blut injizieren

er wächst still und heimlich
ungesehen
in mich
und ich weiss nicht wofür und ich weiss nicht welches Gesicht er haben soll welchen Namen

er stürzt die Kammer ein wo ich versteckt habe
Liebesgeflüster von einem geärgerten Morgen
den traurigen Schmerz aus meinem Sinn
den kleinen lasterhaften Schmerz

Sie sind glücklicher als ich wenn Sie ihm die Tür dieser Welt
in die Nase
geknallt haben – er sagt –
ich komme Ihre Drecksarbeit zu tun

ich werde den Nebelschleier und den Scleim waschen
ich werde die Hackenwunden auf die Liebesworte ätzen
ich werde die Gehirne einschalten
ich werde den ätzenden Schneefall bringen das Hässliche zu verbergen zu brennen”

dann rief er mich aus einer Autobahnkneipe an
als der Mond
mit den Betrunkenen und den Huren auf den Straβenstaub verschob
stark erregt
ja ja
ich werd’ ihn auch jetzt wie immer aus der lausigen Kneipe holen

aber wie kannst nur aus der Dichtung leben –
schau auf
deine gebrochene Träume
deine Gedichte mit den Eingeweiden herausgenommen
geworfen in den Mixer zusammen mit dem angesäuerten Essen
mit den Kartonflügeln derjenigen die vom Etage geworfen wurden
gestern abend

schau auf
deine Zeitgenossen die den anderen für Kondoms und Coca Cola dienen
Gefühle in Formalin eingelegt
in Geschlechtsverkehr und Löschwasser

du bist ein Erzeugnis des Zufalls
ein winziges und flüchtiges biologisches Ereignis
krank von der Dichtung

comment t’appelle tu kak tebia zavut what’s your name
Scheiβ egall wer dich geschaffen hat
antworte
antworte
BITTE”
aber ich sehe die Gestalt des Lichts und das bläuliche Fleisch und Knorpel
mit dem blutigen Bauchnabel
noch
an mein Herz
an mein Gehirn gebunden

man braucht
Skalpell und Nadeln Säge und Halfter
sein eigenes Leben zu nehmen

aber jetzt
er wird dich, Leser
fangen
er wird dich fangen und wird dich injizieren
zum mindesten für ein Leben für einen Tag
die DICHTUNG INS BLUT

und du wirst mein für immer sein”

jetzt stiehlt er
aus meinem Wesen aus meinem Haus und entschwindet
durch die Bäume

er späht dich
und
WIRD DICH FANGEN

Traducere în limba germană de
Cătălina Bălinişteanu

je vais t’injecter de la poésie dans tes veines

elle grandit en silence
insaisissable
à l’intérieur de moi
et je ne sais pas pourquoi et je ne sais pas quel visage elle va avoir quel nom

elle ruine mes caves ou j’ai caché
le soupir d’amour d’un matin nerveux
la douleur triste de mon esprit
la petite vicieuse

« vous avez plus de chance que moi si vous avez claqué
La porte dans la figure
à ce monde – elle dit –
je viens vous faire le sale boulot

je vais laver la suie et la boue des maisons et des cœurs
je vais cautériser les blessures de hache de mots d’amour
je vais débloquer les esprits
je vais emporter la neige caustique pour cacher la laideur pour la bruler

puis elle m’a téléphoné depuis un bistrot sur l’autoroute
quand la lune
se roulait dans la poussière avec tous les ivrognes et les putes
toute excitée
oui oui
je vais le faire sortir de nouveau comme chaque fois du bistrot plein de poux

« mais comment peux tu vivre seulement de poésie –
regarde
tes rêves détruits
tes poèmes aux entrailles dehors
jetés dans le malaxeur avec les plats pourris
avec les ailes de carton de gens qui se sont jetés par la fenêtre
la nuit dernière

regarde
tes contemporains en s’humiliant pour des préservatives et du coca
pour des émotions préservés en formaldéhyde
sexe et tord-boyaux

tu es un produit du hasard
un petit et éphémère événement biologique
malade de poésie

comments t’appelles tu kak tebia zavut what’s your name
putain de merde
réponds
réponds

S’IL TE PLAIT

mais je vois son corps de lumière de chair battue et de cartilage
avec son nombril sanglant
encore
lié à mon cœur
à mon cerveau

il faudrait
des scalpels des aiguilles des scies des cordes
pour qu’elle prenne son destin en main

mais maintenant
elle va t’attraper
lecteur
elle va t’attraper et injecter
au moins pour une vie pour une journée
DE LA POESIE DANS TES VEINES

et « tu seras mien pour toujours »

maintenant elle s’extrait
hors de moi de ma maison et se perd
parmi les arbres

elle t’observe
et
ELLE VA T’ATTRAPER

Traducere în franceză de
Alexandra Ioana Ivan Wasa