Cenaclul Alexandru Sihleanu – 14 ianuarie 2023

ARTELE FRUMOASE ÎNNOBILEAZĂ ZIUA CULTURII NAȚIONALE

Sâmbătă, 14 ianuarie, Odovania praznicului Botezului Domnului; Sf. Cuv. Mucenici din Sinai și Rait; Sf. Nina, luminătoarea Georgiei, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat s-au întâlnit în sala de spectacole a sus-numitei instituții, în vederea lansării cărții Comori de artă într-o donație particulară, a prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu, Edit. Rafet, 2022, autor dna dr. Lucreția Dediulescu.
Coordonatorul evenimentului editorul și scriitorul Constantin Marafet: „Bună ziua! La mulți ani! „Trăiască nația!” Dragii mei, mi-a fost atât de dor de dvs. „ca unui zid de o fereastră”, ca să-l citez pe Nicolae Dabija. Mâine este Ziua Culturii Naționale. În jurul datei de 15 ianuarie îl serbăm pe Mihai Eminescu. Au trecut 173 de ani. În cărțile de limba română până la 1950 era trecută data de naștere 20 decembrie 1849. După 1950 s-a trecut data de naștere la 15 ianuarie 1850. Noi ar trebui să vorbim de Mihai Eminescu trecând prin Râmnicu Sărat la Balta Albă pentru tratament. „Fratele meu mă cheamă la Balta Albă” îi spunea prietenei Veronica. În drumurile sale trecând prin Râmnicu Sărat, oprea la graniță și se întâlnea cu Matei Eminovici, locotenent la Râmnicu Sărat. Eminescu intrând în mentalul colectiv, nu poți să-l mai scoți oricâte legi s-ar da. Dragii mei, în acest spirit eminescian sunt onorat să vă spun cele două cuvinte magice „vă iubesc”. Deschid evenimentul cu o carte inedită, nu numai pentru Râmnicu Sărat cât și pentru cultura națională. Cea care a scris cartea este nimeni alta decât doctorul în științe medicale Lucreția Dediulescu. O să o întreb, dar nu aștept imediat răspunsul. De ce ați scris această carte? Ce v-a mânat în luptă? Salut pe dl primar, dna secretară, dl viceprimar, dl Florin Ceparu, dl dir. Forțu, dna Violeta Vîlcu, dl doctorand Cristi Rusin, fostul director de la Muzeu, Mihai Ceaușu, doamnele de la Femina 2. Sunt multe de spus. O să trecem la treabă. Înainte de a discuta despre carte, într-un format academic, am încercat să venim cât mai aproape de adevăr cu fotografiile, cu mâna, pentru care îl felicităm, lui Laurențiu Selegian. Dle primar, ca un deschizător al cutiei Pandorei, a culturii în Râmnicu Sărat, care este părerea dvs. despre această carte?”.
Dl Sorin Cîrjan: „Dragii mei, sunt cât se poate de încântat, suntem împreună într-o sâmbătă de ianuarie și fiindcă nu sunt scriitor am să vorbesc despre oameni. Dna Lucreția Dediulescu a reușit să împletească profesia cu Femina 2, de a spune și povești despre viață. În paginile cărții, am văzut, a cochetat și cu desenul. În numele comunității îi mulțumesc pentru munca depusă, împletind latura profesională cu munca artistică. Este cetățean de onoare al Râmnicului Sărat dl prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu. Vreau să mulțumesc oamenilor care se manifestă în acest spațiu artistic”.
Dl Constantin Marafet: „Frumos discurs. Își dorește ca să fie bine. Dna senator, vă rog!”
Dna senator Liliana Sbîrnea: „Sunt onorată să fiu astăzi aici. Aș vorbi despre omul Lucreția Dediulescu. Sunt un cititor al scriitorilor râmniceni. Am reușit să citesc mare parte din carte și pot spune cât de ordonată este autoarea. Ne îmbogățește sufletul și îi mulțumim foarte mult. Relația pe care o are cu dl Lăptoiu a reușit să realizeze și să ne încânte cu această carte”.
Dl Constantin Marafet: „Înainte de a da cuvântul dnei Violeta Vîlcu, trebuie spus, redactor de carte Violeta Vâlcu, tehnoredactarea Violeta Vîlcu. A muncit mult. Fotografiile realizate de Laurențiu Selegian. Dna Dediulescu, aveți pentru râmniceni o mare surpriză.”.
Dna Lucreția Dediulescu: „Înainte de a mă căsători m-am numit Chiosea. În sală se află domnii Chiosea Constantin, dr. ing. administrator Sc. Comasil SRL Slobozia și Chiosea Marian, avocat. Dânșii sunt sprijinul meu moral. Bine ați venit! Prin ochii oftalmologului văd atâta lume bună în această Zi a Culturii Naționale în care ne întâlnim în lumina cărților. Bogăția mea este o bibliotecă foarte mare. Este o carte document. Astă noapte a sosit de la Cluj dl prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu.”.
Dl Negoiță Lăptoiu: „Viața este efort de punere în valoare a artei. Omul este ca și pomul. Dostoievski spunea „Frumusețea va salva lumea”. Marele Brâncuși și-a realizat munca prin valorificarea autenticului românesc. Este nevoie în viață, înainte de toate, de solidaritate. Această donație pe care am făcut-o s-a născut dintr-o necesitate. Am făcut liceul la Râmnic și am trecut munții în Transilvania unde am și rămas. Trebuie să proiectăm în spațiul cunoașterii această zestre. Se poate trăi și fără artă, dar e păcat”.
Dl Constantin Marafet: „O surpriză destul de emoționantă. L-am ținut la curent pe domnul profesor cu ceea ce se întâmplă la Râmnic în artă. Dl Mihai Ceaușu a fost menționat cu emoție de dl profesor”.
Dl Mihai Ceaușu: „Sunt foarte bucuros de această întâlnire, cu ocazia lansării cărții. Mă bucur că l-am descoperit pe omul de cultură Negoiță Lăptoiu și îl avem astăzi în mijlocul nostru. Dintr-o intenție compensativă, dna dr. Dediulescu Lucreția reușește să realizeze un act de restituire a personalității prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu, care după cum se cunoaște a donat Muzeului Municipal Octavian Moșescu un impresionant fond de lucrări de artă, de o inestimabilă valoare artistică, inițiativă generoasă cu iz de pionierat la nivel național. Se cuvine să amintim și faptul că istoricul și criticul de artă Negoiță Lăptoiu are în spate o impresionantă activitate publicistică, motiv pentru care este așezat în forul valorilor naționale alături de Petre Comarnescu, Ion Frunzetti, Dan Hăulică, Vasile Drăguț, deci face parte din aceeași familie spirituală. Ce anume autorul a așternut în paginile acestei cărți, vom aprecia împreună după ce vom parcurge pagină cu pagină și atunci vom realiza că parcurgerea acestei cărți aduce în suflet informație și bucurie, tihnă și cugetare, dar și o adevărată delectare a celor 135 de iconografii ce însoțesc în mod unitar 70 de micromonografii ale pictorilor care definesc profilul publicației. De asemenea, a repertoriat 135 de lucrări de artă cuprinse în fabuloasa donație, semnate de nume de multă vreme instituite în repere ale fenomenului plastic național și ale căror opere au o penetrantă rezonanță ideatică și afectivă. Este o carte cu totul inedită în publicistica râmniceană și sperăm să aibă și un ecou pe plan național. Este o carte de referință, un instrument de lucru pentru cercetătorii din domeniu. Ceea ce trebuie remarcat este munca uriașă și migăloasă depusă de dna dr. Dediulescu Lucreția de a aduna material faptic, de a-l sintetiza și apoi de a-i da o formă stilistică fluentă. Se cuvine din aceste considerente să-i adresez felicitări dnei dr. Dediulescu Lucreția pentru puterea de a se dedica alcătuirii unei astfel de lucrări, sacrificând prealabil nu numai timp, dar și energie intelectuală. De asemenea adresez felicitări și dlui Constantin Marafet pentru strădania editării acestei cărți în condiții grafice deosebite”.
Dl Constantin Marafet: „Mulțumesc, dle Ceaușu! Cartea se citește foarte ușor. Irina Margareta Nistor a fost decorată de președintele României, care a fost în decembrie la Râmnicu Sărat, am vizitat cu d-ei Muzeul Municipal Octavian Moșescu”.
Dl Constantin Marafet: Dna secretară Vagyas, doriți să spuneți câteva cuvinte?
Dna Vagyas Davidoiu Manuela: „Vă mulțumesc pentru șansa de a fi alături de dvs. În general cărțile îmi sunt dragi ca și cartea dvs. Am întreaga admirație pentru omul Lucreția Dediulescu, un gest de mare noblețe sufletească”.
Dl Constantin Marafet: „Urmează dna Floarea Stănescu. Carte frumoasă cinste cui te-a scris. Dăruind vei dobândi – Nicolae Steinhardt”.
Dna Floarea Stănescu: „O lucrare deosebită. Nu este o carte de beletristică. Cartea este dedicată unei mari personalități a culturii românești, ridicată de pe meleagurile noastre. În opinia mea, cartea este o cinstire adusă dlui prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu. Este o carte document. Descoperim informații utile despre autori, asupra frumuseților dăruite de dl Negoiță Lăptoiu. Parafrazez, este cartea care a adăugat respect față de personalitatea prof. Negoiță Lăptoiu. 135 de lucrări de artă dăruite în perioada 1987 – 2007 de prof. Negoiță Lăptoiu, doctor în arte vizuale, doctor în istorie. Admirație și recunoștință. Personalitate completă și complexă. Cunoașterea unor asemenea personalități este benefică”.
Dl Constantin Marafet: „Dna Stănescu este autoarea mai multor articole despre prof. Negoiță Lăptoiu. Îl invit pe dl dir. Alexandru Măciucă”.
Dl Alexandru Măciucă: „Salut pe dl prof. Lăptoiu, o personalitate care nu mai are nevoie de prezentări. O felicit pe autoare că a avut curajul să scrie despre personalitatea d-lui și gestul D-sale. Patrimoniul muzeului este deosebit de mare, 25% din spațiul muzeului este ocupat de colecția dlui Lăptoiu. Pe 21 martie a.c. să facem o expoziție cu această colecție. Vreau să-l asigur pe dl Lăptoiu că avem grijă de colecție. O felicit pe doamna doctor pentru această carte pe care abia aștept să o citesc”.
Dl Constantin Marafet: „Trebuie să ținem cont și de „Măria Sa Timpul”. O rog pe dna Pioară”.
Dna Aneta Ţâru Pioară Dumitreşteanu: „(ZIUA CULTURII LA RÂMNICU SĂRAT) Cultura este cununa unei ţări, este precum coroana pe capul unei regine! Încep cuvântul meu, stimat auditoriu, prin a menţiona o concluzie la care am ajuns de-a lungul vremurilor prin care am trecut şi anume că: lumea literaturii, lumea artei, este lumea perfecțiunii, este lumea frumuseții. Susţin aici, cu mâna pe suflet, că literatura română a fost, este şi va fi întotdeauna în frunte, printre cele mai evidenţiate literaturi ale lumii. Cărţile scriitorilor noştri, după cum ştim cu toţii au fost traduse în nenumărate limbi de pe glob.
Astăzi sărbătorim ca în fiecare an, de altfel, Ziua Culturii Naționale, care a fost stabilită pe 15 ianuarie, ziua când în nordul Moldovei, la Ipoteşti, în jud. Botoşani, în anul 1850 s-a născut cel mai mare poet al neamului românesc, Mihail Eminescu. Numele lui M. Eminescu ne-a făcut cunoscuţi ca naţie pe toate meridianele lumii, până în Africa de Sud. N-o să vorbesc azi, despre monumentala operă a lui M. Eminescu, mi-ar trebui ore, acum, aici voi vorbi despre cartea care se lansează tot în cinstea şi în memoria poetului. Sper ca evenimentele dedicate Zilei Culturii să nu se termine azi şi să putem avea prilejul de a vorbi şi despre opera eminesciană.
Aşa cum pe toate plaiurile ţării noastre au răsărit oameni de cultură importanţi şi pe meleagurile noastre râmnicene au apărut de-a lungul vremurilor, oameni, cu care noi, râmnicenii trebuie să ne mândrim. Aşa că, astăzi vom vorbi despre unul dintre aceştia. Personalitatea râmniceană despre care vorbim astăzi, este protagonistul cărţii: COMORI DE ARTĂ ÎNTR-O DONAŢIE PARTICULARĂ A PROF. UNIV. DR. NEGOIŢĂ LĂPTOIU, carte al cărui autor este doamna doctor Lucreţia Dediulescu. Aplauze pentru d-na doctor Lucreţia Dediulescu! Doamna doctor Lucreţia Dediulescu s-a dovedit a fi un desăvârşit om de cultură al oraşului nostru, deoarece ani de-a rândul s-a remarcat prin activitatea sa prodigioasă ca preşedinte al Clubului FEMINA2, apoi prin cărţile pe care le-a scris şi publicat, dovedind talent, perspicacitate şi un real interes pentru tot ce aşterne pe hârtie. Cartea pe care o lansează azi, d-na doctor Lucreţia Dediulescu este o carte document cu caracter istoric în domeniul picturii. Cu răbdare şi perseverenţă, depunând o muncă asiduă, autoarea caută cărţi, fotografii, documente, în care protagonistul cărţii, Negoiţă Lăptoiu este surprins în diverse momente, ipostaze din prodigioasa sa activitate de profesor, istoric şi critic de artă.
Profesorul, istoricul şi criticul de artă, Negoiţă Lăptoiu s-a născut în com. Buda, jud. Buzău ( fostul raion Rm. Sărat, Regiunea Ploieşti cum se numea atunci). A învăţat la Liceul Alexandru Vlahuţă din oraşul nostru, a urmat apoi studii universitare şi postuniversitare, ajungând profesor la Universitatea din Cluj. Istoricul şi criticul de artă, râmniceanul-clujean, Negoiţă Lăptoiu, prin actul său de donaţie a numeroase opere de artă Muzeului Municipal din Râmnicu Sărat, dovedeşte spiritul său patriotic, faţă de România, acel patriotism născut dintr-o iubire neţărmurită faţă de locurile natale, faţă de meleagurile în care şi-a petrecut copilăria . “Negoiţă Lăptoiu este un fenomen“ spune profesorul Nicolae Hâncu de la Facultatea de Medicină din Cluj, membru al Academiei Române, la aniversarea a 75 de ani de viaţă a acestuia. Negoiţă Lăptoiu a cultivat frumosul şi plăcerea cu ajutorul spiritului său, a echilibrului său înţelept .
Vizita la Muzeul din Rm. Sărat îi stârneşte lui Negoiţă Lăptoiu această idee de donaţie a unor lucrări de artă, observând absenţa creatorilor de obârşie transilvană şi moldavă din patrimoniul muzeului. Aşa că în anul 1987, cu ocazia participării sale la o sărbătoare de suflet, ce are loc la Râmnicu Sărat, numită FIII ROMÂNIEI, donează din colecţia sa personală un număr mare de tablouri, apoi altele în 2007 şi 2008, tablouri semnate de pictori români contemporani, a căror biografie sunt inserate în carte.
Autoarea acestei cărţi, nu întâmplător scrie acest fel de carte, nu, d-na doctor Lucreţia Dediulescu a cochetat încă din copilărie cu pictura, dovadă concludentă sunt tablourile semnate de domnia sa şi incluse în primele pagini ale cărţii.
Cartea pe care o lansează azi, doamna doctor Lucreţia Dediulescu este de o inestimabilă valoare documentară în domeniul picturii române contemporane .
În încheiere, stimat auditoriu, vreau să menţionez că: valoarea unei cărţi nu se măsoară în înălţime ca munţii, nu în suprafeţe precum câmpiile, ci valoarea unei cărţi se măsoară în adâncime precum fântânile. O carte bună e limpede şi proaspătă ca apa unei fântâni adânci, băută dintr-un ”chiup de abanos “.
Deci, cartea doamnei doctor Lucreţia Dediulescu se ridică la o asemenea valoare şi de-aceea o felicit din suflet, dorindu-i sănătate şi viaţă lungă pe tărâmul culturii râmnicene!”
Dl Constantin Marafet: „Nu este vorba de literatură. Această carte este nonliterară. Ea conține informații utile de artă pentru artă”.
Dl Negoiță Lăptoiu: „De emoție, nu m-am adresat corect. Dulci râmniceni, sărați! Omul sfințește locul. Așadar, veghea asupra trecutului trebuie păstrată”.
Dl Constantin Marafet: „Prima care a avut acces la manuscrisul cărții este vorba de profesoara Violeta Vîlcu”.
Dna Violeta Vâlcu: „Sunt emoționată. Colaborarea mea cu dna Dediulescu are mai multe valențe despre Clubul Femina 2. Cartea de astăzi m-a determinat să fac cunoștință cu atâtea personalități, nume de referință. Cartea aceasta rămâne un document pentru viitor”.
Dl Negoiță Lăptoiu: „Creația înnobilează spațiul!”
Dl Constantin Marafet: „Chiar în foaierul Centrului Cultural Florica Cristoforeanu sunt picturi a unei clase de pictură, a unor copii din oraș, de mare putere creatoare”.
Dl Constantin Marafet: „Dl prof. Liviu Nicolae, vă rog!”
Dl Liviu Nicolae: „15 ianuarie reprezintă Ziua Culturii Naționale. Volumul a fost realizat în format A4, 337 de pagini. Volumul cărții este structurat echilibrat, cu mărturii fotografice, aspecte din expoziția permanentă a Muzeului Municipal Octavian Moșescu Râmnicu Sărat”. Am constatat că autoarea, dna dr. Lucreția Dediulescu a depus o muncă de Sisif analizând o serie de materiale informative în domeniul artelor frumoase, o bijuterie culturală. Imaginea de pe carte reprezintă arhondaricul mănăstirii”.
Dl Constantin Marafet: „Vă mulțumesc dumneavoastră, celor care ați fost alături de noi. Mulțumesc dlui prof. Negoiță Lăptoiu pentru prezența d-lui astăzi, aici”.
Sâmbătă, 21 decembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi dl Costică Drîstaru. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie: