Zăngănele LXXVI

taran-hutanu

Înfiorătoare realitate, cutremurătoare până la închipuirea decorului prefigurat în minte, schițat într-o imagine care mi-a rămas în minte și căreia nu-i găsesc corespondent, oscilez între cele trei romane Idiotul, Adolescentul și Crimă și Pedeapsă, imagine care pur și simplu te proiectează într-un trecut plin de tină și praf, uitat….

Același sentiment l-am încercat când mi-am aruncat ochii peste un titlu. Mi-am zis: așa ceva nu se poate! Poate că este o înșelătorie sau o scamatorie care să dea greutate unei povestiri obișnuite, care tinde să se deruleze sub auspiciile bizarului și incredibilului. Este ca și cum ai descoperi un dinozaur care a trăit nestingherit încă de la dispariția semenilor fără să fie văzut ori auzit de altcineva. De același lucru au avut parte o mână de Volohi, o mie și șase sute, auncați într-un sat din care n-au ieșit decât foarte puțini vreodată de pe la mijlocul anilor 1300 și niciodată spre sud. Le-ar mai fi trebuit doar două sute de kilometri ca să descopere România. Auziseră la un radio înainte de 90 o limbă asemănătoare cu a lor, dar până acum câțiva ani niciunul nu și-ar fi închipuit că sunt de același neam cu cei ce sporovăiau vrute și nevrute pe calea undelor și că există o glie din care se trag.

Nu este de comentat sărăcia, nici faptul că nefiind ruși au fost trecuți la țigani, fie ei și albi. Poate statornicia. Cred că ea se face vinovată de istoria asta neschimbată aproape până acum vreun sfert de secol și de enunțurile unora care situează vorbitorii de română în același habitat teritorial și-i consideră singulari printre semenii pământului. Deh! Dacă iei multe dintre satele românești din interiorul granițelor, ai să te miri că mulți dintre locuitori n-au auzit de București, de alte și alte lucruri de care ar râde și unul de țâță dac-ar avea înmagazinate tâlcurile cunoașterii superficiale. Mulți se nasc într-un loc ascuns, tocmai în fund de munte și mor tot acolo fără să fi făcut un pas în afara limitelor dealurilor pe care le zăresc la orizont. De teama lui ,,ce-o fi acolo?” își văd mai departe de acareturi, de animale, de mâncarea de peste zi, de munca ogorului care-i face să adoarmă liniștiți peste noapte. Paralela între acei ,,rumâni” și ,,rumânii” noștri scoate la iveală trăsături care doar așa pot dezvălui identitatea neamului pe aceste teritorii, din aceste excepții, din aceste ,,abuzuri” de încăpățânare și habotnicie de-a păstra minimul tău secole de-a rândul. Doar așa poți să ieși cu capul în lume, chiar cu patalama de sălbatic, și să spui ,,Ăsta am fost eu!”. Degeaba au încercat mulți să demonstreze cu fărâme de lut ars, cu case de pământ pe un rând sau două, cu tertipuri verbale aduse la stadii culte, cu melodii bâlbâite de babe la curățat de porumb despre mumă și legănat, despre tatăl plecat la oaste, despre întorsături și înflorituri nemaiauzite, despre modelul iilor și vaselor, despre…. Eu aș fi pus pe masa istoricilor europeni un caz ca ăsta și-aș fi plecat imediat fără să mai spun un cuvânt. Ce dovadă mai clară să existe că am fost neclintiți pe meleagurile dimprejurul Carpaților dacă iei o mână de oameni, vorbitori ai limbii române, îi duci într-un loc, le spui că aceea este casa lor și pământul pe care-l au în pază și peste șapte sute de ani îi găsești tot acolo, cu defecțiunile de vorbire cu care au plecat înaintașii, cu mici imixtiuni de prin preajmă, cu obiceiuri familiale care n-au trecut de vremurile Basarabilor, fără clamata religie care ar fi coagulat și mai puternic pământ și om român. Singura credință rezumată la copii, la două pâini și-o mână de macaroane și la două vorbe românești lungite pe ultima silabă.

Luați această dovadă clară și reîntrebați-vă cine sunteți. Despuiați-vă de haine și acceptați provocarea de-a fi considerat barbar cu orice risc. Reîntoarceți-vă la obârșii și vorbiți românește. Rămâne singura șansă ca acest popor să nu piară în veci!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share