Paràlele – Patruj’ de parale și trei

Cred că da. Ambele variante dau nația română câștigătoare a trofeului și primește din partea mea și coroniță.
Pentru prostie și sclavie se ia premiul cel mare, plătibil ca taxă pentru teoriile unui Ricardo și Smith, iar cercul împletit de flori de iasomie îl acord eu pentru credulitate. Domnul Manoilescu dorea comunism mondial în toată regula, chiar dacă pitit bine printre enunțuri matematice și problematici specifice producțiilor în sine. Așa spera el să dreagă busuiocii decalajelor economice globale, prin protecția unora ca să ajungă pe ceilalți, de parcă am putea avea de a face cu o voință uriașă de stagnare și restart după aceea, de parcă putem opri capitalismul și concurența când dorim noi. Să zicem totuși că există această bunăvoință. Da, vă industrializăm, vă aducem la nivelul nostru și apoi ne luăm la trântă dreaptă, ne întrecem de-o să ne sară fulgii. Utopie curată, machiavelism de clasă. Ce propune acest dumnezeu al științelor economice? După 300 de pagini de logoree, doar pe alocuri inteligibilă, trântește cititorului o…. Calificați voi: ,,Mai bine produci scump mărfuri scumpe, decât să produci ieftin mărfuri ieftine.”. N-ar fi greu să-mi închipui de ce astăzi suntem prinși în jocul distrugerii industriei acelea costisitoare la producere și mai puțin scumpă la vânzare, de ce comerțul este doar o transcendență, de la mână stângă spre cea dreaptă, și nici nu este. Cum spuneau englezii, ce-i mai bun, tot de la noi trebuie să luați.
Dintr-o prostie copilărească, așa cum pricep eu teza fostul guvernator de bancă națională românească, Manoilescu Mihai, ar fi fost necesar, benefic, închiderea fabricilor de nasturi, de chibrituri, producția de bob de porumb scoasă din vederile agricole. Sau să facem în așa fel încât să producem bobul de grâu aurit, cu costuri astronomice, și nici așa, în stare de colorat în spic, nu face excepție de cost de producție megalomanic, și să-l vindem la gram. Teorii nesincere, aromitoare. Toată lumea, și nu știu motivul, face alăturarea revirimentului brazilian de această vorbărie cu adevărat protecționistă, dar pentru marii game-ri corporatiști, pentru statele care au exploatat sute de ani sute de popoare, state care fără grija foamei în maț au putut zburda liber pe câmpurile creației și inovației. Românii spun că declinului de la Marea Depresiune nu i s-a contracarat această soluție și că ea a fost folosită cu succes în Brazilia. Știu ei oare despre ce vorbesc, știu ei oare că țara de salsa la momentul 1929-1933 era în aceeași depresie ca tot mapamondul? Știu ei că dezvoltarea lor industrială a venit după 1945 și a durat până pe la 1978? Dacă-mi amintesc bine, vorbim despre aceeași Românie cu altă pălărie. Mi se pare o scorneală de zile mari această creștere, spun ei de 7 și ceva la sută anuală, pusă pe seama teoriei cu iz de sămânță de dac. Toată Europa, toate statele cu demnitate și ambiție au evoluat financiar după război, așa că….
Cu cât legăturile sunt mai solide între țări, cu atât mai mult un dezechilibru economic duce la crah. 1929 este anul în care SUA a intrat în criză, ceea ce a atras toată căderea ce a urmat, în 2005-2006 a intrat din nou și tăvălugul eșecurilor s-a întins cu furie peste toți, peste tot aliajul de nații raliate la jocul variabilelor financiare.
,,Autori cari nu ştiu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvîrşirea şcoalei primare, advocaţi fără ştirea lui Dumnezeu, pictori orbi şi sculptori fără de mîni, generali cari nu ştiu citi o hartă, subprefecţi ieşiţi din puşcărie, legiuitori recrutaţi dintre stîlpi de cafenele, jucători de cărţi şi oameni cu darul beţiei, caraghioşi cari înaintea erei liberale vindeau bilete la café chantant, iată banda ocultă care guvernează azi România, bandă care, pînă mai ieri republicană pînă la comunism, astăzi crează decoraţii, împărţindu-le între ei cu profuziune ; ieri voind să răstoarne pe Domn, azi îl titluiesc rege; ieri proclamînd republică la Ploieşti, azi joacă cu aceeaşi măiestrie pe linguşitorii Curţii.” – Eminescu, 12 septembrie, 1878.

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share