Paràlele – Patruj’ de parale și două

(Mobile)Știam că mă voi returna cu coada între picioare la conformitatea teoriilor economice, că poveștile sunt bune doar pentru un somn bun. Pentru o trezire zdravănă nu sunt bune decât dușul rece și șocul electric.
Nu vorbesc despre nebuni și tratamentele aplicabile lor în stări de nestăpânire, ci despre necesitatea unui impuls pe baze științifice dovedite. Manoilescu, se zice, tatăl revigorării Braziliei în perioada anilor…. Așa cum ne este descris de actuali și foști căutători de aur românesc, se numără printre perlele umanității, un ajutor al hispanicilor de pe continentul sud-american pe teza căruia s-a sprijinit revirimentul economic al unor țări…. Mi-a fost nu știu cum să citesc titlul lucrării care strângea teorii și teoreticieni ai protecționismului economic, îl reproduc însă aici, Făurirea lumii a treia…, pentru faptul că făcea obiectul disertației temelor din urmă în două țări: Brazilia și România. Jena a crescut mai ales pentru motivul că această cale manoilesciană a fost bună pentru o țară de categorie inferioară și la noi nu a putut fi aplicată nici măcar în secolul acesta. Ca atare, eticheta de popor și stat de teapă joasă încă trenează pe frontispiciul frunții române. În ochii celorlalți.
Teoria nu este neapărat o mesia economică, face în primul rând o constatare de facto a dezvoltării inegale și a câștigurilor dezechilibrate de pe întreg mapamondul, aducând în prim plan elementul destabilizator, industria, în raport cu agricultura. Scoate în evidență decalajele și le așează în ecuația rezolvării lor. Trece și mai departe și raportează aceste diferențe de creștere economică galopantă a țărilor industriale față de cele agrare. Spune clar că munca pe un an a unui industriaș este în raport de 1 la 4 cu cea de agricultor, secolul nouăsprezece, primul de industrializare, aducând acest raport la 1 la 10. Faptul că produsele obținute prin procese tehnologice erau fabricate mai repede a dus acest decalaj la aceleași proporții și în privința prețului de vânzare, un obiect scos ,,pe bandă rulantă”, având aceleași costuri de producție cu unul similar din agricultură, ajungea să coste de zece ori mai mult. De aici și proverbialul ,,time is money”. Fiindcă teoria socialistă era în floare, egalizarea claselor sociale, o necesitate reieșită din rațiuni de ordin mintal, a fost un punct de plecare pentru extinderea la nivel planetar a gândirii de tip echitabil, transformând-o într-un enunț după care tânjim și astăzi: ,,Un socialism al națiunilor este mai îndreptățit decât socialismul claselor.”. Extensia dezvoltării inegale între sat și oraș către țări agricole și industriale a rămas doar la stadiu de studiu pe hârtie, englezii, furnizorii și beneficiarii acestei constatări științifice, dar și alții mai răsăriți, s-au mulțumit să ofere în locul soluției un certificat de bună calitate în plus la exportul propriei producții. Se întâmplă aceleași enormități și azi. Așa ajungem la relevanța unui fapt istoric trecut la gunoi imediat după 89: nebunia circuitului închis economic comunist, disperarea autodeterminării și propășirii neamului românesc.
Mersesem mai departe, dar afundarea în formule și divagații face soluția lui Manoilescu greoaie. Poate că ăsta a fost motivul pentru care românii au spus nu. Se trage o concluzie. Nicio țară dezvoltată nu va accepta vreodată semnul egal între ea și cele mai puțin deștepte atât timp cât o afirmație ca a lui Ricardo încă mai bântuie cotloanele vămilor: ,,… o țară trage un folos din comerțul internațional nu numai când importă o marfă în producția care se găsește în inferioritate absolută față cu străinătatea, dar chiar atunci când importă o marfă în producția căreia este superioară străinătății, totuși mai puțin superioară decât în producția altor mărfuri.”. Trageți concluzia, eu unul n-am înțeles decât că suntem sortiți ori să fim proști, ori sclavi.

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share