Ora de muzică 206

image
Ce mă enervează chestia asta! Să vrei ,,viața” unui cântăreț și să o găsești doar printre filme și producții de musical.
Cazul James De La Garza. Așa scrie pe facebook, așa pun și eu, nu împreunat cum afișează site-ul lui Sting oferta. Mai precis. Trompetistul de la piesa zece a lui Symphonicities locuiește în Metuchen, New Jersey, provine din Covina, California, a absolvit Citrus College și a terminat Indiana University School of Music din Bloomington, studiile sale cuprinzând atât genul clasic, cât și jazzul, numărându-se printre puținii studenți care activau simultan în cele două ansambluri ale facultății, cu profilurile amintite. După, a devenit angajatul a trei mari orchestre: Indianapolis Symphony Orchestra, American Symphony Orchestra, Stamford Symphony Orchestra, New Jersey Symphony și New York Pops. De numele orașului N.Y. îl leagă aparițiile în șapte nume de musical-uri de pe Broadway (informațiile cele mai lesne de găsit): Beauty and the Beast, Gupsy, Evita, A Christmas Story…. Discografia pe care apare în postura de colaborator îi are ca principali protagoniști pe Harry Connick jr., Frankie Valli, Tori Amos… Tony Bennett.
Ultima trompetă, Dylan Schwab, a participat la mari spectacole broadway-ene, printre ele și cel unde a fost coleg de ,,celulă” muzicală cu De La Garza, Fiddler on the Roof, din 2015, a suflat note alături de Jeff Kievit, anul curent, pe albumul celor de la Panic! At the Disco, Death of Bachelor și pe Victorious din 2010…. Hai că este simpatic. Singura chestie ,,de anvergură” despre Dylan, un articol de când mămica fată, 27 August 2000, se încheie astfel: ,,Dacă vreau, pot să-mi iau o slujbă adevărată, dar e oportun să faci ce fac eu acum, când n-ai grija casei, a plăților pentru mașină, când nu ești obligat să faci nimic.”. El se referea desigur la nebunia ce începuse după absolvirea din 1999, la aceeași universitate din Bloomington ca De La Garza, când se angajase la Glenn Miller Orchestra, un job pe care nu l-a luat în serios, dar glumea, desigur, 300 de concerte pe an nu sunt o bagatelă, mai ales când alegi un metodă care nu s-a mai folosit din al doilea război mondial: un an întreg în fiecare oraș din State, un singur concert pe zi. La finele anului se întorceau acasă, toți cei 17 componenți, pentru a efectua un turneu în Japonia, acolo unde se aplaudă politicos și rezervat, dar unde fiecare seară începe cu casa de bilete închisă. Dar când spectacolul plătește facturile… ce contează că locuiești la hotel și cânți evergreen-uri pentru care te poți alege cu un public plictisit de aceleași ,,acre” partituri. Cu toate astea, band-ul lui Miller avea soluții suficiente, aranjamente diferite pentru aceeași piesă din stocul de 400 de melodii nemuritoare. Se poate ca cele două trompete, Garza și Schawb, să fi avut profesori comuni: Mike Snyder, Kevin Rosenberry, Ken Brader, John Romel, Ed Cond sau Bill Adam. Nu există stil care să nu-i fie pe plac, preferă grupurile mai mari și este mare fan al lui Manyard Ferguson și al genurilor abordate de acesta și orchestra în anii ’50. De la acel mterviu au trecut 16 ani. Oare ce-a mai făcut între timp?

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share