Fărădelegea lui Călin – tp


Tot mai cred că moartea justiției s-a produs în momentul realizării acestui regulament de uz. Atâta tărăgănare, noduri în papură, retrimiteri, întoarceri, renunțări, stagnări….
Nu-și face trebușoara procurorul, primește un vot de blam în urma cererii de revizuire a muncii, din partea celui nemulțumit și rezolvare de la următorii în grad: prim-procurorul, procurorul general de pe lângă curtea de ape, ori cel secție. Și așa de la fiecare în sus, stă să scrie Al. 2, Art. 339, pentru toate cazurile când toți mai marii celui mai mic procuror au avut atribuțiile acestuia sau au comandat (au dat dispoziții) cum și ce să conțină măsurile urmăririi penale ori altele. Părând normal în anormalitatea creată artificial. Nu sunt contra regulilor, dar numărul lor, al acelora din barca făcătorului de justiție, administrative, eclipsează soluționările. Cât privește victima și infractorul, parcă nici n-ar exista. Al. 3 are ,,ac de cojocul sistemului”, alocându-le suprapunerea funcțiilor și responsabilităților pe verticală doar dacă anumite părți ale structurilor parchetului sunt reglementate prin legi speciale. Și înainte găsisem că judelui de cameră preliminară nu i se mai poate contesta rezolvarea ante contestației, și la Al. 5 este valabilă în situația deciziilor procurorului de ordin imediat superior. De văzut pe ce se bazează acest paragraf: Decizia ÎCCJ 1/2009. Însă aceasta numai de oprire nu vorbește, se poticnește în rezoluția negativă – aceeași ca a întâiului procuror, aceeași ca a prim-procurorului la care a ajuns contestația, indiferent de felul netrimiterii în judecată – și merge la următorul. Doar după acesta se termină cu plimbările pe la parchet după dreptatea vătămatului, numai că se trece la altele: plângere la instanță.
De la început. Art. 340 reia fluxul și trece dincolo. La clasare, renunțare la urmărire împotrivă-le. Adresându-se judecătorului de cameră… aparținător instanței ce-i revine judecarea cazului. 20 plus 20 pune de-un patruzeci de zile pentru plângere, 20 legale, 20 de la data comunicării modului de rezolvare. Chiar și aici sunt decizii peste decizii ale Înaltei…, din care ieșit din tipar este doar enunțul ,,Agenția Națională de Integritate nu are calitatea procesuală de a ataca soluțiile de neurmărire sau netrimitere în judecată…” Pe de o parte bine, pe o parte rău. Adăugați încă 20 de zile la Al. 5. În sarcina unor omisiuni conțopiste: uitucii n-au trecut data, numărul de dosar și numele parchetului.
Am trecut la rezolvări. Gâtuite din start de direcționarea greșită. În loc să ajungă plângerea la altul, i se destinează ,,… în aceeași zi…” judecătorului de cameră preliminară. Acesta o remite pe cale administrativă organelor competente. Durata nu se precizează. Al. 2, Art. 341, este alocat stabilirii termenului de soluționare, în primul rând procurorilor și părților, iar aceștia pot depune note vizavi de admisibilitate sau temeinicie. Ale plângerii. Dar și alte cereri…. 3 zile are procurorul termen să trimită judecătorului… dosarul. Al. 4 repetă îndreptarea greșelilor de adresare, plângerea ajunsă pe mâna procurorului se trimite instanței corespunzătoare. Iarăși chestiunea cu neamestecul în decizia judecătorului de curte preliminară, doar el și consiliul pot fi prezenți la luarea deciziei. Nu petiționar, nu procuror, nu intimați. O… gratuitate lingvistică. Cum la prima apariție petentul, în loc de petiționar, așa și intimatul în poziția pârâtului. De inutilitate, ca poziție nouă de alineat, cinci cu unu trasează celui pus să ducă la o concluzie plângerea munca verificării soluției atacate, cu sau fără noi înscrisuri prezentate. Da’ ce, omușorul nu știa ce are de făcut? Ne-ar trebui, câtorva nelămuriți dintre noi, speța ca să pricepem de ce a ajuns la judecător o plângere și încă nu s-a pus în mișcare acțiunea penală. Știam că orice lucru distribuit judiciar greșit face cale-ntoarsă până la prima filă a instanței: procuror sau organ de cercetare. Motivație pertinentă, fiindcă are parte de refuz când este ,,… tardivă, inadmisibilă sau nefondată. Ori primește încuviințare desființând soluțiile atacate. Apoi îi adresează procurorului ,,toate cele” pentru începerea urmăririi, acțiunii penale…. De încă o mirare ce e aia ,,… a completa urmărirea penală…” când acțiunea nici măcar nu s-a urnit. Amănunte….

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share